Government Decision No. HG63/2025 on the monitoring and management of atmospheric air quality

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG63/2025 din 12.02.2025 privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic Publicat : 25.02.2025 în MONITORUL OFICIAL Nr. 89-95a art. 85 Data intrării în vigoare UE În temeiul art. 5 alin. (2) și art. 37 alin. (3) din Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 141-150, art. 252), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă: 1.1. Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic, conform anexei nr. 1; 1.2. Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului, conform anexei nr. 2. 2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Ministrul mediului Sergiu Lazarencu Nr. 63. Chișinău, 12 februarie 2025. Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.63/2025 REGULAMENT privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic: - transpune parțial (transpune art. 2 pct. 2, 4, 20 și 21; art. 4; art. 11 pct. 1; art. 23; partea A din anexa VI) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 11 iunie 2008 (CELEX: 32008L0050), așa cum a fost modificată ultima data prin Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015; - transpune anexa V din Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 23 din 26 ianuarie 2005 (CELEX: 32004L0107), așa cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015. I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic (în continuare ‒ Regulament) instituie cadrul juridic privind reglementarea funcționării a două sisteme integrate: Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici (în continuare – SNIEPA) și Sistemul Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (în continuare – SNMGICA). 2. Prezentul Regulament stabilește: 2.1. delimitarea aglomerării și a zonelor pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru evaluarea calității aerului atmosferic, conform anexelor nr. 1 și nr. 2; 2.2. regimurile și metodele de evaluare a calității aerului atmosferic, conform anexei nr. 3, precum și etapele elaborării inventarului național al emisiilor de poluanți atmosferici, prevăzuți în anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic (în continuare – Legea nr.98/2022), monitorizați în cadrul SNIEPA; 2.3. criteriile de clasificare a ariilor în regimuri de evaluare a calității aerului pe întreg teritoriul Republicii Moldova în cadrul SNMGICA, conform anexei nr. 4; 2.4. numărul de puncte de prelevare pentru asigurarea monitorizării poluanților atmosferici prin intermediul Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (în continuare – RNMCA), conform anexelor nr. 5 și nr. 6; 2.5. cerințele privind informarea publicului cu privire la datele și informațiile provenite din RNMCA. 3. În sensul prezentului Regulament, noțiunile utilizate au următoarele semnificații: 3.1. estimare obiectivă – estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut; 3.2. evaluare – orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, prognoza sau estima nivelurile concentrațiilor poluanților atmosferici; 3.3. evaluare preliminară – prima evaluare a calității aerului atmosferic, efectuată cu scopul de a delimita zonele și aglomerările pe întregul teritoriu al statului; 3.4. indicator mediu de expunere – nivel mediu determinat pe baza unor măsurători efectuate în locațiile de fond urbane de pe teritoriul statului, care reflectă expunerea populației. Acesta este folosit pentru a calcula valoarea-țintă națională de reducere a expunerii și obligația referitoare la concentrația de expunere; 3.5. obligație referitoare la concentrația de expunere – nivel fixat pe baza indicatorului mediu de expunere, cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care se dorește a fi atins într-o perioadă dată; 3.6. poluant – orice substanță prezentă în aerul atmosferic care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane și/sau a mediului ca întreg; 3.7. rețea – structură organizațională care monitorizează calitatea aerului atmosferic prin efectuarea de măsurări la una sau mai multe stații. II. DELIMITAREA AGLOMERĂRII ȘI A ZONELOR PENTRU EVALUAREA CALITĂȚII AERULUI ATMOSFERIC 4. Delimitarea teritoriului Republicii Moldova în zone și aglomerări se efectuează în baza rezultatelor evaluării preliminare a calității aerului atmosferic și a distribuției poluanților pe teritoriul țării. 5. În cadrul evaluării preliminare, sunt luate în considerare toate datele cu privire la nivelurile poluării și la parametrii calității aerului, precum și mediile anuale și zilnice, depășirile valorilor orare/zilnice etc., conform anexelor nr. 2, nr. 3 și nr. 4 la Legea nr. 98/2022. 6. Delimitarea teritoriului se efectuează în funcție de următoarele caracteristici comune: 6.1. nivelul poluării aerului atmosferic; 6.2. structura surselor de emisii și activitatea economică generatoare de emisii; 6.3. condițiile climatice; 6.4. topografia; 6.5. densitatea populației; 6.6. hotarele administrative. 7. Pentru monitorizarea poluanților atmosferici PM10, PM2.5, NO2, CO, B(a)P și ozonului, teritoriul Republicii Moldova este delimitat, prin gruparea teritoriilor administrative cu caracteristici similare ale calității aerului, în următoarele cinci zone, specificate în anexa nr. 1: 7.1. zona Nord; 7.2. zona Centru; 7.3. zona Est; 7.4. zona Sud; 7.5. zona Sud-Est. 8. Pentru monitorizarea poluanților atmosferici SO2, benzen, Pb, Cd, Ni, As și NOx, teritoriul Republicii Moldova este delimitat într-o singură zonă, specificată în anexa nr. 2. 9. Pentru monitorizarea tuturor poluanților atmosferici, specificați în anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2022, se stabilește, conform anexei nr. 2, o aglomerare ce include teritoriul municipiului Chișinău. 10. Agenția de Mediu ține evidența datelor referitoare la zone și la aglomerare, care includ următoarele: 10.1. datele statistice, inclusiv numărul populației și suprafața ariilor; 10.2. descrierea geografică; 10.3. datele climatice; 10.4. sursele de emisii, inclusiv trafic, industrie, întreprinderi mici, gospodării etc.; 10.5. nivelul poluării aerului atmosferic, inclusiv rezultatele evaluării preliminare; 10.6. localizarea stațiilor de monitorizare conform RNMCA. III. REGIMURI ȘI METODE DE EVALUARE A CALITĂȚII AERULUI ATMOSFERIC 11. Stabilirea regimurilor de evaluare se efectuează în conformitate cu art. 21 din Legea nr.98/2022, în funcție de pragurile de evaluare și de opțiunile acestor regimuri, prevăzute în anexa nr. 3 la această lege, în baza rezultatelor măsurărilor preliminare și a studiilor de modelare. 12. Agenția de Mediu efectuează revizuirea regimurilor de evaluare cel puțin o dată la cinci ani, în funcție de rezultatele evaluării calității aerului. 13. În cazul unor modificări semnificative ale activităților care influențează concentrațiile poluanților atmosferici, al apariției unei noi surse de poluare cu risc semnificativ asupra mediului și/sau al constatării mai multor contravenții de mediu în domeniul aerului atmosferic într-o anumită zonă, revizuirea regimurilor de evaluare se efectuează la intervale de timp mai scurte de cinci ani, inclusiv la solicitarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului. 14. La stabilirea regimului de evaluare, în cazul în care pentru un anumit poluant o valoare-limită metrică este mai riguroasă decât altele, se aplică pragul inferior sau superior de evaluare, pe baza valorii metrice mai stricte. 15. La stabilirea regimului de evaluare, în cazul în care este dificilă stabilirea rigurozității valorilor metrice inferioare, evaluarea trebuie efectuată pentru ambele valori metrice ale pragurilor superior și inferior de evaluare, iar valoarea celei mai mari depășiri trebuie să fie selectată din fiecare evaluare efectuată în fiecare zonă. 16. Estimarea nivelurilor poluanților atmosferici se efectuează în raport cu obiectivele de sănătate și de mediu, stabilite în anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2022. 