Government Resolution No. HG659/2023 validating the Low Emission Development Program until 2030

1. Se aprobă Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030 (se anexează).

2. Ministerele, alte autorități administrative centrale și instituțiile publice responsabile: 1) vor realiza activitățile incluse în Planul de acțiuni pentru anii 2024-2026 privind implementarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030; 2) vor prezenta Ministerului Mediului anual, până la începutul lunii februarie, precum și la solicitare, rapoartele privind realizarea acțiunilor incluse în Planul de acțiuni pentru anii 2024-2026 privind implementarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030.

3. Ministerul Mediului va prezenta Guvernului: 1) raportul anual de progres privind implementarea Planului de acțiuni pentru anii 2024-2026 privind Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, până la data de 31 martie a anului următor perioadei de raportare; 2) raportul de evaluare intermediară (pentru anii 2024-2026) privind implementarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, până la data de 31 martie 2027; 3) raportul de evaluare finală (pentru anii 2027-2030) privind implementarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, până la data de 31 martie 2031.

4. Finanțarea acțiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităților/instituțiilor implicate, precum și din alte surse, conform legislației.

5. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1470/2016 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 şi Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 85-91, art. 222), cu modificările ulterioare.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Ministrul mediului Iordanca-Rodica Iordanov Ministrul finanțelor Veronica Sirețeanu Nr. 659. Chişinău, 6 septembrie 2023. program Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.659/2023 PROGRAMUL DE DEZVOLTARE CU EMISII REDUSE AL REPUBLICII MOLDOVA PÂNĂ ÎN ANUL 2030 I. INTRODUCERE

1. Clima Pământului se schimbă vertiginos, fapt resimțit de ultimele generații tot mai puternic. Astfel, deceniul 2011-2022 a fost cel mai fierbinte din istoria observațiilor meteorologice. În această perioadă, au fost înregistrați cei mai călduroși ani, pe primul loc în acest aspect situându-se anul 2016, după care au urmat anii 2019 și 2020. Conform datelor Organizației Meteorologice Mondiale, în anul 2022, temperatura medie anuală de la suprafața Pământului a fost de 14,76 °C, care este cu 0,86 grade peste nivelul acestui indice din secolul XX. În conformitate cu ultimele prospecțiuni climatice, cu un grad înalt de probabilitate, se atestă că creșterea temperaturii medii globale, către anul 2100, poate fi în limitele unei medii de 1,8-4 °C. Aceste schimbări pot avea un impact ireversibil asupra procesului evolutiv de dezvoltare a vieții pe pământ. Conform ultimului Raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC, 2023), „Este foarte probabil ca valurile de căldură să apară mai des și să dureze mai mult, iar evenimentele de precipitații extreme vor deveni mai intense și frecvente în multe regiuni. Oceanul va continua să se încălzească și să se acidifice, iar nivelul mediu global al mării să crească.” La momentul actual, sunt dovezi certe că încălzirea globală este, în cea mai mare parte, rezultatul activității antropice manifestată prin emiterea masivă în atmosferă a gazelor cu efect de seră (în continuare – GES) provenite din arderea combustibilor fosili, acestea preponderent referindu-se la dioxidul de carbon, la metan, la protoxidul de azot etc. Cu referire la Republica Moldova, în ultimii 130 de ani, temperatura medie anuală a crescut cu peste 1,2 °C. Drept urmare, seceta, inundațiile de proporții, valurile de căldură, ploile torențiale și alte fenomene climaterice extremale au devenit tot mai frecvente, având un impact dezastruos asupra economiei și societății. Din cele 38 de episoade de secetă sezonieră constatate oficial începând cu anul 1945, 12 au avut loc după anul 2000, iar 9 au avut un asemenea grad de cuprindere teritorială încât au fost catalogate ca fiind catastrofale. Așa cum este menționat în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022, consecința cea mai directă a climei mai aride care se prefigurează în următoarele decenii va fi reducerea productivității culturilor agricole, inclusiv a: grâului, porumbului, strugurilor, legumelor, culturilor tehnice și furajere, cu un gradient nord-sud pronunțat în magnitudinea impactului. În procesul de elaborare a Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova (în continuare – Program), s-au examinat și s-au corelat activitățile și indicatorii de rezultat cu proiectul Programului naţional de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030, cu proiectul Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pentru anii 2023-2027 și cu proiectul Programului de promovare a economiei verzi şi circulare pentru perioada 2023-2027. Pentru atenuarea fenomenului schimbărilor climatice se cer eforturi globale comune, în cadrul cărora Republicii Moldova, de rând cu toate țările, trebuie să devină un participant activ. Prima acțiune de talie internațională care ține de consolidarea eforturilor globale pentru atenuarea fenomenului schimbărilor climatice a avut loc în anul 1992 la Rio de Janeiro, prin semnarea de către țările participante a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare – CONUSC), forum care ulterior a fost redenumit „întâlnirea la nivel înalt (summit)” de la Rio de Janeiro. Republica Moldova a aderat la acest tratat internațional la 16 martie 1995 (Hotărârea Parlamentului nr. 404/1995 pentru ratificarea Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei). Cele 197 de țări semnatare au convenit să acționeze pe termen lung în vederea stabilizării concentrației de GES din atmosferă la un nivel care să împiedice influența periculoasă a omului asupra sistemului climatic. Astfel, a fost stabilit că obiectivul final al acestei Convenții şi al tuturor instrumentelor juridice conexe pe care conferința părților le-ar putea adopta este de a stabiliza concentrațiile de GES în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic. S-a convenit ca acest obiectiv să fie atins într-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, ca producția alimentară sa nu fie amenințată, iar dezvoltarea economică să se poată desfășura în mod durabil. Ulterior, au urmat 27 de conferințe ale părților la Convenție, fiecare având aportul său specific la consolidarea eforturilor spre reducerea emisiilor de GES. Printre cele mai importante se numără Conferința XXI a părților la Convenția-cadru de la Paris din 2015, care a stabilit un plan de acțiuni pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2 °C, exprimat în Acordul de la Paris pe care Republica Moldova l-a ratificat prin Legea nr. 78/2017. În vederea atingerii scopului Acordului de la Paris, toate părțile trebuie să întreprindă și să comunice eforturile ambițioase de reducere a emisiilor de GES, exprimate în așa numita Contribuție Națională Determinată (în continuare – CND). Republica Moldova a raportat către Convenție prima sa CND (numită și intenționată (CNDI)) la 25 septembrie 2015. Conform acesteia, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a atinge, până în anul 2030, ținta necondiționată de 64% de reducere a emisiilor nete a GES comparativ cu nivelurile anului

1990. Angajamentul de reducere a emisiilor ar putea crește până la 78% în mod condiționat, având suportul necesar al donatorilor internaționali.

2. În vederea atingerii obiectivelor primei CND, Guvernul a elaborat și aprobat, în 2016, Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia (în continuare – SDER), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2016. Totodată, conform Deciziei 1/CP.21 ale CONUSC, părțile a căror CND au termenul de până în 2030 (cazul Republicii Moldova), comunică sau actualizează aceste documente până în 2020 și vor face acest lucru la fiecare cinci ani după aceasta, conform articolului 4 alineatul 9 al Acordului de la Paris. Ca urmare a Deciziei 1/CP.21, în perioada 2019-2020, a fost actualizată CND, iar prin adresarea autorităților administrației publice centrale de specialitate în domeniul mediului către Secretariatul CONUSC din 21.02.2020, CND a fost înregistrată pe pagina web oficială a Secretariatului Convenției pe data de 4 martie 2020. Odată înregistrată, se solicită acțiuni concrete din partea Republicii Moldova spre realizarea angajamentelor noi, asumate de țară față de CONUSC, care, de asemenea, sunt în conformitate și cu Acordul de asociere cu Uniunea Europeană (UE).

3. Scopul Programului până în anul 2030 constă în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de GES expuse în Contribuția Națională Determinată actualizată (în continuare – CNDA) raportată către CONUSC.

4. Obiectivul general descris în capitolul III se referă la facilitarea implementării CNDA prin identificarea obiectivelor specifice care cuprind activități din toate sectoarele economiei naționale.

5. Republica Moldova este cea de-a patra țară din lume care a reușit să elaboreze și să depună la Secretariatul CONUSC, la 20 martie 2020, CND. Prima CND intenționată a fost depusă Secretariatului CONUSC în 2015. Odată cu stabilirea în CNDA a unor ținte mai ambițioase de reducere a emisiilor de GES, SDER actuală nu mai corespunde noilor cerințe și urmează a fi actualizată. Totodată, prevederea pct. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice stabilește că „documentele de politici publice în vigoare care nu se conformează cu prevederile prezentei hotărâri rămân executabile până la finalizarea termenului prevăzut de implementare, dar nu mai mult de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri”.

6. Programul va contribui la atingerea obiectivelor CNDA, precum și a obiectivelor de reducere a emisiilor de GES stabilite în Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2014, și anume: Obiectivul specific 2: „Integrarea principiilor de protecție a mediului, de dezvoltare durabilă și dezvoltare economică verde”. Obiectivul specific 4: „Reducerea impactului negativ al activității economice asupra mediului și îmbunătățirea măsurilor de prevenire a poluării mediului”. Obiectivul specific 7: „Crearea sistemului de management integrat al calității aerului”.

7. Prezentul Program este elaborat în corelare cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022 și cu Cadrul național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 953/2022, care stipulează că promovarea măsurilor de adaptare la fenomenul schimbărilor climatice și de reducere a emisiilor de GES este imperios necesară.

8. Viziunea generală a Programului este de a mobiliza și de a încuraja sectoarele privat și public să reducă emisiile de GES provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele stabilite în CNDA. În ceea ce privește procesul de reducere a emisiilor de GES, Programul stabilește ținte cuantificabile în conformitate cu aspirațiile UE pentru anul 2030 și cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) formulate în Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030.

9. Programul este orientat să îndeplinească angajamentele expuse în Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și UE și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, la capitolul Acțiuni climatice. Art. 95 al acestui document prevede elaborarea și aprobarea de către Republica Moldova a unor măsuri pe termen mediu și lung de reducere a emisiilor de GES.

10. Programul identifică acțiunile-cheie pentru diferite sectoare ale economiei în vederea reducerii emisiilor de GES în comparație cu nivelul înregistrat în anul de referință

1990. Aceste sectoare sunt: (1) energia, (2) transporturile, (3) clădirile, (4) procesele industriale, (5) agricultura, (6) folosința terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (FTSCFTS), (7) deșeurile. Accentul este pus pe măsurile și principiile economiei verzi: eficiența energetică, dezvoltarea surselor regenerabile, aplicarea tehnologiilor performante de producere a cimentului și sticlei, agricultura conservativă, împăduriri, management eficient al deșeurilor etc. Acțiunile respective reflectă politicile și măsurile sectoriale ale statului exprimate în actele normative ale țării.

11. Implementarea Programului, inclusiv aplicarea tehnologiilor performante și a celor mai bune practici, este asociată cu o gamă largă de beneficii: financiare, dar și de dezvoltare, cu impacturi de creare a noi locuri de muncă și oportunități de afaceri, un mediu ambiant îmbunătățit și o calitate bună a vieții populației, de securitate energetică și ecologică sporită și, nu în ultimul rând, de standarde de mediu mai bune. De pe urma implementării Programului vor beneficia cetățenii, sectorul economic și țara în ansamblu. Documentul va stabili o coeziune sporită între ramurile economiei naționale și reducerea emisiilor de GES, precum și cu consumul de combustibili fosili.

12. Atingerea obiectivelor specificate în Program va fi efectuată prin intermediul Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia.

13. Perioada de implementare a Programului cuprinde anii 2024-2030.

14. Ministerul Mediului, în calitate de coordonator, poartă responsabilitate pentru monitorizarea, raportarea și verificarea acțiunilor prevăzute de Program. În procesul de implementare a Programului, vor fi implicate următoarele ministere: Energiei, Finanțelor, Educației și Cercetării, Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agriculturii și Industriei Alimentare, Dezvoltării Economice și Digitalizării. La realizarea Programului vor participa agenții economici, autoritățile administrației publice centrale și locale, societatea civilă și cetățenii de rând. II. ANALIZA SITUAŢIEI Secțiunea 1 Privire generală asupra tendințelor emisiilor de GES Subsecțiunea 1 Tendințele naționale ale emisiilor de GES

15. Republica Moldova monitorizează și estimează emisiile de GES prin intermediul procesului de inventariere la nivel național a surselor de emisii și de sechestrare. În anii 2000, 2010, 2014, 2016, 2018, 2019, 2021 și 2023 au fost efectuate evaluări ca parte a Primei (2000), celei de-a Doua (2010), celei de-a Treia (2014), celei de-a Patra Comunicări Naționale (2018), celei de-a Cincea Comunicări Naționale (2023), precum și al Primului (2016), al Doilea (2019) și al Treilea (2021) Raport Bienal Actualizat al Republicii Moldova în cadrul CONUSC. De asemenea, acestea au fost efectuate și în perioada 2003-2006 în cadrul Programului regional de consolidare a capacităților în domeniul inventarierii emisiilor de GES (2005), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. În perioada 1990-2020, dinamica emisiilor totale de GES direct, exprimate în CO 2 echivalent, a relevat în Republica Moldova o tendință de diminuare, reducându-se cu cca 69,8 %: de la 45,248 Mt CO2 echivalent în 1990 până la 13,662 Mt CO2 echivalent în 2020, emisiile nete de GES direct s-au redus în aceiași perioadă cu cca 68,7 %: de la 43,591 Mt CO 2 echivalent în 1990 până la 13,658 Mt CO2 echivalent în 2020 (figura 1, tabelul 1, în care sechestrările emisiilor de CO2 sunt indicate cu semnul minus). 48 45 42 39 36 C: 33 " cl 30 -'-'ii° 27 " 24 0 u 21 ~ 18 ■ Total emisii ■ Total sechestrari ■ Emi sii net e Figura 1. Dinamica emisiilor și sechestrărilor de gaze cu efect de seră în Republica Moldova, 1990-2020 Tabelul 1 Dinamica emisiilor și sechestrărilor de gaze cu efect de seră pe sectoare în Mt CO2 echivalent, 1990-2020 I I 1990 1991 1992 I 1993 1994 I 1995 1996 1997

1. Energie 36,9929 31,2587 24,4198 18,2540 15,3780 12,3913 12,3740 11,1206

2. Procesele industriale și 1,6052 1,4113 0,8225 0,7379 0,5566 0,4567 0,4169 0,4548 utilizarea produselor 3. 5,0767 4,6954 4,2923 3,7546 3,4834 3,1734 3,0137 2,6246 Agricultura

4. FTSCFTS -1,6575 -2,7216 -2,1161 -2,1392 -2,0731 -2,0311 -2,4767 -2,1157

5. Deșeuri 1,5735 1,6044 1,6044 1,6619 1,6418 1,6373 1,6382 1,6305 I I 1998 1999 2000 I 2001 2002 I 2003 2004 2005

1. Energie 9,6520 7,6403 6,9409 7,5701 7,3557 8,0419 8,5459 8,8365

2. Procesele industriale și 0,3787 0,3422 0,3158 0,3198 0,3703 0,3986 0,4722 0,5731 utilizarea produselor 3. 2,5194 2,3069 2,1362 2,2282 2,2975 2,0642 2,0641 2,0632 Agricultura

4. FTSCFTS -2,1358 -1,8442 -2,1233 -1,7670 -1,8543 -1,7848 -1,9579 -1,6675

5. Deșeuri 1,6047 1,5988 1,5739 1,5459 1,5339 1,4992 1,4808 1,4785 I I 2006 2007 2008 I 2009 2010 I 2011 2012 2013

1. Energie 7,9821 8,1547 8,4509 8,8753 9,4964 9,7876 9,4652 9,0359

2. Procesele industriale și 0,6791 0,9373 1,0256 0,5303 0,5612 0,6649 0,6829 0,7332 utilizarea produselor 3. 2,0054 1,6241 1,6966 1,7252 1,8037 1,7402 1,6453 1,7747 Agricultura

4. FTSCFTS -1,7934 -1,9892 -1,6836 -1,2950 -1,2282 -1,1699 -1,1991 -1,0710

5. Deșeuri 1,4649 1,4525 1,4670 1,4788 1,5015 1,5104 1,4942 1,4355 I I 2014 2015 2016 I 2017 2018 I 2019 2020 %

1. Energie 9,0697 9,1196 9,2566 8,9249 9,4069 9,4014 9,5499 -74,2

2. Procesele industriale și 0,7602 0,7651 0,7469 0,7797 0,9647 0,9912 0,9988 -37,8 utilizarea produselor 3. 1,9740 1,7012 1,8267 1,8817 1,8373 1,7987 1,5464 -69,5 Agricultura

4. FTSCFTS -0,7247 -1,1819 -0,9375 -0,9933 -0,8411 0,0133 -0,0035 -99,8

5. Deșeuri 1,4237 1,4232 1,4499 1,5394 1,5552 1,5605 1,5666 -0,4

16. După ce în anul 2000 s-au redus la maxim emisiile de GES, ulterior, în perioada 2001-2020, s-a înregistrat o tendință de majorare, cu circa 24,6%, a emisiilor de GES, ca rezultat al creșterii emisiilor de GES în sectorul energie cu cca 37,6%, respectiv în sectorul procese industriale şi utilizarea produselor – cu cca 216,3%; concomitent, în aceeași perioadă, în sectorul agricultură s-a înregistrat o reducere a emisiilor de GES cu cca 27,6%, în sectorul FTSCFTS – o micșorare a sechestrării emisiilor de CO2 cu cca 99,8%, iar în sectorul deșeuri – o reducere a emisiilor de GES cu cca 0,5%. Reducerea semnificativă a emisiilor naționale de gaze cu efect de seră față de anul 1990 este o consecință, în primul rând, a crizei economice care a urmat după destrămarea Uniunii Sovietice, fiind caracteristică întregii perioade de tranziție la economia de piață în Republica Moldova (1991-2000). Anii de tranziție au generat schimbări și în structura de aprovizionare cu combustibili, dar și în cea a consumului de resurse energetice. Consumul de combustibili fosili (în special de cărbune și păcură) a scăzut substanțial, în timp ce gazul natural, care este mai puțin poluant, a devenit principalul combustibil utilizat la centralele electrice și termice, atingând cota de aproximativ 32% în balanța energetică a țării (2021).

17. SDER, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2016, a stabilit obiective intermediare de reducere a emisiilor de GES, cu periodicitatea de 5 ani, începând cu 2020. La fel si Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2014, conține obiective de reducere a emisiilor de GES pentru anul 2020. Conform rapoartelor către CONUSC, Republica Moldova a înregistrat anumite reușite privind îndeplinirea obiectivelor trasate către 2020. Orientându-ne după tabelul 2, în care este prezentat mersul îndeplinirii SDER, Republica Moldova a depășit nivelul planificat de emisii cu doar cca 5,3%, înregistrând progrese la reducerea emisiilor de GES în sectoarele „Producerea energiei electrice și termice” – cu 28,2% și Agricultura – cu 40,8%. Totodată, se înregistrează creșteri însemnate de GES, față de țintele prestabilite pentru anul 2020, în sectoarele „Clădiri” – cu 35%, „Transporturi” – cu 25,7% și „Procesele industriale și utilizarea produselor” – cu 27,7%. Generalizând, putem constata următoarele: 1) obiectivul de reducere a emisiilor de GES nu a devenit încă o prioritate de rang înalt pentru sectoare, acestea activând în baza atingerii unor obiective formulate în mod tradițional; 2) monitorizarea îndeplinirii angajamentelor de reducere a emisiilor de GES și a raportării la tratatele internaționale de climă are loc conform Hotărârii Guvernului nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de GES și a altor informații relevante pentru schimbările climatice; 3) în vederea gestionării îndeplinirii CNDA, a coordonării la nivel național și a atragerii investițiilor, este necesară actualizarea periodică și implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 444/2020 cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activităților în domeniul schimbărilor climatice. Tabelul 2 Etapele îndeplinirii SDER, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2016 Ținta SDER Creșterea emisiilor Emisiile de GES pentru anul de GES în 2020 efectiv generate Sectoarele 2020, emisii față de obiectivul în anul 2020, Mt GES, Mt CO2 SDER pentru acest CO2 eq eq an, % Sectorul energetic, inclusiv: 8.796 9.550 8.6 Producerea energiei electrice 5.070 3.638 -28.2 si termice Clădiri 1.727 2.332 35.0 Transporturi 1.999 2.512 25.7 Procese industriale 0.782 0.999 27.7 Agricultura 2.613 1.546 -40.8 FTSCFTS -0.712 -0.004 -99.5 Deșeuri 1.437 1.567 9.0 Total național GES, cu 12.978 13.662 5.3 FTSCFTS Total național GES, fără 13.690 13.658 -0.2 FTSCFTS Subsecțiunea a 2-a Tendințele sectoriale ale emisiilor de GES

18. Sectorul energetic este cea mai importantă sursă de emisii naționale de gaze cu efect de seră direct (fără contribuția sectorului folosința terenurilor, schimbarea categoriei de destinație și/sau a modului de folosință a terenurilor și silvicultură), ponderea acestuia variind între minim 63,3% în anul 2000 și maxim 81,8% în anul 1990 (în ultimii zece ani ponderea acestui sector a avut o tendință de creștere – în anul 2020 constituind circa 69,9% din emisiile naționale de gaze cu efect de seră direct). Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, intensitatea emisiilor de GES (emisii CO2 per unitate din PIB) și intensitatea energetică (total energie primară per unitate din PIB) în Republica Moldova sunt printre cele mai înalte, comparativ cu țările cu economia în tranziție din regiunea Europei Centrale și de Est (tabelele 3 și 4). Tabelul 3 Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră în țările cu economia în tranziție din Europa Centrală și de Est și statele CSI în perioada 1990-2022, kg CO2/dolari SUA din PIB-ul țării actualizat la nivelul anului 2015 199 199 199 199 200 200 201 201 202 202 202 0 1 2 5 0 5 0 5 0 1 2 Albania 1,04 0,97 0,59 0,39 0,51 0,48 0,38 0,34 0,27 0,29 0,25 Armenia 3,20 3,77 3,34 1,09 0,88 0,59 0,48 0,48 0,53 0,54 0,41 Azerbaidjan 2,39 2,34 2,46 3,63 2,19 1,29 0,49 0,58 0,62 0,63 0,58 Belarus .. 5,21 5,09 5,08 2,99 1,99 1,46 1,11 0,93 0,90 0,89 Bosnia și Herțegovina 6,93 7,27 5,81 0,97 1,32 1,24 1,35 1,18 1,13 1,06 1,00 Bulgaria 1,28 1,14 1,18 1,37 1,39 1,16 0,92 0,86 0,60 0,65 0,69 Croația 0,50 0,43 0,44 0,44 0,43 0,41 0,36 0,31 0,28 0,26 0,25 Cipru 0,40 0,45 0,44 0,40 0,41 0,38 0,34 0,30 0,25 0,24 0,23 Cehia 1,28 1,32 1,28 1,06 0,97 0,79 0,65 0,53 0,43 0,44 0,43 Estonia 2,57 2,52 2,11 1,68 1,06 0,83 0,93 0,62 0,26 0,29 0,31 Georgia 1,95 1,89 2,67 1,68 0,73 0,45 0,43 0,58 0,56 0,54 0,52 Ungaria 0,74 0,81 0,76 0,71 0,58 0,48 0,42 0,34 0,31 0,30 0,26 Kazahstan .. 2,48 2,89 3,12 2,92 1,69 1,45 1,51 0,98 1,00 1,05 Kârgâzstan 4,42 4,31 3,25 1,65 1,26 1,15 1,15 1,44 1,14 1,23 1,08 Letonia 1,09 1,06 0,99 0,72 0,43 0,32 0,35 0,25 0,21 0,21 0,19 Lituania 1,29 1,46 0,95 0,75 0,46 0,38 0,36 0,26 0,23 0,23 0,21 .. .. .. .. .. Muntenegru 0,65 0,70 0,58 0,62 0,56 0,55 Macedonia de Nord 1,18 1,22 1,30 1,44 1,28 1,21 0,93 0,71 0,64 0,62 0,66 Polonia 1,76 1,91 1,82 1,54 1,02 0,91 0,75 0,59 0,49 0,50 0,46 Republica .. .. Moldova 3,01 2,68 1,67 1,42 1,23 0,98 0,96 0,93 0,87 România 199 199 199 199 200 200 201 201 202 202 202 0 1 2 5 0 5 0 5 0 1 2 1,39 1,33 1,28 1,08 0,84 0,68 0,48 0,39 0,31 0,31 0,28 Federația Rusă .. 1,89 1,97 2,11 2,17 1,90 1,42 1,23 1,12 1,10 1,12 Serbia 2,95 2,82 2,65 2,17 1,85 1,51 1,21 1,13 1,00 0,91 0,94 Slovacia 0,86 1,36 1,28 1,01 0,77 0,61 0,44 0,33 0,29 0,31 0,28 Tadjikistan .. 1,42 1,41 1,46 1,09 0,84 0,58 0,41 0,54 0,67 0,62 Turcia 0,45 0,45 0,44 0,46 0,49 0,41 0,44 0,37 0,36 0,36 0,31 Turkmenistan ,, 3,95 3,50 3,01 4,34 3,92 2,43 1,65 1,33 1,37 1,31 Ucraina 5,57 5,78 5,57 5,33 4,39 2,99 2,60 2,06 1,65 1,57 0,88 Uzbekistan .. 3,53 3,57 3,75 3,62 3,80 2,74 1,97 1,09 1,01 0,99 Această situație este cauzată de eficiența energetică scăzută la producerea, transportul, distribuția și consumul resurselor energetice, inclusiv, drept urmare a tehnologiilor depășite și ineficiente, infrastructurii învechite și performanțelor energetice joase a fondului de clădiri. Tabelul 4 Intensitatea energetică în țările cu economia în tranziție din Europa Centrală și de Est și statele CSI în perioada 1990-2019, TJ TEPL1/mii dolari SUA în PPC din PIB-ul actualizat la nivelul anului 20172 199 199 199 199 200 200 201 201 201 201 201 201 0 1 2 5 0 5 0 5 6 7 8 9 Albania 7,05 6,86 5,36 3,90 4,13 3,75 2,85 2,69 2,68 2,69 2,57 2,50 Armenia 17,6 21,0 18,3 7,12 6,79 4,76 3,89 4,12 3,93 3,86 3,51 3,53 1 2 6 Azerbaidjan 17,0 17,0 17,8 25,0 14,4 9,28 3,82 4,26 4,35 4,37 4,32 4,61 9 5 5 4 6 Belarus 20,9 20,6 19,1 17,5 12,8 9,74 7,01 6,07 6,18 6,14 6,29 5,97 8 9 3 3 5 Bosnia și 41,6 41,3 31,1 Herțegovina 7,96 6,82 5,99 6,70 5,97 6,33 6,12 6,54 6,14 2 3 1 Bulgaria 11,1 9,73 9,58 10,4 9,34 7,58 5,75 5,48 5,15 5,14 4,98 4,74 1 TEPL – total energie primară livrată 2 https://www.iea.org/data-and-statistics/data-product/sdg7-database#energy-intensity 199 199 199 199 200 200 201 201 201 201 201 201 0 1 2 5 0 5 0 5 6 7 8 9 6 8 Croația 4,15 4,54 4,71 4,73 4,32 4,02 3,76 3,40 3,31 3,31 3,13 3,07 Cipru 3,92 3,96 4,08 3,82 3,92 3,36 3,25 2,93 2,94 2,88 2,74 2,67 Cehia 8,56 8,79 8,61 7,44 6,74 6,11 5,39 4,61 4,44 4,41 4,28 4,12 Estonia 15,4 15,5 14,4 12,2 7,95 6,18 6,77 5,59 5,94 5,36 5,54 4,49 3 4 4 3 Georgia 15,6 10,3 9,72 9,98 5,99 4,17 3,55 4,18 4,20 4,04 3,82 3,83 0 2 Ungaria 6,23 6,74 6,37 6,31 5,28 4,78 4,54 3,90 3,86 3,87 3,66 3,51 Kazahstan 13,9 16,0 17,7 16,1 9,77 8,51 8,55 5,38 6,22 6,08 6,65 6,27 6 0 8 7 Kârgâzstan 13,8 13,6 11,6 8,70 6,44 5,93 5,11 5,82 5,41 5,15 5,88 4,96 4 3 0 Letonia 6,94 7,28 9,22 8,15 5,27 4,20 4,28 3,39 3,31 3,31 3,35 3,18 Lituania 10,1 11,3 9,33 9,45 6,17 5,31 3,98 3,30 3,30 3,31 3,22 3,08 0 6 .. .. .. .. .. Muntenegru 4,96 4,55 3,68 3,47 3,48 3,42 3,40 Macedonia de Nord 4,57 4,77 5,68 5,85 5,39 5,34 4,33 3,55 3,49 3,51 3,23 3,39 Pololina 10,0 10,5 10,0 8,66 5,98 5,34 4,61 3,76 3,82 3,81 3,68 3,42 1 5 4 Republica 11,4 11,7 Moldova 9,71 9,81 8,14 7,06 6,38 5,29 5,19 5,02 5,09 4,83 8 5 România 8,41 7,96 7,87 7,10 5,58 4,51 3,56 2,80 2,67 2,61 2,52 2,38 Federația Rusă 11,5 12,0 12,9 13,5 12,1 9,49 8,48 7,77 7,99 7,99 8,25 8,10 8 9 1 0 4 Serbia 6,63 6,36 8,15 9,63 8,47 7,34 6,19 5,59 5,60 5,61 5,28 5,04 Slovacia 11,4 12,0 12,2 10,4 8,80 7,31 5,45 4,41 4,35 4,45 4,28 4,11 9 6 2 8 Tadjikistan 10,2 10,5 12,1 11,3 10,9 7,50 5,06 4,57 4,80 4,70 4,73 4,84 8 7 6 3 2 199 199 199 199 200 200 201 201 201 201 201 201 0 1 2 5 0 5 0 5 6 7 8 9 Turcia 3,16 3,09 3,07 3,20 3,27 2,84 3,06 2,65 2,72 2,71 2,59 2,61 Turkmenistan 27,5 25,0 20,1 34,1 29,8 28,0 21,6 16,0 15,0 14,1 13,3 12,8 3 3 8 7 5 9 7 0 4 3 3 7 Ucraina 12,9 14,1 13,6 17,4 15,7 11,4 10,2 8,07 7,79 7,42 7,51 6,95 1 1 0 7 8 4 6 Uzbekistan 28,3 28,8 30,4 28,9 28,2 20,5 14,2 7,86 7,82 7,88 9,05 8,37 2 5 9 3 0 8 2 Secțiunea a 2-a Contribuția sectoarelor economiei în procesul de dezvoltare cu emisii reduse și problemele identificate Subsecțiunea 1 Contribuția sectorului energetic la dezvoltarea cu emisii reduse și problemele identificate în acest sector

