Government Decision No. HG280 validating the National Industrial Development Program for the years 2024-2028

1. Se aprobă Programul național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 (se anexează).

2. Ministerele și alte autorități administrative centrale cu responsabilități în domeniile de implementare a Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028: 1) vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor și acțiunilor preconizate pentru implementarea Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028; 2) vor prezenta Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, până la data de 1 martie a anului următor anului de raportare, informația privind implementarea Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028.

3. Finanțarea acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea în anii 2024-2026 a Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităților publice implicate, precum și din alte surse, conform legislației.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, care, anual, până la data de 31 martie, va prezenta Guvernului raportul privind realizarea Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării economice și digitalizării Dumitru Alaiba Nr. 280. Chişinău, 17 aprilie 2024. programul național [Programul național modificat prin RCS18-78-6267 din 07.06.24, MO251-253/13.06.24 pag.91] Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.280/2024 PROGRAMUL NAȚIONAL de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 I. INTRODUCERE Programul național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 (în continuare – Program) este un document de politici care definește viziunea strategică și principalele direcții de dezvoltare ale industriei prelucrătoare din Republica Moldova pe termen mediu, în conformitate cu potențialul de dezvoltare a industriei autohtone și angajamentele setate în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD) și cele care derivă din statutul de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Programul este elaborat în corespundere cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, în conformitate cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (în continuare – SND), aprobată prin Legea nr. 315/2022 și cu alte documente de politici publice sectoriale. Astfel, Programul va contribui la atingerea ODD 9 „Industrie, inovație și infrastructură” (construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației), iar, în mod indirect, va contribui la realizarea: ODD 1 „Fără sărăcie”; ODD 2 „Zero foame”; ODD 8 „Muncă decentă și creștere economică”; ODD 10 „Inegalități reduse”; ODD 12 „Consum și producție responsabile” și ODD 13 „Acțiunea asupra climei”. Programul conține, de asemenea, indicatorii cu privire la industrializare setați în cadrul național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 953/2022, implicit indicatorii pentru măsurarea ponderii industriei în structura PIB-ului. Totodată, Programul este aliniat la prevederile Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte. În capitolul 10 „Politica industrială și antreprenorială” din Acordul menționat este prevăzută cooperarea părților în vederea dezvoltării politicii industriale și antreprenoriale, implicit pentru a facilita modernizarea și restructurarea industriei Republicii Moldova în anumite sectoare. Prin urmare, Programul menționat este aliniat la prioritățile Uniunii Europene în sprijinul digitalizării și al accelerării ecologizării sectorului industrial. Programul este conform cu obiectivele și direcțiile prioritare definite în SND și conține prevederi stipulate la Direcția prioritară 5.16. „Dezvoltarea 2 sectorului industrial”, în timp ce obiectivele specifice (în continuare – OS) ale acestuia sunt aliniate la următoarele obiective specifice ale SND: obiectivul specific 1.1. Creșterea accelerată a productivității muncii; obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea oportunităților pentru inovații și antreprenoriat; obiectivul specific 1.3. Ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale; obiectivul specific 10.4. Tranziția activă spre economia verde și circulară. De asemenea, Programul este conform paradigmei setate în Strategia națională de dezvoltare economică 2030, aprobată de Guvern, în Programul național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității 2023- 2027 și în alte documente de planificare strategică sectorială conexe, implicit Strategia națională de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022-2028, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 40/2022 (OS 1.2 „Îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni” și OS 2.2 „Dezvoltarea infrastructurii de suport pentru afaceri”), precum și Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027. Programul național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 a fost elaborat în cadrul unui proces incluziv și dinamic, conținutul și acțiunile acestuia fiind discutate și validate în cadrul ședințelor Grupului de lucru instituit prin Ordinul nr. 88/2023 al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, ai cărui membri sunt reprezentanți ai ministerelor responsabile de implementarea acțiunilor aferente Programului, reprezentanți ai mediului academic și învățământului vocațional-tehnic, reprezentanți ai asociațiilor de business din sectoarele industriale identificate drept prioritare. II. ANALIZA SITUAȚIEI 2.1. Evoluția sectorului industrial: aspecte generale În cele trei decenii de tranziție, economia Republicii Moldova a cunoscut un proces acut de dezindustrializare, fenomen numit în teoria economică neoclasică dezindustrializare prematură – pierderea locurilor de muncă din sectorul industrial premerge și/sau nu este însoțită de creșterea PIB-ului pe cap de locuitor. Astfel, în timp ce dezindustrializarea este înțeleasă drept un proces inevitabil pentru economiile euroatlantice dezvoltate, unde reducerea ponderii industriei în producția totală este determinată de creșterea angajărilor în sectorul serviciilor cu înaltă calificare, între 1991 și 2022 ponderea industriei în PIB a scăzut de la 40% la 12% în Republica Moldova, în timp ce forța de muncă a emigrat preponderent în afara țării. 3 În această perioadă dezvoltarea sectorului industrial a fost perturbată de diferite crize: „șocul tranziției” și crizele financiare din 1998 și 2008, embargourile periodice impuse de Federația Rusă, secetele (2012, 2020, 2022), criza financiar-bancară locală (2015-2016), criza pandemică (2020-2021), războiul din Ucraina, criza energetică și spirala inflaționistă (2022). Toate aceste crize au avut un impact major asupra sectorului industrial în ultimul deceniu și, prin urmare, industria a înregistrat o creștere medie anuală nesemnificativă de aproximativ 2,3% în ultimii 10 ani. De cealaltă parte, creșterea cererii interne, a celei externe, precum și politicile active de dezvoltare a platformelor investiționale, implicit a zonelor economice libere (în continuare – ZEL), au constituit factorii principali care au susținut sectorul industrial în anii favorabili. 14.4 14.5 14.9 12.1 15 16 13 10.2 13.3 13.6 13.6 13.6 13.6 13.2 13.1 12.7 12.3 14 10 8.0 7.2 6.3 5.1 5.7 4.6 12 7.3 3.3 2.7 8 5 0.6 10 3.7 3.4 0 8 0.6 0.9 2.0 3 6 -5 -5.0 4 -10 -2 2 -15 -12.2 0 2011 2013 2015 2017 2019 2021 -7 -5.5 -5.1 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Creșterea reală anuală, % Producția și furnizarea de energie Industria prelucrătoare Ponderea industriei in PIB Industria extractivă TOTAL industie Figura 2.1. Ponderea industriei în PIB și creșterea Figura 2.2. Evoluția sectorului industrial anuală a valorii adăugate brute create în industrie, % în anii 2014-2022, % Sursa: Biroul Național de Statistică Industria Republicii Moldova este constituită în mare parte din sectoare intensive în resurse și forță de muncă, rezultând în produse cu valoare adăugată redusă. Acest lucru este confirmat de structura producției industriale după clasificarea principalelor grupe industriale, conform căreia 51% din produsele industriale ale Republicii Moldova reprezintă bunurile non-durabile (de uz curent), 23% – bunurile intermediare și doar 9% și 3% – bunurile de capital și, respectiv, bunurile durabile/de folosință îndelungată (figura 2.3). Totuși, în ultimii ani se observă unele modificări structurale pozitive: în perioada 2014- 2022 ponderea bunurilor de capital și a bunurilor durabile a crescut cu 4 p.p. și, respectiv, cu 1 p.p., ca urmare a creșterii intensive a unor ramuri specifice, cum ar fi industria componentelor auto și cea a mobilei. 4 100% 17 16 15 15 16 14 14 14 12 90% 80% 9 5 5 7 7 8 10 9 11 70% 22 24 21 22 23 60% 23 24 26 22 50% 40% 30% 51 51 53 52 48 48 51 47 47 20% 10% 0% 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Bunuri de uz curent Bunuri intermediare (excepție energie) Bunuri de capital Bunuri durabile Industria extractivă Sector energetic, distribuția apei; salubritate Figura 2.3. Structura sectorului industrial (%), anii 2014-2022 Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED În industrie activează 17% din forța de muncă ocupată în economie, numărul salariaților majorându-se nesemnificativ. Conform statisticilor oficiale, numărul total de salariați din industrie a crescut de la 99,5 mii în 2014 la 104,6 mii în anul 2022 (o creștere cumulativă de aproximativ 5% sau o creștere medie anuală de 0,7%). Cu toate acestea, creșterea ocupării forței de muncă este înregistrată doar în câteva industrii, care s-au dezvoltat intens în anii 2016-2019. Industria componentelor auto, în special fabricarea de piese și motoare pentru automobile, fiind o activitate cu utilizare intensivă a forței de muncă, a avut cea mai mare contribuție pozitivă la creșterea ocupării forței de muncă. În 2022, numărul angajaților implicați în această activitate a crescut de 8,6 ori în comparație cu 2014 sau cu o creștere medie anuală de circa 43%. O creștere semnificativă a numărului de angajați a fost înregistrată și în industria textilă (+48% față de 2014), în industria mobilei (+26%), în industria chimică (+54%), la fabricarea produselor din material plastic (+13%) și la fabricarea produselor din hârtie (+43%). Industria prelucrătoare reprezintă cea mai importantă ramură, revenindu-i circa 86% din volumul total al producției industriale în anul 2022. Sectorul energetic împreună cu activitățile de distribuție a apei și de salubritate ocupă o pondere de circa 12%, iar industria extractivă – mai puțin de 2%. Cele mai importante subramuri din cadrul industriei prelucrătoare sunt: industria alimentară (35%), industria constructoare de mașini (12%), industria ușoară (11%), fabricarea produselor de minerale nemetalice (11%), fabricarea băuturilor (8%), fabricarea produselor chimice și a articolelor din plastic (câte 5%), fabricarea mobilei (4%). Sectorul industrial autohton este orientat preponderent spre piața internă, din moment ce aproximativ 65% din producția industrială este livrată pe piața 5 internă și 35% – pe piețele externe. Este de menționat că un număr mare de industrii produc în principal pentru uz casnic (peste 90% din producția acestora). Printre acestea se enumeră: producția și prelucrarea cărnii, producția de lactate, fabricarea produselor din tutun, preparate pentru hrana animalelor, produse minerale nemetalice (articole din beton, ciment și ipsos), unele substanțe și produse chimice (vopsele, lacuri) și construcții metalice. În perioada 2014-2019 ponderea exporturilor industriale a crescut (cu 4,5 p.p.), dar în următorii trei ani (2020-2022) a scăzut ușor, îndeosebi din cauza pandemiei și a crizelor anului 2022. Sectoarele exportatoare au avut cel mai mare impact asupra sectorului industrial: fabricarea de mașini și echipamente electrice, industria ușoară, prelucrarea fructelor și a legumelor, fabricarea sticlei, a băuturilor. Peste 50% din producția din aceste sectoare este orientată spre export. Cu toate acestea, exportul industrial este reprezentat în principal de produse cu valoare adăugată redusă, cum ar fi cablurile asamblate sau textilele, iar Republica Moldova are o contribuție minoră în lanțurile valorice internaționale. Ponderea bunurilor industriale în totalul exporturilor este destul de redusă și în scădere, în timp ce ponderea bunurilor agricole neprocesate este în creștere. Ponderea bunurilor industriale (exclusiv produse ale industriei alimentare) în totalul exporturilor autohtone (cu excluderea reexporturilor) a constituit circa 40% în ultimii 10 ani, variind de la an la an (figurile 2.4 și 2.5). 2433 2966 42.6 44.5 42.9 41.0 1852 1998 1887 39.4 1641 38.3 37.8 1530 36.7 1304 1351 35.7 35.8 35.2 35.1 34.2 34.6 34.3 33.7 32.7 31.7 29.2 29.6 28.0 27.8 26.0 26.0 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 23.2 22.2 22.0 Produse industriale 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Produse ale industriei alimentare Produse industriale Produse agricole Produse ale industriei alimentare Figura 2.4. Evoluția exporturilor autohtone Figura 2.5. Ponderea principalelor grupe de mărfuri dezagregate pe principalele grupe economice, în valoarea totală a exporturilor, % mil. dolari SUA Sursa: International Trade Center https://intracen.org/ În perioada 2014-2022, volumul bunurilor industriale exportate a crescut în medie cu 7% pe an. Cele mai accentuate creșteri au fost înregistrate în anii 2017-2019 și se datorează dezvoltării intense a ramurii de producere a componentelor auto, a căror producție a ajuns să dețină 21% din volumul total al exporturilor în anul 2019 – cel mai productiv an pentru acest subsector al industriei prelucrătoare. Cu toate acestea, creșterea exporturilor industriale nu a fost suficientă pentru a consolida poziția produselor industriale în structura exporturilor, deoarece exporturile de produse agricole neprelucrate au înregistrat 6 o creștere medie de 10% în această perioadă, iar exporturile de produse alimentare – o creștere medie de 8%. Creșterea mai intensă a exporturilor cu valoare adăugată redusă, precum producția de componente auto reduc competitivitatea economiei naționale și nu asigură o creștere economică calitativă. 2.2. Structura și dinamica industriei prelucrătoare Industria prelucrătoare și-a consolidat treptat poziția în structura sectorului industrial, înregistrând în perioada 2011-2021 o creștere medie anuală de circa 4%, în timp ce câteva ramuri s-au dezvoltat mai intens. Extinderea activității zonelor economice libere, în special a proiectelor investiționale în domeniul industriei componentelor auto, a determinat creșterea intensivă a ramurii constructoare de mașini și de echipamente, marcând o creștere medie anuală de peste 20% în perioada 2011-2021. Printre alte ramuri care au înregistrat un progres semnificativ se numără industria mobilei (creșterea medie +13%), industria lemnului (+11%), industria chimică (+8%), fabricarea produselor din hârtie (+8%). Totuși, criza pandemică a afectat puternic sectorul industrial. Cererea externă s-a contractat, afectând în mod special ramurile exportatoare, inclusiv bunurile și serviciile oferite de rezidenții ZEL. În plus, condițiile meteorologice extrem de nefavorabile din anul 2020 au determinat un declin considerabil în sectorul agricol (-27,2%) și, prin urmare, au avut repercusiuni asupra industriei alimentare (-5,8%). După revenirea din anul 2021, când a înregistrat o creștere de 12,1%, în anul 2022 sectorul industrial s-a confruntat cu noi provocări: criza energetică, războiul din Ucraina și spirala inflaționistă. Drept urmare, producția industrială a scăzut cu 5,1% în 2022. Industria prelucrătoare a fost ramura cea mai afectată de consecințele războiului (-4,5%), producând cel mai mare impact negativ asupra sectorului, iar printre industriile care au înregistrat cele mai mari pierderi au fost industria componentelor auto (-60%), fabricarea mobilei (-30%), industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (-15%), fabricarea articolelor din beton, ciment și ipsos (-19%), repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și a echipamentelor, în special a articolelor fabricate din metal (-23%), din ciment, var și ipsos etc. Totodată, au fost în diminuare și celelalte subramuri industriale: sectorul energetic s-a diminuat cu 8,4%, fiind puternic influențat de creșterea prețurilor la energie, iar industria extractivă, în contextul scăderii activității din domeniul construcțiilor, a scăzut cu 4,9%. Impactul macroeconomic al industriei prelucrătoare este tot mai redus, întrucât ponderea acestui sector în PIB s-a diminuat constant în ultimii 20 de ani: de la 15% până la 9%. De asemenea, constatăm că ponderea industriei prelucrătoare în PIB este mult mai redusă decât media țărilor cu venitul mediu ridicat – peste 20%, situându-se la nivelul țărilor cu venitul redus – 10% (figurile 2.6 și 2.7). Această tendință se atestă în majoritatea țărilor și este condiționată în 7 mare măsură de dezvoltarea rapidă a sectorului serviciilor și transferul producției industriale în țările cu venituri mici, unde cheltuielile privind producția și forța de muncă sunt mai reduse. Totuși, în cazul Republicii Moldova diminuarea ponderii industriei prelucrătoare este determinată în mare parte de scăderea potențialului de producție, cauzată atât de reducerea potențialului capitalului investițional, cât și a celui uman (forța de muncă). Potrivit estimărilor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (în continuarea ‒ MDED), potențialul de creștere economică a Republicii Moldova a coborât până la 2% în anul 2022, această tendință negativă fiind acutizată de crizele anilor precedenți: criza pandemică, războiul din țara vecină și criza energetică. 25 Belarus 24 Turcia 22 20 România 19 14 Bosnia și Herțegovina 15 15 13 12 12 11 10 11 Kosovo 14 10 11 11 10 10 10 10 10 10 10 10 9 Kazahstan 13 10 Federația Rusă 13 Armenia 12 5 Georgia 10 Moldova 9 0 2004 2008 2012 2016 2020 Albania 7 Venit redus Azerbaidjan 5 Venit mediu redus Venit mediu ridicat 0 5 10 15 20 25 Venit ridicat Figura 2.6. Ponderea industriei prelucrătoare Figura 2.7. Ponderea industriei prelucrătoare în PIB în PIB pe grupe de țări (în funcție de mărimea în unele țări cu venitul mediu ridicat în anul 2022, % venitului pe cap de locuitor), % Sursa: Banca Mondială Sectorul productiv a evoluat neuniform pe parcursul ultimului deceniu în Republica Moldova, fiind influențat atât de factori interni, cât și externi. În perioada anilor 2011-2022 industria prelucrătoare a cumulat o creștere a producției de circa 55%, fiind afectată de trei episoade majore de criză economică – anul 2012, 2020 și 2022. Crizele financiare și ale datoriilor din țările europene, care au avut repercusiuni atât asupra cererii externe, cât și a celei interne pentru produsele moldovenești, precum și condițiile meteorologice extrem de nefavorabile sunt principalii factori care au caracterizat anul 2012 și care au diminuat volumele de producție industrială și, implicit, exporturile. În următorii ani, sectorul productiv a cunoscut o creștere relativ constantă, cu o medie de circa 5%, ca mai apoi, în anul 2020, să intre pe o traiectorie descendentă (-7,1%), în contextul crizei pandemice și a secetei severe. Anul 2021 a fost un an record pentru economia națională și pentru industria prelucrătoare inclusiv (+11,4%), iar în anul 2022 un nou val de crize economice 8 și climatice au afectat evoluția sectorului industrial productiv (-4,5%), generate de războiul din țara vecină, nereușind să se revigoreze integral după criza pandemică. 