17. Regimul de evaluare include diferite tipuri de estimare și de măsurare sau o combinare a acestora: 17.1. măsurarea în puncte fixe; 17.2. măsurarea indicativă; 17.3. modelarea; 17.4. estimarea obiectivă. 18. În ariile pentru care este stabilit regimul de evaluare I, unde nivelul de poluare este mai mare decât pragul superior de evaluare, Agenția de Mediu realizează evaluarea calității aerului atmosferic prin măsurări în puncte fixe, care pot fi suplimentate cu măsurări indicative şi/sau cu tehnici de modelare, pentru asigurarea veridicității informațiilor. Stabilirea regimului de evaluare I este determinată de, cel puțin, următoarele elemente: 18.1. configurația măsurărilor; 18.2. demonstrarea echivalenței în cazul în care se utilizează o metodă care nu face parte din metodele de referință; 18.3. amplasarea punctelor de prelevare, descrierea și clasificarea acestora; 18.4. informația referitoare la calitatea datelor obținute. 19. În ariile pentru care este stabilit regimul de evaluare II, unde nivelul de poluare este mai mic decât pragul superior de evaluare, dar mai mare decât pragul inferior de evaluare, Agenția de Mediu realizează evaluarea calității aerului atmosferic prin combinații de măsurări în puncte fixe și prin tehnici de modelare și/sau măsurări indicative. Stabilirea regimului de evaluare II este determinată de, cel puțin, următoarele elemente: 19.1. metoda de măsurare aplicată; 19.2. punctele de prelevare și zona de acoperire; 19.3. metoda de validare; 19.4. datele referitoare la calitatea aerului atmosferic. 20. În ariile pentru care este stabilit regimul de evaluare III, unde nivelul de poluare este mai mic decât pragul inferior de evaluare, Agenția de Mediu realizează evaluarea calității aerului atmosferic prin aplicarea tehnicilor de modelare și/sau de estimare obiectivă. Stabilirea regimului de evaluare III este determinată de, cel puțin, următoarele elemente: 20.1. descrierea sistemului de modelare și a intrărilor sale; 20.2. validarea modelului prin măsurări; 20.3. zona de acoperire; 20.4. datele referitoare la calitatea aerului atmosferic. 21. Calitatea datelor este asigurată prin evaluarea obiectivelor de calitate a datelor pentru fiecare poluant, atât pentru măsurări în puncte fixe, indicative, cât și pentru modelări sau estimări obiective. 22. Pentru a garanta exactitatea măsurărilor, calitatea datelor și conformitatea cu obiectivele calității aerului atmosferic, stabilite în anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2022, Agenția de Mediu asigură: 22.1. trasabilitatea măsurărilor în conformitate cu standardul SM EN ISO/IEC 17025; 22.2. controlul funcționării și întreținerii RNMCA; 22.3. respectarea procesului de colectare coerentă și de raportare a datelor; 22.4. aplicarea metodelor de referință relevante pentru măsurarea poluanților, specificate în anexa nr. 3. 23. Agenția de Mediu efectuează măsurările de fond pentru definirea indicatorului mediu de expunere, asigurând respectarea valorilor-limită/țintă la evaluarea obiectivului național de reducere a expunerii și calcularea acestui indicator. Indicatorul mediu de expunere, exprimat în µg/m3, se determină pe baza măsurărilor efectuate în stațiile de fond urban din zone şi aglomerări, pe întreg teritoriul țării, și reprezintă concentrația medie anuală pentru trei ani consecutivi, în toate punctele de prelevare stabilite. 24. Agenția de Mediu elaborează și publică anual pe site-ul propriu web oficial informații privind: 24.1. atingerea tuturor obiectivelor de mediu în fiecare zonă sau în aglomerare, inclusiv privind depășirea marjei de toleranță aplicabile; 24.2. depășirile valorilor-limită pentru un anumit poluant, cauzate de contribuțiile din surse naturale, după caz; 24.3. depășirile obiectivului privind calitatea aerului pentru PM10 în zonă sau în aglomerare, datorate resuspensiei particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau cu sare pe timp de iarnă, după caz; 24.4. îndeplinirea obligației referitoare la reducerea expunerii la PM2,5. IV. SISTEMUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE ȘI DE GESTIONARE INTEGRATĂ A CALITĂȚII AERULUI 25. Monitorizarea calității aerului se realizează prin RNMCA, care include stațiile de monitorizare a emisiilor de poluanți atmosferici pentru evaluarea și gestionarea calității aerului pe întregul teritoriu al Republicii Moldova și stațiile de monitorizare în context transfrontalier. RNMCA este administrată de către Agenția de Mediu și include echipamente tehnice necesare colectării, prelucrării şi transmiterii datelor privind calitatea aerului. 26. Agenția de Mediu asigură monitorizarea calității aerului atmosferic pentru: 26.1. prevenirea şi reducerea oricăror efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului, prin: 26.1.1. monitorizarea emisiilor de poluanți atmosferici pe întreg teritoriul Republicii Moldova; 26.1.2. utilizarea cu prioritate a metodelor de referință de măsurare sau a celor standardizate, echivalente cu metoda de referință; 26.1.3. monitorizarea parametrilor meteorologici necesari evaluării calității aerului atmosferic; 26.1.4. validarea datelor provenite din RNMCA; 26.1.5. asigurarea și controlul calității datelor obținute la stațiile de monitorizare; 26.1.6. respectarea cerințelor tehnice privind amplasarea stațiilor de monitorizare prevăzute în anexele nr. 3-6; 26.1.7. desfășurarea unor activități de cercetare în domeniul monitorizării calității aerului, pentru asigurarea implementării reglementărilor specifice, în corelare cu cele mai recente cercetări științifice; 26.2. asigurarea evaluării unitare a calității aerului atmosferic în condiții de calitate, compatibilitate şi comparabilitate a datelor în SNMGICA; 26.3. obținerea, în timp real, a informațiilor cu privire la calitatea aerului atmosferic, pentru informarea autorităților cu responsabilități în domeniul protecției aerului atmosferic și a publicului. În cazul depășirii valorii-limită a poluanților și/sau a pragului de alertă dintr- o anumită zonă, Agenția de Mediu informează Inspectoratul pentru Protecția Mediului. 27. RNMCA este instituită pe baza estimărilor studiului de evaluare a calității aerului atmosferic, aprobat prin ordin al ministrului mediului. În acest proces, Agenția de Mediu realizează următoarele: 27.1. clasifică stațiile de monitorizare a calității aerului; 27.2. calculează numărul minim necesar de puncte de prelevare a poluanților atmosferici; 27.3. stabilește locațiile pentru stațiile de monitorizare; 27.4. calculează costurile de implementare și capacitățile personalului. 28. Stațiile de monitorizare a emisiilor de poluanți atmosferici se clasifică astfel: 28.1. după arie, cu descrierea, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4, a locației în funcție de amplasarea clădirilor, densitatea populației și dimensiunea ariei: 28.1.1. arie urbană; 28.1.2. arie suburbană; 28.1.3. arie rurală; 28.2. după sursa de poluare, cu descrierea, în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, a nivelului de emisii în vecinătatea stației de monitorizare și impactul acestora asupra calității aerului în locația respectivă: 28.2.1. trafic – poluarea aerului în locație este generată în principal de traficul rutier; 28.2.2. industrială – poluarea aerului în locație este generată în principal de industrie; 28.2.3. fond – orice locație care nu se clasifică în categoria trafic sau industrială. 29. Stațiile de monitorizare a ozonului se clasifică în conformitate cu prevederile din secțiunea II din anexa nr. 5 la Legea nr. 98/2022. 30. Pentru a asigura reprezentativitatea localizării stațiilor de monitorizare și a datelor colectate privind poluanții atmosferici, se aplică cerințe de amplasare pentru efectuarea măsurărilor în conformitate cu localizarea la macroscară, conform criteriilor prevăzute la litera B, secțiunea I din anexa nr. 5 la Legea nr. 98/2022, precum și la microscară, conform criteriilor prevăzute la litera C, secțiunea I din anexa nr. 5 la aceeași lege. 31. Agenția de Mediu selectează amplasamentul stației de monitorizare în baza datelor identificate prin diverse mijloace de documentare, precum fotografiile împrejurimilor orientate pe punctele cardinale și o hartă detaliată. În cazul în care se utilizează metode suplimentare într-o zonă sau în aglomerare, setul de date include detalii privind metodele de evaluare selectate și informații privind îndeplinirea criteriilor de amplasare a punctelor de prelevare pentru poluanții atmosferici, stabilite în anexa nr. 5 la Legea nr. 98/2022. 