19. Sectorul energetic este ramura de bază a economiei naționale și aceasta impune disponibilitatea unei securități energetice înalte. Sistemul energetic al Republicii Moldova are următoarele puncte slabe: 1) propriile resurse de combustibili fosili și hidro sunt nesemnificative, fapt care impune importul până la 77%3 din resursele energetice necesare; 2) în balanța energetică a țării, gazelor naturale le revine circa 30%, acestea fiind importate, în special de la „Gazprom”, Federaţia Rusă; 3) circa 81% din cererea de energie a teritoriului de pe malul drept al fluviului Nistru este asigurată din afara acestuia; 4) circa 70-75% din echipamentul energetic este moral depășit şi deja uzat; 5) intensitate energetică sporită (aproximativ de 5,754 ori peste media UE-28, 2018); 6) lipsa resurselor financiare proprii pentru dezvoltarea sectorului.

20. Luând în considerare securitatea energetică redusă, Republica Moldova şi-a luat angajamentul să depășească provocările existente prin aprobarea politicilor adecvate de dezvoltare, printre care Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 102/2013, Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022, Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică etc. Documentele enumerate stabilesc următoarele obiective prioritare: 1) securitatea aprovizionării cu energie; 2) promovarea eficienței energetice şi a surselor regenerabile de energie; 3) crearea piețelor competitive şi integrarea lor în piețele regionale şi europene; 4) durabilitatea mediului şi combaterea fenomenului schimbărilor climatice. Programul prevede valorificarea potențialului energetic al biomasei, cel eolian şi solar, prin conversie în energie electrică şi termică, iar pe viitor, și al unor noi surse de energie. 3 Balanţa energetică a Republicii Moldova. Culegere statisticăă 2020. Biroul Naţţional de statisticăă al Republicii Moldova. Chișinăău. – 2020. <https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_editia_2020_rom.pdf> 4 <https://www.iea.org/data-and-statistics?country=EU28&fuel=Energy%20supply&indicator=TPESbyGDP>

21. Republica Moldova a întreprins un șir de măsuri în vederea implementării acquissului UE privind energia electrică, inclusiv prin adoptarea Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică. Activitățile sistemelor de transport şi de distribuție a energiei electrice au fost separate în mod legal de activitățile de generare şi furnizare. În prezent, Republica Moldova se află în proces de implementare a angajamentelor asumate în conformitate cu Tratatul de aderare la Comunitatea Energetică (CE). Prin Hotărârea Consiliului de administrare al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) nr. 283/2020 cu privire la aprobarea Regulilor pieței energiei electrice, au fost actualizate Regulile pieței energiei electrice, care au ca obiective promovarea concurenței pe piața energiei electrice, a relațiilor transparente dintre participanții pieței energiei electrice pentru asigurarea consumatorilor finali cu energie electrică la prețuri competitive. Hotărârea Consiliului de administrare al ANRE nr. 375/2017 cu privire la aprobarea Metodologiei de determinare a tarifelor fixe și a prețurilor la energia electrică produsă de producătorii eligibili din surse regenerabile de energie stabilește principiile, modul de determinare şi de ajustare a prețurilor plafon, a tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de energie de către producătorii eligibili. Actualmente, în conformitate cu Recomandarea Comunității Energetice nr.2018/01/MC-ENC, se află în proces de elaborare şi aprobare Planul Național integrat privind Energia și Clima (PNIEC). Planul național de acțiuni în domeniul eficienței energetice pentru anii 2019-2021, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 698/2019, a stabilit, pentru perioada 2019-2021, reducerea emisiilor: în sectorul rezidențial cu cca 67,55 kt CO2, în sectorul public – cu 68,96 kt CO2, în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică – cu 13,88 kt CO2, către anul 2021 atingându-se o economie de energie de 22,57 ktep. Toate instrumentele şi măsurile menționate mai sus contribuie la dezvoltarea surselor de generare, a rețelelor electrice de transport şi a celor de distribuție în modul cel mai eficient, fiind corelate cu disponibilitatea resurselor de capital şi ale investitorilor. Un rol important în acest sens îl are Agenția pentru Eficienţă Energetică, care, în calitate de instituție publică cu rol de suport în domeniul eficienței energetice și al promovării utilizării energiei din surse regenerabile, conform Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, al performanței energetice a clădirilor, precum și al valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului înconjurător şi al schimbărilor climatice (Hotărârea Guvernului nr. 45/2019 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru Eficienţă Energetică). Un cadru transparent, bine dezvoltat şi bazat pe legile pieței pentru sectorul energetic va crea condiții favorabile pentru investitori în sectorul energetic şi va adapta politicile de protecție a mediului bazate pe principiul de piață. Astfel, accentul a fost pus pe dezvoltarea unui cadru normativ şi de reglementare modern şi cuprinzător. Un mediu previzibil şi favorabil pentru investiții reduce riscul perceput de investitori şi atrage capital în sectorul energetic, toate acestea fiind condiții prealabile pentru modernizarea continuă a sectorului şi dezvoltarea cu emisii reduse de carbon. Probleme identificate 1) Deși atragerea investițiilor în sectorul energetic este o prioritate a Guvernului de mai mult timp, lipsa unui cadru de reglementare adecvat, capacitatea de plată redusă a consumatorilor (în special a persoanelor vârstnice, în localitățile rurale, unde predomină femeile) şi costul relativ înalt al capitalului în Republica Moldova au făcut ca investițiile să fie dificil de realizat sau foarte scumpe. Astfel, finanțarea insuficientă limitează majorarea eficienței energetice în tot lanțul de producere, de transport, de distribuție şi de consum al energiei. Conform tabelului 3, intensitatea energetică a Republicii Moldova este de 5,7 ori mai mare decât media UE. Totodată, majoritatea măsurilor orientate spre reducerea emisiilor de GES necesită investiții care determină creșterea prețurilor la resursele energetice, ceea ce nu asigură durabilitate economiei. 2) Disponibilitatea unor surse de generare a energiei electrice (din Ucraina şi de la Centrala Termoelectrică Moldovenească), care produc energie la prețuri mai mici decât o instalație nouă, limitează interesul investitorilor pentru construcția de noi centrale electrice în ţară. 3) Cadrul legal favorabil pentru dezvoltarea surselor regenerabile este creat, însă licitația pentru construcția de noi capacități nu a fost lansată până în prezent. Drept urmare, rămâne încă incertă realizarea obiectivelor expuse în documentele strategice ale statului la capitolul promovării surselor de energie regenerabilă. Capacitatea de plată redusă a consumatorilor de energie și lipsa de investiții pot genera obstacole majore în calea promovării și extinderii rețelelor, a instalațiilor bazate pe tehnologii care produc energie din surse regenerabile în Republica Moldova. Rata sărăciei absolute în anul 2019 a constituit 25,2%, în creștere față de anul 2018 (23%), afectând mai semnificativ populația rurală, în special vârstnicii (38,1%)5. Din cauza secetelor frecvente, a devenit problematică utilizarea biomasei pentru producerea energiei termice în zonele rurale. 4) Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE, țara noastră mizează mult pe aderarea ulterioară a țării la piața de carbon a UE, unde ar putea tranzacționa reducerile de emisii create pe teritoriul său. Analizele ulterioare efectuate însă, au arătat că costurile interne de gestionare a mecanismului de comercializare a reducerilor de carbon depășesc efectul de pe urma comercializării în cauză. Drept urmare, Republica Moldova urmează să evalueze oportunitatea inițierii unor negocieri cu UE în vederea depășirii problemei date. Subsecțiunea a 2-a Contribuția sectorului transporturi la dezvoltarea cu emisii reduse şi problemele identificate în acest sector

22. Obiectivele reducerii emisiilor de GES în sectorul transporturi sunt atinse prin promovarea următoarelor tipuri de activități, prioritare pe termen scurt şi mediu, în reducerea impactului sectorului transporturi asupra mediului: 1) încurajarea utilizării mijloacelor de transport ecologic pure şi promovarea transportului public, precum şi a modurilor de transport cu zero emisii (ciclismul) și mersul pe jos; 2) înlocuirea carburanților tradiționali (benzina şi motorina) cu gaze naturale comprimate şi petroliere lichefiate şi, totodată, diluarea carburanților tradiționali cu biocombustibili; 3) majorarea randamentului arderii combustibilului auto prin limitarea vârstei vehiculelor importate; 4) elaborarea şi implementarea standardelor şi normelor naţionale de protecție a mediului în conformitate cu standardele UE, în vederea reducerii emisiilor de noxe, inclusiv celor din sectorul transporturi; 5) implementarea Directivei 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute, precum şi a Directivei 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburanților.

23. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 şi Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 stabilesc obiectivele în domeniul atenuării emisiilor de GES în sectorul 5 Nivelul sărăciei în Republica Moldova în anul 2019. BNS, 31.12.2020 <https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6865> transporturi şi prevăd o creștere a ponderii biocombustibililor până la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizați în sectorul transporturi până în anul 2020. Spre regret, acest obiectiv nu a fost atins. Totodată, Planul național de acțiuni în domeniul eficienței energetice pentru anii 2019-2021, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 698/2019, stabilește obiectivul de eficiență energetică pentru această perioadă la nivelul de 35 ktep în sectorul transporturi. Documentele menționate prevăd că autoritatea publică desemnată se angajează să elaboreze programe de economisire a energiei în sectorul transporturi, precum şi să elaboreze un plan de acțiune pentru a specifica utilizarea potențială a biocombustibililor care urmează a fi produși din biomasă. Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827/2013, susţine procesul continuu de armonizare a legislației Republicii Moldova din sectorul transporturilor cu standardele, cu legislația şi cu reglementările corespunzătoare ale UE. Obiectivul general ce urmează a fi atins prin implementarea acestei Strategii vizează crearea unui sistem de transport şi logistică eficient, care susține necesitățile cetățenilor pentru mobilitate şi care facilitează comerțul pe piețele internă şi internațională, şi sporirea rolului pe care Republica Moldova îl are ca oportunitate de legătură între statele UE şi CSI. În ultimii ani, parcul de autovehicule al Republicii Moldova a crescut, inclusiv ca urmare a importului de autovehicule noi, mai puţin poluante. Acest lucru a fost promovat prin interzicerea prin lege a importului de autoturisme, de microbuze, de camioane şi de autobuze care au fost în exploatare mai mult de 10 ani. Totodată, prin Legea nr. 257/2020cu privire la modificarea unor acte normative, restricțiile relaționate cu vârsta de exploatare a mijloacelor de transport importate în Republica Moldova, prevăzute în Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000, au fost eliminate. În schimb au fost introduse accize majorate pentru mijloacele de transport a căror vârstă de exploatare depășește 10 ani. Prin modificările legislative se urmărește asigurarea stimulării importurilor de mijloace de transport noi și cu un termen de exploatare mai mic (mai puțin poluante), și, respectiv, renunțarea la intențiile de achiziționare a mijloacelor de transport vechi (cu un grad mai mare sau sporit de poluare). Pentru a limita nivelul în creștere al poluării produse de autovehicule, autoritățile au intervenit cu diminuarea în jumătate a taxelor vamale pentru vehiculele cu motorizare hibridă importate în țară. Ca urmare, în anul 2017 fiecare al optulea autoturism importat a fost unul hibrid, iar din anul 2020 au fost scutite de plata TVA importurile de mijloace de transport dotate cu motor electric. Modernizarea transportului feroviar este, de asemenea, o condiție de bază pentru a oferi servicii de calitate şi la prețuri accesibile, pentru a sprijini operațiunile comerciale internaționale pe distanțe lungi şi pentru a spori eficiența economiei naţionale. Procesul de restructurare a sectorului feroviar trebuie să fie susținut de reabilitarea rețelei de căi ferate existente, prin asigurarea unei finanțări adecvate.

24. Sectorul aviatic, care contribuie cu circa 2% din emisiile globale de GES, este inclus în schema globală de compensare și reducere a emisiilor de carbon provenite din aviația civilă (CORSIA) aprobată la nivel internațional prin Anexa 16 Volumul IV la Convenția privind aviația civilă internațională. Aceasta înseamnă că toate companiile aeriene care operează zboruri din şi în statele membre ale Organizației aviației civile internaționale trebuie să implementeze sistemul de monitorizare, verificare și raportare, precum și să compenseze în mod obligatoriu emisiile de carbon provenite de la aviația internațională. Prevederile Convenției privind aviația civilă internațională sunt obligatorii pentru țara noastră, astfel că sectorul aviatic este primul sector din economia Republicii Moldova care urmează să aplice măsuri de piață în vederea reducerii emisiilor de carbon. În șirul de măsuri din sectorul transporturi orientate spre reducerea emisiilor de GES se numără şi aprobarea Regulamentului cu privire la măsurile de reducere a emisiilor provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1242/2016. Conform acestui document, „sistemele de climatizare de pe orice autovehicul nu mai sunt încărcate cu gaze fluorurate cu efect de seră cu un GWP100 mai mare decât 150, cu excepția reîncărcării sistemelor de climatizare conținând astfel de gaze, dar care au fost instalate pe vehicule înainte de 1 ianuarie 2021”. Probleme identificate 1) Reducerea emisiilor de GES provenite din sectorul transporturi va impune schimbări profunde în planificarea transportului şi infrastructurii, precum şi tranziția la combustibili cu emisii scăzute de carbon. Una dintre barierele asociate cu oferta privind îmbunătățirea eficienței energetice a vehiculelor este reprezentată de riscul comercial perceput al investițiilor în dezvoltarea tehnologiilor eficiente, care rezultă, parțial, din lipsa de semnale clare de reglementare în forma unor standarde de eficiență a autovehiculelor. În ceea ce ține de cerere, costurile preoperaţionale pentru vehiculele electrice şi hibride rămân a fi unele ridicate. Lipsesc, de asemenea, semnalele economice clare, similare celor pentru vehiculele hibride sau electrice, care ar putea facilita importul acestor tehnologii în țară. Infrastructura slab dezvoltată pentru încărcarea vehiculelor electrice este, de asemenea, o barieră. 2) Utilizarea biocarburanţilor, drept combustibili cu intensitate de GES redusă, ținând cont de cererea pentru terenuri arabile şi pentru resurse de apă pentru irigație, concurează cu obiectivele prioritare ale politicii interne ce țin de asigurarea securității alimentare. 3) Este cunoscut faptul că eficiența energetică în transporturi poate fi ridicată atât prin îmbunătățirea eficienței în cadrul fiecărui mod de transport, cât și prin utilizarea unor moduri de transport mai eficiente. În acest sens, transportul feroviar, ca mijloc de transport mai eficient și, corespunzător, mai puțin poluant, încă rămâne unul slab dezvoltat și puțin solicitat din motivul lipsei investițiilor necesare în domeniu. Se evidențiază și dezvoltarea anevoioasă a infrastructurii potrivite pentru practicarea ciclismului, un mod de transport care, de asemenea, poate contribui la diminuarea emisiilor de GES în sectorul transporturi. 4) O provocare majoră cu care se confruntă proiectele ce țin de infrastructura transportului public este asociată cu costurile preoperaţionale de capital foarte ridicate. Totodată, planificarea urbană rămâne nesatisfăcătoare, iar mecanismele instituționale continuă să fie inadecvate pentru gestionarea cererii de transport în zonele urbane. 5) Subfinanțarea sectorului a condus la degradarea treptată a rețelei drumurilor, la nivel de rețea majorându-se ponderea drumurilor în stare rea și foarte rea. Subsecțiunea a 3-a Contribuția sectorului clădiri la dezvoltarea cu emisii reduse şi problemele identificate în acest sector

25. Legea nr. 128/2014 privind performanța energetică a clădirilor stabilește direcțiile prioritare ale politicii de stat în domeniul eficienței energetice a clădirilor şi prevede ca toate clădirile nou-construite să aibă un consum de energie aproape egal cu zero. Conform legii menționate mai sus, cerințele minime de performanță energetică se stabilesc ținând cont de nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor calculate în conformitate cu metodologia elaborată şi aprobată de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor. Conform Legii nr. 44/2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic, aparatele de uz casnic şi alte produse cu impact energetic trebuie să fie etichetate, iar informațiile standard privind aceste produse destinate utilizatorilor finali în special cele privind consumul de energie să fie afișate. Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică stabilește ca obiectiv renovarea anuală a unei anumite suprafețe a clădirilor din domeniul public al statului, încălzite și/sau răcite, astfel ca să fie îndeplinite cel puțin cerințele minime de performanță energetică prevăzute de Legea nr. 128/2014 privind performanța energetică a clădirilor. Rata anuală de renovare constituie 3% din suprafața totală a clădirilor din domeniul public al statului, cu o suprafață totală utilă de peste 250 m 2, în care își desfășoară activitatea autoritățile administrației publice centrale de specialitate și care nu îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică. Legea nr.187/2022 cu privire la condominiu creează premise pentru atragerea investițiilor și implementarea măsurilor de eficiență energetică în clădirile rezidențiale multietajate. Conform Programului cu privire la implementarea obligației privind renovarea clădirilor autorităților administrației publice centrale de specialitate pentru anii 2020-2022, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 372/2020, se prevede reabilitarea unei suprafețe de cca 12781,68 m2 și atingerea unor economii de energie estimate egale cu 694 865 kWh/an. Pentru atingerea țintelor respective, conform Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiență energetică, un rol important îl are Instituția publică de suport în domeniul eficienței energetice și al promovării utilizării energiei din surse regenerabile, care coordonează și organizează activitățile orientate spre asigurarea implementării politicii de stat în domeniile sale de competență, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării și promovării proiectelor și programelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului, al schimbărilor climatice și care să contribuie la creșterea gradului de securitate energetică a țării. Probleme identificate 1) Până în prezent, nu a fost elaborată și aprobată Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar național pe termen lung (pentru blocurile rezidențiale şi publice), iar cadrul juridic/regulator pentru sectorul rezidențial este în curs de elaborare. Acest fapt împiedică promovarea edificiilor cu un consum redus de resurse energetice și atragerea de resurse financiare necesare valorificării potențialului național de eficiență energetică din domeniul clădirilor și, prin urmare, nu permite realizarea acțiunilor asociate cu economii reale în acest sector. 2) Alocările de resurse financiare în sectorul public sunt insuficiente, iar mijloacele atrase din partea partenerilor de dezvoltare, care iau forma unor împrumuturi preferențiale, nu sunt accesibile tuturor autorităților administrației publice locale. 3) Implicarea scăzută a populației în eficientizarea energetică a clădirilor, date fiind veniturile modeste dar și informarea slabă vizavi de beneficiile respective. Subsecțiunea a 4-a Contribuția sectorului industrial la dezvoltarea cu emisii reduse şi problemele identificate în acest sector

26. Sectorul industrial contribuie la reducerea emisiilor de GES în principal prin: promovarea eficienței energetice, utilizarea materiei prime adecvate, inclusiv, reciclarea deșeurilor, reducerea utilizării gazelor fluorurate, aplicarea standardelor Uniunii Europene etc. Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică stabilește măsuri de politică în domeniul eficienței energetice menite să asigure atingerea obiectivelor naționale de eficiență energetică, inclusiv în industrie. Obiectivele de eficiența energetică sunt stabilite în Planurile naţionale de acțiuni în domeniul eficienței energetice pentru fiecare trei ani. Planul pentru anii 2019-2021 a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 698/2019 şi prevede reducerea consumului final de energie cu 17 ktep în perioada respectivă. Planul prevede următoarele măsuri: 1) valorificarea conexiunilor cu instituțiile financiare prin: a) stabilirea dialogului cu partenerii de dezvoltare, cu donatorii și cu băncile comerciale locale în vederea dezvoltării unui set de instrumente de finanțare, în condiții preferențiale, a măsurilor de eficiență energetică (de ex., servicii energetice ESCO și altele), în paralel cu desfășurarea campaniilor de promovare în rândurile consumatorilor de energie a noilor abordări moderne de comportament, orientat către măsurile de economisire a energiei și a consumului rațional; b) promovarea oportunităților de finanțare în rândul întreprinderilor din sectorul industrial pentru acțiunile de eficientizare a consumului de energie și de reducere a emisiilor poluante a mediului; c) facilitarea accesului întreprinderilor din sectorul industrial din Republica Moldova la instrumentele de finanțare puse la dispoziție de partenerii de dezvoltare/donatorii şi de Băncile comerciale locale; 2) introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în industrie prin: a) definitivarea procesului de elaborare a cadrului legal privind crearea și asigurarea funcționalității sectorului management și audit energetic în industrie și implementarea acestuia prin implicarea personalului format în domeniul respectiv; b) asistenţă tehnică întreprinderilor şi altor organizații în identificarea şi implementarea opțiunilor disponibile de eficientizare a consumului de resurse; c) sprijin la identificarea instrumentelor de finanțare a măsurilor de eficientizare a consumului de resurse; d) reglementarea utilizării gazelor fluorurate cu efect de seră cu potențial înalt de încălzire globală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră; e) implementarea componentelor relevante acțiunilor de aer, climă și energie prin programele și proiectele Uniunii Europene. Probleme identificate 1) Chiar dacă există o gamă largă de tehnologii cost-eficiente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, realizarea pe deplin a acestora întâmpină o multitudine de bariere economice. În sectorul industrial, companiile vor investi în atenuarea emisiilor de GES în măsura în care ceilalți factori vor genera un profit în investițiile lor. 2) Utilajele şi echipamentele existente la întreprinderile industriale din Republica Moldova au un grad sporit de uzură morală şi fizică, iar statul are posibilități reduse de a susține financiar procesul de restructurare şi reutilare a întreprinderilor industriale. 3) În industrie există un deficit crescând de personal ingineresc şi tehnic calificat şi o discordanță între formarea profesională a personalului tehnic şi necesitățile industriei. 4) Unele procese industriale (spre exemplu, producerea lactatelor, a panificației) nu au întotdeauna sprijinul necesar din partea autorităților pentru a suporta investițiile în modernizare și renovare, fapt ce ar contribui la creșterea competitivității, prin, spe exemplu, micșorarea sinecostului. 5) Instabilitatea legislației, în special a celei în domeniul politicii fiscale şi bugetare, posibilitățile reduse ale statului pentru susţinerea financiară a procesului de restructurare a întreprinderilor industriale. 6) Lipsa unui mediu de afaceri favorabil este, de asemenea, o barieră în calea transferului tehnologic. Abilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (care constituiau 99,6% în 20196), inclusiv a întreprinderilor micro, care sunt în măsură mai mare gestionate de femei (90,3%), comparativ cu ponderea întreprinderilor micro gestionate de bărbați (82,3%), de a accesa şi de a absorbi informațiile privind cele mai performante tehnologii este adesea limitată. Chiar şi marile companii au resurse tehnice limitate pentru a interpreta şi a traduce informațiile disponibile la acest subiect. 7) Lipsa companiilor de servicii energetice care şi-ar asuma rolul de a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii să găsească şi să finanțeze ameliorări de eficiență. Crearea companiilor de servicii energetice este constrânsă de indisponibilitatea capitalului de pornire din partea instituțiilor financiare care nu sunt obișnuite cu modelul de afaceri al acestor organizații. Subsecțiunea a 5-a 6 Principalele rezultate ale cercetării „Dezvoltarea Mediului de Afaceri”. Notă analitică, BNS, 2019, p. 9 <https://statistica.gov.md/public/files/ComPresa/Antreprenoriat_feminin/Antreprenoriat_femei_barbati_2018.pdf > Contribuția sectorului agricol la dezvoltarea cu emisii reduse şi problemele identificate în acest domeniu