3.3 3.3 Industria alimentară 3.7 3.4 Băuturi Industria ușoară 4.6 Alte produse din minerale nemetalice 36.0 4.5 Alte activități Autovehicule, remorci și semiremorci 9.2 Produse din cauciuc și mase plastice Substanțe și produse chimice Echipamente electrice 9.8 11.0 Mobilă 11.5 Construcții metalice și produse din metal Figura 2.8. Structura industriei prelucrătoare, media 2014-2022, % Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED În industria prelucrătoare activează peste 80% (84,7 mii) din salariații angajați în industrie și circa 14% din totalul economiei, numărul salariaților majorându-se nesemnificativ pe parcursul anilor 2015-2022, cu circa 9%. Mai mult de jumătate sunt concentrați în trei ramuri economice: industria alimentară (24%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (16%), fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și a semiremorcilor (13%). Se remarcă o majorare accentuată a numărului de salariați în aceste activități în anii 2017-2019, creștere datorată intensificării activităților economice ale investitorilor străini din cadrul ZEL, unde, în perioada vizată, au continuat să se dezvolte și să se extindă proiectele investiționale în domeniul industriei constructoare de mașini ale unor companii străine, cum sunt Sumitomo, Draexlmaier, Coroplast. Ca urmare a restricțiilor impuse în contextul pandemiei COVID-19 ce au condus la reducerea semnificativă a activității de producție, în special în ramurile exportatoare, precum industria ușoară, constructoare de mașini, au avut loc disponibilizări ale salariaților. Astfel, în anul 2020 numărul salariaților din industria prelucrătoare s-a diminuat cu circa 5 mii de persoane, tendință ce se menține și în anul 2022 (figura 2.9). 9 7.4 10 17.2 20 95 8 5.5 90.9 12.9 6 12.2 11.0 15 88.7 8 10.4 10.1 90 8.8 8.5 85.8 86.1 4 5.1 10 0.8 84.0 2.5 84.7 6 85 -0.4 2 9.5 5 0.4 6.7 0 5.3 4.8 0 4 2.2 1.8 80 77.9 77.6 78.2 -1.7 -2 1.2 1.2 -5 -2.8 2 -4 -10 75 -6 -9.0 -5.6 0 -15 70 -8 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2014 2016 2018 2020 2022 Salariu, lei Salariați, mii persoane Creștere nominală,% Ritm, % față de anul precedent Creștere reală,% Figura 2.9. Evoluția numărului de salariați Figura 2.10. Evoluția salariului mediu lunar în industria prelucrătoare în industria prelucrătoare Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED Remunerarea muncii în industria prelucrătoare este cu 14% inferioară față de media pe economie. În anul 2022 salariul mediu acordat în industria productivă a fost de circa 8 943 de lei, comparativ cu 10 447 de lei (salariul mediu pe economie), acesta majorându-se cu numai 25% în termeni reali pe parcursul anilor 2014-2022. Salarii mai mari decât media pe industria prelucrătoare au fost oferite în activități precum: industria farmaceutică (de circa 1,9 ori decât media pe industria prelucrătoare), fabricarea calculatoarelor, a produselor electronice și optice (+32,5%), fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și a semiremorcilor (+28,1%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+24,4%), fabricarea produselor textile (+12%), fabricarea de mașini, de utilaje și echipamente (+11%) etc. Salarii sub media industriei prelucrătoare sunt acordate în sectoarele: prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn (74% față de media pe industria prelucrătoare), fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie (77%), fabricarea de îmbrăcăminte (82%), fabricarea de mobilă (83%), repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și a echipamentelor (83%), industria construcțiilor metalice (91%) etc. Fiind cel mai important factor de sporire a volumului producției, de reducere a costurilor de producție și de creștere a rentabilității și a competitivității produselor, productivitatea muncii a fost în creștere constantă, dar lentă pe parcursul anilor 2014-2022 – de la 455 de mii de lei/salariat în anul 2014 până la 661 de mii de lei în anul 2022. Potrivit datelor pentru anul 2022, cea mai înaltă productivitate se atestă în sectoarele de producere a echipamentelor electrice, a produselor din minerale nemetalice și în industria metalurgică, în timp ce în sectoare precum industria ușoară, fabricarea mobilei, prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn etc., productivitatea este cea mai redusă. 10 Industria alimentară reprezintă cea mai importantă ramură a industriei prelucrătoare, deținând 36% în valoarea producției totale și contribuind cu 28% la valoarea adăugată brută creată în industria prelucrătoare. În perioada 2011- 2022 industria alimentară a sporit cu o rată medie de circa 4,7%, factorul de bază care a influențat evoluția acesteia fiind situația în sectorul agricol, determinată aproape în totalitate de condițiile climatice. Doar 24% din producția industriei alimentare este livrată pe piața externă, principalul impediment fiind competitivitatea scăzută a produselor moldovenești cauzată de utilajele de producție și standardele de calitate depășite. Aproape un sfert din producția industriei alimentare este generată de industria cărnii, care a cumulat o creștere de circa 1,9 ori în perioada 2011-2022. În general, industria cărnii este puternic influențată de situația pe piața locală, determinată de subdezvoltarea sectorului zootehnic, iar concentrarea sporită a sectorului în gospodăriile individuale ale populației, productivitatea scăzută și subdezvoltarea activităților de antreprenoriat reprezintă principalele impedimente în dezvoltarea sectorului. Deținând o pondere de 15% în valoarea producției industriei alimentare, subramura de prelucrare și conservare a fructelor și legumelor a crescut de 2,4 ori în perioada menționată. A înregistrat o creștere cu 31% subramura de fabricare a produselor de brutărie și făinoase, căreia îi revin 14,9%. Producția de uleiuri vegetale a înregistrat o creștere semnificativă de 39% în perioada 2011-2022, majorare influențată în mare parte de anul 2022, atunci când această subramură a industriei a cunoscut o creștere de trei ori mai mare, determinată, pe de o parte, de majorarea capacităților de producție ca rezultat al investițiilor realizate în sector, iar pe de altă parte, de valorificarea oportunităților privind importul de materie primă din Ucraina la un preț mai redus decât pe piața locală. Industria produselor lactate (13% din total) și a zahărului (7%) sunt subramurile industriei alimentare care au regresat în ultimul deceniu. La fel ca în cazul industriei cărnii, materia primă autohtonă insuficientă cauzată de situația nefavorabilă din sectorul zootehnic, care reduce oferta de pe piața internă, este principalul factor care a contribuit la stagnarea industriei lactatelor: efectivul de vaci și producția de lapte scade constant de la an la an (figura 2.11), fapt ce determină producătorii industriali să-și acopere necesarul de materie primă din import. O situație similară se atestă și în industria zahărului: suprafețele însămânțate și producția de sfeclă de zahăr se mențin în descreștere continuă (figura 2.12). 11 160 600 30 14 140 500 25 120 400 20 9 100 80 300 15 60 200 40 10 4 100 20 5 0 0 2011 2013 2015 2017 2019 2021 0 -1 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Efectivul de vaci, la 1 ianuarie Suprafața însămânțată, mii hectare Producția de lapte, mii tone Producția de sfeclă de zahăr, mil. chintale Figura 2.11. Evoluția efectivului de vaci Figura 2.12. Evoluția suprafețelor însămânțate și și a producției de lapte în anii 2011-2022 a producției de sfeclă de zahăr în anii 2011-2022 Sursa: Biroul Național de Statistică Industria ușoară deține 11,5% în valoarea producției industriei manufacturiere, 80% din producție fiind orientată spre export. Industria ușoară este reprezentată de 3 subramuri majore: fabricarea produselor textile (47%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (46%) și producția de încălțăminte, articole de voiaj și marochinărie (8%), toate sectoarele fiind în creștere în perioada analizată. Sectorul industriei ușoare are peste 20 de mii de angajați salariați, ceea ce reprezintă 3,3% din întreaga economie și 24,3% din industria prelucrătoare. Salariile achitate în industria ușoară nu sunt competitive (7 850 lei în medie în anul 2022), fiind cu 25% inferioare salariului mediu pe economie și cu 12% comparativ cu salariul acordat în industria prelucrătoare. Majoritatea producătorilor din industria ușoară activează în regim de perfecționare activă (lohn), care combină importul de materii prime și exportul de produse finite și forță de muncă, asigurând utilizarea capacităților de producție și creșterea ocupării forței de muncă. Deși acest sistem permite crearea locurilor de muncă, generează impedimente în dezvoltarea companiilor locale, fiindcă valoarea adăugată obținută este redusă. O asemenea activitate economică nu creează un avantaj durabil economiei, deoarece nu este însoțită de un transfer tehnologic. Dimpotrivă, locurile de muncă create prin afaceri în regim de lohn sunt deosebit de precare, deoarece pot fi transferate oricând rapid și simplu în altă țară. Totuși, în pofida acestor dezavantaje, existența sistemului de lohn în Republica Moldova a făcut posibilă supraviețuirea unor companii sau chiar industrii, care, altfel, ar fi fost în insolvență. 12 35 100 8.9 10 7.6 9 7.9 8 25 80 6.6 6.9 6.0 7 5.3 6.5 60 4.9 5.9 6 15 4.5 4.0 5.2 5.5 5 3.6 4.6 40 4.0 4.3 4 5 3.2 3.5 3 20 2 -5 19.5 20.0 20.3 21.3 23.2 23.3 23.8 20.4 21.2 20.6 1 0 0 -15 2013 2015 2017 2019 2021 2013 2015 2017 2019 2021 Salariați în alte ramuri productive, mii Produse textile Salariați în industria ușoară, mii Îmbrăcăminte Salariul mediu în industria ușoară, mii lei Încălțăminte, articole de voiaj și marochinărie Salariul mediu în industria prelucrătoare, mii lei Figura 2.13. Evoluția indicilor producției în ramurile Figura 2.14. Evoluția indicatorilor remunerării industriei ușoare, % față de anul precedent muncii și angajării în industria ușoară în anii 2013-2022 Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED Produsele din minerale nemetalice reprezintă circa 10% din industria prelucrătoare, printre care se regăsesc preponderent sticlă și articole din sticlă, ciment, var și ipsos și articole din acestea. Circa 80% din materialele de construcții autohtone sunt destinate pieței interne, unele subramuri producând aproape integral pentru uz intern: fabricarea articolelor din beton, ciment și ipsos și tăierea, fasonarea și finisarea pietrei. Doar producerea sticlei și a articolelor din sticlă este orientată preponderent (peste 60%) pe piața externă. În perioada 2011-2022 această ramură a industriei prelucrătoare a cumulat o creștere modestă – de 45%, variind destul de mult de la an la an. În aceste sectoare activează 7,1% din întreprinderile industriei prelucrătoare, constituite în proporție de 98% din întreprinderile mici și mijlocii, în care sunt angajați 5% din salariați, iar salariul mediu este cu 24% mai mare decât salariul mediu în industria prelucrătoare. Dezvoltarea industriei materialelor de construcții este o prioritate actuală pentru Republica Moldova, întrucât ar preceda punerea în aplicare a planului de reconstrucție a Ucrainei, în special a etapei a doua de implementare a planului – „Reconstrucția rapidă a Ucrainei”, care va fi lansată de îndată ce se va încheia războiul. Produsele din cauciuc și masele plastice reprezintă 4,6% din valoarea producției manufacturiere, acest sector înregistrând o creștere cumulativă de circa 1,6 ori în perioada analizată. Similar sectorului de producere a materialelor de construcții, în acest sector activează 7,5% din întreprinderile industriei prelucrătoare și constituie în proporție de 98% din întreprinderile mici și mijlocii, în care sunt angajați 4% din salariați, iar salariul mediu este cu 9% mai redus decât salariul mediu în industria prelucrătoare. Fabricarea mobilei este ramura care și-a sporit producția semnificativ în perioada 2014-2022 – de circa 2 ori, fiind dependentă, în mare măsură, de situația economică pe piața internă. Cea mai mare creștere a producției de mobilă 13 (+1,7 ori) a fost înregistrată în anul 2021 și este explicată de creșterea economică record, relansarea consumului privat după pandemie și conjunctura externă favorabilă, iar în anul 2022, în contextul crizelor multiple care au provocat întreruperea/stoparea lanțurilor logistice, majorarea prețurilor materiilor prime, diminuarea cererii, această ramură a descrescut cu 30%. Din numărul total de întreprinderi ce activează în industria prelucrătoare, circa 11% se regăsesc în ramura de producere a mobilei, în care sunt angajați 5% din salariați ce câștigă un salariu mediu de 7 380 de lei (cu 18% inferioare salariului mediu acordat în industria prelucrătoare). Devenită între timp una din cele mai importante ramuri industriale ale țării, industria auto din Moldova produce astăzi predominant pentru export. Industria componentelor auto, în special fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare, a fost în trendul celor mai progresive ramuri industriale care au determinat creșterea sectorului industrial din 2015 până în 2019, perioadă în care această ramură a crescut de 4 ori. Drept urmare, ponderea acestui sector în industria moldovenească a crescut de la 0,3% la 6,9%. Ramura respectivă s-a consolidat preponderent datorită dezvoltării proiectelor investitorilor străini inițiate în cadrul ZEL în toate regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova. Totuși, începând cu anul 2020, industria producătoare de componente auto a intrat pe o traiectorie constant descendentă, fiind puternic influențată de criza pandemică, iar în anul 2021 nu a reușit să se revigoreze după efectele pandemiei. Declanșarea războiului din Ucraina în anul 2022 a complicat și mai mult situația ramurilor din acest domeniu, provocând întreruperea/stoparea lanțurilor logistice, majorarea prețurilor materiilor prime, diminuarea cererii externe etc. 2.1. Situația curentă în sectorul industrial: crizele suprapuse și problemele structurale Efectele crizei energetice, situația economică complicată din regiune, diminuarea cererii externe și interne continuă să creeze dificultăți companiilor industriale și mențin în declin sectorul industrial în anul 2023. Astfel, în lunile ianuarie-iulie 2023 a fost înregistrată o descreștere cu 7,1% a producției industriale, inclusiv în luna iulie cu 4%. Industria prelucrătoare este cea mai afectată ramură a sectorului industrial, care s-a diminuat cu 9,1% în ianuarie- iulie, influențând cu 7,3 p.p. rezultatul sectorului industrial. 14 13.6 20 14.2 13.0 12 15 7.5 8 10 4.1 2.9 1.9 5 4 0.9 0 -3.2 -1.4 -3.6 0 -6.6 -6.8 -4.6 -4.0 -5 -7.6 -10.5 -4 -6.3 -10 -14.3 -13.4-13.8 -7.6 -10.4 -10.4 -10.9 -15 -8 -7.1 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 -20 Producția și furnizarea de energie 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 Industria prelucrătoare Industria extractivă 2022 2023 TOTAL industie Figura 2.15. Evoluția lunară a sectorului Figura 2.16. Evoluția sectorului industrial industrial în anii 2022-2023, % în lunile ianuarie-iulie, anii 2017-2023, % Sursa: Biroul Național de Statistică Industria alimentară a intrat în declin spre sfârșitul anului precedent, menținându-se pe o traiectorie negativă în cele șapte luni ale acestui an (-21%). Anul agricol neproductiv 2022, afectat de seceta severă, reprezintă principalul factor care a diminuat rezultatul industriei alimentare. Diminuarea cererii pentru produsele industriei textile a generat descreșterea producției în subramura de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte (-16%) și a produselor textile (-9%). Totodată, ramura de producere a mobilei se menține în declin (-13%), fiind puternic influențată de micșorarea cererii interne și externe, precum și de costurile înalte de producere. Printre alte ramuri importante ale industriei prelucrătoare care au contribuit negativ la evoluția sectorului industrial în ianuarie-iulie 2023 se evidențiază (figura 2.17): – fabricarea substanțelor și a produselor chimice (-41%); – fabricarea altorINDUSTRIA produse PRELUCRĂTOARE -7.3 din minerale nemetalice (ciment, var, ipsos, articole din be Industria alimentară -4.5 – Articole de îmbrăcăminte fabricarea articolelor din material plastic (-15%); -1.4 Substanțe și produse chimice -1.1 – Piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de … industria construcțiilor metalice și a produselor din metal -0.9 (-11%); Ciment, var, ipsos, articole din beton, ciment și ipsos -0.8 – fabricarea hârtieiArticole și a din material plastic produselor din hârtie (-16%); -0.5 Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal -0.4 – Produse textile tipărire și activități de servicii conexe tipăririi (-26%); -0.4 Articole din hârtie și carton -0.3 – Mobilă -0.3 fabricarea încălțămintei (-6%). Tipărire și activități de servicii conexe tipăririi -0.1 Încălțăminte -0.1 Calculatoare si produse electronice 0.1 Industria metalurgică 0.1 Băuturi 0.2 Echipamente electrice 0.4 Industria farmaceutică 0.4 Alte mașini și utilaje cu destinație specifică 2.5 15 Figura 2.17. Contribuția principalelor subramuri ale industriei prelucrătoare la rezultatul sectorului industrial în lunile ianuarie-iulie, 2023 (%) Sursa: Biroul Național de Statistică Totodată, se atestă unele semnale pozitive – industria de fabricare a mașinilor, a utilajelor și a echipamentelor, a produselor farmaceutice, a băuturilor, a echipamentelor electrice reprezintă acele subramuri ale industriei prelucrătoare care au avansat în acest an, influențând pozitiv sectorul (+3,5 p.p.). Printre alte sectoare industriale care au fost în creștere, dar au influențat mai puțin pozitiv evoluția industriei prelucrătoare se enumeră industria metalurgică (+30%) și fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control și navigație (+11%). Totuși, aceste evoluții nu au fost suficiente pentru a compensa descreșterile din alte subramuri industriale. Diminuarea cererii externe din partea țărilor partenere ale Republicii Moldova, scăderea cererii interne în contextul reducerii veniturilor disponibile ale populației, perturbarea lanțurilor de producție și de aprovizionare cu materie primă în contextul conflictului armat din Ucraina, reducerea producției agricole vegetale ca impact al secetei severe din anul 2022 sunt factorii de bază care continuă să influențeze negativ evoluția industriei prelucrătoare. Totodată, factorii conjuncturali determinați de crizele suprapuse sunt alimentați de o serie de probleme structurale ale industriei prelucrătoare din Republica Moldova, care duc la contracția industriei și a economiei în ansamblu: Instituțiile Investițiile Munca Competitivitatea 16 Instituțiile reprezintă o problemă complexă pentru sectorul industrial al Republicii Moldova și conține mai multe dimensiuni. Cadrul normativ și regulator care definește mediul de afaceri autohton necesită o actualizare substanțială, inclusiv din perspectiva transpunerii aquis-ului UE și a modernizării instituționale asociate procesului de integrare europeană. De asemenea, infrastructura calității și diferitele sale componente sunt cruciale pentru producția industrială autohtonă, în contextul în care standardele de calitate europene nu sunt implementate plenitudinar în Republica Moldova, drept pentru care barierele non-tarifare (NTB) obstrucționează exporturile produselor industriale autohtone pe piața UE. Guvernanța la nivelul întreprinderilor, ca parte a unei abordări instituționale complexe, rămâne în continuare o problemă pentru majoritatea companiilor din industria prelucrătoare. Nu există suficientă expertiză la nivelul managementului mediu de administrare și resetare a proceselor operaționale, a managementului calității sau de marketing în condițiile conectării la piața unică a UE. Investițiile în industrie sunt în descreștere. Astfel, în perioada 2018-2022 investițiile în sectorul industrial s-au diminuat cu 22%, fiind determinate de descreșterea investițiilor în industria prelucrătoare (-14%), în sectorul energetic (-41%), în sectorul de alimentare cu apă, în sectorul privind canalizarea, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare (-59%). Doar în industria extractivă s-a înregistrat o creștere semnificativă (+20,3%). Investițiile în sectorul industrial au fost puternic afectate de incertitudinile create de criza pandemică din anul 2020 și criza economică din anul 2022, ani în care acestea au descrescut cu 20% și 32%, respectiv. În consecință, ponderea investițiilor în industrie în totalul investițiilor în active imobilizate a scăzut de la 21% în 2017 la 13% în anul 2022. Totodată, în anii 2018-2022 investițiile în industria prelucrătoare s-au diminuat cu 27,2% și, ca rezultat, ponderea acestora în volumul total al investițiilor s-a micșorat de la 13,3% în 2017 până la 9,7% în 2022 (figura 2.18 și 2.19). 