32. În zone și în aglomerare, măsurarea poluanților atmosferici se efectuează în puncte fixe, fie în mod continuu, fie prin prelevări aleatorii. Numărul punctelor de prelevare trebuie să fie suficient pentru a permite determinarea nivelului concentrațiilor poluanților. 33. Pe baza criteriilor și regulilor stabilite în anexa nr. 6 la Legea nr. 98/2022, numărul minim de puncte de prelevare pentru monitorizarea poluanților prioritari se stabilește conform metodologiei de calculare prevăzute în anexa nr. 6. V. SISTEMUL NAȚIONAL DE INVENTARIERE A EMISIILOR DE POLUANȚI ATMOSFERICI 34. Ministerul Mediului coordonează funcționarea SNIEPA, administrat de către Agenția de Mediu, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 98/2022. 35. Agenția de Mediu elaborează și prezintă Ministerului Mediului anual, până la data de 1 februarie, inventarul național al emisiilor de poluanți atmosferici, în conformitate cu Ghidul privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici (în continuare – Ghidul EMEP), aprobat în cadrul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi pentru inventarierea emisiilor de poluanți specificați în anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2022 și în tabelele A și B din anexa nr. 1 la Regulamentul privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 593/2024. 36. Agenția de Mediu asigură elaborarea inventarului național prin parcurgerea următoarelor etape: 36.1. planificare: 36.1.1. asigură resursele necesare pentru colectarea datelor și estimarea nivelului emisiilor de poluanți în atmosferă; 36.1.2. stabilește responsabilitățile personalului implicat în realizarea inventarului național; 36.2. pregătire și elaborare: 36.2.1. identifică categoriile-cheie, prin aplicarea metodelor de estimare prevăzute în Ghidul EMEP; 36.2.2. colectează datele privind factorii de emisie, precum și procesează informațiile, aplicând metodele selectate pentru estimare; 36.2.3. estimează nivelul emisiilor în conformitate cu metodele selectate; 36.2.4. estimează cantitativ gradul de incertitudine al datelor inventarului în ansamblu și pentru fiecare poluant în parte, conform Ghidului EMEP; 36.2.5. asigură recalcularea estimărilor privind nivelul emisiilor de poluanți în conformitate cu Ghidul EMEP; 36.2.6. asigură revizuirea detaliată a inventarului pentru categoriile-cheie și pentru acele categorii la care au avut loc revizuiri de metode de estimare și/sau date privind activitatea și/sau factorii de emisie; 36.2.7. elaborează versiunea finală a inventarului național și raportul informativ de inventariere; 36.3. management: 36.3.1. arhivează și stochează inventarul național, însoțit de raportul informativ de inventariere; 36.3.2. asigură estimarea prognozelor de emisii pe termen scurt pentru poluanții atmosferici; 36.3.3. publică pe site-ul său web oficial inventarul național și raportul informativ de inventariere. 37. Agenția de Mediu elaborează și aprobă, prin decizia conducătorului autorității, următoarele reguli interne privind: 37.1. selectarea metodelor de estimare și a factorilor de emisie necesari estimării nivelului emisiilor de poluanți în atmosferă; 37.2. procesarea, arhivarea și stocarea datelor; 37.3. controlul calității datelor, necesar procesului de elaborare a inventarului național; 37.4. validarea și raportarea datelor privind nivelul emisiilor de poluanți în atmosferă. VI. INFORMAREA PUBLICULUI ȘI RAPORTAREA 38. Agenția de Mediu pune la dispoziție datele privind calitatea aerului atmosferic, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea nr. 98/2022. 39. Agenția de Mediu, în conlucrare cu autoritățile administrației publice centrale și cu instituțiile specializate în domeniul sănătății publice, informează publicul despre nivelurile poluanților atmosferici și efectele acestora asupra sănătății umane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 8 la Legea nr. 98/2022. 40. Schimbul de date privind calitatea aerului atmosferic între autoritățile publice se efectuează în mod gratuit. anexa nr.1 anexa nr.2 anexa nr.3 anexa nr.4 anexa nr.5 anexa nr.6 Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.63/2025 METODOLOGIA de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului Prezenta Metodologie transpune Anexa XV din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 11 iunie 2008 (CELEX: 32008L0050), așa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015. I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului (în continuare – Metodologie) stabilește procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcțional și o concepție unitară de întocmire a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului, de aprobare și de punere în aplicare a acestora, de monitorizare și de raportare a stadiului și a efectelor realizării măsurilor din planuri, precum și de consultare a publicului. 2. Noțiunile utilizate în prezenta Metodologie au următoarele semnificații: 2.1. autoritate competentă teritorială – entitatea responsabilă de elaborarea planurilor de calitate a aerului/de menținere a calității aerului, care este o subdiviziune teritorială desconcentrată a Agenției de Mediu, responsabilă de monitorizarea și evaluarea calității aerului atmosferic la nivel local; 2.2. plan de calitate a aerului – set de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care entitățile le pun în aplicare astfel încât să nu fie depășite valorile- limită pentru poluanții dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10 și PM2,5), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-țintă pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo[a]piren, particule în suspensie (PM2,5) specificate în anexa nr. 2 la Legea nr. http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 1 1 63%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 2 1 63%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 3 1 63%20ro(1).docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 4 1 63%20ro(1).docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 5 1 63%20ro(1).docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 6 1 63%20ro.docx 98/2022, care include măsuri specifice referitoare la protecția copiilor și altor grupuri sensibile ale populației; 2.3. plan de menținere a calității aerului – set de măsuri pe care entitățile le pun în aplicare, astfel încât nivelul poluanților să se păstreze sub valorile-limită pentru poluanții dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10 și PM2,5), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-țintă pentru arsen, cadmiu, nichel benzo[a]piren, particule în suspensie (PM2,5) specificate în anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2022, care include măsuri specifice referitoare la protecția copiilor și altor grupuri sensibile ale populației. 3. Atribuțiile și responsabilitățile entităților care elaborează și implementează activități incluse în documentele de politici de mediu, inclusiv care pun în aplicare planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului, sunt reglementate la art. 8-17 din Legea nr. 98/2022. II. INIȚIEREA ELABORĂRII PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI ȘI A PLANURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 4. În conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2022, se elaborează următoarele tipuri de planuri: 4.1. planuri de calitate a aerului: în ariile din aglomerare și în zonele clasificate în regim de gestionare I, conform definiției de la art. 29 alin (1) lit. a) din Legea nr. 98/2022; 4.2. planuri de menținere a calității aerului: în ariile din aglomerare și în zonele clasificate în regim de gestionare II, conform definiției de la art. 29 alin (1) lit. b) din Legea nr. 98/2022. 