27. În sectorul agricol sunt prevăzute mai multe acțiuni orientate spre dezvoltare cu emisii reduse. Astfel, obiectivele specifice la capitolul schimbarea climei ale Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2014, rezidă în „integrarea principiilor de protecție a mediului, dezvoltarea durabilă și dezvoltarea economică verde, adaptarea la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naționale”, în „asigurarea utilizării raționale, protecției și conservării resurselor naturale”, precum şi în „crearea sistemului de management integrat al calității aerului, reducerea cu 30% a emisiilor de poluanți în atmosferă până în anul 2023 și cu cel puțin 20% a gazelor cu efect de seră până în anul 2020, comparativ cu scenariul liniei de bază”. În acest sens, este prevăzută îmbunătățirea calității solurilor şi reconstrucția ecologică a terenurilor degradate, afectate de alunecări şi a fâșiilor de protecție a terenurilor agricole în proporție de 100%, precum şi gestionarea durabilă şi protecția resurselor minerale utile. O condiție importantă pentru a trece la o agricultură durabilă este reducerea numărului de lucrări ale solului prin implementarea sistemelor conservative de lucrare a solului no-till și mini-till. Conform rapoartelor privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, suprafața de teren agricol cultivat cu tehnologia no-till/mini-till a variat între 51,0 și 133,5 mii de hectare pe an în perioada 2013-2019, fapt datorat în mare parte subvenționărilor alocate la tehnica agricolă procurată de către fermieri prin intermediul proiectelor investiționale IFAD- V, IFAD-VI, MAC-P și 2KR. Conform Hotărârii Guvernului nr. 464/2023 cu privire la aprobarea Regulamentului de subvenționare complementară și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea complementară din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR), Guvernul stimulează investițiile în tehnologii de lucrare a solului prin metoda conservativă, pentru procurarea tractoarelor și echipamentului agricol destinat agriculturii conservative. Această măsură de subvenționare a fost aplicată și anterior în politicile publice de sprijin a fermierilor. De asemenea, implementarea bunelor practici agricole, ca măsură de sprijin a fermierilor autohtoni, urmărește sporirea fertilității solului și reducerea impactului administrării fertilizanților de origine sintetică în sol prin însămânțarea terenurilor agricole cu leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole, năut, linte sau soia. Conform Hotărârii Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor FNDAMR, pentru subvenționarea tehnicii și utilajului agricol, inclusiv mini-till și no-till, în anul 2022 au fost depuse 10864 cereri de solicitare a sprijinului financiar, în suma subvenției solicitate de 1793,8 milioane de lei. Suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli în anul 2022 față de anul 2021 s-a majorat cu 442,1 milioane de lei. Din sursele financiare ale FNDAMR, pentru anul 2022, AIPA a achitat ca subvenții post-investiționale 1253,9 milioane de lei sau 72% din valoarea FNDAMR.

28. Programul de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 și Planul de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 864/2020, a fost elaborat cu scopul realizării măsurilor de prevenire și stopare a degradării solurilor și de sporire a fertilității acestora. Programul respectiv prevede implementarea practicilor agricole prietenoase mediului, care vor permite obținerea recoltelor scontate prin aplicarea metodelor de sporire a fertilității solurilor: sistemul de lucrări pentru conservarea solului, asolamentele, structura rațională a suprafețelor culturilor agricole, fertilizarea complexă cu îngrășăminte organice și minerale, implementarea amenajărilor hidroameliorative etc. Pentru realizarea Planului de acțiuni privind implementarea Programului menționat în perioada 2023-2025, au fost planificate mijloace financiare estimative, echivalentul la 4,278 miliarde de lei, inclusiv 59,626 milioane de lei din bugetul de stat, respectiv, 4,219 miliarde de lei din surse externe. Implementarea politicilor durabile de creștere a animalelor și aprobarea de plăți directe în sectorul zootehnic din FNDAMR (Hotărârea Guvernului nr. 492/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe în sectorul zootehnic din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural) contribuie la minimizarea emisiilor de GES provenite de la dejecțiile animaliere, inclusiv ca urmare a aplicării practicilor durabile de management al acestora, precum şi a utilizării tehnologiilor de recuperare a emisiilor de metan prin organizarea producerii biogazului. Probleme identificate În Republica Moldova, agricultura este o activitate foarte vulnerabilă la riscuri, aceasta fiind susceptibilă în special la factorii climatici (precum secetele, înghețurile, inundațiile, grindina, eroziunile și alunecările de teren). Reducerea dependenței de astfel de fenomene este o provocare majoră pentru acest sector. Cele mai relevante bariere în calea de dezvoltare cu emisii reduse de carbon a sectorului agricol sunt enumerare mai jos. 1) Alocații bugetare reduse, în special pentru renovarea bazei tehnico–materiale, investiții capitale reduse pentru renovarea patrimoniului. 2) Acoperirea financiară relativ insuficientă a Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (în perioada 2016-2020, subvențiile agricole au variat doar între minimum 1,9% (2020)7 și maximum 2,5% (2016)8, din cheltuielile bugetare). 3) Gradul insuficient de dezvoltare a pieței de asigurări în agricultură. 4) Fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, fapt ce contribuie la scăderea randamentului producției agricole prin nerespectarea tehnologiilor de lucrare a solului și de protecție antierozională a terenurilor agricole. 5) Dezvoltarea insuficientă a agriculturii conservative bazată pe tehnologiile no-till și mini-till cu subsolaj de lucrare a solului și menținerea bilanțului pozitiv al humusului, azotului și carbonului în sol prin utilizarea sistemică a îngrășămintelor verzi de măzăriche. 6) Fertilizarea insuficientă și neechilibrată a culturilor agricole cu îngrășăminte chimice, secătuirea treptată a rezervelor de fosfor și potasiu din sol, cu efect negativ asupra volumului și calității producției agricole. 7) Utilizarea insuficientă pe terenurile arabile a îngrășămintelor organice ce duc la micșorarea eficienței îngrășămintelor chimice, formarea unui bilanț profund negativ al humusului și carbonului în sol, majorarea emisiilor gazelor cu efect de seră, destructurarea, compactarea puternică a stratului arabil și majorarea riscului manifestării secetei pedologice cu urmări grave pentru starea de calitate şi capacitatea de producție a solurilor agricole. 8) Lipsa investițiilor pentru redresarea sectorului zootehnic și pentru implementarea unor sisteme durabile de management al dejecțiilor animaliere. 9) Posibilități reduse de procurare a animalelor de prăsilă și a utilajului performant, respectiv, politica de prețuri neeficientă la achiziționarea materiei prime pentru sectorul zootehnie. 10) Lipsa unei abordări integrate și comprehensive cu privire la utilizarea eficientă a resurselor de energie regenerabilă (deșeurile agricole, dejecțiile animaliere). 11) Dezvoltarea nesemnificativă a segmentelor lanțului valoric a produselor agricole cu valoare adăugată înaltă. 12) sistem statistic ineficient de evidență a culturilor agricole, a efectivului de animale și de păsări domestice. 7 Legea bugetului de stat pentru anul 2020 nr. 172/2019 8 Legea Nr. 154 din 01.07.2016 bugetului de stat pe anul 2016 13) Lipsa unui program de stat referitor la dezvoltarea principalei ramuri a zootehniei (căreia îi revine și cea mai mare parte a emisiilor de GES) – creșterea bovinelor de lapte și de carne. 14) Insuficiența de specialiști în domeniu din cauza exodului masiv al populației rurale în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Strategiile și programele sectoriale aprobate până în prezent nu au avut suficienți sorți de izbândă. Drept urmare, în ultimii 20 ani, agricultura Republicii Moldova a fost bazată preponderent pe exploatarea fertilității naturale a solurilor (a conținutului existent de humus în soluri acumulat pe parcurs de milenii). Au fost excluse, din asolamentele exploatațiilor agricole, culturile furajere și o parte din culturile tehnice, inclusiv tutunul, parțial sfecla de zahăr, dar și legumele, cartoful, culturile etero-oleaginoase, plantele medicinale și alte produse cu valoarea adăugată sporită. S- a micșorat semnificativ producția produselor zootehnice de bază ca urmare a faptului că în sectorul zootehnic prevalează producția de scară mică, în gospodării individuale în care predomină tehnologiile extensive de producere. Drept consecință, s-a redus productivitatea sectorului și s-a intensificat poluarea mediului, deoarece dejecțiile animaliere generate nu sunt administrate pe câmpuri în calitate de îngrășăminte organice, ci rămân depozitate în perimetrul localităților, agravând situația ecologică și sanitară a spațiului rural. Subsecțiunea a 6-a Contribuția sectorului folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultura (FTSCFTS) la dezvoltarea cu emisii reduse şi problemele identificate în acest sector

29. Sectorul forestier contribuie la atenuarea emisiilor de carbon prin sechestrarea acestora de către vegetaţie, precum şi prin substituirea combustibilului fosil cu masa lemnoasă produsă. Politicile existente la nivelul sectorului forestier includ prevederi care, direct sau indirect, influențează abilitatea sectorului de a spori capacitatea de captare a carbonului. Accentul este pus pe extinderea zonelor forestiere, pe conservarea diversității biologice, pe fortificarea capacității instituționale şi umane, pe cooperarea internațională etc. În cadrul sectorului FTSCFTS, în anul 1990, pajiștile au avut o pondere de 26,6% în procesul de sechestrare de CO2. În anul 2022, ponderea pajiștilor în acest proces a scăzut până la 10,1%, acestea rămânând o sursă importantă în bilanțul total înregistrat pe acest sector. În conformitate cu art. 78 şi 80 din Codul silvic nr. 887/1996, sunt interzise fragmentarea şi reducerea suprafețelor fondului forestier şi suprafețelor din afara acestuia acoperite cu vegetaţie forestieră, cu excepția cazurilor speciale. Legea nr. 1041/2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate reglementează aspectele de alocare şi de împădurire a terenurilor degradate. Finanțarea lucrărilor de împădurire şi de plantare (proiectare, plantare şi îngrijirea noilor păduri şi fășiilor forestiere de protecție până la atingerea stării de masiv) trebuie să fie realizată din: fondurile destinate pentru îmbunătățirea stării terenurilor degradate, alocațiile din bugetul de stat, fondurile naționale disponibile, finanțare externă, sponsorizări etc. Autoritatea publică centrală va facilita asigurarea deținătorilor de terenuri cu material forestier de reproducere pentru împădurirea terenurilor degradate. Probleme identificate 1) Resursele forestiere din Republica Moldova se caracterizează prin dispersarea, fragmentarea şi repartizarea lor neuniformă pe zonele geografice și sunt limitate pentru a satisface necesitățile economice, sociale şi ecologice, iar problema exploatării ilegale a pădurilor este considerată o problemă majoră a sectorului forestier. În pofida faptului că, începând cu anii '90, au fost aprobate şi adoptate o serie de documente şi acte normative de reglementare în domeniul silvic, privind prevenirea şi combaterea exploatării forestiere ilegale, studiile recente arată că volumul total de lemn provenit din surse neidentificate (în principal din exploatarea forestieră ilegală) este de circa 400 mii m3 anual, ceea ce este aproximativ egal cu volumul lemnului recoltat oficial. Această problemă se datorează: puterii de cumpărare redusă a populației, care nu este capabilă să-şi satisfacă în mod legal necesitățile de lemn, în special de lemn de foc; nivelului de viață scăzut din zonele rurale şi lipsei altor surse de venituri; impozitelor şi taxelor mari la materialul lemnos obținut în mod legal; faptului că ofertele de produse forestiere recoltate în mod legal nu corespund cererii interne, iar cea din urmă nu este afectată de legalitatea materialului lemnos; capacităților companiilor locale de prelucrare a lemnului care depășesc cantitățile furnizate legal; lipsei personalului specializat în paza terenurilor cu vegetaţie forestieră la unii deținători (majoritatea primăriilor); aplicării necorespunzătoare a legislației forestiere; reducerii finanțării sectorului forestier din partea statului; salariilor mici ale personalului din sectorul forestier şi lipsei interesului material; monitorizării inadecvate a fluxului de lemn şi originii acestuia. 2) Diminuarea cantitativă şi calitativă a pădurilor, în special a celor comunale, a fâșiilor de protecție a apelor şi terenurilor agricole, condiționează intensificarea calamităților meteo-climatice, perturbarea regimului hidrologic, aridizarea teritoriului cu pierderi economice şi ecologice enorme. 3) Insuficiența cadrului instituțional şi de management pentru obiectele şi complexele ariilor naturale protejate de stat şi lipsa surselor de finanțare necesare pentru asigurarea managementului durabil al acestora, dimensiunile insuficiente ale suprafețelor ariilor naturale protejate de stat (doar 5,5% din teritoriu), precum şi ale celor de păduri (doar 11,1% din teritoriul țării), asigurarea şi dezvoltarea insuficientă a managementului durabil al pădurilor, spațiilor verzi, pășunilor zonelor umede, degradarea continuă a fâșiilor forestiere de protecție a râurilor şi bazinelor acvatice, care provoacă pierderi de habitate şi ecosisteme 4) Sistemul practicat de management extensiv al pajiștilor, caracterizat prin lucrări minime de îngrijire aplicate sau chiar absența acestora, lipsa de corelare între capacitatea de producție a pajiștilor și încărcătura acestora cu animale, îmbinat cu acțiunea altor factori de degradare, precum procesele erozionale, invadarea cu buruieni și tufărișuri, influențează profund asupra calității și productivității pajiștilor. 5) Practicile de transformare în pajiști a diferitor categorii de terenuri degradate, inclusiv ca principal factor de sechestrare a GES, sunt în proces de diminuare, fiind în mare parte excluse din atenția autorităților administrației publice locale și regionale. Subsecțiunea a 7-a Contribuția sectorului deșeuri la dezvoltarea cu emisii reduse şi problemele identificate în acest sector

30. Politica națională în domeniul gestionării deșeurilor este axată pe dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor necesare pentru protecția, în mod adecvat, a mediului înconjurător la nivel global, național şi local, de efectele asociate cu gestionarea deșeurilor generate de populație, întreprinderi şi instituții, conform prevederilor Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 248/2013. Pentru alinierea treptată a practicilor naţionale de gestionare a deșeurilor la cele ale Uniunii Europene, a fost adoptat cadrul legal, instituțional şi informațional respectiv. Astfel, Legea nr. 209/2016 cu privire la deșeuri transpune în legislația națională Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive. În perioada 2018-2020, au fost adoptate mai multe acte normative pentru aplicarea coerentă a legii în cauză. Totodată, proiectul regulamentului privind depozitarea deșeurilor, care are drept obiectiv stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de depozitare a deșeurilor, pentru proiectarea, construcția, exploatarea, monitorizarea, închiderea și urmărirea post-închidere a depozitelor noi și celor existente, încă nu a fost aprobat. Prin intermediul unor parteneriate la nivel internațional, național şi local, sunt încurajate şi atrase investițiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului, conform priorităților şi ritmului accesibil pentru societate. Astfel, în luna iunie 2020 a fost ratificat de către Parlament Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții privind implementarea Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, în mărime de 25 de milioane de euro, iar prin Acordul, semnat la data de 18 octombrie 2019, dintre Banca Europeană de Investiții și Guvernul Republicii Moldova, va fi acordat un împrumut de 100 de milioane de euro pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în țară. Proiectele respective, ce urmează a fi semnate, vor avea drept obiectiv reducerea impactului negativ asupra mediului și sănătății oamenilor, prin modernizarea sistemelor de colectare a deșeurilor și prin colectare separată a materialelor reciclabile și a deșeurilor biologice, precum și prin reabilitarea gropilor de gunoi sau prin închiderea acestora. Depozitele regionale de deșeuri vor fi dotate cu sisteme de recuperare a biogazului, care vor contribui la reducerea emisiilor de GES. Conform Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013- 2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 248/2013, atingerea obiectivelor prestabilite va contribui la: 1) creșterea gradului de acoperire a serviciilor de colectare a deșeurilor pentru toate fluxurile de deșeuri; 2) reducerea cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi neconforme cerințelor noi, aprobate prin cadrul legal aproximat la directivele Uniunii Europene, şi curățarea terenurilor contaminate istoric; 3) creșterea gradului de colectare şi utilizare a materiei prime secundare prin promovarea reciclării şi reutilizării deșeurilor; 4) extinderea duratei de operare a depozitelor de deșeuri menajere solide şi dotarea depozitelor cu sisteme de captare a emisiilor şi tratare a levigatului, astfel limitându-se impactul emisiilor de GES, al poluanților organici persistenți şi al levigatului care provine din aceste depozite de deșeuri; 5) reducerea cantităților de deșeuri menajere biodegradabile netratate, depozitate pe terenuri; 6) dezvoltarea noilor capacități de prelucrare și tratare şi a instalațiilor de eliminare a deșeurilor care corespund standardelor internaționale. Probleme identificate 1) Lipsesc reglementările normative şi tehnice în domeniul tratării deșeurilor, adecvate situației actuale şi cerințelor legislației UE. 2) Lipsește infrastructura de planificare, organizare şi implementare a unui sistem de management integrat al deșeurilor la toate nivelurile. 3) Servicii specializate în colectarea şi eliminarea deșeurilor există în municipii şi în toate centrele raionale. Gestionarea acestora se realizează în mod organizat prin intermediul serviciilor oferite în bază de contract. Acest sistem acoperă doar 60-90% din totalul generatorilor de deșeuri menajere din mediul urban. 4) Lipsesc depozitele pentru depozitarea finală a deșeurilor, construite şi operate în conformitate cu standardele de mediu. 5) Capacitățile instituționale necesare valorificării finanțării acordate de Banca Europeană de Investiții și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în domeniul managementului deșeurilor sunt insuficiente. 6) Finanțare insuficientă pentru dezvoltarea infrastructurii de tratare a apelor uzate atât la nivel de stat, cât şi la nivel privat. 7) Capacități tehnice depășite ale stațiilor de epurare a apei uzate. 8) Insuficiența instalațiilor moderne de prelucrare a nămolurilor formate în cadrul epurării apelor uzate. 9) Infrastructura precară pentru colectarea, transportul şi eliminarea deșeurilor, mai ales în zonele rurale, fapt care afectează grav sănătatea populației, în special a copiilor. 10) Lipsa unor responsabilități clar definite pentru fiecare parte implicată în managementul deșeurilor şi apelor uzate la nivel de instituții de stat, asociații, organizații neguvernamentale, al sectorului privat, societății civile asociate (toate având o finanțare insuficientă a domeniului managementului deșeurilor la nivel de stat), împiedică implementarea unor măsuri globale de gestionare a deșeurilor şi apelor uzate. 11) Lipsa capacităților de tratare a deșeurilor periculoase, inclusiv a celor spitalicești, care, fiind depozitate de rând cu cele municipale, prezintă un risc sporit pentru mediu, precum şi a deșeurilor de construcții şi demolare, a dejecțiilor animaliere, a deșeurilor stradale, a uleiurilor tehnice, a anvelopelor etc. Deșeurile vor rămâne o sursă importantă de poluare a mediului în Republica Moldova dacă nu se vor întreprinde măsuri concrete pentru stabilirea unui management adecvat al acestora, pe baza unui cadru legislativ, normativ şi tehnic, în corespundere cu principiile directivelor Uniunii Europene. Subsecțiunea a 8-a Consecințe posibile în cazul neintervenției în soluționarea problemelor evidențiate

31. Lipsa de acțiuni în cazul neintervenției în soluționarea problemelor evidențiate va avea posibile consecințe negative pentru Republica Moldova. Mai jos vor fi enumerare cele mai grave. 1) Nu va fi respectată Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată de țara noastră prin Hotărârea Parlamentului nr. 404/1995. 2) Nu vor fi îndeplinite prevederile Acordului de la Paris, ratificat de Republica Moldova prin Legea nr. 78/2017. 3) Nu vor fi îndeplinite prevederile capitolului 17 „Politici climatice” al Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi UE şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112/2014. 4) Va lipsi mecanismul prin care urmează să fie atinse obiectivele aferente schimbărilor climatice stipulate în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022. 5) Va fi afectată grav sănătatea și bunăstarea populației, în special a grupurilor vulnerabile (copiilor, femeilor însărcinate și cu copii mici, vârstnicilor ș.a), fiind amenințată și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) formulate de Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, la care țara este semnatară. 6) Ministerul Mediului nu va fi în stare să aducă la bun sfârșit îndeplinirea angajamentelor asumate de ţară față de CONUSC şi UE. 7) Instituțiile financiare internaționale angajate în finanțarea proiectelor din domeniul schimbărilor climatice condiționează, de regulă, sprijinul prin prezentarea unui document oficial privind dezvoltarea cu emisii reduse, care ar reflecta CND actualizată. Lipsa Programului defavorizează țara în obținerea de finanțări atractive din partea donatorilor şi nu contribuie la creșterea încrederii în a fi parte la acțiunile concertate spre atingerea obiectivelor CONUSC de reducere a GES. Astfel, lipsa acțiunilor specificate în Program nu va permite depășirea problemelor evidențiate pe sectoare. 1) În sectorul energetic (producerea energiei electrice şi termice): securitatea energetică va avea de suferit din lipsa suportului internațional pentru dezvoltarea surselor de energie. 2) În sectorul transporturi: motivația pentru promovarea mijloacelor de transport eficiente energetic şi care nu poluează mediul (hibride, electrice) va fi diminuată. 3) În sectorul clădiri: accentul spre promovarea fondului de clădiri eficiente energetic va fi mai puţin pronunțat, cu impacturi asupra bunăstării cetățenilor şi a bugetelor locale. 4) În sectorul industrial: producerea cimentului şi a sticlei ar putea avea loc, pe viitor, la prețuri necompetitive din cauza lipsei suportului pentru retehnologizarea industrială din partea organismelor financiare internaționale care au aderat la acordurile de reducere a emisiilor de GES la nivel global. 5) În sectorul agricol: lipsa măsurilor orientate spre promovarea agriculturii conservative va avea efect negativ nu numai asupra reducerii emisiilor de GES, ci şi asupra menținerii unei ramuri subdezvoltate a economiei, cu consecințe negative asupra bugetelor local şi central şi asupra tuturor cetățenilor. 6) În sectorul FTSCFTS: atingerea obiectivului de 15% păduri din teritoriul țării va fi zădărnicit, dat fiind faptul că nu vor putea fi accesate fondurile donatorilor internaționali, care, de regulă, sprijină doar proiectele susținute de politici credibile din partea statului în domeniul silviculturii. 7) În sectorul deșeuri, ca şi în cel al FTSCFTS: promovarea unui management eficient al deșeurilor este greu de conceput fără sprijinul donatorilor internaționali, toți condiționând eliberarea de fonduri doar în condițiile în care politicile țării sunt în concordanță cu Acordul de la Paris. Secțiunea a 3-a Respectarea principiului LNOB („nimeni să nu fie lăsat în urmă”)

32. Programul este elaborat în conformitate cu regulile și viziunile Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei și a Acordului de la Paris. Obiectivul general al acestor două tratate internaționale, la care Republica Moldova este parte, îl constituie reducerea emisiilor de GES la un nivel care să mențină încălzirea globală, până în anul 2100, într-o limită mai mică de 1,5 oC. Astfel, în conformitate cu această abordare, impactul emisiilor de GES nu este evaluat ca un impact direct al acestora asupra diferitor grupuri-țintă vulnerabile la nivel național, precum categoriile de vârstă sau de gen.

33. Impactul efectelor schimbărilor climatice este din ce în ce mai vizibil la nivel global. La momentul actual, în cadrul CONUSC și a Acordului de la Paris se încearcă a face primii pași metodologici în aspectul alinierii măsurilor din cadrul CND cu acțiunile și principiile LNOB. Dacă acest aspect metodologic va fi realizat, interconexiunea acestor documente de politici ar putea fi efectuată în 2025, atunci când, conform cerințelor CONUSC și Acordului de la Paris, CND a țării va fi revizuită. III. OBIECTIVUL GENERAL

34. Prezentul Program urmează să contribuie la realizarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022, în partea ce ține de asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și sigur, prin dezvoltarea economică verde şi durabilă, având la bază o evaluare a constrângerilor dezvoltării cu emisii reduse de carbon. Economia verde reprezintă un nou model de creștere economică, un generator de locuri de muncă decente şi o strategie vitală pentru eliminarea sărăciei. Aceasta implică asumarea unei responsabilități sporite pentru a stopa degradarea mediului și consumul resurselor naturale, având în vedere și necesitățile generațiilor viitoare, așa cum este prevăzut în Agenda de dezvoltare durabilă 2030.