17 Total -11.9 Industria prelucrătoare -3.9 Sănătate și Construcții -3.2 Administrație Alte asistență publică și 12% socială Sector imobiliar -2.6 apărare TIC 4% Transport și depozitare -1.8 4% Producția și furnizarea de… -1.5 Administrație publică și apărare -0.8 Sector Învățământ -0.4 imobiliar Sănătate și asistența socială -0.3 Comerț TIC -0.2 intern 16% Transport și Comerț intern -0.2 depozitare Industria extractivă -0.1 5% HoReCa 0.0 Activități profesionale, … 0.1 Construcții Industria Artă, activități de recreere și … 0.1 Agricultură prelucrătoare 15% Distribuția apei; salubritate, … 0.2 12% 10% Alte servicii 0.3 Activități financiare și asigurări 0.5 Agricultură 1.8 Figura 2.18. Contribuția activităților economice Figura 2.19. Structura investițiilor în active imobilizate la dinamica totală a investițiilor în active pe activități economice în anul 2022, mil. lei imobilizate în anul 2022, p.p. Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED Aproximativ 59% din volumul total al investițiilor în sectorul industriei prelucrătoare au fost direcționate în 3 activități: industria alimentară (30,9%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (14,3%) și fabricarea băuturilor (13,2%) (figura 2.20). Totodată, pe parcursul ultimilor 5 ani (2018-2022), volumul real al investițiilor în aceste 3 activități s-a diminuat: în industria alimentară – cu 11,9%, în fabricarea băuturilor – cu 13,8%, în fabricarea altor produse din minerale nemetalice – cu 53,3% (figura 2.21). 5000 4,380 3,885 Industria farmaceutică 96 3,577 3,585 Repararea, întreținerea și instalarea … 76 4000 3,135 2,848 Articole din material plastic 52 3000 Articole din hârtie și carton 27 Încălțăminte 22 2000 Mobilă 21 1000 Produse textile 15 Produse din lemn -1 0 Industria alimentară -12 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Băuturi -14 Tipărire și activități de servicii … -16 Industria prelucrătoare -27 Alte activități industriale -29 Industria metalurgică -44 Alte activități Autovehicule, remorci și semiremorci -44 Fabricarea autovehiculelor, a remorcilor si Mașini, utilaje și echipamente -50 semiremorcilor Substanțe și produse chimice -53 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Alte produse din minerale nemetalice -53 Fabricarea băuturilor Industria construcțiilor metalice și … -54 Articole din piele -57 Industria alimentară Produse din tutun -70 Echipamente electrice -89 Industria prelucrătoare Calculatoare și produse electronice -94 Figura 2.20. Dinamica volumului investițiilor Figura 2.21. Dinamica investițiilor în active în active imobilizate în industria imobilizate în 2022 față de 2017, % prelucrătoare, mil. lei 18 Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED De asemenea, ponderea creditelor acordate industriei prelucrătoare în portofoliul total al creditelor acordate persoanelor juridice a fost în diminuare în ultimii 5 ani: de la 23% la sfârșitul anului 2017 până la 18% la sfârșitul anului 2022, acestea sporind cu numai 25%, spre deosebire de majorarea accentuată a creditelor acordate altor sectoare economice, în special comerțului (+43%) și mediului financiar nebancar (+1,9 ori) (figura 2.22). 40000 Alte credite 139.1 30000 Construcţii 131.8 Mediul financiar nebancar 90.2 20000 Agricultura 79.6 10000 Portofoliul de credite total 48.5 Comerţ 42.6 0 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Transport,… 27.5 Alte credite Prestarea serviciilor Industria alimentară 25.2 Transport, telecomunicaţii şi dezvoltarea reţelei Mediul financiar nebancar Industria energetică 22.0 Comerţul Construcţii Prestarea serviciilor 16.8 Industria energetică Industria productivă Industria productivă 15.8 Industria alimentară Agricultura Figura 2.22. Soldul portofoliului de credite Figura 2.23. Dinamica portofoliului de credite acordate persoanelor juridice acordate persoanelor juridice la sfârșitul anului 2022 la sfârșitul anului, mil. lei față de sfârșitul anului 2017, % Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED Munca. Deficitul forței de muncă, calificată și necalificată, reprezintă o problemă structurală a economiei Republicii Moldova, în particular o problemă pentru industria autohtonă. Deși numărul total de salariați din industrie a crescut cu cca 5% în ultimul deceniu, aceasta s-a datorat dezvoltării unor sectoare industriale cu utilizarea intensivă a forței de muncă, în timp ce numărul de salariați a scăzut puternic în industrii precum: industria de fabricare a echipamentelor electrice (-68% față de 2014), sectorul energetic (-14%), industria încălțămintei și a articolelor din piele (-26%), repararea și instalarea de mașini (-44%), fabricarea băuturilor (-9%), fabricarea produselor electronice (-39%), industria metalurgică (-74%) etc. Această scădere se explică prin închiderea companiilor în contextul diferitor crize (financiar-bancară, pandemie, războiul din țara vecină etc.), retragerea investitorilor străini de pe piața moldovenească, precum și datorită implementării noilor tehnologii. Conform Raportului „Prognoza pieței muncii pentru anul 2023 din perspectiva angajatorilor”, elaborat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în anul 2022 se atestă o creștere dublă a agenților economici care au invocat lipsa personalului calificat și numărul redus de personal ca unul din principalele motive a neocupării locurilor vacante și a necompletării statelor de 19 personal, comparativ cu 2021. Industria prelucrătoare este al doilea cel mai afectat sector de deficitul de forță de muncă (14%), după comerțul cu ridicata și amănuntul, în timp ce tendințele cu privire la deficitul forței de muncă sunt anticipate de către angajatori și pentru anul 2023. Competitivitatea. Gradul de competitivitate industrială a Republicii Moldova este redus, în ultimii 30 de ani având o tendință evidentă de diminuare. Indicele competitivității industriale a scăzut puternic în primii 10 ani de la declararea independenței, iar începând cu anii 2000 până în prezent s-a menținut la un nivel relativ stabil cuprins între 0,011-0,012, nereușind să atingă nivelul anului 1990 – 0,018 (figura 2.24). Potrivit celor mai recente date disponibile, în anul 2021 indicele competitivității industriale calculat de Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (în continuare – UNIDO) a constituit 0,011 pentru Republica Moldova, fiind mult mai redus comparativ cu nivelul mediu global (0,061). Astfel, Moldova se plasează pe locul 104 din 153 de țări și se regăsește în quintila țărilor cu nivelul de dezvoltare a industriei mediu-redus (tabelul 1), alături de Armenia (93), Georgia (95), Senegal (102), Namibia (103), Liban (105), Azerbaidjan (106), Jamaica (107) și Albania (112). 0.020 0.018 0.016 0.014 0.012 0.010 0.008 0.006 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 Figura 2.24. Dinamica indicelui competitivității industriale pentru Republica Moldova Sursa: UNIDO, https://stat.unido.org Exporturile industriale ale Republicii Moldova constau în mare măsură din produse industriale netehnologizate. Un aspect important al indicelui competitivității industriale este structura tehnologică a producției industriale și a exportului acesteia. Potrivit datelor UNIDO, în structura tehnologică a exportului industrial al Moldovei producția netehnologizată are cea mai mare pondere – 39%, în timp ce bunurile cu un grad înalt de tehnologizare au o pondere de doar 3%. Asemenea situație se observă în majoritatea țărilor din quintila nivelului mediu redus de dezvoltare a industriei, în timp ce în țările din quintila nivelului ridicat ponderea producției netehnologizate este mult mai mică, iar cea a 20 bunurilor cu un grad înalt de tehnologizare – mai mare. Creșterea competențelor profesionale, atragerea investițiilor străine și infrastructura dezvoltată sunt cei mai importanți factori de creștere a gradului de competitivitate industrială a țării. Tabelul 1 Indicele competitivității industriale (CIP) și structura tehnologică a exportului producției industriale pentru unele țări, anul 2021 CIP Structura tehnologică a exportului Quintile după nivelul Bunuri Gradul de tehnologizare de dezvoltare a Țări Scorul Rating bazate pe industriei resurse scăzut mediu înalt Germania 0.404 1 12.2 13.9 52.7 21.2 Ridicat Polonia 0.141 23 18.6 28 44.6 8.8 Turcia 0.122 27 18.7 39.7 37.5 4.1 Federația Rusă 0.094 34 59.7 10.3 26.2 3.8 România 0.090 36 17.2 21 53.3 8.6 Mediu ridicat Belarus 0.047 53 35.4 28.3 30.6 5.7 Bulgaria 0.047 54 27.1 23.5 36.9 12.5 Serbia 0.041 60 31.7 23.8 35.9 8.5 Kazahstan 0.035 67 49.9 11.5 22.1 16.6 Mediu Bosnia și Herțegovina 0.025 77 26.5 44.5 22.9 6.1 Armenia 0.014 93 75.2 8.6 14.1 2 Georgia 0.014 95 63.3 7.8 27.5 1.4 Mediu redus Moldova 0.011 104 38.8 25.1 33.4 2.7 Azerbaidjan 0.011 106 50.1 9.8 38.6 1.5 Albania 0.009 112 19.3 72.3 6.1 2.3 Tadjikistan 0.006 124 80.7 15.9 3.2 0.2 Redus Muntenegru 0.005 128 61.7 9.1 16 13.2 Sursa: UNIDO, https://stat.unido.org Realitățile din industria autohtonă, inclusiv problemele structurale asociate sectorului industrial și presiunea asupra producției industriale sunt cauzate parțial de lipsa unor intervenții publice sau a unui document de planificare strategică în domeniul dezvoltării industriei Republicii Moldova, în timp ce creșterea economică sustenabilă este dificilă în lipsa dezvoltării industriei prelucrătoare. Rapoartele periodice ale Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), implicit Raportul de Dezvoltare Industrială pentru anul 2022 „Viitorul industrializării în lumea post-pandemică”, denotă faptul că industria prelucrătoare devine critică pentru recuperarea post-pandemică și reziliența socioeconomică la nivel global. III. OBIECTIVE GENERALE Scopul Programului constă în accelerarea tranziției verzi și digitale a industriei din Republica Moldova și dezvoltarea unui sector industrial rezilient și competitiv, integrat în piața unică europeană. Obiective Generale (în continuare – OG). Pentru realizarea scopului Programului sunt identificate trei obiective generale (priorități strategice), implicit: 21 OG 1 • Îmbunătățirea guvernanței și modernizarea instituțională OG 2 • Mobilizarea capitalului și a forței de muncă OG 3 • Stimularea productivității și a tranziției la economia verde Teoriile contemporane ale industrializării și experiența industrializării economiilor emergente din ultima jumătate de secol denotă faptul că politicile de industrializare eficiente, care să permită realizarea scopului setat în Program, trebuie să conțină combinația dintre intervențiile „orizontale”, care abordează dezechilibrele macroeconomice și reformele structurale și intervențiile „verticale”, care presupun acțiuni și mecanisme proprii politicii industriale. În această ordine de idei, cadrul de politici care să asigure realizarea scopului Programului, în noul context al crizelor suprapuse și al accelerării procesului de integrare europeană, trebuie să fie unul complex și structurat pe trei niveluri: Stabilitatea macroeconomică Politica Reformele structurale fiscală Justiția Politicile sectoriale Piața muncii și securitatea socială Politica OG 1 OG 2 OG 3 monetară Energia și transportul Figura 3.1. Politici structurate pe trei niveluri Sursa: elaborat de autor (MDED) Programul conține intervenții sectoriale/verticale din nivelul al treilea de politici – sintetizate în OG și definite în OS – , dar pornește de la premisa că redresarea dezechilibrelor macroeconomice existente, implicit presiunea inflaționistă și deficitele gemene (bugetar și de cont curent), sau reformele structurale, reforma justiției și a pieței forței de muncă sunt definitorii pentru industrializarea Republicii Moldova. Programul de dezvoltare a industriei este centrat pe trei priorități tematice: 22 Atragerea companiilor Dezvoltarea campionilor Dezvoltarea producției multinaționale - naționali - întreprinderi locale - întreprinderi întreprinderi industriale cu industriale inovatoare cu industriale la nivel local/ activități superioare în lanțul potențial de creștere rapidă și scară mică valoric global export Figura 3.2. Prioritățile tematice ale programului național de dezvoltare industrială Sursa: elaborat în conformitate cu realitățile/interesele naționale De asemenea, Programul și intervențiile publice conexe sunt orientate pe șase priorități sectoriale: Industria electronică Industria chimică și farmaceutică Industria constructoare de mașini și de componente auto Industria textilă și de îmbrăcăminte Industria materialelor de construcție Industria alimentară Figura 3.3. Prioritățile sectoriale ale Programului național de dezvoltare industrială Sursa: elaborat în conformitate cu realitățile/interesele naționale Dezvoltarea producției locale reprezintă dimensiunea trans-sectorială, drept pentru care intervențiile și acțiunile stimulatorii pentru dezvoltarea producției locale nu se vor limita la cele șase sectoare identificate drept prioritare. IV. OBIECTIVE SPECIFICE Politicile și intervențiile Programului, sintetizate în OG și definite în OS, sunt fundamentate pe funcția neoclasică a producției – Y= AF(K, L) – și completate cu asumpții proprii modelelor endogene și teoriilor contemporane ale creșterii. Astfel, OG 2 conține intervenții care consideră producția industrială totală (𝑌𝑡 ) în funcție de stocurile curente de capital (𝐾𝑡 ) și forță de muncă (𝐿𝑡 ), în timp ce OG 1 și OG 3 extind spectrul de intervenții, în conformitate cu noile modele ale creșterii care consideră capitalul uman (𝐻𝑡 ) și susțin că progresul tehnologic/productivitatea totală a factorilor (𝐴𝑡 ) sunt endogene și pot constitui 23 obiectul politicilor publice sau în conformitate cu asumpțiile care argumentează importanța instituțiilor și a aspectelor de mediu în creșterea sustenabilă. Programul conține 6 obiective specifice, câte două pentru fiecare dintre obiectivele generale, după cum urmează: obiectivul general 1. Îmbunătățirea guvernanței și modernizarea instituțională obiectivul specific 1.1. Consolidarea cadrului normativ și eficientizarea guvernanței; obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea platformelor investiționale și a infrastructurii de afaceri; obiectivul general 2. Mobilizarea capitalului și forței de muncă obiectivul specific 2.1. Stimularea investițiilor în industria prelucrătoare; obiectivul specific 2.2. Facilitarea accesului la forța de muncă calificată; obiectivul general 3. Stimularea productivității și tranziției la economia verde obiectivul specific 3.1. Creșterea inovării și a competitivității industriei prelucrătoare; obiectivul specific 3.2. Facilitarea tranziției la economia verde. Direcțiile strategice proprii fiecărui obiectiv general sunt exprimate prin rațiunea intervențiilor obiectivelor specifice, în conformitate cu sinteza formulată infra. Obiectivul specific 1.1. Consolidarea cadrului normativ și eficientizarea guvernanței Rațiunea intervenției. Instituțiile sunt considerate fundamentale în teoriile contemporane ale creșterii1, drept pentru care politicile și măsurile aferente îmbunătățirii guvernanței și modernizării instituționale se conțin în OG 1. De asemenea, ODD 16 conține angajamentul internațional de creare a unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. Determinismul instituțional care se articulează în macroeconomia contemporană converge în Republica Moldova cu modernizarea instituțională conexă procesului de integrare europeană, implicit cu angajamentele de transpunere a aquis-ului Uniunii Europene în cadrul normativ național. Totodată, instituțiile reprezintă o categorie complexă în teoriile creșterii economice, care se referă la regulile jocului într-o societate sau constrângerile create de om pentru a da formă interacțiunii umane, în timp ce cadrul normativ și modernizarea instituțională asociate procesului de integrare europeană reprezintă un proces complex de reforme care depășesc obiectivele unui singur document de politici. Indicatorii internaționali relevanți, cum sunt indicatori globali ai guvernanței (Worldwide Governance Indicators), 1 Acemoglu D., Robinson J. (2018). De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei. București: Litera. 24 de asemenea reprezintă agregarea unui număr tot mai mare de indicatori care măsoară diferitele elemente ale guvernanței. Politicile și măsurile aferente OS 1.1. sunt concepute în acest context, pornind de la distincția dintre diferitele instituții, realizată în cadrul teoriilor creșterii economice și sunt raportate la distincția sectorială a aquis-ului UE și vor fi măsurate prin indicatorul „Calitatea Reglementărilor (Regulatory Quality)” , care măsoară capacitatea guvernului de a formula și a implementa politici și reglementări pentru dezvoltarea sectorului privat în cadrul indicatorilor globali ai guvernanței, prin indexul infrastructurii calității pentru dezvoltare sustenabilă (QI4SD), precum și prin progresele constatate în Rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind pachetul pentru extinderea UE. Direcțiile prioritare și acțiunile conexe vizează trei dimensiuni:

1. Modificarea cadrului normativ relevant dezvoltării sectorului industrial Intervențiile vizează transpunerea aquis-ului UE, implicit Directive și Regulamente aferente capitolelor de negociere nr. 8 și nr. 20. Cadrul normativ, instituțiile și guvernanța sunt definitorii pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, implicit pentru modernizarea mediului de afaceri național în contextul integrării europene. Modificările normative vizate nu acoperă totuși întregul proces de transpunere a aquis-ului UE și/sau totalitatea (de)reglementărilor mediului de afaceri. Programul țintește doar legile și normele speciale, relevante pentru sectoarele industriale, preponderent măsuri îndreptate spre raționalizarea activității platformelor investiționale din Republica Moldova din perspectiva reglementării, implicit modificări la cadrul normativ care reglementează activitatea ZEL, a parcurilor industriale (în continuare – PI) și a platformelor industriale multifuncționale (în continuare – PIM).

2. Consolidarea infrastructurii calității în industria prelucrătoare Consolidarea infrastructurii calității este crucială pentru sporirea competitivității și accesul pe piața europeană și globală a bunurilor și a serviciilor originare din Republica Moldova prin eliminarea barierelor non- tarifare, pentru protecția cetățenilor în calitatea lor de consumatori, precum și pentru cultivarea unei culturi a calității. Republica Moldova dispune de un sistem al infrastructurii calității rezonabil și aliniat în mare măsură la aquis-ul UE, acesta clasându-se pe poziția 77 din 137 de țări în indexul infrastructurii calității pentru dezvoltare sustenabilă (QI4SD) în anul 2021, dar există spațiu de îmbunătățire pe mai mulți piloni care definesc sistemul infrastructurii calității al unei țări, implicit la nivelul industriei prelucrătoare. Programul și intervențiile aferente nu abordează măsurile și acțiunile trans-sectoriale necesare pentru consolidarea infrastructurii calității în Republica Moldova, dar sunt limitate la 25 acțiunile și măsurile specifice pentru cele șase sectoare industriale prioritare și vizează inter alia: • standardizarea – instituirea și/sau consolidarea comitetelor tehnice pentru industriile chimică și farmaceutică, electronică, industria componentelor auto și cea textilă; • metrologia – consolidarea capacităților organismelor de evaluare a conformității (OEC) în măsurătorile chimice și farmaceutice și consolidarea capacităților de a asigura calibrarea în industria electronică; • reglementările tehnice – transpunerea deplină a aquis-ului UE în domeniul reglementărilor tehnice, în particular în industriile textilă, electronică și a materialelor de construcții; • evaluarea conformității – stimularea trecerii de la GOST-uri spre standarde UE și dotarea cu laboratoare a instituțiilor care asigură testele/ încercările.