5. Poluanții pentru care se elaborează planuri de calitate a aerului și planuri de menținere a calității aerului, precum și valorile-limită/valorile-țintă sunt stabilite în anexele nr. 1 și nr. 2 la Legea nr. 98/2022. 6. Aglomerările și zonele în care se delimitează arii clasificate în regimuri de gestionare I sau II sunt stabilite în Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic, aprobat de Guvern. 7. Agenția de Mediu efectuează clasificarea ariilor din zone și aglomerări pe baza rezultatelor măsurărilor și a studiilor de modelare și elaborează lista unităților administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare. 8. Zonele și aglomerările sunt stabilite pentru a gestiona eficient calitatea aerului, aplicând acțiunile de reducere a poluării prin corelarea acestora cu ariile din unitățile administrativ-teritoriale care sunt grupate, în scopul de a limita costurile și sarcina administrativă și de evaluare. 9. Lista unităților administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare a ariilor din zone și din aglomerare se aprobă prin ordin al ministrului mediului și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 10. Planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului pentru unitățile administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare a ariilor din zone și din aglomerare se elaborează de către autoritățile teritoriale competente în comun cu autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea. 11. Planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului se aprobă de către autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea, după coordonarea acestora cu Agenția de Mediu. 12. Planul de calitate a aerului pentru aglomerarea ce include municipiul Chișinău se elaborează de către autoritatea teritorială competentă în comun cu Primăria municipiului Chișinău și cuprinde atât măsuri de ordin general, cât și măsuri specifice pentru fiecare arie din aglomerare, în funcție de rezultatul evaluării calității aerului atmosferic. Planul se aprobă de către Consiliul municipal Chișinău, după consultarea și coordonarea acestuia cu Agenția de Mediu. 13. Planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului includ măsuri specifice referitoare la protecția copiilor și altor grupuri sensibile ale populației. 14. Măsurile din planurile de calitate a aerului se stabilesc pe o perioadă de cinci ani. 15. Măsurile din planurile de menținere a calității aerului se stabilesc pe o perioadă de cinci ani. În cazul în care nivelul unor poluanți depășește valorile-limită și valorile-țintă dintr-o anumită arie, aceasta trece din regimul de gestionare II în regimul de gestionare I. Pentru aria respectivă se elaborează planul de calitate a aerului. 16. La elaborarea planurilor de calitate a aerului/de menținere a calității aerului se asigură concordanța cu prevederile Programului național de control al poluării atmosferice, aprobat de Guvern, ale Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 659/2023, ale Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, ale Planului național integrat privind energia și clima pentru perioada 2025-2030 și ale Regulamentului privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, aprobat de Guvern. 17. În termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a ordinului privind aprobarea Listei unităților administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare a ariilor din zone și din aglomerare, Agenția de Mediu informează autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea despre necesitatea inițierii elaborării planurilor de calitate a aerului/de menținere a calității aerului. 18. În termen de până la 30 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului menționat la pct.17, autoritățile competente teritoriale în comun cu autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea inițiază elaborarea planurilor de calitate a aerului/de menținere a calității aerului. 19. Autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea publică, pe site-ul web oficial, anunțul cu privire la inițierea elaborării planurilor de calitate a aerului/de menținere a calității aerului, care conține informații cu privire la: 19.1. proiectul planului de calitate a aerului/planului de menținere a calității aerului sau orice modificare/revizuire a acestuia; 19.2. autoritățile publice care dețin informații referitoare la planul de calitate a aerului/de menținere a calității aerului ori de modificare sau de revizuire a acestuia; 19.3. datele de contact la care pot fi transmise comentarii, întrebări sau opinii. 20. Publicul transmite comentariile cu privire la proiectul planului de calitate a aerului/de menținere a calității aerului ori de modificare sau de revizuire a acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. III. ELABORAREA PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI ȘI A PLANURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 21. Planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului includ scenariile și măsurile identificate în cadrul studiului de evaluare a calității aerului atmosferic realizat la nivel național, coordonat cu Agenția de Mediu. 22. Agenția de Mediu pune la dispoziția autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea, la solicitare, următoarele date referitoare la încadrarea unităților administrativ-teritoriale în regimuri de gestionare: indicatorii pentru care s-a depășit valoarea-limită și/sau valoarea-țintă, perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea, perioada de mediere (valoarea-limită orară, valoarea-limită zilnică, valoarea-limită anuală), cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse staționare, mobile și de suprafață. 23. Planurile de calitate a aerului se elaborează în conformitate cu structura stabilită în anexa nr.1, iar planul de menținere a calității aerului – în conformitate cu structura stabilită în anexa nr. 2. 24. Planurile de calitate a aerului se întocmesc pe baza studiului de evaluare a calității aerului atmosferic, care include date și estimări referitoare la dispersia poluanților atmosferici pe întreg teritoriul Republicii Moldova, axându-se, în special, pe următoarele aspecte: 24.1. descrierea modelării matematice a dispersiei poluanților în atmosferă pentru elaborarea scenariilor/măsurilor și estimarea efectelor acestora; 24.2. analiza topografică și climatică a ariei pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare I; 24.3. analiza situației curente cu privire la calitatea aerului atmosferic; 24.4. evaluarea nivelului de fond rural (total, natural, transfrontalier); 24.5. evaluarea nivelului de fond urban (total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile fără destinație rutieră, transfrontalier); 24.6. caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de calitate a aerului și informațiile referitoare la efectele asupra mediului și sănătății populației, după caz; 24.7. identificarea principalelor surse de emisii responsabile de depășirea valorii- limită/valorii-țintă și poziționarea lor pe hartă, inclusiv tipul și cantitatea totală de poluanți emiși din sursele respective (tone/an); datele de monitorizare oferite de operatorii din ariile încadrate în regimul de gestionare I, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 98/2022, după caz; 24.8. identificarea locațiilor pentru amplasarea stațiilor de monitorizare; 24.9. analiza datelor meteo referitoare la viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condițiile de ceață, pentru analiza transportului de poluanți în aspect transfrontalier, respectiv, pentru stabilirea favorizării acumulării poluanților la suprafața solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate ale acestora; 24.10. în cazul ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se iau în considerare informațiile legate de sursele de emisii ale substanțelor precursoare ale acestuia și de condițiile meteorologice la macroscară. 