35. Programul stabilește un mecanism de dezvoltare orientat spre reducerea emisiilor de GES şi identificarea acoperirii financiare pentru promovarea unor politici şi proiecte investiționale de atenuare a acestora în toate sectoarele economiei naţionale. În acest sens, Republica Moldova va concura cu țările din regiune în ceea ce privește atragerea investițiilor, valorificarea și extinderea oportunităților de export, atragerea oamenilor talentați, promovând creșterea economică incluzivă etc. De asemenea, este clar că modernizarea țării în ansamblu este posibilă numai prin continuarea și aprofundarea procesului de integrare europeană. Politicile de atenuare a emisiilor de GES expuse în acest Program sunt concordante cu cele de adaptare la schimbările climatice, precum şi cu alte politici orientate spre crearea în ţară a unui mediu sănătos şi sigur.

36. Obiectivul general al Programului: îndeplinirea CNDA declarată către CONUSC, care se focusează pe obiectivul necondiționat (cu finanțare internă) și pe obiectivul condiționat (cu finanțare externă). Obiectivul necondiționat, care cuprinde întreaga economie a țării, se referă la implementarea principiilor economiei verzi prin utilizarea eficientă a resurselor şi a energiei, prin aplicarea tehnologiilor performante prietenoase mediului, care vor contribui la reducerea emisiilor de GES cu 70% până în anul 2030 față de anul 1990, în loc de 64-67% asumate în CND(I). În ceea ce privește obiectivul condiționat, în loc de 78% asumate în CND(I), angajamentul de reducere ar putea fi sporit până la 88% sub nivelul anului 1990, cu condiția suportului adecvat din partea donatorilor internaționali.

37. Programul va contribui la atingerea următoarelor rezultate preconizate: 1) integrarea planificării economice cu prioritățile politicii de atenuare și adaptare la schimbările climatice; 2) promovarea sinergiilor între obiectivele climatice și cele de dezvoltare (oportunități de angajare, co-beneficii în raport cu sănătatea, calitatea aerului, biodiversitate etc.); 3) stabilirea consensului și susținerea ministerelor în scopuri de dezvoltare economică și acțiuni climatice; 4) consolidarea certitudinii de reglementare pentru investitori prin identificarea priorităților pe termen mediu și lung; 5) furnizarea informației despre acțiunile întreprinse de Guvern și a mecanismelor de implementare; 6) îmbunătățirea coordonării şi comunicării cu părțile interesate, precum întreprinderile și societatea civilă, și creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la știința și politica schimbărilor climatice; 7) furnizarea de semnale timpurii către sectorul privat pentru posibile direcții de investiții, de cercetare și de dezvoltare; 8) identificarea obligațiilor Republicii Moldova față de Convenție etc. IV. OBIECTIVELE SPECIFICE Secțiunea 1 Obiectivele specifice derivate din obiectivul general al Programului

38. Obiectivul CNDA va fi atins prin reducerea emisiilor de GES în 7 sectoare ale economiei naționale, conform obiectivelor specifice de mai jos, acestea fiind reflectate şi în valori absolute în tabelul 5 şi în figurile 2 şi 3. Obiectivul specific 1. Reducerea necondiţionată cu 81%, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul energetic şi reducerea condiţionată de GES până la 87% comparativ cu anul 1990. Obiectivul specific 2. Reducerea necondiţionată cu 52%, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul transporturi şi reducerea condiţionată de GES până la 55% comparativ cu anul 1990. Obiectivul specific 3. Reducerea necondiţionată cu 74%, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul clădiri şi reducerea condiţionată de GES până la 77% comparativ cu anul 1990. Obiectivul specific 4. Reducerea necondiţionată cu 27%, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul industrial şi reducerea condiţionată de GES cu până la 31% comparativ cu anul 1990. Obiectivul specific 5. Reducerea necondiţionată cu 44%, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul agricol şi reducerea condiţionată de GES până la 47% comparativ cu anul 1990. Obiectivul specific 6. Majorarea necondiţionată, până în anul 2030, a capacității de sechestrare a dioxidului de carbon în cadrul sectorului FTSCFTS până la 10% şi sechestrarea de GES condiţionată până la 391%9 comparativ cu anul 1990. 9 http://www.clima.md/doc.php?l=ro&idc=82&id=4317, pag. 131 Obiectivul specific 7. Reducerea necondiţionată cu 14%, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul deșeuri şi reducerea condiţionată de GES până la 18% comparativ cu anul 1990. Tabelul 5 Obiectivele specifice privind emisiile sectoriale şi naţionale de GES direct în Republica Moldova în cadrul scenariilor analizate pentru perioada de până în 2030, kt CO2 echivalent Sectoarele 1990 2025 2030 Scenariul necondiţionat Energetic (producerea energiei electrice şi termice) 21308 3624 4014 Transporturi 4479 1966 2150 Clădiri 9902 2403 2538 Industrial 1572 1036 1144 Agricol 5221 2703 2929 Folosința terenurilor, schimbarea categoriei de -1528 -1024 -1686 folosință a terenurilor și silvicultură (FTSCFTS) Deșeuri 1515 1273 1309 Total național de gaze cu efect de seră, cu 43391 12448 12820 FTSCFTS Total național de gaze cu efect de seră, fără 44919 13472 14506 FTSCFTS Scenariul condiţionat Energetic (producerea energiei electrice şi termice) 21308 2785 2764 Transporturi 4479 1887 2026 Clădiri 9902 2150 2247 Industrial 1572 995 1080 Agricol 5221 2597 2756 FTSCFTS -1528 -4504 -7507 Deșeuri 1515 1224 1241 Total național de gaze cu efect de seră, cu 43391 7570 4981 FTSCFTS Total național de gaze cu efect de seră, fără 44919 12074 12488 FTSCFTS 25000 20000 ■ Energetic 15000 ■ Transporturi ■ Cladiri 10000 ■ Industrial ■ Agricol 5000 ■ FTSCFTS ■ De~euri 0 -5000 Figura 2. Emisiile sectoriale de gaze cu efect de seră direct în Republica Moldova în cadrul scenariului necondiţionat pentru perioada de până în anul 2030, Gg CO2 echivalent 25000 20000 ■ Energetic 15000 ■ Transp01turi 10000 ■ Cli\diri ■ Industrial 5000 ■ Agricol ■ FTSCFTS 0 ■ De~euri -5000 -10000 Figura 3. Emisiile sectoriale de gaze cu efect de seră direct în Republica Moldova în cadrul scenariului condiţionat pentru perioada de până în anul 2030, Gg CO2 echivalent

39. Ţinta intermediară a fost stabilită pentru anul 2025 şi prevede, pentru acest an, reducerea emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de seră cu nu mai puţin de 71% comparativ cu nivelul anului 1990, care ar putea fi majorate în condițiile prezenţei unui suport financiar considerabil din partea donatorilor internaționali. Ţintele pentru fiecare sector în parte, inclusiv cele intermediare, sunt prezentate în tabelul 6. Tabelul 6 Ţintele intermediare şi totale ale Programului divizate pe sectoare, % Până în anul 2025 Până în anul 2030 Sectoarele necondiţionat condiţionat necondiţionat condiţionat Energetic 83 87 81 87 Transporturi 56 58 52 55 Clădiri 76 78 74 77 Industrial 34 37 27 31 Agricol 48 50 44 47 FTSCFTS -33 195 10 391 Deșeuri 16 19 14 18 TOTAL 71 83 70 88

40. Pentru a atinge ţintele de până în anul 2025 şi, respectiv, 2030, au fost deja iniţiate şi se vor desfășura în continuare activități axate pe: 1) identificarea soluțiilor de atenuare a emisiilor de GES direct care să nu afecteze procesul de dezvoltare şi creștere economică; 2) evidențierea şi eliminarea barierelor în calea tranziției către dezvoltarea cu emisii reduse; 3) consolidarea şi continuarea promovării proiectelor şi/sau investițiilor axate pe dezvoltarea economică cu emisii reduse; 4) prioritizarea acțiunilor de atenuare identificate. În vederea atingerii obiectivelor specifice formulate mai sus, Programul stabilește următoarele acțiuni prioritare spre reducerea GES: 1) promovarea surselor regenerabile de energie, având drept obiectiv reducerea maximă a importului de combustibili fosili; 2) promovarea eficienței energetice în vederea diminuării semnificative a intensității energetice; 3) promovarea modernizării parcului auto din Republica Moldova, inclusiv prin introducerea taxei de mediu diferențiate pentru vehicule, în funcție de nivelul de poluare, percepută la testarea tehnică a vehiculelor, efectuată anual; 4) aplicarea agriculturii conservative în scopul reducerii degradării solurilor şi creșterii eficienței prelucrării acestora; 5) extinderea suprafețelor împădurite şi a ariilor naturale protejate de stat, precum şi asigurarea managementului eficient şi durabil al ecosistemelor naturale; extinderea suprafețelor împădurite pe terenuri degradate, care constituie peste 100 000 hectare și care, în prezent, fac parte din fondul terenurilor cu destinație agricolă și alte categorii de terenuri; schimbarea destinației acestor categorii de terenuri în terenuri ale fondului forestier; 6) crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor şi substanțelor chimice, care să contribuie la reducerea cantităților de deșeuri depozitate şi la creșterea ratei de reciclare; integrarea principiilor în domeniul managementului durabil al substanțelor chimice prin dezvoltarea sistemelor de clasificare, etichetare, autorizare și restricționare a acestora; 7) crearea unui sistem de monitorizare și evaluare a calității factorilor de mediu în conformitate cu cerințele internaționale; 8) integrarea principiilor de protecție a mediului, de asigurare a egalității de gen și a incluziunii, de dezvoltare durabilă şi de dezvoltare economică verde. În vederea atragerii investițiilor spre promovarea proiectelor de atenuare a emisiilor de GES şi de adaptare la schimbările climatice, a fost deja dezvoltat Programul de țară al Republicii Moldova pentru angajare cu Fondul Verde pentru Climă (FVC) pe anii 2023-2027, luând în considerație prioritățile naționale de dezvoltare, obiectivele și țintele legate de climă ale țării, ce provin din documentele strategice. Secțiunea a 2-a Descrierea atingerii rezultatelor obiectivelor specifice

41. Orientările pentru atingerea scopului şi obiectivelor Programului sunt în corespundere cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) stabilite de Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, în particular cu: ODD1 „Fără sărăcie”, ODD3 „Sănătate şi stare de bine”, ODD5 „Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor”, ODD7 „Energie accesibilă şi curată”, ODD8 „Muncă decentă şi creștere economică”, ODD9 „Industrie, inovație şi infrastructură”, ODD11 „Orașe şi comunități durabile”, ODD12 „Consum şi producție responsabile”, ODD13 „Acțiune asupra climei”. Aceste obiective ale Programului se realizează prin intermediul Planului național de dezvoltare cu emisii reduse elaborat conform Hotărârii Guvernului nr. 386/2020, care include direcțiile prioritare, obiectivele și măsurile pentru implementarea Programului de activitate a Guvernului, ca angajament în cadrul Acordului de la Paris.

42. În conformitate cu Acordul de la Copenhaga (2009), părțile semnatare neincluse în anexa nr. 1 la Convenția-cadru vor contribui la procesul de atenuare a fenomenului schimbărilor climatice prin intermediul acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național (Nationally Appropriate Mitigation Action (NAMA)). Prezentul Program aplică această formă de exprimare a măsurilor de reducere a GES. În funcție de obiectivul specific, NAMA sunt grupate în două categorii de acțiuni de atenuare adecvate la nivel național, care includ o gamă largă de abordări: 1) acțiuni necondiţionate (unilaterale) – măsuri de atenuare pe cont propriu, întreprinse de către țările în curs de dezvoltare; 2) acțiuni condiţionate (sprijinite) – măsuri de atenuare promovate de țările în curs de dezvoltare, implementate cu suportul țărilor dezvoltate, inclusiv a celor incluse în anexa nr. 1 la Convenția-cadru, care oferă suport financiar şi tehnic pentru transfer tehnologic şi pentru consolidarea capacităților.

43. Conform Platformei consolidate de acțiuni de la Durban, adoptată în anul 2011 la Conferința a XVII-a a Părților, țările în curs de dezvoltare au fost invitate să comunice Secretariatului Convenției-cadru, începând cu anul 2012, acțiunile prioritare de atenuare, pentru includerea acestora în registrul acțiunilor de atenuare adecvate la nivel național. Drept răspuns la această chemare, în scopul obținerii finanțării NAMA condiţionate, Republica Moldova a elaborat, până în prezent, 12 proiecte de acest gen, care au fost înregistrate în 2018 pe platforma CONUSC, în Registrul NAMA. Pentru obținerea finanțării din partea sectorului privat și a programelor eligibile, proiectele necesită a fi actualizate în conformitate cu deciziile CONUSC.

44. Fondul Verde pentru Climă (FVC) a fost înființat prin decizia Conferinței a XVI-a a Părților (Cancun, Mexic) din decembrie 2010. FVC este o platformă globală unică, creată pentru a răspunde schimbărilor climatice prin investiții în dezvoltare cu emisii reduse și reziliență la schimbările climatice. FVC a fost susținut de 194 de țări, pentru a limita sau a reduce emisiile de GES din țările în curs de dezvoltare și pentru a ajuta societățile vulnerabile să se adapteze la impactul inevitabil al schimbărilor climatice. Ţările dezvoltate s-au angajat să completeze anual acest fond cu circa 100 de miliarde de dolari SUA. Republica Moldova dezvoltă Programul de țară cu FVC (2023-2027) pentru facilitarea atragerii de finanțări.

45. Prin aprobarea Programului, Republica Moldova face un efort pentru a trece de la orientarea punctuală și fragmentată la proiecte mari cu o abordare programată și coerentă, aliniată la obiectivele dezvoltării durabile și la reziliența față de schimbările climatice. Se anticipează că investițiile FVC prin proiecte implementate vor promova o schimbare de paradigmă spre calea de dezvoltare cu emisii reduse și de reziliență față de climă. Finanțarea FVC ar trebui să fie suplimentară Asistenței Oficiale de Dezvoltare existente în Republica Moldova.

46. Suportul FVC în vederea implementării Programului la nivel național va lua forma unui acord bilateral între donator şi țara-gazdă.

47. Alte surse importante de finanțare a acțiunilor de reducere a emisiilor de GES sunt UE, Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiții. UE recunoaște că acțiunea la capitolul schimbarea climei este cea mai eficientă atunci când sprijinul este proiectat și implementat în parteneriat cu guvernele naționale. Din acest motiv, UE colaborează îndeaproape cu guvernele partenere pentru ca acestea să-și consolideze capacitatea instituțională în ceea ce privește dezvoltarea politicilor climatice, în conformitate cu propriile lor priorități naționale. Printre mecanismele asistenței externe ale UE se numără şi Instrumentul european de vecinătate (IEV), care susține şi Republica Moldova. Printre alte obiective, IEV promovează dezvoltarea durabilă și atingerea obiectivelor ONU de dezvoltare ale mileniului și finanțează acțiuni de sustenabilitate a mediului.

48. UE sprijină țările din sud-estul Europei şi prin intermediul Comunității Energetice, din care face parte şi Republica Moldova. În acest cadru se înscrie Recomandarea 2018/01/MC-EnC privind pregătirea pentru elaborarea planurilor naționale integrate de energie și climă de către părțile contractante ale Comunității Energetice, care reflectă conținutul Regulamentului UE 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11.12.2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Acesta din urmă stabilește un mecanism de guvernanță pentru punerea în aplicare a unor strategii și măsuri conforme cu Acordul de la Paris, concepute pentru a îndeplini obiectivele Comunității Energetice și angajamentele pe termen lung asumate de UE în legătură cu emisiile de GES și, în special pentru perioada 2023- 2030, obiectivele UE privind energia și clima pentru 2030. Elaborarea şi aprobarea planului respectiv deschide calea spre obținerea de finanțare pentru promovarea în ţară a eficienții energetice şi a surselor regenerabile de energie, cu impacturi importante asupra reducerii de GES. Prin Legea nr. 43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, Republica Moldova a transpus integral prevederile Regulamentului (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006, în vederea realizării măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră. Ministerul Mediului, în baza Legii nr. 43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, a efectuat modificări în Hotărârea Guvernului nr. 483/2019 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea și atestarea specialiștilor în domeniul tehnicii frigului care conține hidroclorofluorocarburi și gaze fluorurate cu efect de seră și în Hotărârea Guvernului nr.589/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea mecanismului de repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate.

49. Conform prevederilor Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE, Republica Moldova va implementa Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de GES în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, în vederea promovării reducerilor de GES într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. Transpunerea Directivei 2003/87/CE în legislația națională va constitui un prim pas în crearea unui sistem de comercializare a cotelor de emisie (CCE), care va fi compatibil pentru conectarea ulterioară la UE-CCE. Pentru a face parte din UE-CCE, vor fi implementate și alte directive și regulamente UE, inclusiv cele care reglementează monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de GES. În 2021, UE a adoptat Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice, fiind adoptată Legea europeană a climei, care stabilește obiectivul de a atinge zero emisii nete de GES în UE până în 2050, în comun Pactul verde european. Legea respectivă stabilește un obiectiv intermediar de reducere a GES cu cel puțin 55% până în 2030 față de 1990. Republica Moldova transpune Regulamentul (UE) 2021/1119 prin elaborarea Legii acțiunii climatice pentru alinierea la efortul european de atingere a obiectivului neutralității climatice până în 2050.

50. În scopul atingerii obiectivelor Programului, au fost identificate acțiuni prioritare comune pentru întreaga economie a țării, precum şi acâiuni specifice pentru fiecare sector în parte (energetic, transporturi, clădiri, industrie, agricultură, silvicultură şi deșeuri). Acțiunile prioritare comune sunt următoarele: 1) promovarea eficienței energetice în vederea diminuării însemnate a intensității energetice; 2) promovarea mecanismelor de suport al investițiilor în tehnologiile energiei verzi; 3) crearea unui sistem de monitoring și de evaluare a calității factorilor de mediu în conformitate cu cerințele internaționale; 4) integrarea principiilor de protecție a mediului, de asigurare a egalității de gen și incluziunii, de dezvoltare durabilă şi dezvoltare economică verde. Acțiunile prioritare de atenuare specifice pentru fiecare sector, în formă detaliată, sunt expuse în anexa nr. 2 la Program.

51. Acțiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul energetic vizează promovarea pe toate căile a: 1) surselor regenerabile de energie electrică, având drept obiectiv reducerea maximă a importului de combustibili fosili; 2) cogenerării de înaltă eficiență; 3) retehnologizării şi modernizării centralelor electrice de termoficare existente, precum şi a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, acolo unde eforturile investiționale sunt remarcabile; 4) reducerii pierderilor de energie în procesul de distribuție şi transport a acesteia. Indicatorii de progres în sectorul energetic corespund cu ţintele de reducere a emisiilor de GES până în anii 2025 şi 2030 față de anul 1990, expuse în tabelul 6.

52. Acțiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul transporturi se referă la: 1) substituirea combustibililor cu un grad înalt al emisiilor de GES, inclusiv utilizarea la scară mai largă a vehiculelor pe consum de gaze naturale comprimate, pe gaze de sondă lichefiate, pe biomotorină şi pe bioetanol; 2) conversiunea vehiculelor, inclusiv prin utilizarea vehiculelor electrice hibride (care combină un motor cu ardere internă şi unul sau mai multe motoare electrice), a vehiculelor electrice hibride cu conectare la rețeaua electrică, a vehiculelor pur electrice; 3) producerea biomotorinei şi a bioetanolului; 4) implementarea sistemului „Bus Rapid Tranzit” (sistem de transport de capacitate înaltă utilizat pentru a schimba tendința transferurilor modale către transportul public); 5) crearea infrastructurii pentru transportul electric; 6) implementarea sistemelor de tarifare electronică rutieră etc. Indicatorii de progres pentru sectorul transporturi corespund cu ţintele de reducere a emisiilor de GES către anii 2025 şi 2030 față de anul 1990, expuse în tabelul 6.

53. Acțiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul clădiri vizează: 1) perfecționarea cadrelor normativ şi instituțional existente; 2) aplicarea de tehnologii energetic eficiente, inclusiv: reabilitarea termică a clădirilor; utilizarea regulatoarelor de temperatură automate în încăperi, inclusiv modul zi/noapte; înlocuirea sistemelor de iluminare a becurilor incandescente cu becuri energetic eficiente; instalarea punctelor termice individuale pentru blocurile rezidențiale; implementarea conceptului de distribuție pe orizontală a agentului termic; implementarea sistemului de ventilare cu recuperare a căldurii; 3) promovarea surselor regenerabile de energie la scară mică, precum: instalațiile solare pentru producerea apei calde menajere, instalațiile fotovoltaice conectate la rețea pentru producerea energiei electrice de curent continuu, pompele de căldură de capacitate mică, medie şi mare sau cazanele pe biomasă pentru producerea energiei termice. Indicatorii de progres pentru sectorul clădiri corespund cu ţintele de reducere a emisiilor de GES către anii 2025 şi 2030 față de anul 1990, expuse în tabelul 6.

54. Acțiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul industrial se referă la: 1) transpunerea Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de GES în cadrul UE și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului prin elaborarea și aprobarea Regulamentului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de GES de la instalațiile staționare și de la activitățile din domeniul aviației, în vederea promovării reducerilor de GES într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic; 2) transpunerea Regulamentului CE nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon; 3) implementarea la întreprinderile industriale din ţară a sistemelor de management al energiei şi a Standardului național SM ISO 50001:2018 „Sisteme de management al energiei. Cerințe şi ghid de utilizare”; 4) integrarea în Sistemul informațional automatizat „Registrul produselor chimice plasate pe piața Republicii Moldova” a sistemului de raportare a datelor privind importul hidrofluorcarburilor, perfluorcarburilor şi al hexafluoridului de sulf, precum şi a produselor şi echipamentelor cu hidrofluorcarburi, perfluorcarburi şi hexafluorid de sulf; 5) consolidarea capacității Serviciului Vamal al Republicii Moldova în vederea perfecționării sistemului de raportare a datelor privind importul hidrofluorcarburilor, perfluorcarburilor şi al hexafluoridului de sulf, precum şi al produselor şi echipamentelor care conțin sau a căror funcționare se bazează pe astfel de gaze; 6) actualizarea Codului de bune practici în domeniul frigului şi condiționării aerului, instruirea obligatorie şi certificarea tehnicienilor din sectorul frigorific şi de aer condiţionat; 7) reducerea eșalonată a consumului de hidrofluorcarburi prin modernizarea şi reutilarea echipamentelor frigorifice şi de condiţionare a aerului cu freoni alternativi de generaţie nouă. Indicatorii de progres pentru sectorul industrial corespund cu ţintele de reducere a emisiilor de GES către anii 2025 şi 2030 față de anul 1990, expuse în tabelul 6.

55. Acțiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul agricol rezidă în crearea unui depozit cât mai favorabil al carbonului în sol și menținerea fertilității solurilor pe termen lung, astfel încât producția secundară a culturilor agricole (paiele și alte reziduuri vegetale) să fie încorporate în sol şi nu utilizate ca sursă de energie, inclusiv prin: 1) elaborarea, aprobarea și implementarea Programului național privind dezvoltarea agriculturii conservative; 2) înlocuirea plugului cu grapă cu discuri grele la lucrarea de bază a solului la adâncimea de până la 20 cm; 3) promovarea lucrărilor de bază a solului prin utilizarea asolamentului, în vederea acumulării în sol a azotului biologic și a reducerii aplicării îngrășămintelor chimice azotoase, cuplate cu incorporarea anuală în sol a resturilor vegetale și aplicarea îngrășămintelor organice; 4) utilizarea tehnologiei de alimentație a taurinelor prin folosirea rațiilor calculate conform unei structuri științific argumentate şi constituite din nutrețuri separate (fân, siloz, plante verzi, concentrate etc.), precum şi a unor aditivi furajeri care micșorează nivelul de formare a metanului în procesul de digestie; 5) utilizarea tehnologiei de alimentație a taurinelor prin folosirea rațiilor constituite din furaje în formă de amestecuri unice etc. 6) implementarea în continuare a tehnologiilor conservative de lucrare a solului, inclusiv no-till, mini-till, strip-till, zone-till; 7) depozitarea gunoiului de grajd în platforme, compostarea acestuia, precum şi prelucrarea lui pentru obținerea biogazului. Indicatorii de progres pentru sectorul agricol corespund cu ţintele de reducere a emisiilor de GES către anii 2025 şi 2030 faţă de anul 1990, expuse în tabelul 6.

56. Acţiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură vor include: 1) descentralizarea activităţii autorităţilor publice în scopul îmbunătăţirii gradului de gestionare a resurselor forestiere şi sprijinirea reală a diferitor forme de proprietate asupra pădurilor şi vegetaţiei forestiere; 2) implementarea unui set de măsuri de ameliorare cantitativă şi calitativă, axat pe extinderea terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră, pe creşterea capacităţilor de captare a carbonului şi pe consolidarea potenţialului ecoprotectiv şi bioproductiv al pădurilor existente, inclusiv împădurirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor acvatice (conform normativelor, suprafaţa fîșiilor forestiere de protecţie trebuie să constituie 4% din suprafaţa terenurilor arabile); extinderea suprafeţelor împădurite din contul terenurilor degradate, impracticabile pentru agricultură, din contul terenurilor degradate din proprietate publică şi privată; extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, inclusiv în contextul promovării într-o măsură mai mare a practicilor agroforestiere şi silvopastorale sau prin îmbunătăţirea calităţii pajiştilor; reconstrucţia arboretelor degradate şi întreprinderea măsurilor de combatere a dăunătorilor forestieri; 3) susţinerea comunităţilor în managementul durabil şi integrat al pădurilor, inclusiv prin: ameliorarea productivităţii pajiştilor comunale, reconstrucţia şi/sau restabilirea pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră deţinute de unitățile administrativ-teritoriale, elaborarea amenajamentelor silvice pentru păduri şi alte tipuri de vegetaţie forestieră deţinute de primării; 4) plantarea culturilor silvice energetice din specii cu ritm sporit de creştere, gospodărite la cicluri mici de producţie (10-15 ani). Indicatorii de progres pentru sectorul folosința terenurilor, schimbarea categoriei de destinație și/sau a modului de folosință a terenurilor și silvicultură corespund cu ţintele de reducere a emisiilor de GES până în anii 2025 şi 2030 faţă de anul 1990, expuse în tabelul 6.

57. Acţiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul deşeuri sunt asociate, în primul rând, cu modernizarea cadrului legal şi a celui normativ referitoare la gestionarea deşeurilor, armonizate la standardele Uniunii Europene, bazate pe abordarea regională (aşezarea geografică, dezvoltarea economică, existenţa drumurilor de acces, condiţiile pedologice şi hidrogeologice, numărul de populaţie etc.), aceasta fiind o măsură esențială pentru obţinerea investiţiilor în noua infrastructură de gestionare a deşeurilor. Acţiunile de atenuare includ: 1) creşterea cu 20-30% a cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate, prin promovarea colectării separate a deşeurilor menajere solide şi prin crearea capacităţilor de valorificare energetică; 2) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, prin crearea capacităţilor de compostare a acestora în cadrul staţiilor de transfer sau a centrelor de prelucrare a deşeurilor, inclusiv a întreprinderilor din sectorul agroindustrial, în funcţie de volumul deşeurilor biodegradabile generate; 3) recultivarea a cel puţin 50% din numărul de depozite de deşeuri menajere solide neconforme; 4) digestia anaerobă a deşeurilor şi recuperarea biogazului de la depozitele de deşeuri menajere solide; 5) compostarea deşeurilor; 6) tratarea mecanico-biologică a deşeurilor, cu eliminarea ulterioară a reziduurilor prin depozitare; 7) dezvoltarea infrastructurii regionale de eliminare a deşeurilor, prin construcţia a şapte depozite de deşeuri menajere solide, a 34 de staţii de transfer şi a două uzine de tratare mecanico-biologică în municipiile Chişinău şi Bălţi; 8) revizuirea schemei tehnologice la stațiile de epurare a apelor uzate în municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul cu îmbunătățirea tehnologiilor de tratare a nămolului în condiţii anaerobe. Indicatorii de progres pentru sectorul deşeuri corespund cu ţintele de reducere a emisiilor de GES până în anii 2025 şi 2030 faţă de anul 1990, expuse în tabelul 6. În contextul standardelor internaționale, având în vedere că Programul contribuie la promovarea egalității de gen și la creșterea eficienței inițiativelor privind schimbările climatice10, se recomandă: 1) îmbunătățirea durabilității proiectării și implementării Programului prin asigurarea participării depline și active a femeilor și bărbaților, inclusiv la luarea deciziilor în domeniu; 2) includerea dimensiunii de gen în acțiunile ce vizează sectoarele de bază ale Programului; 3) identificarea și furnizarea de soluții pentru a scoate categoriile vulnerabile de persoane din sărăcie; 4) înțelegerea modului în care modelele de consum diferențiate ale femeilor și bărbaților afectează amprenta lor de carbon (cantitatea de dioxid de carbon și alți compuși de carbon emise din cauza consumului de combustibili fosili de către o anumită persoană, grup etc.); 5) încurajarea femeilor la egal cu bărbații în vederea valorificării tehnologiilor energetice eficiente în agricultură și gospodării, a energiei solare, a practicilor de management durabil a terenurilor agricole etc.; 6) colectarea datelor dezagregate pe sexe, în vederea estimării impactului social și de gen al programelor de dezvoltare cu emisii reduse. Prin urmare, includerea analizei de gen/evaluării impactului de gen în etapele proiectării, implementării, monitorizării și evaluării programelor de dezvoltare cu emisii reduse reprezintă o precondiție importantă a unui proces eficient. La rândul lor, programele de dezvoltare cu emisii reduse pot contribui la crearea de șanse egale pentru femei pentru ca acestea să beneficieze de servicii și condiții îmbunătățite (inclusiv asistență medicală, educație, transport și acces la apă și servicii energetice accesibile și eficiente) și să dispună de oportunități de generare a veniturilor. Programele de dezvoltare cu emisii reduse pot avea impact asupra egalității de gen dacă oferă oportunități femeilor pentru dezvoltarea de noi competențe, de finanțare și tehnologii, de luare a deciziilor și de acces la piețele de desfacere; dacă susțin antreprenoriatul femeilor în dezvoltarea emisiilor reduse; dacă contribuie la reducerea poverilor sociale inegale cu care se confruntă femeile zi de zi. V. IMPACTUL REZULTAT DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

58. Impactul direct al Programului vizează schimbarea paradigmei de dezvoltare a Republicii Moldova pe termen mediu. Pe lângă onorarea angajamentelor asumate faţă de CONUSC, Republica Moldova va urma cursul dezvoltării bazate pe principiile economiei verzi, concept acceptat şi preluat de toate ţările occidentale. În ansamblu, în urma implementării Programului se preconizează obţinerea următoarelor rezultate: 10 Low Emission Development Strategies Global Partnership. Promote gender equality. To realize the benefits of low emission development /LEDS in Practice, June 2016. <https://www.climatelinks.org/resources/leds-practice-promote-gender-equality-realize-benefits-low-emission- development> 1) reducerea emisiilor de GES până în 2030, faţă de anul 1990, cu 30,6 MtCO2eq în scenariul necondiţionat, şi cu 38,4 Mt CO2eq, în scenariul condiţionat; 2) stabilirea unei coeziuni sporite între ramurile economiei naţionale în scopul reducerii emisiilor de GES, precum şi a consumului de combustibili fosili, cu impact benefic asupra securităţii energetice a ţării; 3) realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” la capitolul schimbarea climei, în special în ceea ce priveşte necesitatea promovării măsurilor de atenuare a emisiilor de GES; 4) îmbunătățirea calității mediului și, respectiv, a sănătății și a nivelului de trai al populației Republicii Moldova, ca urmare a promovării măsurilor și principiilor economiei verzi în procesele de producție din ramurile economiei naționale. Acest mod de dezvoltare va spori procesul de decuplare a creșterii economice de la degradarea mediului; 5) facilitarea accesului la finanţarea pe termen lung a acţiunilor condiţionate, inclusiv pentru a pregăti studii de fezabilitate, evaluările tehnice şi documentaţia de proiect pentru acţiunile prioritare de atenuare adecvate la nivel naţional; 6) Republica Moldova va deveni eligibilă pentru finanţare din fondurile internaţionale destinate reducerii emisiilor de GES (Fondul Verde pentru Climă, Fondul pentru Adaptare etc.), mărind astfel fluxul de investiţii externe, diminuând riscul investiţional, echilibrând finanţarea din partea sectorului privat şi reducând semnificativ costul proiectelor; 7) se vor intensifica relaţiile de colaborare bilaterală cu UE și Comunitatea Energetică, sporindu-se posibilităţile de accesare a finanţării de la statele membre UE prin mecanismul de finanţare rapidă, precum şi din fondurile climatice gestionate de UE; 8) resursele Fondului Global pentru Mediu vor deveni mai accesibile pentru proiectele care vizează atenuarea fenomenului schimbărilor climatice; 9) obţinerea suportului pentru extinderea capacităţii de producere a energiei regenerabile; 10) recunoaşterea internaţională sporită prin intermediul instrumentarului de raportare în cadrul Convenţiei-cadru (comunicările naţionale, rapoartele bienale revăzute, rapoartelenaţionale de inventariere, rapoartele privind identificarea necesităţilor tehnologice). Programul oferă oportunităţi adiţionale privind integrarea atenuării şi adaptării schimbărilor climatice în agenda de realizări prioritare ale Guvernului, inclusiv în contextul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE. Acesta va stimula: dezvoltarea unor planuri de investiţii pe termen lung pentru asigurarea căii de dezvoltare economică verde, respectiv, va oferi noi posibilităţi pentru utilizarea la scară mai mare a inovaţiilor tehnologice emergente în domeniul atenuării schimbărilor climatice; obţinerea asistenţei tehnice şi de capacitate pentru implementarea proiectelor de atenuare, cu efect pozitiv asupra modernizării obiectivelor de infrastructură, asupre creşterii eficienţei energetice, a construcţiei surselor regenerabile de energie, a conservării solurilor, a împăduririi terenurilor degradate, a prelucrării deşeurilor etc. Aprobarea Programului va contribui la consolidarea sistemului naţional de inventariere a emisiilor de GES, a capacităţilor la nivel naţional şi regional în domeniul colectării informaţiei statistice referitoare la datele de activitate necesare pentru compilarea comunicărilor naţionale, a rapoartelor bienale revizuite şi a inventarelor naţionale ale emisiilor de GES, precum şi a indicatorilor specifici de performanţă ale politicilor şi acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional. Implementarea acţiunilor de atenuare a emisiilor de GES este asociată cu o gamă largă de alte beneficii: financiare, de dezvoltare, cu impacturi de creare a noi locuri de muncă şi cu oportunităţi de afaceri, a unui mediu îmbunătăţit pentru sănătatea şi viaţa populaţiei, de securitate energetică sporită şi, nu în ultimul rând, standarde de mediu mai bune şi o securitate ecologică sporită. Se va îmbunătăţi cadrul normativ şi de afaceri pentru investitori. Se aşteaptă implicarea mai mare a sectorului privat în planificarea şi finanţarea atenuării schimbărilor climatice. De asemenea, va creşte rolul mass-media în conştientizarea factorilor de decizie şi a societăţii asupra necesităţilor stringente pentru acţiuni de atenuare.

59. Odată ce angajamentul la nivel naţional va fi asumat, baza instituţională fiind deja creată, Republica Moldova va iniţia studii de fezabilitate, evaluări tehnice şi de pregătire a documentaţiei de proiect pentru acţiunile de atenuare adecvate la nivel naţional pe care le -a identificat ca prioritare pentru finanţare şi sprijin din partea comunităţii internaţionale, inclusiv prin intermediul mecanismului de finanţare rapidă şi Fondul Verde pentru Climă. Se anticipează că Programul va consolida şi va ghida abordarea sectorială caracteristică pentru programul de guvernare.

60. Informaţiile cu privire la instituţiile responsabile, termenele de realizare a activităţilor prioritare de atenuare adecvate la nivel naţional propuse, costurile estimative aferente implementării şi sursele de finanţare ale acestora sunt prezentate în anexa nr. 1 la Program.

61. Cu referire la fiecare sector al economiei vizat, până în anul 2030, se prevede: 1) sectorul energetic: construcţia interconexiunilor electrice cu sistemul electroenergetic ENTSO-E; construcţia a 400 MW de surse eoliene şi 200 MW de surse fotovoltaice; utilizarea grupurilor electrogene (50 MW) pe biogaz pentru producerea energiei electrice şi termice; implementarea generării distribuite a energiei electrice (20 MW); reducerea pierderilor de energie în sistemul de transport şi de distribuţie a energiei termice, dar şi la producerea acesteia (cu 27,9 ktep) etc.; 2) sectorul transporturi: 2491 TJ de biomotorină şi 1127 TJ de bioetanol comercializate anual; 9344 km de drumuri publice reparate/reabilitate și construite; cantitatea combustibilului utilizat de transportul feroviar redusă cu 20% sau 16 TJ; consumul de combustibil utilizat de autovehiculele înmatriculate redus cu 1% sau 31,1 TJ. 3) sectorul clădiri: 5,86 milioane de m2 de suprafață locuibilă a clădirilor reabilitate; 9,02 milioane de m2 de suprafață locuibilă cu sisteme de încălzire reabilitate din fondul imobiliar național urban; 720 mii de robinete termostatice instalate în clădirile publice cu sisteme de încălzire reabilitate; 250 MW puterea instalată a centralelor termice pe biomasă; ≈ 2,7 % din necesarul de energie termică să fie produsă de pompele de căldură până în anul 2030; 3891 de sisteme solare pentru încălzirea apei calde menajere instalate; 4) sectorul industrial: Sistemul de management energetic şi Standardul Naţional SM ISO 50001:2018 implementate la peste 40 de întreprinderi; peste 76 260 tcc de energie şi combustibil reduse; intensitatea emisiilor de CO2 la producerea cimentului va atinge 475 tCO2/t ciment către anul 2030, faţă de 800 tCO2/t ciment in anul 1990; cantitățile totale de sticlă produsă: în 2030 – circa 85 mii de tone de sticlă; ponderea cioburilor de sticlă în șarjă: în 2030 – până la 50% sau 42,5 mii de tone/an; consumul total de combustibil utilizat la producerea sticlei, în 2030 – circa 430,1 TJ/an; 5) sectorul agricol: implementarea practicilor de management durabil către 2030: 623,4 mii de tone de gunoi de grajd depozitate anual în platforme; 32 % din şeptelul de taurine pe ţară alimentate cu raţii optime; 13% din şeptelul de taurine pe ţară alimentate cu raţii care conţin aditivi furajeri capabili să micşoreze nivelul de formare a metanului în procesul de digestie; 17% din şeptelul de taurine pe ţară alimentate cu tescovină de poamă în raţiile rumegătoarelor, pentru reducerea emisiilor de GES; 6) sectorul FTSCFTS: extinderea terenurior împădurite până la 15% din suprafața țării, cea ce însemnă plantarea a circa 120 000 de hectare către anul 2030; plantarea culturilor silvice pe o suprafață de 45 000 de hectare de terenuri degradate; crearea fâșiilor riverane pe o suprafață de 15 000de hectare; crearea fâșiilor de protecție a câmpurilor agricole pe o suprafață de 1500 de hectare; conversiunea terenurilor degradate puternic și moderat în pajiști; 7) sectorul deşeurilor: construcţia depozitelor pentru deşeurile menajere solide regionale şi a staţiilor de transfer în șase regiuni; construcţia centrelor de tratare mecanico- biologică pentru municipiile Chişinău şi Bălţi; recuperarea biogazului de la depozitul pentru deşeurile menajere solide din Ţînţăreni; dotarea schemei tehnologice de epurare a apelor uzate cu tehnologii de tratare a nămolului în condiţii anaerobe.

62. Dat fiind faptul că Programul stabilește ținte cuantificabile în conformitate cu aspirațiile UE pentru anul 2030 și cu ODD formulate de Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, impactul implementării acestuia asupra cetățenilor Republicii Moldova în ansamblu, dar și asupra principalelor grupuri-țintă și asupra grupurilor vulnerabile în mod special, este în concordanță cu prevederile documentelor menționate, iar impactul social și economic asupra fiecărui grup va fi determinat în planurile de acțiuni specifice fiecărui sector. Impactul local și individual asupra cetățenilor Republicii Moldova, dar și asupra principalelor grupuri-țintă și vulnerabile va fi estimat și monitorizat la momentul elaborării planurilor de dezvoltare cu emisii reduse la nivel local. Programul contribuie la crearea capacităților instituționale și individuale consolidate de a aborda relația dintre mediu, grupurile vulnerabile și cele de gen implicate în estimarea emisiilor de GES, precum și măsurile de diminuare și planificarea politicilor de mediu și climă la nivel național și local. Incorporarea aspectelor de gen în planificarea politicilor de mediu și de schimbări climatice este o cerință a finanțatorilor și a partenerilor de dezvoltare. Pentru realizarea măsurilor planificate în obiectivele specifice 1-7 sunt implicați actori din sectoarele de stat și privat. Acest lucru facilitează crearea entităților sectoriale (asociații, ONG, întreprinderi etc.) și înregistrarea lor în sistemele informaționale automatizate, create în cadrul Agenției de Mediu. Aceasta facilitează colectarea datelor pentru raportări și proiectarea măsurilor de atenuare. Implementarea măsurilor include și activăți de formare continuă pentru personalul entităților specializate cu atribuții de monitorizare, de estimare a emisiilor și de raportare în cadrul tratatelor internaționale. Vor fi consolidate capacitățile de colectare a datelor si de utilizare a informațiilor și a rapoartelor de analiză privind schimbările climatice, precum și vor fi îmbunătățite activitățile de planificare, integrând aspecte ce vizeaă dimensiunea de gen si grupurile-țintă. Oportunitățile de instruire vor fi identificate, după caz, în cooperare cu partenerii de dezvoltare și cu secretariatele tratatelor internaționale. Impactul rezultat din implementarea Programului la nivel național, asupra aspectelor de mediu cu efecte pe termen mediu și lung, se estimează a se manifesta prin beneficii de protecție a mediului și prin îmbunătățirea calității aerului, a sănătății publice, prin protecția diversității biologice și a solului, precum și prin sporirea rezistenței la schimbările climatice. Impactul rezultat din implementarea Programului asupra aspectelor de mediu cu efecte pe termen mediu și lung Aspecte de Obiective specifice Impactul rezultat din implementarea mediu măsurilor Calitatea Obiectivul specific 1. Reducerea Respectarea angajamentelor de reducere a aerului necondiţionată, până în anul 2030, emisiilor anumitor poluanți atmosferici și a emisiilor GES provenite din a GES sectorul energetic cu 81% şi Reducerea în mod semnificativ a poluării reducerea de GES condiţionată atmosferice la nivel de țară până la 87% comparativ cu anul Măsurile propuse conform obiectivelor (1- 1990 3) reduc poluarea atmosferică, generând co-beneficii de mediu și sănătate prin Obiectivul specific 2. Reducerea utilizarea surselor de energie regenerabile necondiţionată, până în anul 2030, (SER), a standardelor europene în a emisiilor de GES provenite din sectorul energetic sectorul transporturi cu 52% şi Implementarea principiilor economiei reducerea de GES condiţionată „verzi” în Republica Moldova, în armonie până la 55% comparativ cu anul cu dezvoltarea economică și bunăstarea 1990 socială Atragerea investiților străine în sectorul Obiectivul specific 3. Reducerea energetic necondiţionată, până în anul 2030, Promovarea transportului nepoluant și a a emisiilor de GES provenite din mijloacelor de mobilitate prietenoase sectorul clădiri cu 74% şi mediului reducerea de GES condiţionată până la 77% comparativ cu anul 1990 Biodiversitatea Obiectivul specific 5. Reducerea Protejarea, restaurarea și promovarea necondiţionată, până în anul 2030, utilizării durabile a ecosistemelor terestre, a emisiilor de GES provenite din gestionarea durabilă a pădurilor, sectorul agricol cu 44% şi combaterea deșertificării, stoparea și reducerea de GES condiţionată repararea degradării solului și stoparea până la 47% comparativ cu anul pierderilor de biodiversitate 1990 Conservarea biodiversității Solul și Reducerea presiunilor directe asupra utilizarea Obiectivul specific 6. Majorarea biodiversității și promovarea utilizării rațională a necondiţionată, până în anul 2030, durabile a resurselor naturale terenurilor a capacității de sechestrare a Asigurarea securității alimentare prin dioxidului de carbon în cadrul măsuri reziliente la schimbările climatice sectorului FTSCFTS până la 10% şi în sectorul agricol sechestrarea de GES condiţionată până la 391% comparativ cu anul 1990 Sănătatea Obiectivul specific 4. Reducerea Îmbunătățirea sănătății și calității vieții publică necondiţionată, până în anul 2030, cetățenilor prin diminuarea impactului a emisiilor de GES provenite din asupra mediului și reducerea emisiilor de sectorul industrial cu 27% şi GES generate de sectorul industrial reducerea de GES condiţionată Asumarea obiectivelor pentru o economie care poate atinge până la 31% verde, cu utilizare mai eficientă a comparativ cu anul 1990 resurselor, contribuind la reducerea deșeurilor (reciclarea a cel puțin 55% din Obiectivul specific 7. Reducerea deșeurile municipale până în 2025 și necondiţionată, până în anul 2030, reciclarea a 65% din deșeurile provenite a emisiilor de GES provenite din din ambalaje până în 2025) sectorul deșeuri cu 14% şi Reducerea emisiilor și a efectelor nocive reducerea de GES condiţionată ale poluanților atmosferici, compușilor până la 18% comparativ cu anul organici volatili din sectorul deșeuri și 1990 activitățile industriale Reducerea impactului negativ asupra mediului și sănătății oamenilor, prin modernizarea sistemelor de colectare a deșeurilor și prin colectarea separată a materialelor reciclabile și a deșeurilor biologice, precum și reabilitarea gropilor de gunoi sau închiderea acestora Reziliența la Obiectivul specific 1. Reducerea Încurajarea investițiilor private în noi schimbările necondiţionată, până în anul 2030, conducte, rețele energetice și tehnologii cu climatice a emisiilor de GES provenite din emisii reduse de CO2 sectorul energetic cu 81% şi Implementarea Foii de parcurs a reducerea de GES condiţionată Comunității Energetice privind aspectele până la 87% comparativ cu anul de energie și climă 1990 Menținerea creșterii globale a temperaturii cu mult sub 2°C peste nivelurile Obiectivul specific 3. Reducerea preindustriale și continuarea eforturilor necondiţionată, până în anul 2030, pentru menținerea temperaturii până la a emisiilor de gaze cu efect de 1,5°C peste nivelurile preindustriale seră provenite din sectorul clădiri Integrarea principiilor de protecție a cu 74% şi reducerea de GES mediului, de dezvoltare durabilă şi de condiţionată până la 77% dezvoltare economică verde, de adaptare comparativ cu anul 1990 la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naționale Obiectivul specific 6. Majorarea Creșterea capacității Republicii Moldova necondiţionată, până în anul 2030, de a se adapta şi de a răspunde la efectele a capacității de sechestrare a reale sau potențiale ale schimbărilor dioxidului de carbon în cadrul climatice sectorului FTSCFTS până la 10% Facilitarea adaptării la schimbarea climei şi sechestrarea de gaze cu efect de în 6 sectoare prioritare seră condiţionată până la 391% Stabilirea normelor privind producția, comparativ cu anul 1990 importul, exportul, reciclarea și distrugerea substanțelor care diminuează stratul de ozon și a gazelor fluorurate cu efect de seră Asigurarea dezvoltării economice a Moldovei pe baza emisiilor reduse de gaze cu efect de seră VI. ESTIMAREA COSTURILOR

63. Pentru atingerea obiectivelor Programului sunt necesare mijloace financiare în volume şi termene prezentate în tabelul 7. Tabelul 7 Total perioada 2024-2026 (milioane lei) Obiectivele specifice obiectivul obiectivul necondiționat condiționat Sectorul energetic 14138 8056,8 Sectorul transporturi 5511,35 0 Sectorul clădiri 2296,1 739,3 Sectorul industrial 72,9 19,2 Sectorul agricol 191,5 66,4 Sectorul FTSCFTS 280 224,5 Sectorul deșeurilor 1467,1 443,8 TOTAL 23956,95 9550 Este important de menţionat faptul că măsurile care stau la baza determinării finanţării prezentate mai sus corespund politicilor, programelor şi planurilor Republicii Moldova de dezvoltare, inclusiv celor sectoriale, pe larg descrise în Raportul bienal actualizat trei al Republicii Moldova către CONUSC (2021). Pentru atingerea obiectivului necondiţionat de reducere a GES, disponibilitatea respectivelor sume nu presupune întreprinderea unor eforturi adiționale din partea bugetului de stat, decât cele expuse sau prevăzute în politicile, programele şi planurile menționate. Finanțarea respectivă are, în principal, proveniență privată sau creditară, aceasta din urmă fiind expusă în acordurile semnate sau în cele în curs de elaborare. Acest fapt însemnând că efortul bugetar rămâne la nivelul general stabilit de către autorități. Astfel, construcţia surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice va fi efectuată de către companiile private, costul investiţiilor şi cel de operare fiind incluse în tariful reglementat de ANRE și suportat, în cele din urmă, de consumatori. Promovarea transportului eficient energetic (electric, hibrid) deja are loc prin aplicarea politicii fiscale adecvate faţă de importul vehiculelor de mâna a doua etc. Mijloacele financiare necesare atingerii obiectivului condiţionat al Programului sunt nemijlocit legate de realizarea scenariului necondiţionat al acestuia şi de suportul din partea donatorilor şi organismelor financiare internaţionale. Astfel încât, pentru realizarea obiectivului general al Programului pe perioada anilor 2024-2026, conform estimărilor prezentate în anexa nr. 1, volumul mijloacelor financiare pentru atingerea obiectivului necondiţionat constituie cca 23956,95 milioane de lei, iar al celui condiţionat – 9550 milioane de lei. Informaţii detaliate asupra capitolului finanţare, inclusiv în ceea ce privește resursele necesare pentru atingerea obiectivelor pe sectoare, precum şi pentru realizarea acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional identificate în sectoarele menţionate sunt prezentate în anexa nr. 1 la Program. VII. RISCURILE DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI

64. Prezentul Program reflectă politicile şi măsurile sectoriale ale statului reflectate în actele salenormative. Programul nu impune sectoarelor economiei promovarea unor politici şi măsuri determinate de aceasta, ci înglobează în sine politicile şi măsurile stabilite la nivel sectorial. Drept urmare, riscurile de implementare a Programului corespund celor asociate cu activitatea autorităţilor publice centrale vizate. Acestea din urmă, responsabile de implementarea politicilor în domeniu, vor asigura gestionarea riscurilor proprii privind realizarea Programului și a Planului de implementare a acestuia. Autoritățile publice centrale vor informa Ministerul Mediului despre riscurile care pot crea impedimente în atingerea obiectivelor stabilite. Pe lângă riscurile specifice sectorului corespunzător, inclusiv cele aferente implementării acţiunilor de atenuare a emisiilor de GES concrete, există o gamă largă de riscuri comune economiei naţionale, care vor trebui depăşite prin acţiuni conjugate. Acestea sunt reflectate în tabelul 8, împreună cu măsurile de diminuare sau de înlăturare a riscurilor preconizate. Tabelul 8 Riscurile de implementare a Programului Riscuri posibile Măsuri de depăşire a riscurilor Provocările cu impact negativ asupra Monitorizarea permanentă, revizuirea situației sociale, politice și economice a țării, acţiunilor și identificarea soluțiilor de care pot cauza nerealizarea acţiunilor alternativă stabilite Coordonarea deficitară dintre ministere şi Comisia naţională privind schimbările autorităţile publice responsable în procesul climatice, aprobată prin Hotărârea de implementare a Programului Guvernului nr. 444/2020 cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activităților în domeniul schimbărilor climatice, va coordona şi monitoriza implementarea Capacitatea redusă a personalului din cadrul Formarea profesională continuă a autorităţilor publice responsable de personalului și dezvoltarea de programe de implementarea Programului perfecţionare în domeniu Neîndeplinirea acțiunilor din Plan și/sau Va fi monitorizată evoluția situației, vor fi nerespectarea termenelor identificate și evaluate motivele, vor fi efectuate măsuri de repunere în grafic a activităților și de înlăturare a consecințelor negative Lipsa specialiștilor în domeniu Va fi monitorizată permanent situația, vor fi identificate motivaţiile pentru atragerea personalului cu capacităţi, cu ulterioara pregătire a acestuia în cadrul autorităților publice centrale responsabile de implementarea politicilor în domeniu Întârzierea finanțărilor Va fi monitorizată permanent situația, vor fi revizuite măsurile și identificate soluțiile financiare de alternativă, va fi pregătit personalul autorităților publice centrale responsabile de implementarea politicilor în domeniu în scopul accesării finanțărilor externe Capacitatea scăzută a consumatorilor de Introducerea tarifelor sociale pentru păturile energie de a suporta tarife mai înalte în caul social vulnerabile, având în vedere aspectele promovării surselor regenerabile de energie de gen și de incluziune Implicarea limitată a sectorului privat și Promovarea unei campanii de informare a celui sectorului privat privind beneficiile pe care asociativ în procesul de implementare a le pot avea întreprinzătorii, dar şi statul în Programului ansamblu în urma participării active la implementarea Programului VIII. AUTORITĂȚI/INSTITUȚII RESPONSABILE DE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