3. Consolidarea rezilienței și a capacităților manageriale ale întreprinderilor din sectorul industrial Guvernanța și managementul sunt la fel de importante în microeconomie, dovadă că știința managerială se dezvoltă preponderent în sectorul privat. În această ordine de idei, intervențiile Programului sunt orientate asupra dezvoltării capacităților managerilor de nivel mediu (directorilor tehnici) în sectoarele industriei prelucrătoare, implicit consolidarea capacităților de planificare, de organizare a activității, de control al calității și de internaționalizare a activităților întreprinderilor. De asemenea, sunt vizate măsuri de sporire a rezilienței prin crearea unor rețele pe lanțurile valorice. Tabelul 2 Nr. Obiectivul specific Indicator de Valoarea de Ținta de Sursa/furnizorul crt. rezultat referință referință 1.1. Consolidarea Rata indicatorului 54,7 65,0 The World Bank. cadrului normativ și Calitatea (2022) Worldwide eficientizarea reglementărilor, % Governance guvernanței Indicators Rata indexului 29,8 35,0 UNIDO. Quality infrastructurii (2023) Infrastructure calității pentru Index for dezvoltare Sustainable sustenabilă Development Ponderea 36,0 45,0 CCI managerilor calificați din întreprinderile industriale, % Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea platformelor investiționale și a infrastructurii de afaceri 26 Rațiunea intervenției. Politicile și măsurile aferente OS 1.2. vizează platformele investiționale și infrastructura de afaceri din sectoarele industriale, considerate în Program parte a consolidării guvernanței și a modernizării instituționale. În această ordine de idei, Programul integrează ODD 9.1 „Dezvoltarea unei infrastructuri de calitate, fiabilă, durabilă și rezistentă, inclusiv infrastructura regională și transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea umană, cu accent pe accesul accesibil și echitabil pentru toți” considerat o țintă națională centrală. Denumirea sugerează două dimensiuni ale intervențiilor, implicit: Dezvoltarea platformelor investiționale Platformele investiționale, implicit zonele economice speciale (în continuare – ZES) – zone delimitate geografic, în care guvernele facilitează diferite activități economice, preponderent producție industrială, prin stimulente fiscale sau sprijin pentru infrastructură – sunt utilizate pe scară largă în majoritatea economiilor în curs de dezvoltare și în multe economii dezvoltate. Platformele investiționale prenotate se dezvoltă în perioada postbelică în vederea reindustrializării economiilor dezvoltate și se extind, după crizele succesive ale petrolului și stagflației din anii 1970, în economiile emergente în contextul delocalizării industriilor prelucrătoare și cresc exponențial la începutul secolului XXI, odată cu dezvoltarea lanțurilor valorice globale și a programelor de industrializare implementate în diferite regiuni ale lumii. Tabelul 3 Numărul ZES în anul 2019, pe regiuni Regiuni ZES existente ZES construcție Total global 5 383 507 Economii dezvoltate 374 - Europa 105 - America de Nord 262 - Economii în dezvoltare 4 772 502 Asia 4 046 419 Africa 237 53 America Latină 486 24 Economii în tranziție 237 5 Sursa: UNCTAD (2019), p. 136 Tabelul 4 Tipul ZES pe regiuni/grupe, % Regiuni/Grupe H M S T 27 Total global 8 62 24 5 Economii dezvoltate 90 9 1 0 Africa 1 89 10 0 America Latină 9 77 13 1 Asia 2 65 26 7 Economii în tranziție 3 34 59 5 * H – Hub-uri logistice; M – Multifuncționale; S – Specializate; T – Tehnologice Sursa: UNCTAD (2019), p. 140 Conform datelor Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, în anul 2019, existau cca 5 400 de ZES în 147 de țări și alte aproximativ 500 de ZES în proces de creare sub diferite denumiri (zone libere, zone economice libere, zone orientate spre export, parcuri industriale sau parcuri eco-industriale) și de diferite tipuri (hub-uri logistice, multifuncționale, specializate, tehnologice). Republica Moldova are instituite asemenea platforme investiționale – zone economice libere și parcuri industriale – , dezvoltate preponderent în ultimul deceniu. Datele privind activitatea ZEL-urilor și a PI denotă importanța acestora pentru sectorul industrial din Republica Moldova și pentru economie în ansamblu, odată ce la data de 31.12.2022 platformele investiționale prenotate erau populate de cca 350 de agenți economici care aveau investite aproximativ 750 de milioane USD, angajau 20 000 de oameni și aveau o cifră de afaceri de aproape 19 miliarde MDL (tabelul 5). Tabelul 5 Platformele investiționale în Republica Moldova, anul 2022 Tipul Nr. Nr. rezidenți Stoc investiții, Nr. angajați Producție, platforme mil. USD mil. MDL ZEL-uri 7* 244 549 15 878 11 740 PI 10 105 209** 4 202 6 916 * În anul 2023 sunt 6 ZEL-uri, odată cu expirarea termenului de activitate a ZAL PP „Otaci-Business”. ** La cursul USD din anul 2022. Sursa: datele MDED Totodată, dincolo de realizările menționate supra, există spațiu de eficientizare a platformelor investiționale din Republica Moldova și de aliniere plenitudinară a acestora la cerințele proprii Industriei 4.0, implicit la cerințele și criteriile de mediu. Dezvoltarea platformelor investiționale presupune inter alia: • consolidarea guvernanței ZEL-urilor și a PI. Eficientizarea mecanismelor de administrare, monitorizare și raportare, proprii platformelor investiționale; • raționalizarea și optimizarea platformelor investiționale. Cartografierea ZEL-urilor și a PI în funcție de performanță, optimizarea după caz (unde există 28 PI sau subzone economice libere nefuncționale) și delimitarea clară a celor două regimuri de activitate (unde cele două regimuri sunt create pe aceeași suprafață); • consolidarea infrastructurii tehnico-edilitare. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii productive în cadrul zonelor economice libere, a parcurilor industriale și a platformelor industriale multifuncționale; • crearea noilor PI. Stimularea creării noilor eco-parcuri industriale specializate și crearea PIM-urilor, unde să fie desfășurate mai multe tipuri de activități economice, preponderent mica producție industrială la nivel local. Consolidarea infrastructurii de afaceri – stimularea dezvoltării clusterelor din sectorul industrial Consolidarea infrastructurii de afaceri poate lua diferite forme în economiile contemporane, de la capacitarea asociațiilor sectoriale de business până la dezvoltarea de rețele digitale și piețe sofisticate internaționale de instrumente financiare, demersuri care depășesc mandatul Programului. Stimularea dezvoltării clusterelor în sectorul industrial este direcția strategică prioritară a secțiunii respective. Teoriile clusterizării sunt lansate în cadrul economiei clasice, dar clusterizarea devine cu adevărat semnificativă la nivel global după popularizarea modelului prin prisma avantajului competitiv. Astfel, clusterizarea este înțeleasă ca o concentrare geografică a companiilor și a activităților de inovare (dar poate însemna și rețele de interconectate a diferitor areale în era digitalizării), care oferă avantaje competitive pe care nu le-ar fi avut în mod separat entitățile membre ale clusterului. Astfel, proximitatea geografică determină efecte pozitive de aglomerație care pot fi valorificate pentru a spori competitivitatea clusterului. Clusterele pot fi prezente atât ca conglomerate de firme integrate pe verticală, cât și pe orizontală, și pot reprezenta un instrument viabil pentru implementarea proiectelor de economie circulară. Dezvoltarea clusterelor în Republica Moldova este limitată la introducerea noțiunii de „cluster industrial” în Concepția dezvoltării clusteriale a sectorului industrial al Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2013, precum și tentativele modeste de instituire a unor clustere, cum este cazul sectorului automotiv. Cultivarea dificilă a clusterelor industriale este cauzată preponderent de abordarea top-down și, în egală măsură, de lipsa stimulentelor într-un demers sistemic privind clusterizarea. În acest context, Programul prevede regândirea abordării cu privire la clusterizare, care devine una preponderent bottom-up, poate cu excepția etapei inițiale când instituții publice, instituții publice de învățământ superior sau parteneri de dezvoltare pot iniția crearea unui cluster industrial. De asemenea, intervențiile de dezvoltare a clusterelor sunt setate pe trei niveluri, în conformitate cu scrierile și practicile internaționale relevante, și anume: 29 • cadrul regulator (macro-economic) – sunt considerate parcurile industriale ca platforme care să faciliteze clusterizarea și, în această ordine de idei, vor fi operate modificări la cadrul normativ prin introducerea categoriei de parcuri industriale specializate, unde să fie desfășurate activități economice din sectoare conexe, preponderent din domeniul tehnologiilor digitale și creative, informației și telecomunicațiilor, cercetării și dezvoltării, ingineriei și inovaționale. • nivelul sectorial (mezo-economic) – integrarea susținerii clusterelor ca forme de suport în Programele de suport ale IMM-urilor implementate prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (în continuare – ODA). • nivelul întreprinderilor (micro-economic) – creșterea eligibilității la Programele ODA a întreprinderilor membre ale clusterelor. Tabelul 6 Nr. Obiectivul specific Indicator de Valoarea de Ținta de Sursa/furnizorul crt. rezultat referință referință 1.2. Dezvoltarea Numărul - 6 ZEL-uri - 6 ZEL-uri MDED platformelor Platformelor - 5 PI - 10 PI investiționale și a investiționale infrastructurii de funcționale afaceri Numărul clusterelor 0 4 MDED industriale funcționale Obiectivul specific 2.1. Stimularea investițiilor în industria prelucrătoare Rațiunea intervenției. Dincolo de ecuația producției care exprimă producția totală în funcție de stocurile curente de capital (𝐾𝑡 ) și forță de muncă (𝐿𝑡 ), modelul neoclasic de creștere economică conține și ecuația dinamicii acumulării capitalului, care exprimă acumularea capitalului în funcție de investiții (egale cu economiile agregate, I = Sy) și de deprecierea capitalului (K= sY – δK). Asumpția neoclasică a fost preluată și de către modelele endogene ale creșterii, care recunosc că creșterea economică depinde de investiții, deși tipul de investiții variază în funcție de paradigmă: investiții în capital fizic și uman, investiții în cercetare și tehnologie sau combinații ale acestora. Investițiile în industrie sunt în descreștere în Republica Moldova. Astfel, dinamica investițiilor în activele imobilizate în industria prelucrătoare în anul 2022 a constituit 72,8% față de anul 2017 (figura 4.1). Dincolo de factorii obiectivi care fac mai dificile investițiile în proiecte industriale, cum sunt riscurile crescute ale investițiilor capitale pe termen lung, reducerea investițiilor în active imobilizate este în mare măsură determinată de contextul regional și de structura industriei prelucrătoare din Republica Moldova. 30 4000 140 115.9 3500 110.2 105.8 120 100.0 3000 100 2500 73.7 72.8 80 2000 60 1500 1000 40 500 20 0 0 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Investiții în industria prelucrătoare, mil. lei în % față de anul 2017 Figura 4.1. Dinamica investițiilor în active imobilizate în industria prelucrătoare (2017=100%) Sursa: Biroul Național de Statistică, calculele MDED Pornind de la (ipo)teza că se depreciază capitalul (δK) la o rată constantă de amortizare, diminuarea constantă a investițiilor în termeni relativi duce la diminuarea stocului de capital și, în consecință, la contracția producției industriale. Altfel spus, industria Republicii Moldova se îndreaptă spre un nou echilibru – stare staționară – , în care outputul se va diminua. Prin urmare, schimbarea direcției trendului investițional este definitorie pentru menținerea și creșterea stocului de capital, implicit pentru creșterea producției industriale, în timp ce faptul că investițiile sunt mai mici decât economiile agregate (I < sY) impune intervenții ale Guvernului pentru stimularea acestora. De asemenea, intervențiile proprii OS 2.1, de rând cu intervențiile conexe OS 2.2, sunt relevante pentru ODD 9.2 „Promovarea industrializării incluzive și durabile și până în 2030, creșterea semnificativă a ratei de ocupare a forței de muncă în industrie și a ponderii industriale în produsul intern brut, precum și dublarea ponderii în țările cel mai puțin dezvoltate”. Direcțiile strategice de intervenție sunt focusate pe trei dimensiuni:

1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat regionale pentru investițiile din industria prelucrătoare Normele UE în materie de concurență și ajutoare de stat, transpuse parțial în cadrul normativ național cu privire la ajutorul de stat, conțin prevederi cu privire la ajutoarele de stat care pot fi compatibile cu piața concurențială, inclusiv ajutoarele de stat regionale. Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare va fi stimulatorie și presupune: a) acordarea unei scutiri de 50% la impozitul pe venit sau b) subvenții directe respectând intensitatea de până la 50%, pentru întreprinderile din ramurile prioritare ale industriei prelucrătoare, conform anexei la Program, care vor realiza investiții de capital de cel puțin 500 de mii EUR. Perioada de valabilitate a scutirii este determinată de atingerea de către firma-beneficiar a pragului admisibil de intensitate a ajutorului. 31

2. Valorificarea instrumentelor ODA în industria prelucrătoare Guvernul are concepute două instrumente de facilitare a accesului la finanțare, în mod special pentru IMM-uri, implementate prin intermediul ODA, și anume: Fondul de Garantare a Creditelor și Programul „373”. Fondul de Garantare a Creditelor facilitează accesul IMM-urilor la finanțare prin partajarea riscului de credit și avea înregistrate 845 garanții financiare active la sfârșitul anului 2022, în valoare de cca 1,8 miliarde MDL, care au generat investiții directe în economie de aproximativ 2,1 miliarde MDL. Totodată, distribuția în funcție de domeniile de activitate, denotă că doar 42 dintre aceste garanții au fost emise pentru companiile din industria prelucrătoare, în timp ce ponderea industriei prelucrătoare în volumul garanțiilor emise este de cca 10%. Chiar dacă ponderea este comparabilă cu ponderea industriei prelucrătoare la formarea PIB- ului, valorile absolute sunt nesemnificative pentru sector (aproximativ 180 de milioane MDL), chiar în ipoteza că toate creditele sunt pentru investiții capitale. De cealaltă parte, Programul „373” este lansat în anul 2023 și nu există deocamdată date statistice reprezentative, dar tendința de creditare nu poate să devieze semnificativ de la ponderea industriei prelucrătoare în formarea PIB-ului în creditele acordate persoanelor juridice și în volumul garanțiilor emise de Fondul de Garantare a Creditelor. Direcții strategice: • promovarea Fondul de Garantare a Creditelor și a Programului „373” în cadrul asociațiilor de business din industria prelucrătoare; • diversificarea instrumentelor Fondul de Garantare a Creditelor; • operaționalizarea FACEM.