25. Planurile de menținere a calității aerului trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente: 25.1. descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum și estimarea efectelor acestora; 25.2. analiza topografică și climatică a ariei pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II; 25.3. analiza situației curente cu privire la calitatea aerului la momentul inițierii planului de menținere a calității aerului; 25.4. evaluarea nivelului de fond rural (total, natural și transfrontalier); 25.5. evaluarea nivelului de fond urban (total, trafic, industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile fără destinație rutieră, transfrontalier); 25.6. caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menținere a calității aerului și informațiile referitoare la efectele asupra mediului și sănătății populației, după caz; 25.7. identificarea principalelor surse de emisii care ar putea contribui la degradarea calității aerului și poziționarea lor pe hartă, inclusiv tipul și cantitatea totală de poluanți emiși din sursele respective (tone/an); sunt utilizate datele de monitorizare oferite de operatorii din ariile încadrate în regimul de gestionare II, după caz; 25.8. informațiile referitoare la posibilul impact al dispersiei poluanților emiși în atmosferă de la sursele din zonele sau aglomerările învecinate; 25.9. analiza datelor meteo referitoare la viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condițiile de ceață, pentru analiza transportului de poluanți în aspect transfrontalier, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării poluanților la suprafața solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate ale acestora; 25.10. în cazul ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se ține cont de informațiile legate de sursele de emisii ale substanțelor precursoare ale acestuia și de condițiile meteorologice la macroscară. 26. Planurile de calitate a aerului includ scenarii, cu identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, pentru fiecare arie clasificată în regimul de gestionare I. 27. Planurile de menținere a calității aerului includ scenarii, cu identificarea măsurilor de menținere a nivelului concentrațiilor de poluanți în atmosferă cel puțin la nivelul inițial sau de reducere a emisiilor în cazul atestării depășirii concentrațiilor de poluanți asociate diferitelor categorii de surse de emisii, pentru fiecare arie clasificată în regimul de gestionare II. 28. Pentru fiecare măsură identificată în planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului se evaluează impactul acesteia asupra calității aerului atmosferic, exprimat ca indicator cuantificabil. 29. Fiecare scenariu luat în considerare în cadrul planurilor de calitate a aerului/de menținere a calității aerului include următoarele: 29.1. anul de referință cu care începe scenariul; 29.2. repartizarea surselor de emisii; 29.3. descrierea emisiilor în aria relevantă în anul de referință; 29.4. nivelurile concentrației/concentrațiilor și numărul de depășiri ale valorii-limită și/sau ale valorii-țintă în anul de referință – în cazul planurilor de calitate a aerului, și nivelurile concentrației/concentrațiilor raportate la valorile-limită și/sau la valorile-țintă în anul de referință – în cazul planurilor de menținere a calității aerului; 29.5. descrierea scenariului privind emisiile în aria relevantă în anul de proiecție; 29.6. nivelurile concentrațiilor așteptate în anul de proiecție; 29.7. nivelurile concentrațiilor și numărul de depășiri ale valorii-limită și/sau ale valorii-țintă în anul de proiecție; 29.8. măsurile identificate, cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii, calendarului de implementare, a scării spațiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare și a surselor potențiale de finanțare, precum și a indicatorilor pentru monitorizarea progreselor. IV. DEFINITIVAREA, APROBAREA ȘI PUBLICAREA PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI ȘI A PLANURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 30. Autoritățile competente teritoriale în comun cu autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea definitivează planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului luând în considerare comentariile și opiniile prezentate în cadrul consultărilor publice. 31. După definitivare, planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului se prezintă spre coordonare Agenției de Mediu, care le avizează în termen de 30 de zile. 32. După coordonarea cu Agenția de Mediu, planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului sunt aprobate prin decizia autorității deliberative a administrației publice locale de nivelul al doilea. În cazul în care câteva autorități ale administrației publice locale sunt grupate într-o zonă de gestionare a ariilor, planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului sunt aprobate de fiecare administrație publică locală de nivelul al doilea în parte. 33. Deciziile autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea însoțite de planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului se publică pe site-ul web oficial al emitentului și al Agenției de Mediu. V. MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA IMPLEMENTĂRII PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI ȘI A PLANURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 34. Planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului sunt puse în aplicare prin realizarea măsurilor/acțiunilor în termenele stabilite, pentru a asigura îmbunătățirea calității aerului. 35. Entitățile responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului informează anual, până la data de 15 februarie a anului următor anului de raportare, autoritatea administrației publice locale de nivelul al doilea privind nivelul realizării acestora. 36. Autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea în colaborare cu inspecțiile teritoriale pentru protecția mediului monitorizează și verifică stadiul realizării măsurilor/acțiunilor din planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului. 37. Autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea elaborează anual raportul cu privire la stadiul realizării măsurilor/acțiunilor din planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului și îl coordonează cu Agenția de Mediu. Raportul se pune la dispoziția publicului prin publicarea acestuia pe site-ul web oficial al administrației publice locale de nivelul al doilea și al Agenției de Mediu până la data de 15 martie a anului următor anului de raportare. 38. În baza raportului menționat la pct. 37 și a rezultatelor măsurărilor concentrațiilor de poluanți atmosferici la stațiile de monitorizare a calității aerului, care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, Agenția de Mediu evaluează impactul măsurilor/acțiunilor din planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului asupra reducerii emisiilor de poluanți sub valorile-limită, valorile-țintă, respectiv, sub obiectivul pe termen lung, și transmite informația respectivă Ministerului Mediului până la data de 30 martie a anului următor anului de raportare. VI. ACTUALIZAREA ȘI REVIZUIREA PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI ȘI A PLANURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 39. Planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului se actualizează o dată la cinci ani. 40. În cazul în care sunt atestate depășiri ale valorilor-limită și/sau ale valorilor-țintă pe perioada derulării planului de calitate a aerului/de menținere a calității aerului pentru unul și/sau mai mulți poluanți, alții decât cei pentru care s-a elaborat planul, acesta se revizuiește, cu parcurgerea acelorași etape ca și la planul inițial. 