65. Instituţiile responsabile de implementarea Programului sunt specificate în anexa nr. 1, autorităţile şi partenerii fiind indicaţi pentru fiecare acţiune de atenuare a emisiilor de GES. Coordonator al Programului este Ministerul Mediului, cu instituțiile subordonate, inclusiv Agenția „Moldsilva”, Agenția „Apele Moldovei” și Agenţia de Mediu, responsabile de monitorizarea, raportarea şi verificarea acţiunilor prevăzute în Program. În procesul de implementare a Programului vor fi implicate următoarele autorități:

1. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

2. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării

3. Ministerul Finanţelor

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării

5. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

6. Ministerul Energiei

7. Agenția Achiziții Publice

8. Întreprinderea de Stat „Moldelectrica”

9. Institutul National de Standardizare

10. Întreprinderea de Stat „Fabrica de Sticlă din Chișinău”. La realizarea Programului vor participa, de asemenea, agenţii economici, autorităţile administrației publice centrale şi locale, societatea civilă, cetăţenii de rând. Totodată, la formarea grupurilor de lucru, a comitetelor de implementare, monitorizare și evaluare se va ține cont de reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților. IX. PROCEDURI DE RAPORTARE Secțiunea 1 Cadrul legal şi administrativ al sistemului de monitorizare, raportare şi verificare

66. În conformitate cu Planul de acţiuni al Conferinţei Părţilor de la Bali (2007), Republica Moldova şi-a luat angajamentul de a pune în aplicare un sistem naţional de monitorizare, raportare şi verificare adecvat, care a fost implementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de GES și a altor informații relevante pentru schimbările climatice și prin Hotărârea Guvernului nr. 444/2020 cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activităților în domeniul schimbărilor climatice. În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 444/2020 cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activităților în domeniul schimbărilor climatice, Comisia națională asigură cadrul instituțional de coordonare în domeniul monitorizării, raportării și verificării, precum și al facilitării integrării aspectelor privind schimbarea climei în programele și planurile naționale și sectoriale. Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 444/2020 cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activităților în domeniul schimbărilor climatice stabileşte mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional (AAANN, în limba engleză – NAMA). Acest mecanism este elaborat în scopul instituirii cadrului normativ și instituțional pentru desfășurarea procesului de elaborare, evaluare, aprobare, monitorizare, raportare și verificare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. Acesta are drept obiectiv stabilirea responsabilităților și a cadrului de elaborare, de evaluare și de aprobare a proiectelor de implementare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. În acest sens, Comisia națională privind schimbările climatice are următoarele responsabilități și atribuții: 1) coordonează procesul de elaborare a proiectelor; 2) examinează în ședință proiectele și decide asupra acceptării spre aprobare sau respingerii acestora; 3) solicită autorităților administrației publice centrale și recomandă autorităților publice locale să ia măsurile necesare în vederea promovării acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național și local; 4) solicită rapoarte semestriale și anuale privind implementarea proiectelor. Monitorizarea, raportarea și verificarea NAMA 1) Procedura de monitorizare, de raportare și de verificare are drept obiectiv atingerea performanței generale a proiectelor NAMA și include următoarele activități: a) măsurarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră; b) raportarea informației; c) verificarea informației raportate. 2) Procedura de monitorizare, de raportare și de verificare se aplică atât la etapa de implementare, cât și după finalizarea proiectului. 3) Monitorizarea și raportarea sunt asigurate de către beneficiarul proiectului NAMA, iar verificarea – de către verificator. 4) Monitorizarea proiectului se realizează în perioada de implementare a proiectului. În cadrul etapei de monitorizare, beneficiarul măsoară și calculează reducerile de emisii de GES obținute în urma implementării proiectului NAMA, conform metodologiilor și instrumentelor standardizate de măsurare și de calcul expuse în documentul proiectului. 5) Raportarea se realizează în perioada de implementare a proiectului prin prezentarea rapoartelor semestriale, iar la finalizarea proiectului beneficiarul prezintă raportul final. 6) Beneficiarul prezintă rapoartele în baza formularelor de raportare în conformitate cu procedura stabilită în Manualul operațional privind mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. Rapoartele conțin date privind rezultatele monitorizării reducerii emisiilor de GES. Acestea sunt prezentate în baza indicatorilor de monitorizare stabiliți în formularul de raportare, anexă la Manualul operațional privind mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. 7) Raportul elaborat este supus în mod obligatoriu procedurii de verificare, în scopul asigurării veridicității și fiabilității informațiilor raportate de către beneficiarul proiectului. 8) Verificatorul elaborează raportul de verificare și îl prezintă beneficiarului, care, în baza acestuia, elaborează și prezintă Comisiei naționale raportul de reducere a emisiilor de GES. 9) Beneficiarul proiectului angajează și achită serviciile verificatorului. 10) Autoritățile și instituțiile care implementează proiecte NAMA necondiţionate, ce nu sunt înregistrate în Registrul NAMA al CONUSC, aplică procedura simplificată de monitorizare, raportare și verificare. Acestea prezintă Comisiei naționale rapoarte anuale privind acțiunile întreprinse și rezultatele obținute în cadrul proiectelor. Formatul de raportare și termenul de prezentare a rapoartelor sunt stabilite în Manualul operațional privind mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. 11) Secretariatul Comisiei naționale procesează datele prezentate de către beneficiari și calculează cantitatea totală de emisii de GES redusă, ca urmare a implementării proiectelor NAMA necondiţionate și susținute din fonduri externe. 12) Informația primară privind cantitatea de emisii de GES reduse ca urmare a implementării proiectelor NAMA este utilizată la elaborarea inventarului național al emisiilor de GES, a raportului bienal actualizat și a comunicării naționale în cadrul CONUSC.

67. Rapoartele naţionale de inventariere, rapoartele bienale de transparență, comunicările naţionale şi CND ale Republicii Moldova către Convenţia-cadru sunt elaborate de către Ministerul Mediului prin intermediul Agenţiei de Mediu, instituție responsabilă de evaluarea emisiilor după categorii de surse şi a sechestrărilor după categorii de stocare, de analiza surselor de emisie-cheie, de verificarea şi controlul calităţii inventarului, de analiza incertitudinilor, de documentarea şi arhivarea informaţiei asociate cu procesul de pregătire a inventarului naţional al emisiilor de GES. Secțiunea a 2-a Monitorizarea implementării Programului

68. Monitorizarea implementării Programului va fi realizată de către Ministerul Mediului, iar monitorizează implementării acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional și sectorial în contextul dezvoltării durabile a țării va fi efectuată de către Comisia naţională privind schimbările climatice, în conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Comisiei naționale privind schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 444/2020.

69. Pentru asigurarea procesului de monitorizare, va fi creat, prin ordinul ministrului mediului, un grup de monitorizare care va evalua periodic gradul de realizare a indicatorilor şi a obiectivelor. În baza informaţiei colectate şi sistematizate, acesta va elabora raportul anual de implementare a Programului, care va fi supus dezbaterilor în cadrul Comisiei naţionale privind schimbările climatice, iar ulterior va fi prezentat Guvernului.

70. În vederea urmăririi progresului implementării Programului, va fi utilizată informaţia din Inventarul naţional privind emisiile de GES, care dispune de propriul plan şi de principii de asigurare şi control al calității datelor respective. Secțiunea a 3-a Raportarea şi evaluarea

71. În cadrul procesului de monitorizare, vor fi elaborate rapoarte anuale de monitorizare care vor include informaţii privind implementarea indicatorilor stabiliţi pentru fiecare acţiune în parte, iar o dată la 5 ani vor fi elaborate rapoarte de evaluare şi progres care vor identifica impactul activităţilor realizate în perioada respectivă şi nivelul de implementare a obiectivelor stabilite. În baza rapoartelor de evaluare şi progres, Programul va fi revizuit la fiecare 5 ani. Rapoartele de monitorizare şi de evaluare vor fi supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei naţionale privind schimbările climatice, iar ulterior prezentate Guvernului spre examinare.

72. Spre încheierea implementării Programului, urmează a fi elaborat un raport de evaluare finală care să conţină informaţii privind gradul de atingere a obiectivelor stabilite şi a impactului scontat. Raportul de evaluare de bază va fi supus dezbaterilor în cadrul Comisiei naţionale privind schimbările climatice, iar ulterior va fi prezentat Guvernului. În baza acestuia, se va decide asupra următoarei etape de planificare programată în domeniul dezvoltării cu emisii reduse.