3. Facilitarea ISD în sectorul industrial Investițiile străine directe (în continuare – ISD) nu se conțin în modelele de creștere cu economii închise, odată ce sunt economii agregate ale nerezidenților, dar acestea au un rol semnificativ în creșterea stocului de capital și creșterea economică în secolul XXI. Deși cu o dinamică sub media regională, fluxul de ISD a crescut ciclic în Republica Moldova (figura 4.2). 32 700 600 500 400 300 200 100 0 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 Figura 4.2. Fluxurile ISD în RM, mil. USD Sursa: UNCTAD Activități financiare și 13% asigurări 4% Comerț 5% 34% Industria prelucrătoare 21% Informații și comunicații 24% Transport și depozitare Figura 4.3. Stocul de ISD, pe activități economice Sursa: BNM Conform datelor BNM, la data de 31.12.2022, pasivele sub formă de investiții directe au constituit cca 4,93 miliarde USD în Republica Moldova, dintre care aproximativ 3 miliarde USD înseamnă poziția investițiilor directe în capitalul propriu și 1,9 miliarde USD – instrumente de natura datoriei. Totodată, mai relevantă pentru sectorul industrial este distribuția ISD pe activitățile economice, unde industriei prelucrătoare îi revin 21% din stocuri. Intervențiile și măsurile aferente atragerii ISD în sectorul industrial sunt implicite, din moment ce acestea se vor conține în Programul de atragere a investițiilor și promovare a exportului, dar toate politicile și acțiunile setate în cele trei OG sunt adresate și facilitării creșterii stocului de pasive sub formă de investiții directe în Republica Moldova. De asemenea, vor fi întreprinse măsuri care să stimuleze investițiile străine directe în industria prelucrătoare din lanțurile valorice superioare. 33 Tabelul 7 Nr. Obiectivul specific Indicator de rezultat Valoarea Ținta de Sursa/ crt. de referință furnizorul referință 2.1. Stimularea Volumul investițiilor în 3,6 5,5 BNS investițiilor în industria prelucrătoare miliarde miliarde industria MDL MDL prelucrătoare (2022) Ponderea industriei 10 15 ODA prelucrătoare în valoarea (2022) garanțiilor emise de Fondul de Garantare a Creditelor,% Obiectivul specific 2.2. Facilitarea accesului la forța de muncă calificată Rațiunea intervenției. Forța de muncă (L) a fost de cele mai multe ori constantă sau exogenă în teoriile creșterii economice, în timp ce migrația internațională a fost preponderent studiată prin prisma cauzelor care determină munca să migreze și mai puțin din perspectiva efectelor mobilității internaționale a muncii asupra economiilor de origine ale muncitorilor. Doar o serie de studii empirice cercetează piața muncii și efectele macroeconomice ale migrației în economiile est-europene. Studiile empirice autohtone constată că emigrația este responsabilă pentru 90% din reducerea populației din Republica Moldova și, în consecință, este responsabilă pentru cel mai mare dezechilibru existent pe piața muncii – deficitul de forță de muncă (calificată). Conform Raportului „Prognoza pieței muncii pentru anul 2023 din perspectiva angajatorilor”, elaborat de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, principalele motive ale deficitului de forță de muncă din perspectiva angajatorilor sunt lipsa personalului calificat cu experiență (37,6%) și numărul redus de solicitanți (30,0%). Din punct de vedere statistic, sursa potențială de mobilizare a forței de muncă se regăsește, în principal, în rândul populației subutilizate, care cuprinde două categorii de populație activă: 1) șomeri și 2) populația subocupată, precum și într-o categorie de populație inactivă – forța de muncă potențială (persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul și persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul). Un anumit potențial greu de mobilizat însă ar exista și în alte patru categorii de populație inactivă: 1) persoane care îngrijesc de familie (casnice), cu vârsta aptă de muncă; 2) persoane inactive în alte situații decât cele casnice, cu vârsta aptă de muncă; 3) persoane care au un loc de muncă peste hotare sau care intenționează să plece la lucru peste hotare și; 4) persoane ocupate în agricultură. De asemenea, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova ar putea avea loc un anumit potențial de mobilizare a străinilor, care ar putea migra în căutarea unui loc de muncă, precum și în diaspora moldovenească. 34 Tabelul 8 Potențialul de mobilizare al forței de muncă, mii de persoane Categoria 2019 2020 2021 2022 Gradul de mobilizare Persoane subocupate 34.1 41.2 25.1 22.9 Relativ ușor Șomeri BIM 46.9 33.1 28.2 27.7 Relativ ușor Forța de muncă potențială 16.9 10.1 8.8 9.8 Relativ ușor Forța de muncă subutilizată, total 97.8 84.4 62.1 60.4 Relativ ușor Persoane care îngrijesc de familie/lucru casnic 161.7 166.7 166.5 161.8 Greu de mobilizat Persoane inactive în alte situații decât cele casnice 96.7 112.2 113.1 99.1 Greu de mobilizat Persoane care un loc de muncă peste hotare sau 140.6 151.1 129.0 126.0 Greu de mobilizat care intenționează să plece la lucru peste hotare Forța de muncă inactivă cu potențial de 399.0 430.1 408.6 387.0 Greu de mobilizat mobilizare, total Populația ocupată în agricultură, silvicultură și 182.8 175.9 181.2 179.3 Greu de mobilizat pescuit Sursa: elaborat conform datelor BNS Din analiza potențialului de mobilizare a forței de muncă se observă că rezervele de mobilizare relativ ușoară la scara întregii economii sunt reduse (60,4 mii de persoane în 2022). Cea mai mare parte a potențialului de mobilizare se regăsește în categoriile greu de mobilizat, precum și în categoriile de muncitori din afara țării (diaspora și muncitorii străini), cea ce înseamnă că acoperirea deficitului pe piața muncii din contul acestor categorii necesită eforturi sporite și țintite, accentuează nevoia unor reforme structurale la nivelul sectoarelor economiei. Măsurile de intervenție din acest document nu acoperă întregul spectru de politici care se impun, sunt complementare cu obiectivele altor documente de politici care abordează intervenții structurale pe piața forței de muncă, respectiv se axează pe schimbarea calitativă a cererii forței de muncă, stimulând sectoare industriale ce pot asigura salarii competitive, precum și pe anumite intervenții care să completeze politicile dedicate și complexe, implicit: Îmbunătățirea politicilor și a capacităților pentru un acces mai bun la piața muncii Acțiunile din cadrul acestei măsuri au ca scop o mai mare flexibilitate a pieței muncii, reducerea barierelor birocratice ce însoțesc procesul de angajare/muncă, stimularea angajării anumitor grupuri din categoria forței de muncă subutilizate și/sau inactive cu potențial de mobilizare, precum și eficientizarea unor mecanisme de stimulare a angajării forței de muncă. Promovarea politicilor educaționale la toate nivelurile în vederea sporirii calității forței de muncă, precum ajustarea continuă a curriculei, îmbunătățirea procesului de predare în instituții și promovarea cooperării mai strânse cu sectorul real al economiei reprezintă un set de priorități ale documentelor de politici ale instituțiilor de stat din domeniul educației. Acțiunile din documentul de față au 35 menirea să completeze eforturile de politici de mai sus cu măsuri țintite pentru piața muncii și necesitățile sectoarelor prioritare. Totodată, intervenția vizează acțiuni și măsuri care să pună la dispoziția angajatorilor mai multe opțiuni de angajare a lucrătorilor, prin crearea/modificarea cadrului legal necesar angajării cetățenilor străini: • perfecționarea legislației în vederea pregătirii forței de muncă și a facilitării accesului la piața muncii; • accesul etapizat și reglementat al cetățenilor străini la piața muncii din Republica Moldova. Sporirea calității și a relevanței educației și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții În cadrul acestui obiectiv, accentul se va pune pe adaptarea dezvoltării competențelor și abilităților în cadrul instituțiilor de educație și formare profesională la cererea de pe piața muncii, precum și pe măsurile de facilitare a accesului la piața muncii pentru diverse grupuri de persoane. De asemenea, acțiunile din cadrul acestei măsuri se vor axa, în principal, pe crearea și/sau îmbunătățirea înzestrării tehnice a unor instituții de formare continuă, care să presteze servicii de educație non-formală (ciclu de 2-3 luni), în strânsă legătură cu mediul de afaceri, pentru a putea răspunde rapid cererii de forță de muncă cu abilitățile necesare în sectoarele-cheie. De asemenea, acțiunile din cadrul măsurii respective vor fi îndreptate la identificarea necesităților de înzestrare tehnică a instituțiilor de învățământ profesional tehnic din domeniul educației formale, precum și la echiparea lor tehnică corespunzătoare, pentru a apropia cât mai mult procesul educațional din aceste instituții la necesitățile reale ale agenților economici: • îmbunătățirea infrastructurii de formare continuă și conectarea mai bună a acesteia la necesitățile industriei; • sporirea calității înzestrării tehnice și a educației în instituțiile de învățământ profesional-tehnic. Tabelul 9 Nr. Obiectivul specific Indicator de Valoarea de Ținta de Sursa/furnizorul crt. rezultat referință referință 2.2. Facilitarea Numărul salariaților 79,1 mii 90,0 mii BNS accesului la forța de în industria (2023) muncă calificată prelucrătoare Ponderea 18,2 20,2 BNS salariaților din industria prelucrătoare în sectorul real al economiei, % Obiectivul specific 3.1. 36 Creșterea inovării și a competitivității industriei prelucrătoare Rațiunea intervenției. Paradigmele endogene introduc în modelele de creștere capitalul uman (H) și un sector economic separat de cercetare (R&D) unde sunt dezvoltate noile idei și productivitatea totală a factorilor de producție, asumpții teoretice care fac inovarea inteligibilă și, prin urmare, justifică politicile de stimulare a inovării. De asemenea, ținta națională pentru ODD 9.5 presupune „Fortificarea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, precum și încurajarea inovațiilor în vederea creșterii competitivității economiei naționale și a gradului de bunăstare a populației”. Parte din acțiunile setate ale Programului, facilitează inovarea și productivitatea, după cum ISD înseamnă transfer de inovații tehnologice și manageriale. Intervenția vizează două direcții strategice:

1. Stimularea inovării în sectorul industrial Indicele global al competitivității constată că Republica Moldova este pe o poziție peste așteptări în indice (60), raportat la nivelul de dezvoltare, dar unele componente care formează indicele și care sunt definitorii pentru productivitatea sectorului real al economiei, implicit sofisticarea economiei și relația dintre universități și industrie sunt mult sub media generală. Totodată, proporția valorii adăugate a industriei de tehnologie medie și înaltă în valoarea adăugată totală cunoaște o dinamică pozitivă, dar este în continuare nesemnificativă în Republica Moldova. 25 23 20 18.8 19.5 15 17.6 10 12.3 9.8 8.9 5 7.2 7.7 6.9 6.9 0 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 Figura 4.4. Proporția valorii adăugate a industriei de tehnologie medie și înaltă în valoarea adăugată totală (%) Sursa: UNIDO Măsurile ce vizează inter alia: • consolidarea cooperării dintre instituțiile de învățământ și întreprinderi, în special cele cu profil ingineresc-tehnic; 37 • instituirea Programului de stimulare a cercetării, dezvoltării și inovării în rândul întreprinderilor mici și mijlocii.