41. Planurile de calitate a aerului/de menținere a calității aerului actualizate sau revizuite se publică pe site-ul web oficial al autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea și al Agenției de Mediu. anexa nr.1 anexa nr.2 http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 1 2 63%20ro(1).docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo89-95ro/an 2 2 63%20ro(1).docx Anexa nr. 1 la Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic Delimitarea zonelor și a aglomerării pentru monitorizarea poluanților atmosferici: PM10, PM2.5, NO2, CO, B(a)P, ozon (1) Aglomerare – mun. Chișinău; (2) Zona Centru: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești, Ungheni; (3) Zona Nord: Bălți, Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei, Soroca; (4) Zona Est: Bender, Camenca, Crasnoe, Dnestrovsc, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia, Tiraspol; (5) Zona Sud: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă; (6) Zona Sud-Est: Ceadîr-Lunga, Comrat, Taraclia, Vulcănești. Zona Nord3 Zona Est4 Zona Centru2 Zona Sud5 Aglomerare1 Zona Sud-Est6 Anexa nr. 2 la Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic Delimitarea zonelor și a aglomerării pentru monitorizarea poluanților atmosferici: SO2, benzen, Pb, Cd, Ni, As, NOx (1) Aglomerare – mun. Chișinău; (2) Zona MD: Anenii Noi, Bălți, Basarabeasca, Bender, Briceni, Cahul, Călărași, Camenca, Cantemir, Căușeni, Ceadîr-Lunga, Cimișlia, Comrat, Taraclia, Crasnoe, Criuleni, Dnestrovsc, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Grigoriopol, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîbnița, Rîșcani, Sîngerei, Slobozia, Șoldănești, Soroca, Ștefan Vodă, Strășeni, Telenești, Tiraspol, Ungheni, Vulcănești. Aglomerare1 Zona MD2 Anexa nr. 3 la Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic Metode de referință pentru evaluarea concentrațiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10 și PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon și ozon, arsenic, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice în aerul atmosferic I. Metode de referință pentru prelevarea și măsurarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot, oxizilor de azot, particulelor în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și concentrației de ozon în aerul atmosferic 1. Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de sulf Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea descrisă în SM EN 14212 „Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de sulf prin fluorescență în ultraviolet”. 2. Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este cea descrisă în SM EN 14211 „Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminescență”. 2. Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea plumbului Metoda de referință pentru prelevarea plumbului este cea descrisă în pct. 4. Metoda de referință pentru măsurarea plumbului este cea descrisă în standardul SM EN 14902 „Metoda standard de măsurare a Pb, Cd, As și Ni în fracția PM10 a particulelor în suspensie”. 4. Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM10 Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM10 este cea descrisă în standardul SM EN 12341 „Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în suspensie”. 5. Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM2,5 Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM2,5 este cea descrisă în standardul SM EN 12341 „Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în suspensie”. 6. Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea benzenului Metoda de referință pentru măsurarea benzenului este cea descrisă în standardul SM EN 14662, părțile 1, 2 și 3, „Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de benzen”. 7. Metoda de referință pentru măsurarea monoxidului de carbon Metoda de referință pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea descrisă în standardul SM EN 14626 „Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroșu nedispersiv”. 8. Metoda de referință pentru măsurarea concentrației de ozon Metoda de referință pentru măsurarea concentrației de ozon este cea descrisă în standardul SM EN 14625 „Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de ozon prin fotometrie în ultraviolet”. II. Metode de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrațiilor de arsenic, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice în aerul atmosferic 1. Metoda de referință pentru prelevarea probelor și analizarea arsenicului, cadmiului și nichelului în aerul înconjurător1 Metoda de referință pentru prelevarea probelor de arsen, cadmiu și nichel în aerul înconjurător este descrisă în standardul SM EN 12341. Metoda de referință pentru măsurarea arsenului, cadmiului și nichelului în aerul înconjurător este cea descrisă în standardul SM EN 14902 „Calitatea aerului înconjurător – metoda standard de măsurare a concentrațiilor de Pb, Cd, As și Ni în fracția PM10 a particulelor în suspensie”. 2. Metoda de referință pentru prelevarea probelor și analizarea concentrației de hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător1 Metoda de referință pentru prelevarea probelor de hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător este descrisă în standardul SM EN 12341. Metoda de referință pentru măsurarea concentrației de benzen[a]pirenului în aerul înconjurător este cea descrisă în standardul SM EN 15549 „Calitatea aerului înconjurător – metodă standardizată de măsurare a concentrației de benz[a]piren în aerul înconjurător”. În lipsa unei metode standardizate de către Comitetul European de Standardizare, pentru celelalte hidrocarburi aromatice policiclice se utilizează metode standardizate la nivel național sau metode standardizate de ISO, cum ar fi standardul SM SR EN ISO 12884. 3. Metoda de referință pentru prelevarea probelor și analizarea concentrației de mercur în aerul înconjurător 1 Metoda de referință pentru măsurarea concentrațiilor de mercur gazos total în aerul înconjurător este cea descrisă în standardul SM EN 15852 „Calitatea aerului înconjurător – metoda standardizată de determinare a mercurului gazos total”. 4. Metoda de referință pentru prelevarea probelor și analizarea depunerii de arsen, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice1 Metoda de referință pentru determinarea depunerii de arsen, cadmiu și nichel este cea descrisă în standardul SM EN 15841 „Calitatea aerului înconjurător –metoda standardizată de determinare a conținutului de arsen, cadmiu, plumb și nichel în depuneri din atmosferă”. Metoda de referință de determinare a depunerii de mercur este descrisă în standardul SM EN 15853 „Calitatea aerului înconjurător – metoda standardizată de determinare a depunerilor de mercur”. Metoda de referință de determinare a depunerii de benzo[a]piren și de alte hidrocarburi policiclice este cea descrisă în standardul SM EN 15980 „Calitatea aerului. Determinarea depunerii de benz[a]antracen, benzo[b]fluoranten, benzo[j]fluoranten, benzo[k]fluoranten, benzo[a]piren, dibenz[a,h]antracen și indeno[1,2,3-cd] piren”. 1 Se poate utiliza orice altă metodă, dacă se demonstrează că rezultatele acesteia sunt echivalente cu cele ale oricărei metode menționate mai sus. Anexa nr. 4 la Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic 1. Criterii pentru clasificarea ariilor Tipul ariei Criterii de amplasare Arie urbană Arie urbană cu construcții continue sau cel puțin preponderent construite înseamnă acoperirea părții frontale a străzii cu clădiri cu cel puțin două niveluri sau clădiri mari detașate cu cel puțin două niveluri. Cu excepția parcurilor urbane, aria construită nu este combinată cu ariile neurbanizate Arie suburbană Arie urbană acoperită în mare parte cu construcții, ceea ce semnifică o localitate adiacentă cu clădiri detașate de orice dimensiune, cu o densitate mai mică decât în aria cu „construcții continue”. Aria construită se combină cu zonele neurbanizate, în special terenuri agricole, lacuri, păduri. Trebuie luat în considerare faptul că cuvântul „suburban” aici are un sens diferit decât înțelesul obișnuit al cuvântului, adică „o parte esențială a unui oraș”, ceea ce sugerează faptul că aria suburbană întotdeauna este asociată cu cea urbană. În contextul managementului calității aerului, o arie suburbană poate fi suburbană în sine, fără orice parte urbană Arie rurală1 Toate ariile care nu corespund criteriilor stabilite pentru ariile urbane și suburbane sunt definite ca arii „rurale”. Categoria respectivă este divizată în trei subdiviziuni, pentru a indica distanța până la cea mai apropiată arie urbană construită Arie rurală – lângă oraș Arie situată la o distanță de până la 10 km de la hotarul unei arii urbane sau suburbane Arie rurală – regională 10-50 km de la sursele semnificative/ariile cu surse semnificative Aria rurală – îndepărtată > 50 km de la sursele semnificative/ariile cu surse semnificative 1Subdivizarea este opțională. Distanțele specificate sunt doar orientative. Hotarul în acest caz trebuie să fie înțeles ca delimitare factorială a ariei construite, și nu hotar administrativ. Aceste definiții se bazează pe distribuirea/densitatea clădirilor. Totuși, în procesul de clasificare a ariilor, în mod special pentru cazurile-„limită”, pot fi luate în considerare și alte elemente, precum densitatea populației, dimensiunea ariei și informația despre utilizarea terenului. Tipurile diferite de arii sunt exclusive. O singură arie nu poate fi clasificată în două sau mai multe tipuri. 