73. Emisiile naţionale de GES, precum şi tendinţele de evoluţie ale acestora sunt raportate periodic în comunicările naţionale şi bienale ale Republicii Moldova către Convenţia-cadru, respectiv, în rapoartele naţionale de inventariere (începând cu anul 2010). Biroul Naţional de Statistică publică, de asemenea, nivelul emisiilor de GES înregistrat efectiv de Republica Moldova. Documentele menţionate sunt elaborate în baza unor studii, cercetări, rapoarte realizate de consultanţi naţionali, inclusiv cu experienţă internaţională în domeniul de specialitate, selectaţi pentru efectuarea calculelor şi analizei informaţiilor de retrospectivă, precum şi cu responsabilităţi de elaborare a scenariilor de evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung a emisiilor de GES provenite de la fiecare sector al economiei, pornind de la scenariile de dezvoltare macroeconomică a Republicii Moldova. Toate aceste proceduri sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de GES și a altor informații relevante pentru schimbările climatice. Anexa nr. 1 la Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030 PLANUL DE ACŢIUNI pentru implementarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2026 Indicatorii de progres Costuri estimative pentru obiectivul: Surse de pentru obiectivul: finanțare Nr. Denumirea acțiunii Termenu Instituția necondiţionat condiţionat necondiţionat condiţionat crt. de atenuare l de responsabilă (adiţional la (milioane lei) (adiţional la necondiţionat) adecvată la nivel realizare necondiţionat) (milioane lei) național 2024 I 2025 I 2026 I Total 2024 I 2025 I 2026 I Total 1 2 3 4 5 6 I 7 8 9 10 12 13 14 15 16 Obiectivul general. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor totale naţionale de GES nete cu nu mai puţin de 70%, comparativ cu nivelul anului 1990, în susţinerea efortului global de menținere a tendinței de creștere a temperaturii medii globale, până în anul 2100, în limita de până la 2 °C. Obiectivul de reducere a emisiilor ar putea crește până la 88% în mod condiţionat, în conformitate cu un acord global care ar aborda teme importante precum resursele financiare cu costuri reduse, transferul de tehnologii şi cooperarea tehnică, accesul în măsură corespunzătoare cu provocările schimbării globale a climei Obiectivul specific 1. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul energetic cu 81% şi reducerea de GES condiţionată până la 87% comparativ cu anul 1990 1.1 Construcția Trim. Ministerul Interconexiun 1040 1560 2600 5200 - - - - În limitele interconexiunii IV, 2026 Energiei, e la tensiunea bugetului electrice cu sistemul Întreprindere de 400 kV aprobat; electroenergetic a de Stat construite alte surse ENTSO-E, 400kV, „Moldelectric Până la 600 neinterzise Vulcanești – a” MW de legislație Chișinău capacitatea de import a energiei electrice 1.2 Reducerea Trim. Ministerul Pierderile de - - - - 122,7 184,1 306,9 613,8 În limitele pierderilor în IV, 2026 Energiei; căldură din 6 4 bugetului sistemul de Întreprinderil sistemul aprobat; transport şi e energetice centralizat vor alte surse distribuție a energiei responsabile fi reduse cu neinterzise 1 2 3 4 5 6 I 7 8 9 10 12 13 14 15 16 termice, precum şi 2,79 ktep de legislație la producerea până în anul acesteia 2026 1.3 Promovarea şi Trim. Ministerul 120 MW 100 MW 613,8 920,7 1534, 3069 511,6 767,4 1279 2558 În limitele construcția IV, 2026 Energiei capacitatea capacitatea 5 bugetului centralelor electrice totală instalată totală aprobat; eoliene conectate la a centralelor instalată a alte surse rețea electrice centralelor neinterzise eoliene electrice de legislație eoliene 1.4 Promovarea şi Trim. Ministerul 200 MW 200 MW 853,8 1280, 2134, 4269 853,8 1280, 2134, 4269 În limitele construcția IV, 2026 Energiei capacitatea capacitatea 7 5 7 5 bugetului centralelor totală instalată totală aprobat; fotovoltaice a centralelor instalată a alte surse conectate la rețea fotovoltaice centralelor neinterzise fotovoltaice de legislație 1.5 Utilizarea Trim. Ministerul 65 MW 25 MW 320 480 800 1600 123,2 184,8 308 616 În limitele grupurilor IV, 2026 Energiei capacitatea capacitatea bugetului electrogene pe totală instalată totală aprobat; biogaz pentru a centralelor instalată a alte surse producerea energiei electrice pe centralelor neinterzise electrice şi termice biogaz electrice pe de legislație biogaz Obiectivul specific 2. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul transporturi cu 52% şi reducerea de GES condiţionată până la 55% comparativ cu anul 1990 2.1 Promovarea Trim. Ministerul 249,1 TJ de 5,84 8,76 14,6 29,2 - - - - În limitele utilizării IV, 2026 Energiei biomotorină bugetului biomotorinei în comercializată aprobat; calitate de anual alte surse combustibil neinterzise de legislație 2.2 Promovarea Trim. Ministerul 11,37 TJ de 0,38 0,57 0,95 1,9 - - - - În limitele producerii IV, 2026 Energiei bioetanol bugetului bioetanolului comercializat aprobat; anual alte surse neinterzise 1 2 3 4 5 6 I 7 8 9 10 12 13 14 15 16 de legislație 2.3 Reparația și/sau Trim. Ministerul 934,4 km 867,92 1301, 2169, 4339,6 - - - - În limitele reabilitarea şi IV, 2026 Infrastructurii drumuri 88 8 bugetului construcția și Dezvoltării publice aprobat; drumurilor publice Regionale reparate/ alte surse reabilitate și neinterzise construite de legislație 2.4 Promovarea Trim. Ministerul Cantitatea 212 318 530 1060 - - - - În limitele eficienței energetice IV, 2026 Infrastructurii combustibilul bugetului în transportul și Dezvoltării ui utilizat de aprobat; feroviar Regionale; transportul alte surse Ministerul feroviar neinterzise Energiei; redusă cu de legislație Întreprindere 2,0% sau 1,6 a de Stat TJ „Calea Ferată din Moldova” 2.5 Etichetarea Trim. Ministerul Consumul de 0,06 0,09 0,15 0,3 - - - - În limitele pneurilor; achiziții IV, 2026 Infrastructurii combustibil bugetului de transport; și Dezvoltării utilizat în aprobat; promovarea Regionale; sectorul alte surse transportului Ministerul transportului neinterzise energetic eficient; Energiei; rutier redus cu de legislație optimizarea Ministerul 2,0% sau transportului pe Finanțelor; 625,9 TJ străzile centrale din Agenția localități Achiziții Publice 2.6 Promovarea Trim. Ministerul Consumul de 16,07 24,10 40,17 80,35 - - - - În limitele mijloacelor de IV, 2026 Infrastructurii combustibil 5 5 bugetului transport cu și Dezvoltării utilizat de aprobat; propulsie hibridă, a Regionale; autovehiculele alte surse e-mobilității şi a Ministerul înmatriculate neinterzise altor opțiuni de Energiei redus cu 0,1% de legislație mobilitate sau 31,1 TJ prietenoase 1 2 3 4 5 6 I 7 8 9 10 12 13 14 15 16 mediului Obiectivul specific 3. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul clădiri cu 74% şi reducerea de GES condiţionată până la 77% comparativ cu anul 1990 3.1 Sporirea rezistenței Trim. Ministerul 0,6 milioane 0,2 milioane 249,84 374,7 624,6 1249,2 86,4 129,6 216 432 În limitele termice a izolării IV, 2026 Energiei m2 de m2 de 6 bugetului clădirilor suprafață suprafață aprobat; nereabilitate termic locuibilă a locuibilă a alte surse clădirilor clădirilor neinterzise reabilitate reabilitate de legislație 3.2 Reabilitarea Trim. Ministerul 0,9 milioane 130,6 195,9 326,5 653 - - - - În limitele sistemelor de IV, 2026 Energiei m2 de bugetului încălzire a clădirilor suprafață aprobat; rezidențiale locuibilă cu alte surse sisteme de neinterzise încălzire de legislație reabilitate din fondul imobiliar național urban 3.3 Înlocuirea becurilor Trim. Ministerul Becuri 6,52 9,78 16,3 32,6 - - - - În limitele incandescente cu IV, 2026 Energiei incandescente bugetului becuri energetic substituite aprobat; eficiente de tip LED alte surse neinterzise de legislație 3.4 Valorificarea Trim. Ministerul 25,0 MW 30,0 MW 17,56 26,34 43,9 87,8 21,06 31,59 52,65 105,3 În limitele biomasei în scop IV, 2026 Energiei puterea puterea bugetului energetic instalată a instalată a aprobat; centralelor centralelor alte surse termice termice neinterzise de legislație 3.5 Instalarea pompelor Trim. Ministerul ≈ 0,27 % din ≈ 0,43 % din 18,5 27,75 46,25 92,5 24,68 37,02 61,7 123,4 În limitele de căldură de IV, 2026 Energiei necesarul de necesarul de bugetului capacitate mică, energie energie aprobat; alte medie şi mare termică până termică până surse în anul 2026 în anul 2030 neinterzise 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 de legislație 3.6 Valorificarea Trim. Ministerul 3891 de 1681de 36,2 54,3 90,5 181 15,72 23,58 39,3 78,6 În limitele energiei solare IV, 2026 Energiei sisteme solare pachete solare bugetului pentru producerea pentru cu 20 tuburi aprobat; apei calde menajere prepararea vidate alte surse în localități urbane apei calde 58/1800 în neinterzise şi rurale şi în cadrul menajere panou de legislație întreprinderilor instalate (destinate pentru 2-3 persoane) instalate Obiectivul specific 4. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor GES provenite din sectorul industrial cu 27% şi reducerea de GES condiţionată care poate atinge până la 31% comparativ cu anul 1990 4.1 Promovarea și Trim. IV, Ministerul Sistem de 4,4 6,6 11 22 - - - - În limitele implementarea 2026 Energiei; management bugetului sistemului de Institutul energetic și aprobat; management Național de Standardul alte surse energetic Standardizare național SM neinterzise ISO 50001 de legislație implementate de peste 40 de întreprinderi 4.2 Promovarea Trim. IV, Ministerul 7626 tcc de 3748 tcc de 7,86 11,79 19,65 39,3 3,84 5,76 9,6 19,2 În limitele eficienței energetice 2026 Energiei energie şi energie şi bugetului în sectorul industrial combustibil combustibil aprobat; reduse reduse alte surse neinterzise de legislație 4.3 Promovarea Trim. IV, ÎS „Fabrica Cantitățile 1,16 1,74 2,9 11,6 - - - - În limitele eficienței energetice 2026 de Sticlă din totale de sticlă bugetului și creșterea ponderii Chișinău” produsă: în aprobat; cioburilor de sticlă 2026 – circa alte surse în șarjă în vederea 8,5 mii de neinterzise reducerii costului tone de sticlă; de legislație producției și Ponderea emisiilor de CO2 la cioburilor de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 ÎS „Fabrica de sticlă în șarjă: Sticlă din Chișinău” în 2026 – până la 5% sau 4,2 mii de tone/an Consumul 1,16 1,74 2,9 - - - total de combustibil utilizat la producerea sticlei, în 2030 – circa 430,1 TJ/an; Obiectivul specific 5. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul agricol cu 44% şi reducerea de GES condiţionată până la 47% comparativ cu anul 1990 5.1 Depozitarea Trim. IV, Ministerul 623,4 mii tone 207,5 mii de 31,6 47,4 79 158 10,6 15,9 26,5 53 În limitele gunoiului de grajd 2026 Agriculturii de gunoi de tone de gunoi bugetului în platforme și Industriei grajd de grajd aprobat; comunale sau Alimentare depozitate depozitate alte surse depozite individuale anual în anual în neinterzise platforme platforme de legislație 5.2 Implementarea Trim. IV, Ministerul La 3,2 % din La 0,8 % din 1,94 2,91 4,85 19,4 0,46 0,69 1,15 4,6 În limitele tehnologiilor de 2026 Agriculturii șeptelul de șeptelul de bugetului alimentație a și Industriei taurine pe țară taurine pe țară aprobat; taurinelor prin Alimentare; s-a aplicat s-a aplicat alte surse utilizarea unor rații Universitatea tehnologia tehnologia 1,94 2,91 4,85 0,46 0,69 1,15 neinterzise cu o structură Tehnică a de legislație optimă, științific Moldovei argumentată împreună cu instituțiile din subordine 5.3 Promovarea Trim. IV, Ministerul La 3,8 % din La 2,2 % din 0,92 1,38 2,3 4,6 0,52 0,78 1,3 2,6 În limitele tehnologiilor de 2026 Agriculturii șeptelul de șeptelul de bugetului alimentație a și Industriei taurine pe țară taurine pe țară aprobat; taurinelor prin Alimentare s-a aplicat s-a aplicat alte surse utilizarea furajelor tehnologia tehnologia neinterzise 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 în formă de de legislație amestecuri unice (monoraţie), fără sau cu cantități mici de nutrețuri verzi 5.4 Includerea în rațiile Trim. IV, Ministerul La 1,3 % din La 0,7 % din 0,76 1,14 1,9 3,8 0,44 0,66 1,1 2,2 În limitele taurinelor a unor 2026 Agriculturii șeptelul de șeptelul de bugetului aditivi furajeri și Industriei taurine pe țară taurine pe țară aprobat; (saponine, ionofori) Alimentare s-a aplicat s-a aplicat alte surse care micșorează tehnologia tehnologia neinterzise nivelul de formare a de legislație metanului în procesul de digestie 5.5 Promovarea Trim. IV, Ministerul La 1,7% din La 1,3% din 1,14 1,71 2,85 5,7 0,8 1,2 2 4 În limitele folosirii tescovinei 2026 Agriculturii șeptelul de șeptelul de bugetului de poamă în rațiile și Industriei taurine pe țară taurine pe țară aprobat; rumegătoarelor Alimentare i s-a aplicat s-a aplicat alte surse pentru reducerea tehnologia tehnologia neinterzise emisiilor de gaze cu de legislație efect de seră Obiectivul specific 6. Majorarea necondiţionată, până în anul 2030, a capacității de sechestrare a dioxidului de carbon în cadrul sectorului folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură până la 10% şi sechestrarea de gaze cu efect de seră condiţionată până la 391% comparativ cu anul 1990 6.1 Extinderea Trim. IV, Ministerul Plantarea 56 84 140 280 - - - - În limitele terenurilor 2026 Mediului; culturilor bugetului împădurite Agenția silvice pe 12,3 aprobat; „Moldsilva” mii ha alte surse în colaborare neinterzise cu autoritățile de legislație publice locale 6.2 Acțiunea NAMA Trim. IV, Ministerul Plantarea - - - - 41,3 61,95 103,2 206,5 În limitele privind împădurirea 2026 Mediului; culturilor 5 bugetului terenurilor Agenția silvice pe o aprobat; degradate, a zonelor „Moldsilva”; suprafață de alte surse riverane Agenția 4500 ha de neinterzise Crearea fășiilor de „Apele terenuri de legislație 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 protecție în Moldovei” degradate; Republica Moldova în colaborare crearea fâșiilor cu autoritățile riverane pe o publice locale suprafață de 1500 ha; crearea fâșiilor de protecție a câmpurilor agricole pe o suprafață de 150 ha 6.3 Gestionarea Trim. IV, Ministerul Împădurirea - - - - 3,06 4,59 7,65 15,3 În limitele climatică inteligentă 2026 Mediului; terenurilor bugetului a pădurilor și Agenția degradate pe o aprobat; pajiștilor „Moldsilva” suprafață de alte surse în colaborare 150 ha; neinterzise cu autoritățile împădurirea de legislație publice locale fâșiilor riverane pe o suprafață de 32 ha; crearea fășiilor de protecție a câmpurilor agricole pe o suprafață de 56 ha; reabilitarea fășiilor forestiere de protecție pe o suprafață de 75 ha; reabilitarea pajiștilor degradate pe o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 suprafață de 100 ha 6.4 Conversiunea Trim. IV, Ministerul 4 000 ha de - - - - 0,2 0,3 0,5 1 În limitele terenurilor moderat 2026 Mediului; terenuri bugetului și puternic erodate Universitatea erodate aprobat; în pajiști de Stat din convertite în alte surse Moldova pajiști neinterzise împreună cu de legislație instituțiile din subordine relevante și în colaborare cu autoritățile publice locale 6.5 Plantarea culturilor Trim. IV, Ministerul Culturi - - - - 0,17 0,255 0,425 1,7 În limitele silvice energetice 2026 Mediului; energetice bugetului Agenția plantate pe o aprobat; „Moldsilva”; suprafața de alte surse Ministerul 0,5 mii ha neinterzise Energiei de legislație Universitatea - - - 0,17 0,255 0,425 de Stat din Moldova cu instituțiile din subordine relevante și în colaborare cu autoritățile publice locale Obiectivul specific 7. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul deșeuri cu 14% şi reducerea de GES condiţionată până la 18% comparativ cu anul 1990 1 Construcția Trim. IV, Ministerul Un depozit 107,7 161,6 - 269,4 40,56 60,84 - 101,4 În limitele depozitului regional 2025 Mediului regional 6 4 bugetului pentru deșeurile pentru aprobat; menajere solide şi a deșeurile alte surse stațiilor de transfer menajere neinterzise 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 în regiunea 1 – solide de legislație Cahul, Cantemir, construit; Taraclia, Ceadîr- trei instalații Lunga, Vulcănești de compostare, două stații de transfer construite; 23 de unități de transport cu capacitatea de 16 m3 și 16 unități de transport cu capacitatea de 6 m3 pentru transferul deșeurilor la depozit din zonele urbane și rurale 7.2 Construcția Trim. IV, Ministerul Un depozit 79,36 119,0 - 198,4 26,48 39,72 - 66,2 În limitele depozitului regional 2025 Mediului regional 4 bugetului pentru deșeurile pentru aprobat; menajere solide şi a deșeurile alte surse stațiilor de transfer menajere neinterzise în regiunea 5 – solide de legislație Ungheni, Nisporeni, construit; Călărași două stații de sortare, o stație de compostare, două stații de transfer construite; 19 unități de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 transport cu capacitatea de 12 m3 pentru transferul deșeurilor la depozite funcționale 7.3 Construcția Trim. IV, Ministerul Un depozit 79,36 119,0 - 198,4 26,48 39,72 - 66,2 În limitele depozitului regional 2025 Mediului regional 4 bugetului pentru deșeurile pentru aprobat; menajere solide şi a deșeurile alte surse stațiilor de transfer menajere neinterzise în regiunea 8 – solide de legislație Briceni, Ocnița, construit; Edineţ, Donduşeni o stație de compostare, două stații de transfer construite; 11 unități de transport cu capacitatea de 16 m3 pentru transferul deșeurilor la depozite funcționale 7.4 Construcția Trim. IV, Ministerul O stație de 252 378 - 630 84 126 - 210 În limitele centrului de tratare 2025 Mediului tratare bugetului mecanico-biologică mecanico- aprobat; în regiunea 4 – biologică alte surse Chişinău, Străşeni, construită; neinterzise Ialoveni, Hînceşti, 1-3 depozite de legislație Criuleni, Cocieri, regionale Anenii Noi pentru deșeurile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 menajere solide construite; 4 stații de transfer construite; 48 de unități de transport cu capacitatea de 16 m3 pentru transferul deșeurilor funcționale 7.5 Recuperarea Trim. IV, Ministerul Generator de 23,4 35,1 - 58,5 - - - - În limitele biogazului de la 2025 Mediului 825 kW bugetului depozitul pentru construit aprobat; deșeurile menajere alte surse solide din Ţînţăreni neinterzise de legislație 7.6 Dotarea schemei Trim. IV, Ministerul Metan-tancul, 44,96 67,44 - 112,4 - - - - În limitele tehnologice de la 2025 Mediului stația de bugetului stațiile de epurare a pompare, aprobat; apelor uzate din concentratorul alte surse municipiile de nămol, neinterzise Chișinău și Bălți cu sistemele de de legislație tehnologii de tratare depozitare şi a nămolului în arderea condiții anaerobe metanului, rezervorul de deshidratare, rețelele de distribuție şi comunicații instalate la stațiile de epurare a 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 apelor uzate din municipiile Chişinău şi Bălţi TOTAL necondiţionat: 23 956,95 milioane de lei; condiţionat: 9 550 milioane de lei Anexa nr. 2 la Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030 IMPACTUL acţiunilor de atenuare adecvate la nivel naţional în perioada 2024-2030, prezentate în conformitate cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră Capacitatea de implementare Reducerile estimative de a acţiunii de atenuare pentru emisii ale gazelor cu efect de Nr. Denumirea acţiunii obiectivul seră pentru obiectivul Descrierea succintă a acţiunii de atenuare crt. de atenuare condiţionat condiţionat necondiţio necondiţionat (adiţional la (adiţional la nat necondiţionat) necondiţionat) 1 2 3 4 5 6 7 Obiectivul general. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor totale naţionale de GES nete cu nu mai puţin de 70%, comparativ cu nivelul anului 1990, în susţinerea efortului global de menținere a tendinței de creștere a temperaturii medii globale, până în anul 2 100, în limita de până la 2 °C. Obiectivul de reducere a emisiilor ar putea crește până la 88% în mod condiţionat, în conformitate cu un acord global care a r aborda teme importante precum resursele financiare cu costuri reduse, transferul de tehnologii şi cooperarea tehnică, accesul în măsură corespunzătoare cu provocările schimbării globale a climei Obiectivul specific 1. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul energetic cu 81% şi reducerea de GES condiţionată până la 87% comparativ cu anul 1990 1.1 Construcţia Se prevede construcţia interconexiunilor electrice Capacitatea de Minimum 10% interconexiunilor cu sistemul electroenergetic al României, care va import a faţă de emisiile electrice cu sistemul permite funcţionarea în paralel a sistemelor energiei de CO2 în electroenergetic electrice est-vest din Republica Moldova. electrice: până la scenariul liniei ENTSO-E Producătorii şi furnizorii din Ucraina şi CTEM cca 870 MW şi de bază, acestea 1 2 3 4 5 6 7 vor putea participa, alături de furnizorii din 5 mld kWh fiind măsurate Europa de Vest, la vânzarea energiei electrice pe la nivel regional piaţa competitivă de energie electrică din Republica Moldova, precum şi pe cea din regiune 1.2 Implementarea generării Tehnologia permite atingerea avantajelor de 40 de centrale 41 456 tone de distribuite a energiei mediu, economice, sociale, precum şi reducerea electrice de CO2 electrice, cu aplicarea dependenţei de importul de combustibil. termoficare mici centralelor electrice de Producerea combinată a energiei electrice şi cu puterea totală termoficare de înaltă termice la CET-urile de capacitate mică devine de eficienţă, funcţionabile avantajoasă faţă de producerile separate a 20 MW pe gaze naturale acestora în condiţiile în care timpul utilizării puterii termice maxime depăşeşte 4 500 de ore 1.3 Reducerea pierderilor în Înlocuirea reţelelor existente cu conducte Diminuarea 31 885 tone de sistemul de transport şi preizolate, modernizarea punctelor termice, pierderilor de CO2 echivalent distribuţie a energiei utilizarea sistemelor de reglare automată a energie termică până în anul termice, precum şi la regimului termic, modernizarea staţiilor de cu 27,9 ktep 2030 producerea acesteia pompare a reţelelor termice magistrale până în anul 2030 1.4 Promovarea şi Pe teritoriul Republicii Moldova sunt zone în Puterea instalată – Puterea instalată 646 433 646 433 tone construcţia centralelor care viteza medie anuală a vântului la înălţimea 400MW – 400MW tone de de CO2/an electrice eoliene de 100 m de-asupra solului este egală cu 7,0-7,5 CO2/an conectate la reţea m/s. Pentru astfel de amplasamente sunt recomandate turbine eoliene proiectate pentru clasa III-a de vânt, ceea ce semnifică o funcţionare eficientă în amplasamente cu viteze ale vântului cuprinse între 5,5 şi 8,5 m/s. Puterea unui grup – 1,8-3,0 MW, înălţimea turnului – 80- 120 m. În condiţiile de vânt ale Republicii Moldova, aceste turbine ar funcţiona anual la un factor de capacitate egal cu 0,25-0,30 1.5 Promovarea şi Tehnologia conversiei directe exclude 200 MW 200 MW 240 806 240 806 tone construcţia centralelor transformările intermediare: radiaţia solară în tone de CO2 de CO2 fotovoltaice conectate la energie termică, energia termică în energie reţea mecanică, energia mecanică în energie electrică de curent alternativ. Generatorul fotovoltaic, aşa- numita celulă fotovoltaică, spre deosebire de 1 2 3 4 5 6 7 generatorul electromecanic, produce energie electrică de curent continuu. Excluderea din lanţul tehnologic al transformărilor intermediare, lipsa mişcării, zgomotului, vibraţiilor, existenţa unei construcţii modulare, durata de exploatare de peste 25 de ani sunt argumente pentru afirmația că viitorul energeticii descentralizate va aparţine tehnologiei fotovoltaice 1.6 Utilizarea grupurilor Grupul electrogen pe biogaz este o unitate de 50 MW 25 MW 107 500 53 750 tone de electrogene pe biogaz producere combinată a energiei. Este constituit tone de CO2 CO2 pentru producerea dintr-un motor diesel adaptat la alimentarea cu energiei electrice şi biogaz şi un generator sincron care furnizează termice energia electrică în reţea. În ultimii zece ani, acesta se dezvoltă şi în Moldova, în primul rând la fabricile de zahăr, la întreprinderile de procesare a cerealelor etc. şi la cele care dispun de materie primă – deşeuri de biomasă din care se produce biogazul Obiectivul specific 2. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul transporturi cu 52% şi reducerea de GE S condiţionată până la 55% comparativ cu anul 1990 2.1 Promovarea utilizării Biomotorina este utilizată pentru a substitui 9% din consumul 187 800 biomotorinei în calitate motorina, aceasta fiind amestecată cu anual de motorină tone de CO2 de combustibil combustibilul fosil în diverse proporţii. În pe ţară echivalent/a Europa, standardele aplicate combustibililor n permit un amestec de până la 5% de biomotorină din cauza limitărilor impuse de combustibil şi de specificaţiile vehiculului. Utilizarea amestecurilor cu peste 20% poate necesita anumite mici adaptări ale vehiculului. Biomotorina poate fi produsă din diverse uleiuri vegetale, precum seminţele de rapiţă şi soia, ulei de palmier sau grăsimi animale 2.2 Promovarea producerii Bioetanolul poate fi produs din culturi de zahăr 9% din consumul 80 000 tone bioetanolului sau pe bază de amidon. Bioetanolul este anual de benzină pe de CO2 amestecat cu benzină în proporţii de la 5 la 85%. ţară echivalent/a Proporţii mai mici ale amestecului sunt aplicabile n 1 2 3 4 5 6 7 la motoarele convenţionale cu benzină. Amestecuri cu un conţinut mai mare de 10% de bioetanol pot fi utilizate doar în motoare modificate. Procesul de obţinere a bioetanolului porneşte de la prelucrarea materiei prime pentru a obţine zahărul, în care apoi, pentru fermentare, se adaugă drojdii. Într-o cameră anaerobică închisă are loc fermentarea zahărului, rezultând mai multe produse, inclusiv acid lactic, hidrogen, dioxid de carbon şi etanol. În cele mai răspândite procese se utilizează sorgul, sfecla de zahăr, precum şi alte plante care conţin zahăr 2.3 Construcţia de drumuri Strategia de transport şi logistică pentru anii 20% din consumul 399 200 bune şi foarte bune 2013-2022 defineşte starea nesatisfăcătoare a anual de tone de CO2 drumurilor publice (74% din lungimea combustibili în echivalent/a drumurilor naţionale şi 78% din lungimea celor transportul rutier n locale). În planul de acţiuni propus de strategie se prevede ca până în anul 2022 să fie atinsă o cotă de 45% de drumuri în stare bună. Până în anul 2030 este asumată o creştere a ponderii drumurilor bune până la 80%. Realizarea acestui obiectiv duce la o economie de combustibili de 20% 2.4 Promovarea eficienţei Strategia de transport şi logistică pentru anii 20% din consumul 1 180 tone energetice în transportul 2013-2022 prevede investiţii pentru renovarea anual de motorină de CO2 feroviar parcului de material rulant pentru transportarea în transportul echivalent/a călătorilor şi a mărfurilor, a parcului de feroviar n locomotive de manevră şi a celor magistrale, a echipamentelor şi utilajelor pentru întreţinerea şi reparaţia căilor ferate, precum şi investiţii în reabilitarea reţelelor feroviare 2.5 Etichetarea pneurilor, Conform obiectivelor stabilite în Programul 20% din consumul 416 300 achiziţii de transport naţional pentru eficienţa energetică 2011-2020, anual de motorină tone de CO2 energetic eficient, pentru sectorul transporturilor sunt stabilite şi benzină în echivalent/a optimizarea obiective precum creşterea siguranţei şi eficienţei transportul rutier n transportului pe străzile economice şi ecologice a sectorului rutier prin 1 2 3 4 5 6 7 centrale din localităţi promovarea pneurilor eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil. În urma implementării măsurilor şi acţiunilor, până în anul 2020 este estimată o diminuare a consumului de combustibili cu cca 20% 2.6 Promovarea mijloacelor Aplicarea unui acciz redus cu 50% pentru 10% din mijloace 20 400 tone de transport cu mijloacele de transport cu propulsie hibridă de transport cu de CO2 propulsie hibridă importate motorizare hibridă echivalent/a n Obiectivul specific 3. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul clădiri cu 74% şi reducerea de GES condiţionată până la 77% comparativ cu anul 1990 3.1 Sporirea rezistenţei Măsurile de sporire a rezistenţei termice a Reabilitarea a 10 % Reabilitarea a 285660 tone 98491 tone CO2 termice a anvelopei anvelopei clădirii includ izolarea pereţilor, din clădiri până în 3,5 % din clădiri de CO2 de echivalent clădirilor nereabilitate înlocuirea ferestrelor vechi cu cele de termopan, anul 2030 până în anul echivalent până în 2030 termic înlocuirea uşilor etc. 2030 până în 2030 3.2 Reabilitarea sistemelor Modificarea schemei actuale de distribuţie Reducerea 99 229 tone de încălzire a clădirilor verticală a agentului termic prin schemă consumului de de CO2 rezidențiale orizontală va permite instalarea contoarelor de combustibil cu 60 echivalent energie termică la fiecare apartament și a 368 t.c.c. până în până în robinetelor termostatice la fiecare corp de 2030 (cca 35 % din 2030 încălzire, ceea ce va permite reglarea fondul imobiliar temperaturii în încăperi la 10-12C pe parcursul național urban) perioadelor în care acestea nu sunt folosite (≈ 50 % din timp), cu posibilitatea măsurării consumului real de căldură 3.3 Reabilitarea sistemelor În clădirile administrative se lucrează Reducerea 70 810 tone de încălzire în clădirile aproximativ 10 ore, pe parcursul a 5 zile din consumului de deCO2 publice cu instalarea săptămînă. Pe parcursul celorlalte perioade de combustibil cu 42,1 echivalent robinetelor termostatice timp, temperatura în încăperi poate fi redusă până mii t.c.c. în urma până în pentru reglarea la 10-12C, modul „noapte” reabilitării a 70 % 2030 temperaturii în încăperi, din sistemele de inclusiv modul încălzire a clădirilor zi/noapte publice până în anul 2030 3.4 Înlocuirea becurilor Becurile incandescente utilizate în prezent au Înlocuirea a 100% 249 914 1 2 3 4 5 6 7 incandescente cu becuri eficienţa luminoasă de 10-12 lm/W, în timp ce la din becurile tone de energetic eficiente de tip becurile eficiente energetic de tip LED incandescente cu CO2 LED indicatorul respectiv constituie 100 lm/W. Dacă becuri LED echivalent intensitatea energetică la iluminare constituie în (inclusiv instalarea până în medie 10 W/m2, atunci la utilizarea becurilor becurilor LED în 2030 LED acest indicator va fi de 1 W/m 2 clădirile noi) duce la economisirea a 538,26 milioane de kWh în anul 2030 3.5 Valorificarea biomasei Centralele termice pe bază de biomasă sunt Puterea instalată Puterea instalată 116 000 139 800 tone de în scop energetic preconizate pentru instituţii de învăţământ de 250 MW de 300 MW tone de CO2 CO2 preşcolar, şcolar, case de cultură etc. Centralele termice pe bază de baloturi de paie şi/sau produse din lemn (pelete, brichete din lemn) sunt prevăzute a fi utilizate în localităţile rurale. Puterea termică unitară constituie 12-750 kW 3.6 Instalarea pompelor de Pompele de căldură majorează temperatura sursei ≈ 2,7 % din ≈ 4,3 % din 34 720 tone 46 290 tone de căldură de capacitate de căldură de potenţial redus până la temperatura necesarul de necesarul de de CO2 CO2 mică, medie şi mare necesară consumatorului. Sursa de căldură de energie termică energie termică potenţial redus poate fi aerul atmosferic, solul, până în anul 2030 până în anul apele de suprafaţă şi apele freatice şi, de 2030 asemenea, sursele tehnologice de energie termică. Pompele de căldură folosesc 1 kWh energie electrică pentru a obţine de la 3 la 5 kWh de căldură 3.7 Valorificarea energiei Pentru producerea apei calde menajere pot fi Reducerea Reducerea 130 174 56 255 tone de solare pentru utilizate cu succes panouri solare cu tuburi consumului cu 78 consumului cu tone de CO2 CO2 producerea apei calde vidate. Vidarea tubului are ca efect o izolare 976 tone de 34 130 tone de menajere în localităţile perfectă a interiorului, fapt ce duce la combustibil combustibil urbane şi rurale şi în minimizarea pierderilor de căldură şi la creşterea convențional până convențional cadrul întreprinderilor eficienţei de absorbţie a radiaţiei. Tuburile vidate anul 2030 până anul 2030 asigură preîncălzirea agentului termic în diapazon larg de temperaturi cu un randament sporit (până la 80 %). Durata de exploatare este de circa 20 de ani. Această măsură se recomandă, în deosebi, în cazul folosirii energiei electrice la 1 2 3 4 5 6 7 producerea apei calde Obiectivul specific 4. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor GES provenite din sectorul industrial cu 27% şi reducerea de GES condiţionată care poate atinge până la 31% comparativ cu anul 1990 4.1 Promovarea Sistemul de management energetic, introdus prin Implementarea în Până în anul implementării standardul ISO 50001, aprobat ca standard 15% din 2030, sistemului de naţional în 2012 include colectarea, prelucrarea întreprinderi şi emisiile vor management energetic şi analiza datelor privind consumul tuturor organizaţii duce la fi reduse cu formelor de energie şi a diferitor purtători de reducerea 21 201 tone energie pe puncte de consum al energiei (energie consumului de de CO2 electrică, termică, răcire, aer comprimat, gaze energie în 2030 cu echivalent/a naturale, alţi combustibili etc.) şi informarea 2%, echivalent cu n managementului de vârf despre datele colectate 0,278 PJ/an şi despre propunerea măsurilor de eliminare a risipei de energie, despre implementarea măsurilor adoptate, inclusiv monitorizarea rezultatelor obţinute. Practica întreprinderilor din Uniunea Europeană arată că implementarea sistemului de management energetic poate duce la reducerea consumurilor de energie în întreprinderi cu circa 10-30% 4.2 Promovarea eficienţei Atingerea eficienţei energetice prin: Reducerile de Reducerile de 125 460 61 079 tone energetice în sectorul monitorizarea continuă a consumului de energie energie şi energie şi tone de CO2 CO2 industrial şi a parametrilor tehnologici cu sisteme de combustibil vor combustibil vor echivalent/a echivalent/an măsură şi control performante, automatizarea constitui ≈ 76 260 constitui ≈ 37 n până în până proceselor industriale, instalarea echipamentelor tcc în anul 2030 127 tcc în anul 2030 în 2030 performante pentru producerea energiei termice 2030 şi pentru procesele tehnologice, reducerea pierderilor de căldură, izolarea termică a conductelor de abur şi apă caldă, instalarea recuperatoarelor de căldură în sistemele de ventilare, sporirea rezistenţei termice a anvelopei edificiilor administrative şi industriale 4.3 Coincinerarea La 21 septembrie 2020, la New York, grupul 1100 mii tone de 357500 tone combustibililor LafargeHolcim a semnat Angajamentul „Emisii ciment vor fi de CO2 alternativi (biomasa și de carbon nete zero, obiectiv bazat pe știință”, produse către anul reduceri deșeurile solide fiind prima companie globală de materiale de 2030, echivalent până în 1 2 3 4 5 6 7 menajere) în cuptorul de construcții care a semnat „Ambiția în afaceri volumului din anul 2030 fata de clincher, cu scopul pentru obiectivul climatic 1,5°C”, angajament cu 1990 anul 1990 valorificării energetice a obiective intermediare validate prin Inițiativa deșeurilor la producerea „Obiective bazate pe știință” (SBTi), în linie cu cimentului și parcursul de emisii de CO2 nete zero. Acest substituirea parțială a angajament este bazat pe poziția de lider global clincherului la al grupului LafargeHolcim în sectorul construcții, întreprinderea Lafarge cu soluții „verzi” de ultimă generație, precum Ciment (Moldova) betonul ecologic ECOPact și cimentul circular (membru al Grupului Susteno. Ținta de reducere a emisiilor de CO2 va LafargeHolcim) fi atinsă prin următoarele activități: reducerea conținutului de clincher până la 68%; utilizarea mai largă a combustibililor derivați din deșeuri, pentru a atinge rata de substituție de 37%; utilizarea materiei prime alternative; captarea și stocarea carbonului; recuperarea căldurii reziduale; utilizarea energiei regenerabile; optimizarea rețelelor de transport; optimizarea rutelor și încărcăturilor printr-o mai bună logistică și distribuție; optimizarea parcului de autovehicule pentru a reduce consumul tradițional de combustibili 4.4 Promovarea eficienței Programul de învestiții a Întreprinderii de Stat Sunt preconizate 75 mii tone energetice și creșterea „Fabrica de Sticlă din Chișinău” prevede în mod următoarele volume de CO2 ponderii cioburilor de special: implementarea sistemului de de producție: 2025 până în anul sticlă în șarjă în vederea management energetic (EnMS) și a Standardului – circa 70 mii tone 2030, reducerii costului Național SM ISO 50001; efectuarea reparației de sticlă, 2030 – comparativ producției și emisiilor parțiale a cuptorului de topit sticlă cu utilizarea circa 85 mii tone de cu nivelul de CO2 la materialelor refractare de calitate înaltă; sticlă; majorarea anului de Întreprinderea de Stat efectuarea reparației capitale a utilajului ponderii cioburilor referință „Fabrica de Sticlă din tehnologic; modernizarea liniei de prelucrare a de sticlă în șarjă: în 1990 Chișinău” nisipului în secția componenți; modernizarea 2025 – până la 40% liniei de transmisie a energiei electrice; reparația sau 28 mii tone, în capitală a acoperișurilor; modernizarea clădirilor 2030 – până la 50% (rampei) pentru depozitarea produselor; sau 42,5 mii tone achiziționarea utilajului pentru verificarea 1 2 3 4 5 6 7 calității produselor din sticlă (3 unități) 4.5 Ajustarea Cadrului Actualizarea Hotărârii de Guvern nr. 483/2019 Nivel naţional N/a normativ naţional la cel pentru aprobarea Regulamentului cu privire la al UE (Regulamentul formarea și atestarea specialiștilor în domeniul (UE) tehnicii frigului care conține nr. 517/2014 privind hidroclorofluorocarburi și gaze fluorurate cu gazele fluorurate cu efect de seră; actualizarea Hotărârii Guvernului efect de seră) în vederea nr. 589/2018 pentru aprobarea Regulamentului suprimării eşalonate a cu privire la stabilirea mecanismului de hidrofluorcarburilor repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate; amendarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008, în vederea reflectării sancțiunilor aplicabile încălcărilor prevederilor Regulamentului (UE) nr. 517/2014 Obiectivul specific 5. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul agricol cu 44% şi reducerea de GES condiţionată până la 47% comparativ cu anul 1990 5.1 Elaborarea, aprobarea și Elaborarea Programului național privind Nivel național Nivel național N/a N/a implementarea dezvoltarea agriculturii conservative va fi Programului național realizată de către MAIA cu suportul privind dezvoltarea consultanților internaționali în cadrul agriculturii conservative Programului de îmbunătățire a capacităților pentru transformarea zonei rurale (IFAD VIII), care urmează a fi implementat în perioada 2021- 2026 (Componenta 1: Transformare economică rezilientă; Subcomponenta 1.1: Consolidarea rezistenței la schnimbările climatice). Programul a fost ratificat prin Legea nr. 194/2020 pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă în vederea realizării proiectului „Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale (IFAD VIII)” 5.2 Implementarea Implementarea practicilor de management 150 mii ha/an în 50 mii ha/an în 450 mii 150 mii tone de practicilor de durabil al terenurilor agricole în cadrul sistemului perioada 2023-2025 perioada 2023- tone de CO2 CO2 management durabil al convențional de lucrare a solului, în asolamentul 2025 echivalent/a echivalent/an în 1 2 3 4 5 6 7 terenurilor agricole în cu cinci sole, în condițiile aplicării n în perioada 2023- cadrul sistemului îngrășămintelor organice, a incorporării anuale în perioada 2025 convențional de lucrare sol a resturilor vegetale, a intercalării şi rotației 2023-2025 a solului, în asolamentul culturilor anuale leguminoase bogate în proteine 300 mii ha/an în 100 mii ha/an în 900 mii 300 mii tone de cu cinci sole, unde o (mazăre, fasole, soia, linte, năut) sau furajere perioada 2026-2030 perioada 2026- tone de CO2 CO2 solă este utilizată sub (lupin, lucernă, sparcetă, măzăriche) va contribui 2030 echivalent/a echivalent/an în măzărichea de toamnă și la fixarea azotului atmosferic prin simbioza cu n în perioada 2026- de primăvară, cu bacteriile din nodulii sistemului radicular și la perioada 2030 incorporarea a două creșterea considerabilă a conținutului de materie 2026-2030 recolte în calitate de organică din sol (în mod special, în cazul îngrășământ sideral în utilizării culturilor siderale în calitate de vederea acumulării în îngrășământ verde). Pe termen lung, se va ajunge sol a azotului biologic și la încetinirea procesului de mineralizare a a reducerii aplicări materiei organice şi la stimularea acumulării îngrășămintelor chimice carbonului organic în sol, respectiv, la azotoase, cuplate cu restabilirea/sporirea fertilității solului și la incorporarea anuală în restabilirea bilanțului pozitiv al humusului în sol, sol a resturilor vegetale la utilizarea mai eficientă a substanțelor nutritive și cu aplicarea din sol, la creșterea permeabilității solului pentru îngrășămintelor apă şi la îmbunătățirea drenajului solului, la organice reducerea eroziunii solului, la refacerea structurii solului și la diminuarea compactării de suprafață și adâncime. Încorporarea anuală a resturilor vegetale va contribuie și la restabilirea/creșterea faunei și florei din sol. Aplicarea măsurilor menționate mai sus va contribui la reducerea consumului de îngrășăminte chimice azotoase cu cel puțin 25-35 kg N/ha/an ca urmare a fixării biologice a azotului, respectiv, va duce la reducerea anuală a emisiilor de GES (CO2 și N2O) cu circa 3 tone de CO2 echivalent/ha/an. Acţiunea este recomandată pentru raionul cernoziomurilor tipice slab humifiere și carbonatice, raionului pedogeografic al cernoziomurilor tipice slab și moderat humifiere și levigate ale silvostepei xerofite a Câmpiei 1 2 3 4 5 6 7 Moldovei de Sud, pentru subraionul pedogeografic al cernoziomurilor tipice, solenețurilor automorfe și cernoziomurilor solonețizate ale Podișului Ciuluc-Soloneț 5.3 Implementarea Implementarea practicilor de management 50 mii ha/an în 50 mii ha/an în 190 mii 190 mii practicilor de durabil al terenurilor agricole în cadrul sistemului perioada 2023-2025 perioada 2023- tone CO2 tone CO2 management durabil al conservativ de lucrare redusă a solului (mini-till) 2025 echivalent/a echivalent/an în terenurilor agricole în admite cultivarea sau afânarea întregii suprafețe a n în perioada 2023- cadrul sistemului de solului, dar scade intensitatea şi frecvența de perioada 2025 lucrare redusă a solului lucrare, în principal prin eliminarea unor lucrări 2023-2025 (mini-till), în mecanice practicate în sistemul convențional. În 100 mii ha/an în 100 mii ha/an în 380 mii 380 mii tone de asolamentul cu cinci comparație cu tehnologiile convenționale, perioada 2026-2030 perioada 2026- tone de CO2 CO2 sole, cuplat cu practicele specificate favorizează şi susțin 2030 echivalent/a echivalent/an în incorporarea anuală în procesele elementare naturale de evoluție a n în perioada 2026- sol a resturilor vegetale cernoziomurilor în regim agricol și reducerea perioada 2030 și, o dată la cinci ani, a stării de compactitate în stratul imediat următor 2026-2030 două recolte de celui superficial şi demararea proceselor de măzăriche de toamnă și afânare/dispariție a „tălpii plugului” şi a efectelor de primăvară în calitate negative aferente acesteia. Totodată, în cadrul lor de îngrășământ sideral se atestă o ameliorare sesizabilă a rezervelor de apă productivă, regimuri hidrotermic şi aerohidric mai favorabile, cantități mai sporite de substanțe humice labile care favorizează desfășurarea proceselor elementare tipogenetice cernoziomice. De asemenea, se favorizează pătrunderea aerului în sol şi ameliorarea regimului oxigenului în sol. Toate cele menționate mai sus asigură reproducerea fertilității naturale şi renaturarea trendului antroponatural de evoluție a cernoziomurilor. Aplicarea acestui sistem contribuie la restabilirea resurselor bioenergetice ale cernoziomurilor prin încorporarea sistematică a resturilor vegetale în sol (stratul de 8-18-20 cm) şi păstrarea unei cantități de minimum 30-35% din resturile vegetale ale culturii premergătoare la suprafața 1 2 3 4 5 6 7 solului. Efectele pedogenetice specificate contribuie la conservarea şi reproducerea tipului cernoziomic de solificare. Prin aplicarea măsurilor enumerate mai sus, emisiile de gaze cu efect de seră se vor reduce anual cu circa 3.8 tone de CO2 echivalent/ha/an. Acţiunea este recomandată pentru raionul pedogeografic 1 al solurilor cenușii, al cernoziomurilor argilo- iluviale și levigate, al raionului pedogeografic al cernoziomurilor tipice slab și moderat humifiere și levigate ale silvostepei xerofite a Câmpiei Moldovei de Sud, pentru raionul cernoziomurilor tipice moderat și slab humifiere ale Dealurilor Priprutene 5.4 Implementarea Acţiunea se bazează pe introducerea seminței 50 mii ha/an în 50 mii ha/an în 230 mii 230 mii practicilor de direct în miriștea culturii premergătoare, fără a perioada 2023-2025 perioada 2023- tone CO2 tone CO2 management durabil al efectua lucrări anterioare de afânare a solului, cu 2025 echivalent/a echivalent/an în terenurilor agricole în excepția deschiderii, concomitent cu semănatul, a n în perioada 2023- cadrul sistemului unei benzi foarte înguste (fantă), de numai câțiva perioada 2025 conservativ de lucrare centimetri, pentru a permite introducerea 2023-2025 fără afânare a solului semințelor în sol. Pentru practicarea acestui 100 mii ha/an în 100 mii ha/an în 460 mii 460 mii tone de (no-till), în asolamentul sistem sunt necesare mașini speciale de semănat, perioada 2026-2030 perioada 2026- tone de CO2 CO2 cu cinci sole, cuplat cu care să asigure concomitent deschiderea fantei şi 2030 echivalent/a echivalent/an în incorporarea anuală în introducerea semințelor. Alte lucrări ca: arătura, n în perioada 2026- sol a resturilor vegetale discuirea, grăpatul, prașilele mecanice etc., perioada 2030 și, o dată la cinci ani, a necesare în sistemul convențional, nu se 2026-2030 două recolte de efectuează, suprafața solului rămânând acoperită măzăriche de toamnă și în totalitate cu resturi vegetale. Controlul de primăvară, în calitate buruienilor, inclusiv pentru plantele prășitoare, se de îngrășământ sideral efectuează doar prin metode chimice, cu ajutorul erbicidelor şi/sau prin metode de protecție biologice. Pe lângă erbicide, în scopul unui control eficient al buruienilor, agenții economici trebuie să-şi stabilească o rotație de minimum 5- 7 culturi, care să cuprindă specii cât mai diferite, asolamentul cu plante contrastante fiind un factor 1 2 3 4 5 6 7 foarte eficient. Fertilizarea organică, precum şi aplicarea amendamentelor, nu este posibilă, astfel încât, se vor folosi doar îngrășăminte minerale cu un anumit grad de solubilitate, alături de îngrășămintele foliare. Avantajele tehnologiei no-till se referă la: reducerea până la zero a lucrărilor şi a perturbării stratului superior al solului; reducerea la minimum a trecerilor pe teren şi a presiunilor mecanice asupra solului conduce la stimularea proceselor biologice responsabile de afânarea şi structurarea solului, la îmbogățirea stratului superior cu materie organică şi la intensificarea proceselor de formare şi de acumulare a humusului, la consumuri de carburanți mai mici; implicarea unui volum de forță de muncă mai mică etc. Prin aplicarea măsurilor enumerate mai sus, emisiile de gaze cu efect de seră se vor reduce anual cu circa 4,6 tone de CO2 echivalent/ha/an. Acţiunea este recomandată pentru: raionul pedogeografic al cernoziomurilor tipice slab și moderat humifiere și levigate ale silvostepei xerofite a Câmpiei Moldovei de Sud, raionul cernoziomurilor tipice moderat și slab humifiere ale Dealurilor Priprutene, raionul pedogeografic 3 al cernoziomurilor tipice moderat humifere şi cernoziomurilor levigate argilolutoase şi lutoase, raionul pedogeografic al cernoziomurilor tipice slab humifere din Stepa Bălților, raionul pedogeografic 1 al solurilor cenușii, cernoziomurilor argilo-iluviale şi levigate 5.5 Depozitarea gunoiului Gunoiul de grajd, fiind depozitat pe platforme 38% din totalul de 12% din totalul 259 243 86 305 tone de de grajd în platforme impermeabile, poate fi separat. În scopul 16,62 milioane de de 16,62 tone de CO2 CO2 echivalent comunale sau depozite fermentării corecte, va fi acoperit cu o folie de tone de gunoi de milioane tone de echivalent individuale plastic, pentru a preveni spălarea nutrienţilor şi grajd gunoi de grajd pentru a diminua volatilizarea de CH4 şi NH3. 1 2 3 4 5 6 7 Astfel va deveni posibilă limitarea pătrunderii în sol şi în apă a nitraţilor şi nitriţilor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi obţinerea unor îngrăşăminte organice de valoare 5.6 Implementarea Pentru Republica Moldova, utilizarea tehnologiei 41,5% din şeptelul Cuprinde peste 79 mii tone 19 mii tone de tehnologiilor de tradiţională de alimentaţie a taurinelor prin de taurine din ţară 8,5% din şeptel de CO2 CO2 echivalent alimentaţie a taurinelor folosirea raţiilor constituite din nutreţuri separate echivalent prin utilizarea unor raţii – fân, plante verzi, concentrate etc. În funcţie de cu o structură optimă, starea fiziologică şi de productivitatea ştiinţific argumentată animalelor, raţiile se deosebesc după cantitatea de nutreţuri şi după raportul dintre ele (structura). Dacă structura raţiilor este optimă, atunci productivitatea, starea sănătăţii animalelor, digestibilitatea furajelor şi formarea de gaze în rumen sunt la un nivel optim 5.7 Promovarea Tehnologie pe larg utilizată în ţările cu o Până în anul 2030, Până în anul 49 mii tone 27 mii tone de tehnologiilor de zootehnie dezvoltată. În Republica Moldova, 77 mii de capete de 2030, 43 mii de de CO2 CO2 echivalent alimentaţie a taurinelor această tehnologie este în proces de vaci de lapte şi 58 capete de vaci echivalent prin utilizarea furajelor implementare, actualmente utilizeazându-se mii de capete de de lapte şi 32 în formă de amestecuri aproximativ la15-20% din şeptelul de taurine. alte taurine mii de capete de unice (monoraţie), fără Deosebirea principală a acestei tehnologii constă alte taurine sau cu cantităţi mici de în faptul că raţiile calculate, ținând cont de nutreţuri verzi cerinţele fiziologice ale animalelor, formate din nutreţuri voluminoase, grosiere, suculente, concentrate, din adaosuri proteino-vitamino- minerale, se amestecă uniform cu utilaje speciale (mixere) şi se distribuie animalelor în formă de amestec unic. Acest moment influenţează pozitiv nivelul de digestibilitate a nutreţurilor, starea de sănătate a animalelor, indicii de reproducţie şi, ca rezultat final, creşterea productivităţii cu până la 20-25% faţă de tehnologia tradiţională 5.8 Includerea în raţiile În amestecurile unice (monoraţii) la taurine se Până în anul 2030, Până în anul 39 mii tone 17 mii tone de taurinelor a unor aditivi introduc aditivi furajeri speciali care conţin 34 mii de capete de 2030-16 mii de de CO2 CO2 echivalent furajeri (saponine, substanţe (saponine, ionofore, uleiuri eterice etc.) vaci şi 41 mii de capete de vaci şi echivalent 1 2 3 4 5 6 7 ionofori) care ce influenţează nivelul de formare şi eliminare a capete de alte 19 mii de capete micşorează nivelul de metanului, micşorând acest indice cu până la taurine de alte taurine formare a metanului în 30% procesul de digestie 5.9 Promovarea folosirii Tescovina de struguri conţine cantităţi 52 mii capete de 37 mii capete de 34 mii tone 24 mii tone de tescovinei de struguri în importante de grăsimi şi tanine, substanţe care vaci de lapte şi 41 vaci de lapte şi de CO2 CO2 echivalent raţiile rumegătoarelor pot să reducă nivelul de formare a metanului mii de capete de 29 mii de capete echivalent pentru reducerea enteric. O cercetare recentă a savanţilor din alte taurine de alte taurine emisiilor de gaze cu Australia şi Noua-Zeelandă a demonstrat că efect de seră utilizarea tescovinei de struguri, atât în formă uscată, cât şi în formă însilozată, în raţiile vacilor de lapte reduce nivelul de formare a metanului în rumen cu 18-23% Obiectivul specific 6. Majorarea necondiţionată, până în anul 2030, a capacității de sechestrare a dioxidului de carbon în cadrul sectorului folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură până la 10% şi sechestrarea de gaze cu efect de seră condiţi onată până la 391% comparativ cu anul 1990 6.1 Extinderea terenurilor Măsura prevede plantarea culturilor silvice pe 100% Până în împădurite 24.7 mii ha (26%), ajutorarea regenerării naturale 2030: – pe 39.0 mii ha (41%) şi regenerarea naturală pe minim: 82 31,4 mii ha (33%). În total, lucrările de Kt CO2eq; – regenerare şi împădurire în fondul forestier se maxim: 414 vor desfăşura pe o suprafaţă totală de 95,1 mii ha Kt CO2eq 6.2 Acțiunea NAMA Acțiunea prevede: împădurirea terenurilor 100% Până în 2030: privind împădurirea degradate pe o suprafață de 45 000 hectare; cca 2000 Kt terenurilor degradate, a împădurirea fâșiilor riverane pe o suprafață de 15 CO2eq zonelor riverane și a 000 hectare; crearea perdelelor de protecție a fâșiilor de protecție în câmpurilor agricole pe o suprafață de1 500 Republica Moldova hectare 6.3 Gestionarea climatică Împădurirea terenurilor degradate pe o suprafață 100% Cca 50 Kt inteligentă a pădurilor și de 1 500 hectare; împădurirea fâșiilor riverane pe CO2eq anual pajiștilor o suprafață de 320 hectare; crearea fâșiilor de protecție a câmpurilor agricole pe o suprafață de 560 hectare; reabilitarea fâșiilor forestiere de protecție pe o suprafață de 750 ha; reabilitarea pajiștilor degradate pe o suprafață de 1000 ha 6.4 Conversiunea Acțiunea prevede conversiunea în pajiști a 40 Către 2030: cca 1 2 3 4 5 6 7 terenurilor moderat și 000 ha de terenuri moderat și puternic erodate 555 Kt CO2eq puternic erodate în pajiști 6.5 Plantarea culturilor Plantarea unor culturi silvice din specii repede 5 mii ha Către 2030: cca silvice energetice crescătoare, gospodărite la cicluri mici de 210 Kt CO2eq producţie (10-15 ani) Obiectivul specific 7. Reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de GES provenite din sectorul deșeuri cu 14% şi reducerea de GES condiţionată până la 18% comparativ cu anul 1990 7.1 Construcţia depozitului Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 11390 tone 11390 tone de pentru deşeurile regionale de eliminare a deşeurilor prin hârtie și carton recilabile de de CO2 CO2 menajere solide regional construcţia unui depozit regional pentru deşeurile colectată şi plastic, metal, echivalent/a echivalent/an şi a staţiilor de transfer menajere solide în orașul Cahul, a 2 staţii de reciclată anual se va sticlă şi hârtie n în Regiunea 1 – Cahul, transfer la Cania, Taraclia și Cantermir, a 3 menține la nivelul vor fi colectate Cantemir, Taraclia, instalații de compostare în Cahul, Taraclia și de 5 % în şi reciclate la Ceadîr-Lunga și Cania şi prin activarea a 28 de unităţi de localitățile urbane nivelul de circa Vulcănești transport cu capacitatea de 16 m 3 pentru și de 2% în cele 7 % din totalul transferul deşeurilor la depozite rurale. Cantitatea de de deșeuri deșeuri generate biodegradabile începând cu supusă compostării anul 2025, când va crește gradual de va fi contruită la 3% la 5% pe infrastructura de parcursul anilor gestinare a 2021-2035 deșerilor la nivel regional. Cota deşeurilor biodegradabile supuse compostării va atinge apromitativ 5% din greutatea totală a deşeurilor generate 7.2 Construcţia depozitului Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 8 100 8 100 tone de 1 2 3 4 5 6 7 pentru deşeurile regionale de eliminare a deşeurilor prin hârtie și carton reciclabile de de CO2 CO2 menajere solide construcţia unui depozit regional pentru deşeurile colectată şi plastic, metal, echivalent/a echivalent/an regionale şi a staţiilor de menajere solide (Mihailovca), a 2 staţii de reciclată anual se va sticlă şi hârtie n transfer în regiunea 2 – transfer (Sărata Nouă și Comrat) şi prin activarea menține la nivelul vor fi colectate Leova, Cimişlia, a 11 unităţi de transport cu capacitatea de 16 m3 de 5 % în şi reciclate la Basarabeasca și Comrat pentru transferul deşeurilor la depozite localitățile urbane nivelul de circa și de 2% în cele 8 % din totalul rurale. Cantitatea de deșeuri de deșeuri generate, biodegradabile începând cu anul supuse compostării 2030, când va fi va crește gradual de construită la 3% la 5% pe infrastructura de parcursul anilor gestinare a 2021-2035 deșeurilor la nivel regional. Cota deşeurilor biodegradabile supuse compostării va atinge apromitativ 3% din greutatea totală a deşeurilor generate 7.3 Construcţia depozitului Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 5 660 5 660 de CO2 pentru deşeurile regionale de eliminare a deşeurilor prin hârtie și carton reciclabile de de CO2 echivalent/an menajere solide regional construcţia unui depozit regional pentru deşeurile colectată şi plastic, metal, echivalent/a şi a staţiilor de transfer menajere solide la Căușeni, a 2 staţii de transfer reciclată anual se va sticlă şi hârtie n în regiunea 3 – la Olănești și Sălcuța şi prin dotarea cu 11 unităţi menține la nivelul vor fi colectate Căuşeni, Ştefan Vodă de transport cu capacitatea de 16 m 3 pentru de 5 % în şi reciclate la transferul deşeurilor la depozite localitățile urbane nivelul de circa și de 2% în cele 8 % din totalul rurale. Cantitatea de deșeuri de deșeuri generate, 1 2 3 4 5 6 7 biodegradabile începând cu supusă compostării anul 2030, când va crește gradual de va fi construită la 3% la 5% pe infrastructura de parcursul anilor gestionare a 2021-2035 deșerilor la nivel regional. Cota deşeurilor biodegradabile supuse compostării va atinge apromitativ 3% din greutatea totală a deşeurilor generate 7.4 Construcţia depozitului Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 7 045 tone 7 045 tone de pentru deşeurile regionale de eliminare a deşeurilor prin hârtie și carton recilabile de de CO2 CO2 menajere solide regional construcţia unui depozit regional pentru deşeurile colectată şi plastic, metal, echivalent/a echivalent/an şi a staţiilor de transfer menajere solide și a unei stații de compostare cu reciclată anual se va sticlă şi hârtie n în regiunea 5 – o capacitate de 1000 t/an (Florițoaia Veche). 2 menține la nivelul vor fi colectate Ungheni, Nisporeni, stații de sortare vor fi create la Nisporeni (cu o de 5 % în şi reciclate la Călăraşi capacitate de 1000 t/an) și la Florițoaia localitățile urbane nivelul de circa Veche (3500 t/an), o stație de transfer va fi creată și de 2% în cele 9,2 % din totalul la depozitul de deșeuri existent de la Nişcani rurale. Cantitatea de deșeuri pentru a deservi toate localitățile din raionul de deșeuri generate, Călărași. Se va face dotarea cu 7 unităţi de biodegradabile începând cu anul transport cu capacitatea de16 m 3 și cu 11 unităţi supusă compostării 2025, când va fi de transport cu capacitatea de 10 m 3 pentru va crește gradual de construită transferul deşeurilor la depozite la 3% la 5% pe infrastructura de parcursul anilor gestionare a 2021-2035 deșeurilor la nivel regional. Cota deşeurilor biodegradabile 1 2 3 4 5 6 7 supuse compostării va atinge aproximativ 2,24% din greutatea totală a deşeurilor generate 7.5 Construcţia depozitului Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 9 132,5 tone 9 132,5 tone de pentru deşeurile regionale de eliminare a deşeurilor prin hârtie și carton recilabile de de CO2 CO2 menajere solide regional construcţia unui depozit regional pentru deşeurile colectată şi plastic, metal, echivalent/a echivalent/an şi a staţiilor de transfer menajere solide, a 4 staţii de transfer şi prin reciclată anual se va sticlă şi hârtie n în regiunea 6 – dotarea cu 19 unităţi de transport cu capacitatea menține la nivelul vor fi colectate Şoldăneşti, Rezina, de 13 m3 pentru transferul deşeurilor la depozite de 5 % în şi reciclate la Teleneşti, Orhei localitățile urbane nivelul de circa și de 2% în cele 8 % din total de rurale. Cantitatea de deșeuri generate deșeuri începând anul biodegradabile 2030, când va fi supusă compostării contruită va crește gradual de infrastructura de la 3% la 5% pe gestinare a parcursul anilor deșerilor la nivel 2021-2035 regional. Cota deşeurilor biodegradabile supuse compostării va de atinge apromitativ 3% din greutatea totală a deşeurilor generate 7.6 Construcţia depozitului Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 6 800 tone 6 800 tone de pentru deşeurile regionale de eliminare a deşeurilor prin hârtie și carton recilabile de de CO2 CO2 1 2 3 4 5 6 7 menajere solide regional construcţia unui depozit regional pentru deşeurile colectată şi plastic, metal, echivalent/a echivalent/an şi a staţiilor de transfer menajere solide în or. Dondușeni, a 2 stații reciclată anual se va sticlă şi hârtie n în regiunea 8 – Briceni, de transfer – câte una în raioanele Briceni și menține la nivelul vor fi colectate Ocniţa, Edineţ, Edineț, a unei stații de sortare, prin dotarea cu 8 de 5 % în şi reciclate la Donduşeni unităţi de transport cu capacitatea 16 m 3 și 8 localitățile urbane nivelul de circa unităţi de transport cu capacitatea 10 m 3 pentru și de 2% în cele 8 % din total de transferul deşeurilor la depozite rurale. Cantitatea deșeuri generate, de deșeuri începând cu biodegradabile anul 2030, când supusă compostării va fi contruită va crește gradual de infrastructura de la 3% la 5% pe gestinare a parcursul anilor deșerilor la nivel 2021-2035 regional. Cota deşeurilor biodegradabile supuse compostării va atinge apromitativ 2 % din greutatea totală a deşeurilor generate 7.7 Construcţia centrului de Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 109 310 109 310 tone de tratare mecanico- regionale de eliminare a deşeurilor în mun. hârtie și carton recilabile de tone de CO2 CO2 biologică în regiunea 4 Chişinău prin construcţia unei staţii de tratare colectată şi plastic, metal, echivalent/a echivalent/an – mun. Chişinău, mecanico-biologică, prin construcţia a 1-3 reciclată anual se va sticlă şi hârtie n Străşeni, Ialoveni, depozite regionale pentru deşeurile menajere menține la nivelul vor fi colectate Hînceşti, Criuleni, solide, a 4 staţii de transfer, prin dotarea cu 48 de de 5 % în şi reciclate la Cocieri, Anenii Noi unităţi de transport cu capacitatea de 16 m 3 localitățile urbane nivelul de circa pentru transferul deşeurilor și de 2% în cele 7 % din total de rurale Cantitatea de deșeuri generate deșeuri începând anul biodegradabile 2025, când va fi supusă compostării contruită 1 2 3 4 5 6 7 va crește gradual de infrastructura de la 3% la 5% pe gestinare a parcursul anilor deșerilor la nivel 2021-2035 regional. Cota deşeurilor biodegradabile supuse compostării va atinge apromitativ 2,4% din greutatea totală a deşeurilor generate 7.8 Construcţia centrului de Măsura constă în dezvoltarea infrastructurii Cota deşeurilor din Toate deşeurile 156 530 156 530 tone de tratare mecanico- regionale de eliminare a deşeurilor în mun. Bălţi hârtie și carton recilabile de tone de CO2 CO2 biologică în regiunea 7 prin construcţia unei staţii de tratare mecanico- colectată şi plastic, metal, echivalent/a echivalent/an – mun. Bălţi, Drochia, biologică, prin construcţia a 1-2 depozite reciclată anual se va sticlă şi hârtie n Rîşcani, Glodeni, regionale pentru deşeurile menajere solide, a 7 menține la nivelul vor fi colectate Floreşti, Făleşti, staţii de transfer, prin de 5 % în şi reciclate la Sîngerei, Soroca dotarea cu 33 de unităţi de transport cu localitățile urbane nivelul de circa capacitatea de 16 m3 pentru transferul deşeurilor și de 2% în cele 7,2 % din totalul rurale. Cantitatea de de deșeuri deșeuri generate biodegradabile începând anul supusă compostării 2030, când va fi va crește gradual de construită la 3% la 5% pe infrastructura de parcursul anilor gestionare a 2021-2035; deșerilor la nivel regional Cota deşeurilor biodegradabile supuse compostări de atinge 1 2 3 4 5 6 7 apromitativ 3% din greutatea totală a deşeurilor generate. 7.9 Recuperarea biogazului Dotarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de Alături de 325 kW 47 549 tone de la depozitul pentru recuperare a biogazului de la depozitul pentru putere electrică de CO2 deşeurile menajere deşeurile menajere solide din Ţînţăreni generatoare echivalent/a solide din Ţînţăreni existentă vor fi n construite adiţional 825 kW, începând cu anul 2025 7.10 Dotarea schemei Metantancul, staţia de pompare, concentratorul Recuperarea CH4 38 790 tone tehnologice de epurare a de nămol, sistemele de depozitare şi arderea prin biodigestie in de CO2 apelor uzate aferente metanului, rezervorul de deshidratare, reţelele de metantanc ar echivalemt/ staţiilor apă-canal din distribuţie şi de comunicaţii instalate la staţiile de conribuie la an mun. Chişinău cu epurare a apelor uzate din mun. Chişinău reducere anuală a tehnologii de tratare a emisiilor de gaze cu nămolului în condiţii efect de seră (15-25 anaerobe %) în perioada 2022-2035, din emisiile actuale atribuite categorie 4D1