2. Sporirea competitivității companiilor industriei prelucrătoare Testul suprem al competitivității este realizat în piață, în mod special în piața globală, dovadă că pe termen lung nu au reușit politicile de substituire a importurilor, testate inițial în țările latino-americane și ulterior în multe economii asiatice, dar politicile de stimulare a companiilor competitive pe piețele externe (care livrau bunuri și servicii în piața globală), implementate în economiile neo- mercantile din Asia de Est. Sporirea competitivității companiilor din sectorul industrial presupune intervenții complexe, orizontale și verticale, parte dintre care se regăsesc în cele 3 OG ale Programului. În vederea sporirii competitivității sunt considerate în secțiune următoarele acțiuni: • dezvoltarea unui program de suport a exporturilor pentru IMM-uri și stimularea internaționalizării; • reducerea costurilor inputurilor de producție; • asigurarea concurenței echitabile pe piața internă. Tabelul 10 Nr. Obiectivul specific Indicator de Valoarea de Ținta de Sursa/furnizorul crt. rezultat referință referință 3.1. Creșterea inovării și Rata indicatorului 21,3 25,0 World a competitivității sofisticarea (2021) Intellectual industriei business-ului din Property prelucrătoare indicele global al Organization. competitivității Global Innovation Index Ponderea valorii 23,0 30,0 UNIDO. SDG 9 adăugate a Monitoring industriei de tehnologie medie și înaltă în valoarea adăugată totală, % Obiectivul specific 3.2. Facilitarea tranziției la economia verde Rațiunea intervenției. Industria 4.0 susține tranziția la economia verde, drept pentru care nu poate fi stimulată dezvoltarea sectorului industrial din Republica Moldova în afara măsurilor de ecologizare a acestuia. ODD 9.4 presupune ca „până în 2030, modernizarea infrastructurii și a sectoarelor industriale pentru a le face durabile, cu o eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, în 38 conformitate cu capacitățile fiecărei țări”. De asemenea, Uniunea Europeană este liderul angajamentelor internaționale cu privire la neutralitatea climatică către mijlocul secolului XXI, drept pentru care angajamentul de integrare europeană a Republicii Moldova presupune și alinierea la politicile UE în materie de protecție a mediului. Planul industrial al Pactului verde al UE se bazează pe patru piloni, implicit: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, un acces mai rapid la o finanțare suficientă, competențe și un comerț deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. Conform datelor UNIDO, industria moldovenească este în continuare poluantă, deși emisiile de CO2 pe unitatea de valoare adăugată cunosc o descreștere (figura 4.5). 1.6 1.4 1.426 1.393 1.2 1 0.992 1.012 0.8 0.953 0.894 0.797 0.78 0.6 0.723 0.695 0.624 0.4 0.2 0 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 Figura 4.5. Emisii de CO2 pe unitatea de valoare adăugată în industria prelucrătoare din Republica Moldova (kg de CO2 per USD) Sursa: UNIDO În această ordine de idei, Programul conține Direcții strategice și intervenții: • evaluarea gradului de poluare a sectorului industrial și a planurilor de „ecologizare” a întreprinderilor; • desfășurarea campaniilor de promovare a tranziției la economia verde; • stimularea proiectelor de economie circulară, implicit în cadrul eco- parcurilor industriale; • actualizarea Programelor ODA relevante; • stimularea liniilor de creditare verzi în sectorul financiar-bancar. Tabelul 11 Nr. Obiectivul Indicator de Valoarea de Ținta de Sursa/furnizorul crt. specific rezultat referință referință 3.2. Facilitarea Numărul companiilor 0 250 MDED tranziției la din industria economia verde prelucrătoare 39 instruite/familiarizate cu principiile economiei verzi Volumul emisiilor de 0.78 0.624 UNIDO. SDG 9 CO2 pe unitatea de (2021) Monitoring valoare adăugată în industria prelucrătoare V. IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI NAȚIONAL DE DEZVOLTARE INDUSTRIALĂ PENTRU ANII 2024-2028 Implementarea Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 și a obiectivelor conexe sunt așteptate să aibă impact asupra sectorului industrial și a economiei în ansamblu, precum și asupra fiecărui sector industrial identificat în parte. Impactul global anticipat al Programului este dezvoltarea unui sector industrial competitiv și aliniat plenitudinar la cerințele proprii Industriei 4.0, astfel încât în anul 2028 ponderea industriei prelucrătoare în ocuparea forței de muncă și a produsului intern brut să ajungă la nivele comparabile cu țările Europei Centrale și de Est, în conformitate cu termenii și indicatorii stabiliți în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și în cadrul național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. În această ordine de idei, impactul Programului este setat pe trei dimensiuni: 1) creșterea competitivității sectorului industrial, 2) creșterea ponderii salariaților în industria prelucrătoare, în total salariați pe economie și 3) creșterea ponderii industriei prelucrătoare la formarea produsului intern brut. Astfel, impactul Programului urmează să fie evaluat în raport cu indicatorii care sunt corelați direct cu dimensiunile prenotate (tabelul 12). Tabelul 12 Indicatorii de evaluare a impactului Programului Indicator Valoarea de Ținta de Sursa/furnizorul referință referință Indicele competitivității 0,011 0,033 UNIDO. SDG 9 industriale (2021) Monitoring Ponderea salariaților în industria 13,5 15,0 BNS prelucrătoare, în total salariați (2023) pe economie, % Valoarea adăugată brută în 9,0 11,5 BNS industria prelucrătoare, ca (2022) proporție în PIB, % În context, rezultatele echilibrului general realizat pentru evaluarea ex-ante de impact a schemei de ajutor de stat denotă un efect macroeconomic pozitiv, deși impactul nu se propagă uniform în industria prelucrătoare. Astfel, implementarea schemei de ajutor de stat duce la creșterea cererii de bunuri 40 investiționale, datorită atragerii resurselor investiționale împrumutate și datorită creșterii economiilor rămase la dispoziția firmelor odată cu acordarea scutirii la impozitare. În rezultatul creșterii cererii de bunuri investiționale, crește nivelul activității în sectoarele care produc asemenea bunuri. Totodată, datele evaluării arată că, deși scutirea fiscală pentru impozitul pe venitul persoanelor juridice duce la scăderea veniturilor bugetare din această sursă, această scădere este mai mult decât compensată de creșterea veniturilor din alte surse. Creșterea compensatorie a veniturilor din TVA, tariful vamal la import și contribuțiile de asigurări obligatorii sunt determinate de extinderea bazei fiscale antrenate de creșterea accelerată a investițiilor, a remunerării muncii, a consumului și a PIB-ului în ansamblu. Impactul anticipat pentru sectoarele industriale identificate drept prioritare, care reprezintă cca 80% din industria prelucrătoare a Republicii Moldova, este reprezentat după cum urmează: • reanimarea tradiției din industria electronică și valorificarea potențialului existent în producerea de hardware și software, a componentelor și a dispozitivelor electronice, a contoarelor inteligente, a conductoarelor etc., în vederea creșterii ponderii sectorului în industria autohtonă; • creșterea proiectelor investiționale în industria chimică și farmaceutică, implicit creșterea cotei pe piața autohtonă a medicamentelor produse în Republica Moldova; • atragerea ISD din verigele superioare ale lanțurilor valorice globale din industria componentelor auto și, totodată, dezvoltarea furnizorilor locali conectați la companiile multinaționale din domeniu; • tranziția etapizată de la producția în regim de perfecționare activă, care reprezintă cca 70% din industria textilă moldovenească, la un sector al industriei ușoare orientat spre dezvoltarea și comercializarea propriilor branduri; • dezvoltarea industriei materialelor de construcție, în vederea stimulării construcțiilor rezidențiale și industriale, și creșterii cotei pe piața internă, precum și dezvoltării capacităților de producție în contextul participării la procesul de reconstrucție postbelică a Ucrainei; dezvoltarea industriei alimentare în vederea asigurării securității alimentare a țării și devenirii unui producător semnificativ pe piața est- europeană. VI. COSTURI Resursele financiare, tehnice și umane necesare implementării Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 sunt estimate și detaliate pentru fiecare element al procesului de implementare. În plus, față de costurile directe legate de implementare, pot exista și alte costuri indirecte, precum costuri administrative și costuri acoperite nemijlocit de către partenerii strategici de dezvoltare. 41 Pentru a implementa obiectivele generale și specifice ale Programului, sunt necesare următoarele resurse financiare și nefinanciare: • finanțare publică pentru dezvoltarea și implementarea politicilor și a programelor de susținere aferente mediului antreprenorial; • resurse umane cu competențe și expertiză în domeniu, precum și capacități instituționale pentru implementarea politicilor și a măsurilor aferente mediului de afaceri; • suportul partenerilor strategici de dezvoltare ai Republicii Moldova. Este de remarcat că obiectivele sectorului „Servicii economice generale” care se regăsește în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioada anilor 2024- 2026 (în continuare ‒ CBTM 2024-2026), sunt direcționate spre „coordonarea și îmbunătățirea constantă a mediului economic pentru asigurarea unei economii de piață libere și fertile pentru dezvoltarea inițiativelor private cu valoare adăugată pentru societate și combaterea practicilor de abuz de piață, a practicilor semifeudale atât din partea autorităților publice, cât și din partea unor jucători privați.” Din aceste considerent, Programul este bazat pe principii de sinergie și complementaritate dintre resursele financiare publice și cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare fiind reflectate în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului, în conformitate cu prevederile CBTM 2024-2026 și din contul și în limitele alocațiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităților și ale instituțiilor responsabile de implementare. Importanța și necesitatea acestui Program va servi ca bază pentru obținerea finanțării suplimentare, fie din resursele naționale, fie din surse externe oferite de partenerii de dezvoltare. Flexibilitatea planificării financiare va permite ajustări pe parcurs, în funcție de evoluția economiei naționale și de noi oportunități de finanțare din surse externe. Astfel, Programul urmărește asigurarea unui echilibru financiar solid și adaptabil pentru atingerea obiectivelor propuse, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a sectorului industrial și la îmbunătățirea condițiilor de activitate pentru mediul de afaceri conex sectorului. Costurile financiare aferente implementării fiecărui obiectiv specific sunt stipulate în Planul de acțiuni al Programului. Realizarea obiectivului specific 1.1. „Consolidarea cadrului normativ și eficientizarea guvernanței” pentru perioada de implementare necesită 845,4 mii de lei din bugetul de stat, 42 000,0 mii de lei sunt surse acoperite de către donatori și 600,0 mii de lei urmează a fi identificată asistență tehnică. Pentru obiectivul specific 1.2. „Dezvoltarea platformelor investiționale și a infrastructurii de afaceri”, vor fi implicate costuri în valoare de 246,2 mii de lei din bugetul de stat, 900,0 mii de lei din surse externe și 100 858,14 mii de lei sunt necesare spre a fi identificate din asistența externă. Obiectivul specific 2.1. „Stimularea investițiilor în industria prelucrătoare” prevede, pentru perioada 2024-2026, mijloace financiare din bugetul de stat în 42 sumă de 42,6 mii de lei, 400,0 mii de lei din surse externe acoperite și 1 600,0 mii de lei sunt costuri neacoperite. Pentru obiectivul specific 2.2. „Facilitarea accesului la forța de muncă calificată”, mijloacele financiare preconizate sunt de 135,0 mii de lei din bugetul de stat, 30 300,0 mii de lei din fondurile partenerilor de dezvoltare și 69 560,0 mii de lei – surse financiare ce urmează a fi identificate. Pentru obiectivul specific 3.1. „Creșterea inovării și a competitivității în industria prelucrătoare” vor fi implicate costuri în mărime de 30 145,6 mii de lei din bugetul de stat, 200,0 mii de lei din surse externe acoperite, precum și 45 300,0 – costuri neacoperite. Obiectivul specific 3.2. „Facilitarea tranziției la economia verde” prevede, pentru perioada 2024-2026, mijloace financiare din bugetul de stat în sumă de 130,8 mii de lei, 8 900,0 mii de lei din surse externe acoperite și 1 500,0 mii de lei sunt costuri neacoperite. În total, mijloacele financiare planificate pentru implementarea Planului de acțiuni al Programului în perioada 2024-2026 sunt de 31 545,6 mii de lei din bugetul de stat (inclusiv fondul de salarizare prevăzut în bugetele autorităților și ale instituțiilor responsabile de implementare), 82 700,0 mii de lei din surse externe acoperite (Banca Mondială, Agenția Germană pentru Cooperare Internațională, „Finanțele în Mișcare” (Finance in Motion), Zona Economică Liberă „Bălți”) și 219 418,0 – costuri neacoperite. În scopul atingerii obiectivelor propuse, vor fi valorificate cooperările cu partenerii de dezvoltare, care pot furniza resurse suplimentare pentru implementarea Programului, cum ar fi asistență tehnică, transfer de tehnologie, precum și finanțare suplimentară. Tabelul 13 Estimarea costurilor pentru realizarea Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 (pentru perioada 2024-2026) TOTAL: 2024-2026 costuri planificate (mii lei) Sursa de finanțare Total 2024 2025 2026 Bugetul de stat 31 545,60 10 834,80 10 385,80 10 325,00 Asistența externă (costuri acoperite) 82 700,00 39 200,00 22 200,00 21 300,00 Asistența externă (costuri neacoperite) 219 418,14 61 958,14 76 480,00 80 980,00 Obiectiv specific Codul Costuri Costuri pe ani subprogramului totale, mii bugetar de lei 2024 2025 2026 Obiectiv general, 333 663,74 111 992,94 109 065,8 112 605,0 total OS 1.1 43 445,4 570,0 21445,4 21430,0 Costuri acoperite 5001 845,4 370,0 245,4 230,0 din bugetul de stat Costuri acoperite 42 000,0 21 000,0 21 000,0 43 din asistență externă Costuri 600,0 200,0 200,0 200,0 neacoperite OS 1.2 102 004,34 31 588,94 35 415,4 35 000,0 Costuri acoperite 5001 246,2 230,8 15,4 din bugetul de stat Costuri acoperite 900,0 500,0 400,0 din asistență externă Costuri 100 858,14 30 858,14 35 000,0 35 000,0 neacoperite OS 2.1 2 042,6 842,6 800,0 400,0 Costuri acoperite 5001 42,6 42,6 din bugetul de stat Costuri acoperite 400,0 200,0 200,0 din asistență externă Costuri 1 600,0 600,0 600,0 400,0 neacoperite OS 2.2 99 995,0 50 055,0 25 135,0 24 805,0 Costuri acoperite 5001 135,0 55,0 55,0 25,0 din bugetul de stat 8801 Costuri acoperite 30 300,0 30 000,0 300,0 din asistență externă Costuri 69 560,0 20 000,0 24 780,0 24 780,0 neacoperite OS 3.1 75 645,6 20 305,6 25 320,0 30 020,0 Costuri acoperite 5001 30 145,6 10 105,6 10 020,0 10 020,0 din bugetul de stat 8801 Costuri acoperite 200,0 200,0 din asistență externă Costuri 45 300,0 10 000,0 15 300,0 20 000,0 neacoperite OS 3.2 10 530,8 8 630,8 950,0 950,0 Costuri acoperite 7001 130,8 30,8 50,0 50,0 din bugetul de stat 5001 Costuri acoperite 8 900,0 8 300,0 300,0 300,0 din asistență externă Costuri 1 500,0 300,0 600,0 600,0 neacoperite VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE 44 Riscurile de implementare a Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 și acțiunile de mitigare propuse pentru a reduce impactul acestora sunt identificate în tabelul 14. Tabelul 14 Riscuri Descriere Probabilitate Impact Măsuri de atenuare (joasă/medie/ (mic/mediu/ a riscului înaltă) mare) Accentuarea Războiul din Ucraina devine Înaltă Mare Încurajarea instabilității unul latent și/sau se extinde, rezilienței economice geopolitice generând în continuare presiune a întreprinderilor din regionale și a pe infrastructura de transport și sectoarele industriei crizelor conexe logistică și dezechilibre atât pe prelucrătoare, partea de cerere, cât și pe partea implicit stimularea de ofertă clusterizării împreună cu producătorii autohtoni de inputuri Trenarea Stabilitatea economică și Medie Mare Promovarea și politicilor reformele structurale sunt facilitarea dialogului aferente primelor întârziate și, în acest context, dintre instituțiile două niveluri de eficiența politicilor sectoriale statului, mediul de intervenții: este redusă afaceri și societatea stabilitatea civilă, pentru a macroeconomică asigura o colaborare și reformele eficientă și o structurale coordonare a eforturilor Capacitatea Guvernul și instituțiile publice Medie Medie Investirea în instituțională pot avea resurse umane limitate programe de redusă și competente reduse pentru dezvoltare a implementarea Programului capacităților instituționale și formarea personalului-cheie, pentru a asigura o bună implementare a Programului Lipsa finanțării Dificultăți în obținerea Înaltă Mare Dezvoltarea pentru resurselor financiare bugetare capacităților de implementarea necesare pentru implementarea mobilizare a surselor Programului Programului externe, implicit a capacităților de absorbție a fondurilor UE Reacția apatică a Întreprinderile din sectoarele Mică Mare Desfășurarea mediului de industriale nu reacționează campaniilor de afaceri suficient la măsurile și promovare, setate în instrumentele de stimulare fiecare dintre prevăzute în Program obiective VIII. AUTORITĂȚI/INSTITUȚII RESPONSABILE DE IMPLEMENTARE 45 Responsabilitatea principală pentru coordonarea implementării Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 este atribuită Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, care are misiunea de a elabora și a monitoriza politica statului în domeniul dezvoltării industriale și susținerii dezvoltării antreprenoriatului, conform strategiilor și programelor aprobate de Guvern. De asemenea, sunt implicate Instituția Publică Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Instituția Publică Institutul Național de Metrologie și Instituția Publică Institutul de Standardizare din Moldova. Responsabilități tematice conexe implementării Programului sunt pentru Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Sănătății, pentru sectoarele și măsurile corespunzătoare. IX. PROCEDURI DE RAPORTARE Autoritățile responsabile de implementarea Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 prezintă Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării anual, până la data de 1 martie a anului următor celui de referință, informația despre executarea, în anul trecut, a Planului de acțiuni pentru anii 2024-2026, conform domeniilor de competențe. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării prezintă Guvernului, anual, până la data de 31 martie a anului în curs, raportul privind realizarea Planului 2024-2026 în anul precedent. În anul 2026 se va efectua evaluarea intermediară a implementării Programului, cu identificarea progreselor, a impedimentelor, precum și elaborarea propunerilor și a recomandărilor de resort. În anul 2026, în baza propunerilor și recomandărilor autorităților vizate, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va elabora și va prezenta Guvernului spre aprobare proiectul Planului de acțiuni pentru implementarea Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 în anii 2027-2028. Raportul de evaluare finală se va realiza în anul 2029. Constatările și propunerile din Raportul de evaluare finală vor constitui temei pentru elaborarea unui nou document de politici privind dezvoltarea industrială în Republica Moldova. 46 Anexă la Programul național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 Lista sectoarelor de activitate pentru care se acordă ajutoare de stat Nr. crt. CAEM Denumire Industria alimentară