2. Schema grafică a clasificării stațiilor în funcție de arie Locația se descrie în funcție de distribuirea/densitatea amplasării clădirilor, precum și alte elemente, cum sunt densitatea populației și dimensiunea ariei. Anexa nr. 5 la Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic 1. Clasificarea stațiilor în funcție de sursele de emisie preponderente Tipul stației Sursele de emisii Trafic Nivelurile de poluare sunt preponderent influențate de emisiile provenite de la drumurile cu trafic intens. Stațiile nu trebuie să fie amplasate la o distanță mai mare de 10 m de la bordură și trebuie să fie amplasate în zonele cu cele mai înalte concentrații de poluare, unde populația este cea mai expusă Industrială Nivelurile de poluare sunt preponderent influențate de emisiile provenite de la sursele industriale unice sau de la zonele industriale. Stațiile sunt amplasate în zonele cu cele mai înalte concentrații de poluare, unde populația este cea mai expusă. Se iau în considerare diverse surse industriale, inclusiv: instalațiile de producere a energiei termice (centrale termoelectrice, centrale electrice de termoficare, centrale termice raionale etc.); instalațiile de incinerare/tratare a deșeurilor, gunoiștile; mineritul, inclusiv extragerea pietrișului, petrolului, gazelor naturale; aeroporturile; porturile; activitățile agricole intensive, inclusiv fermele de porci și de păsări Fond Orice locație care nu este clasificată în categoria „trafic” sau „industrială”. Stația de monitorizare trebuie să fie situată într-o locație în care nivelurile de poluare sunt reprezentative pentru expunerea medie a populației sau a vegetației și a ecosistemelor naturale, în cadrul zonei evaluate. Nivelul de poluare nu trebuie să fie dominat de un singur tip de sursă, inclusiv trafic, cu excepția cazului în care tipul sursei este tipic în zona evaluată. Stația trebuie să fie reprezentativă pentru o arie mai mare de cel puțin câțiva kilometri pătrați 2. Schema grafică a clasificării stațiilor în funcție de sursele de emisii preponderente Zonele de fond urban sunt îndepărtate de sursele mari de poluare, în special de drumurile importante și obiectivele industriale, cum ar fi centralele electrice, aeroporturile, porturile, incineratoarele de deșeuri. Stațiile de monitorizare industriale sunt amplasate în direcția vântului de la sursele industriale în raport cu direcția predominantă a vântului, între ariile industriale și rezidențiale, astfel încât să poată fi măsurat impactul imediat asupra populației locale. Pentru a identifica direcția principală a vântului sau distribuirea direcțiilor acestuia, trebuie utilizate date din mai mulți ani; pentru a evalua direcția principală a vântului, atenție deosebită trebuie acordată în ariile cu teren complex, unde structura topografică poate induce variații ale vântului la scară mică. 3. Instrumentele optime pentru identificarea diferitelor tipuri de stații sunt: 3.1. baza de date privind emisiile care acoperă toate categoriile de surse relevante, într- o rezoluție spațială corespunzătoare, în special traficul rutier la scară stradală și sursele de poluare dintr-o arie cu o rezoluție de cel puțin 1 km; 3.2. datele de modelare a calității aerului cu o rezoluție spațială corespunzătoare; 3.3. datele de monitorizare a calității aerului din măsurări actuale sau anterioare. Datele de monitorizare pot fi luate din măsurări continue ale calității aerului sau din campanii de prelevare pasivă a probelor. Dacă nu sunt disponibile informații despre calitatea aerului și date despre emisii, ca indicatori pentru sursele relevante pot fi folosite plângerile locuitorilor cu privire la emisiile de fum, praf sau miros. Înălțimea sursei de emisii a obiectivelor industriale poate fi utilizată ca indicator suplimentar. 4. Sursele suplimentare. În cazul în care nu sunt disponibile date despre emisii, pot fi utilizate următoarele informații suplimentare: 4.1. Sursele industriale În cazul în care nu este disponibil niciun inventar de emisii cu informații detaliate despre toate instalațiile industriale relevante, se verifică următoarele elemente: 4.1.1. instalațiile industriale care emit substanțele chimice specificate în art. 4 pct. 29 din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice; 4.1.2. activitățile industriale și economice cu risc semnificativ asupra mediului, specificate în anexa nr. 1 la Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale; 4.1.3. cantitatea de poluanți emiși; 4.1.4. înălțimea coșului de fum; 4.1.5. emisiile fugitive; 4.1.6. plângerile/sesizările înregistrate. 4.2. Traficul rutier Informații de bază pentru a evalua emisiile de trafic pentru un anumit drum: 4.2.1. volumul mediu zilnic al traficului; 4.2.2. profilul traficului zilnic și săptămânal; 4.2.3. viteza medie a traficului; 4.2.4. frecvența ambuteiajelor, deplasarea intermitentă; 4.2.5. structura și vârsta parcului auto; 4.2.6. contribuțiile pornirii la rece; 4.2.7. numărul vehiculelor motorizate cu două, trei sau patru roți; 4.2.8. numărul de autobuze de categoriile M2 și M3; 4.2.9. numărul de camioane de categoriile N2 și N3. 4.3. Sistemul de alimentare cu energie termică 4.3.1. tipuri de sisteme de încălzire: centralizată (cu agent termic distribuit prin rețele) și individuală (sobe, șemineuri); 4.3.2. tipul instalației de încălzire; 4.3.3. tipul combustibilului utilizat; 4.3.4. zona încălzită a clădirii. 4.4. Alte surse de poluare a aerului 4.4.1. lucrări de construcție; 4.4.2. aeroporturile; 4.4.3. porturile; 4.4.4. agricultura, inclusiv eroziunea terenurilor; 4.4.5. sursele naturale, în special furtunile de nisip din zonele deșertice ale Asiei Centrale sau ale Africii, incendiile forestiere sau de vegetație. 5. Informații topografice și meteorologice Pentru a evalua transportul local și regional, dispersia poluanților și impactul acestora asupra locuitorilor, sunt utilizate informații suplimentare relevante despre condițiile meteorologice și geografice. Structura topografică a zonei (deluroasă, plată, vale îngustă sau largă, bazin) influențează semnificativ asupra transportului și dispersiei poluanților atmosferici prin: 5.1. transportul de-a lungul văilor; 5.2. modelele de transport zilnic induse de sistemele de vânt în văi; 5.3. sistemele eoliene de pantă, acumulări în bazine și văi. Pentru a evalua transportul și dispersia poluanților, sunt utile informații despre direcția și viteza vântului, atât la nivelul solului, cât și la nivelul acoperișului, în special în ariile dens construite, precum și informații despre apariția, frecvența și înălțimea inversiilor de temperatură. Pentru stabilirea locurilor de monitorizare, în special în municipiul Chișinău, acești parametri, topografia și locațiile cu inversiuni, după caz, trebuie să fie luați în considerare cu atenție. Hărțile la scară mare (scară 1:10.000 sau 1:25.000), fotografiile aeriene sau Sistemul informațional geografic sunt folosite ca instrumente pentru alegerea amplasamentului stațiilor de monitorizare. Anexa nr. 6 la Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic Numărul minim de puncte de prelevare pentru monitorizarea calității aerului în Republica Moldova PM10 + PM2.5 NO2 CO O3 BaP Benzen SO2 Pb Cd Ni As NOx (VC) SO2 (VC) Remarcă Aglomerare 4 3 3 2 2 3 1 1 1 - - Zona RM - - - - - 3 3 3 1 1 1 Zona Nord 4-6 1-2 2 2-3 2 Zona Centru 4-6 1-2 1 2-3 2 Inclusiv stația de la Mateuți Zona Est 3 1-2 2 2 1 Inclusiv stația de la Râbnița Zona Sud 3 1 1 2 1 1 VC Inclusiv stația rurală de la Leova Zona Sud- Est 2 1 1 VC = valoarea critică pentru ecosisteme − PM10 + PM2.5 la aceeași locație se numără ca 2 puncte de prelevare; − Numărul de puncte de prelevare de la 1:2 până la 2:1 pentru PM10 și PM2.5 este același pentru punctele de prelevare de trafic și urbane, fără creșterea numărului total; − 1 punct de prelevare pentru precursorii ozonului (COV, NO, NO2) conform prevederilor din secțiunea II din anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2022; − 1 punct de prelevare/40 000 km² pentru NOx, SO2 (CV), conform literei C, secțiunea I din anexa nr. 6 la Legea nr. 98/2022; − Indicatorul mediu de expunere (IME) a PM2.5, punctele de prelevare din municipiile Chișinău, Bălți și Tiraspol în locații urbane de fond, conform literei B, secțiunea I din anexa nr. 6 la Legea nr. 98/2022; − Suplimentar: PM2.5 și conținutul chimic în PM2.5, un punct de prelevare/ 100 000 km² în zona rurală; − Măsurarea datelor meteorologice la stațiile urbane/suburbane și rurale indicate. Anexa nr. 1 la Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului STRUCTURA planului de calitate a aerului 1. Informații generale care urmează a fi incluse în planul de calitate a aerului: 1.1. denumirea planului de calitate a aerului; 1.2. anul de referință al primei depășiri a concentrației de poluanți; 1.3. autoritatea competentă teritorială responsabilă de elaborarea și de implementarea planului de calitate a aerului (denumirea, adresa poștală, adresa electronică, site-ul web, numele persoanei responsabile, numărul de telefon); 1.4. stadiul (în pregătire, în curs de adoptare, implementare, revizuire, finalizare etc.); 1.5. poluanții vizați (denumirea poluanților, valoarea-limită/valoarea-țintă care a fost depășită (orară/zilnică/anuală)); 1.6. data adoptării planului; 1.7. calendarul punerii în aplicare a planului; 1.8. linkul web unde este amplasat planul. 2. Informații cu privire la localizarea poluării: 2.1. tipul de zonă/aglomerare (hartă); 2.2. estimarea zonei poluate (km2) și a populației expuse poluării; 2.3. datele climatice utile; 2.4. datele relevante privind topografia; 2.5. informațiile privind tipul de ținte (populația și componentele de mediu expuse poluării) care necesită protecție în zonă; 2.6. stațiile de măsurare (hartă, coordonate geografice). 3. Natura și evaluarea poluării: 3.1. concentrațiile de poluanți estimați în anii anteriori (înaintea aplicării măsurilor de îmbunătățire); 3.2. concentrațiile de poluanți măsurate la începutul proiectului; 3.3. tehnicile utilizate pentru evaluare. 4. Originea poluării: 4.1. lista principalelor surse de emisii responsabile de poluare (hartă); 4.2. cantitatea totală a emisiilor din aceste surse (tone/an); 4.3. informațiile privind poluarea importată din alte zone. 5. Informații privind repartizarea surselor: 5.1. anul de referință; 5.2. nivelul de fond: total; 5.3. nivelul de fond: pe teritoriul Republicii Moldova; 5.4. nivelul de fond: transfrontalier; 5.5. creșterea nivelului de fond urban: total; 5.6. creșterea nivelului de fond urban: trafic; 5.7. creșterea nivelului de fond urban: industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică; 5.8. creșterea nivelului de fond urban: agricultură; 5.9. creșterea nivelului de fond urban: surse comerciale și rezidențiale; 5.10. creșterea nivelului de fond urban: transport maritim; 5.11. creșterea nivelului de fond urban: echipamente mobile fără destinație rutieră; 5.12. creșterea nivelului de fond urban: transfrontalier; 5.13. creșterea nivelului de fond rural: total; 5.14. creșterea nivelului de fond rural: trafic; 5.15. creșterea nivelului de fond rural: industrie, inclusiv producția de energie termică și electrică; 5.16. creșterea nivelului de fond rural: agricultură; 5.17. creșterea nivelului de fond rural: surse comerciale și rezidențiale; 5.18. creșterea nivelului de fond rural: echipamente mobile fără destinație rutieră; 5.19. creșterea nivelului de fond rural: transfrontalier. 6. Informații privind scenariul prevăzut pentru anul de realizare a obiectivelor: 6.1. anul de referință cu care încep previziunile; 6.2. repartizarea surselor; 6.3. situația de referință: descrierea scenariului privind emisiile; 6.4. situația de referință: emisiile totale în unitatea spațială relevantă; 6.5. situația de referință: măsurile incluse (link); 6.6. situația de referință: nivelurile de concentrație așteptate în anul de proiecție; 6.7. situația de referință: numărul estimat de depășiri în anul de proiecție; 6.8. proiecția: descrierea scenariului privind emisiile; 6.9. proiecția: emisiile totale în unitatea spațială relevantă; 6.10. proiecția: măsurile incluse (link); 6.11. proiecția: nivelurile de concentrație așteptate în anul de proiecție; 6.12. proiecția: numărul estimat de depășiri în anul de proiecție. 7. Informații privind măsurile sau proiectele de îmbunătățire a calității aerului: 7.1. denumirea măsurii; 7.2. descrierea măsurii; 7.3. calendarul aplicării măsurii; 7.4. sectorul sursă afectat; 7.5. costurile estimate pentru punerea în aplicare, după caz; 7.6. punerea în aplicare planificată: datele de începere și de finalizare; 7.7. data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare; 7.8. alte date-cheie privind punerea în aplicare; 7.9. indicatorul pentru monitorizarea progreselor; 7.10. reducerea emisiilor anuale ca urmare a măsurii aplicate; 7.11. impactul preconizat în ceea ce privește nivelul concentrației în anul de proiecție, după caz; 7.12. impactul preconizat în ceea ce privește numărul depășirilor în anul de proiecție, după caz; 7.13. estimarea îmbunătățirii planificate a calității aerului și a perioadei de timp preconizate, conform necesarului pentru atingerea acestor obiective. Anexa nr. 2 la Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului STRUCTURA planului de menținere a calității aerului 1. Informații generale care urmează a fi furnizate pentru planul de menținere a calității aerului: 1.1. denumirea planului de menținere a calității aerului; 1.2. autoritatea competentă teritorială responsabilă de elaborarea și de implementarea planului de menținere a calității aerului (denumirea, adresa poștală, adresa electronică, site-ul web, numele persoanei responsabile, numărul de telefon); 1.3. stadiul (în pregătire, în curs de adoptare, implementare etc.); 1.4. data adoptării planului; 1.5. calendarul punerii în aplicare a planului; 1.6. linkul web unde este publicat planul. 2. Localizarea zonei/aglomerării. Informații generale: 2.1. estimarea zonei/aglomerării (hartă) și a populației posibil expuse poluării; 2.2. datele climatice utile; 2.3. datele relevante privind topografia; 2.4. informațiile privind tipul de ținte (populație și componentele de mediu posibil expuse poluării) care necesită protecție în zonă; 2.5. stațiile de măsurare (hartă, coordonate geografice). 3. Analiza situației existente: Descrierea factorilor responsabili de o posibilă depășire a emisiilor, cum este transportul, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanți secundari în atmosferă. 4. Măsurile sau proiectele adoptate pentru menținerea calității aerului: 4.1. măsurile pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-țintă, și pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului atmosferic în condițiile unei dezvoltări durabile; 4.2. calendarul aplicării planului de menținere a calității aerului (măsură, responsabil, termen de realizare, estimare costuri/surse de finanțare etc.).