1. C 1010 Producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne

2. C 1020 Prelucrarea și conservarea peștelui, a crustaceelor și a moluștelor

3. C 1030 Prelucrarea și conservarea fructelor și a legumelor

4. C 1050 Fabricarea produselor lactate

5. C 1060 Fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon

6. C 1070 Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase

7. C 1080 Fabricarea altor produse alimentare

8. C 1090 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor Fabricarea produselor textile

9. C 1320 Producția de țesături

10. C 1330 Finisarea materialelor textile

11. C 1390 Fabricarea altor articole textile Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

12. C 1410 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor din blană

13. C 1420 Fabricarea articolelor din blană

14. C 1430 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau croșetare Tăbăcirea și finisarea pieilor

15. C 1510 Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie și a articolelor de harnașament; prepararea și vopsirea blănurilor

16. C 1520 Fabricarea încălțămintei Prelucrarea lemnului

17. C 1610 Tăierea și rindeluirea lemnului

18. C 1620 Fabricarea produselor din lemn, plută, paie și din alte materiale vegetale împletite Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

19. C 1720 Fabricarea articolelor din hârtie și carton Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului

20. C 1920 Fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

21. C 2010 Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrășămintelor și a produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice și a cauciucului sintetic, în forme primare

22. C 2020 Fabricarea pesticidelor și a altor produse agrochimice

23. C 2030 Fabricarea vopselelor, a lacurilor, a cernelii tipografice și a masticurilor

24. C 2040 Fabricarea săpunurilor, a detergenților și a produselor de întreținere, 47 a produselor cosmetice și de parfumerie

25. C 2050 Fabricarea altor produse chimice

26. C 2060 Fabricarea fibrelor sintetice și artificiale Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice

27. C 2110 Fabricarea produselor farmaceutice de bază

28. C 2120 Fabricarea preparatelor farmaceutice Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

29. C 2210 Fabricarea articolelor din cauciuc

30. C 2220 Fabricarea articolelor din material plastic Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

31. C 2310 Fabricarea sticlei și a articolelor din sticlă

32. C 2330 Fabricarea materialelor de construcții din argilă

33. C 2340 Fabricarea altor articole din ceramică și porțelan

34. C 2350 Fabricarea cimentului, a varului și a ipsosului

35. C 2360 Fabricarea articolelor din beton, ciment și ipsos

36. C 2370 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei

37. C 2390 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a. Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații

38. C 2510 Fabricarea de construcții metalice

39. C 2520 Producția de rezervoare, cisterne și containere metalice; producția de radiatoare și cazane pentru încălzire centrală

40. C 2540 Fabricarea armamentului și a munițiilor

41. C 2560 Tratarea și acoperirea metalelor; operațiuni de mecanică generală

42. C 2570 Producția de unelte și articole de fierărie

43. C 2590 Fabricarea altor produse prelucrate din metal Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice

44. C 2610 Fabricarea componentelor electronice

45. C 2620 Fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor periferice

46. C 2630 Fabricarea echipamentelor de comunicații

47. C 2640 Fabricarea produselor electronice de larg consum

48. C 2650 Fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control și navigație; producția de ceasuri

49. C 2660 Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic și electroterapie

50. C 2670 Fabricarea de instrumente optice și echipamente fotografice

51. C 2680 Fabricarea suporților magnetici și optici destinați înregistrărilor Fabricarea echipamentelor electrice

52. C 2710 Fabricarea motoarelor electrice, a generatoarelor și a transformatoarelor electrice, și a aparatelor de distribuție și de control a electricității

53. C 2720 Fabricarea de acumulatori și baterii

54. C 2730 Fabricarea de fire și cabluri; fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru acestea

55. C 2740 Fabricarea de echipamente electrice de iluminat

56. C 2750 Fabricarea de echipamente casnice

57. C 2790 Fabricarea altor echipamente electrice Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.

58. C 2810 Fabricarea de mașini și utilaje de utilizare generală 48

59. C 2820 Fabricarea altor mașini și utilaje de utilizare generală

60. C 2830 Fabricarea mașinilor și a utilajelor pentru agricultură și exploatări forestiere

61. C 2840 Fabricarea utilajelor și a mașinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor

62. C 2890 Fabricarea altor mașini și utilaje cu destinație specifică Fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și a semiremorcilor

63. C 2910 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier

64. C 2920 Producția de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci și semiremorci

65. C 2930 Producția de piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule Fabricarea altor mijloace de transport

66. C 3090 Fabricarea altor echipamente de transport n.c.a Fabricarea de mobilă

67. C 3100 Fabricarea de mobilă Alte activități industriale n.c.a.

68. C 3210 Fabricarea bijuteriilor, a imitațiilor de bijuterii și a articolelor similare

69. C 3220 Fabricarea articolelor pentru sport

70. C 3240 Fabricarea jocurilor și a jucăriilor

71. C 3250 Fabricarea de dispozitive, aparate și instrumente medicale și stomatologice

72. C 3290 Alte activități industriale n.c.a. X. PLANUL DE ACȚIUNI privind implementarea în anii 2024-2026 a Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028 Costuri Indicatori de Termen estimative, Surse de Instituția Nr. crt. Acțiuni Costuri estimate (mii de lei) Parteneri monitorizare de realizare total finanțare responsabilă (mii de lei) 2024 2025 2026 333 663,74 111 992,94 109 065,8 112 605,0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Obiectivul general 1. Îmbunătățirea guvernanței și modernizarea instituțională Obiectivul specific 1.1. Consolidarea cadrului normativ și eficientizarea guvernanței 1.1.1. Consolidarea cadrului normativ relevant dezvoltării sectorului industrial 1.1.1.1. Modificarea Legii nr. 182/2010 cu Proiect de lege tr. I, 2024 20,2 20,2 - - Surse bugetare Ministerul privire la parcurile industriale, în aprobat de Guvern Dezvoltării scopul alinierii plenitudinare a PI și transmis Economice și la cerințele proprii Industriei 4.0 Parlamentului spre Digitalizării adoptare 1.1.1.2. Modificarea Legii nr. 440/2001 cu Proiect de lege tr. II, 2024 15,4 15,4 - - Surse bugetare Ministerul Ministerul privire la zonele economice libere aprobat de Guvern Dezvoltării Finanțelor; în scopul alinierii la Codul Vamal și transmis Economice și Serviciul Vamal; al Republicii Moldova nr. 95/2021 Parlamentului spre Digitalizării Consiliul și la normele UE în materie de adoptare Concurenței concurență (Acordul de Asociere, art. 431 (3)) 1.1.1.3. Modificarea Legii nr. 8/2005 cu Proiect de lege tr. IV, 2024 15,4 15,4 - - Surse bugetare Ministerul Ministerul privire la Portul Internațional Liber aprobat de Guvern Dezvoltării Finanțelor; „Giurgiulești”, în scopul alinierii la și transmis Economice și Serviciul Vamal; Codul Vamal al Republicii Parlamentului spre Digitalizării Consiliul Moldova nr. 95/2021 și la normele adoptare Concurenței UE în materie de concurență (Acordul de Asociere, art. 431 (3)) 1.1.1.4. Elaborarea proiectului de lege Proiect de lege tr. III, 2024 22,6 22,6 - - Surse bugetare Ministerul Ministerul Justiției; privind măsurile pentru aprobat de Guvern Dezvoltării Ministerul combaterea întârzierii în efectuarea și transmis Economice și Finanțelor plăților în tranzacțiile comerciale, Parlamentului spre Digitalizării în scopul eficientizării sistemului adoptare de plăți în tranzacțiile comerciale 1.1.1.5. Elaborarea proiectului de Hotărâre a tr. II, 2024 15,4 15,4 - - Surse bugetare Ministerul Agenția hotărâre a Guvernului privind Guvernului Dezvoltării Proprietății Publice modificarea Hotărârii aprobată Economice și Guvernului nr. 652/2011 cu Digitalizării privire la aprobarea Regulamentului privind modul de desfășurare a concursului de selectare a rezidenților și a proiectelor investiționale pentru 50 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 parcul industrial, precum și a Raportului-model privind activitatea desfășurată în cadrul parcului industrial 1.1.1.6. Elaborarea proiectului de Hotărâre a tr. II, 2024 20,2 20,2 - - Surse bugetare Ministerul Ministerul hotărâre a Guvernului cu privire Guvernului Dezvoltării Finanțelor; la instituirea unei scheme aprobată; Economice și Serviciul Vamal; tranzitorii de ajutor de stat în proiect de lege Digitalizării Consiliul temeiul Legii nr. 440/2001 cu aprobat de Guvern Concurenței privire la zonele economice și transmis libere Parlamentului spre adoptare 1.1.2. Consolidarea infrastructurii calității în industria prelucrătoare 1.1.2.1. Instituirea și/sau consolidarea 4 Ordine de tr. IV, 2026 45,0 15,0 15,0 15,0 Surse bugetare Ministerul Asociațiile de comitetelor tehnice (CT) pentru instituire a CT Dezvoltării business industriile chimică și aprobate Economice și farmaceutică, electronică, Digitalizării; industria componentelor auto și Institutul de textilă Standardizare din Moldova 1.1.2.2. Consolidarea capacităților Cel puțin 1 OEC tr. IV, 2026 45,0 15,0 15,0 15,0 Surse bugetare; Ministerul Asociațiile de organismelor de evaluare a modernizat; surse externe Dezvoltării business conformității (OEC) cel puțin 1 Economice și trasabilitate Digitalizării; asigurată; Institutul Național de Metrologie 1.1.2.3. Transpunerea deplină a aquis- Hotărâre a tr. IV, 2025 30,8 15,4 15,4 - Surse bugetare Ministerul ului UE în domeniul Guvernului de Dezvoltării reglementărilor tehnice transpunere a X Economice și Reglementări Digitalizării tehnice UE aprobată 1.1.2.4 Dotarea cu laboratoare a Cel puțin 1 tr. IV, 2026 40 000,0 - 20 000,0 20 000,0 Banca Mondială Ministerul Asociațiile de instituțiilor care asigură instituție dotată cu Dezvoltării business încercările laborator Economice și Digitalizării 1.1.2.5. Elaborarea Ghidurilor pentru 2 Ghiduri elaborate tr. IV, 2026 400,0 - 200,0 200,0 Surse externe Ministerul certificarea produselor finite din Dezvoltării industria prelucrătoare, care să Economice și conțină implicit informații Digitalizării despre instituțiile vizate în procesul de obținere a certificatului și liste cu acte care urmează a fi prezentate de agenții economici 1.1.2.6. Consolidarea capacităților Capacitățile tr. IV, 2026 2 000,0 - 1 000,0 1 000,0 Surse bugetare; Ministerul 51 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Institutului de Chimie al Institutului de surse externe Dezvoltării Universității de Stat din Chimie consolidate Economice și Moldova și ale Institutului Digitalizării; Național de Metrologie, prin Ministerul utilizarea mai multor laboratoare Educației și de analize și dotarea cu Cercetării laboratoare noi, în scopul susținerii agenților economici în efectuarea diverselor analize chimice cu explicarea rezultatelor obținute și recomandările necesare 1.1.3. Consolidarea capacităților manageriale ale întreprinderilor din sectorul industrial 1.1.3.1. Semnarea Declarației comune de Declarație semnată tr. II, 2024 15,4 15,4 - - Surse bugetare Ministerul Camera de Comerț și intenție dintre Ministerul Dezvoltării Industrie Dezvoltării Economice și Economice și Digitalizării și Ministerul Federal Digitalizării German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare privind continuarea colaborării în cadrul pregătirii și perfecționării managerilor de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova 1.1.3.2. Pregătirea și perfecționarea în 25 de manageri tr. IV, 2026 600,0 200,0 200,0 200,0 Surse bugetare Ministerul Camera de Comerț și Germania a managerilor de la pregătiți Dezvoltării Industrie întreprinderile din sectorul Economice și industrial al Republicii Moldova Digitalizării 1.1.3.3. Evaluarea necesităților de instruire Lista necesităților tr. IV, 2024 200,0 200,0 - - Surse externe Ministerul Asociațiile sectoriale a întreprinderilor din sectorul elaborată Dezvoltării de business industrial Economice și Digitalizării Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea platformelor investiționale și a infrastructurii de afaceri 1.2.1. Dezvoltarea platformelor investiționale 1.2.1.1. Cartografierea ZEL-urilor și a PI în Cartografiere tr. IV, 2025 200,0 200,0 - - Surse Ministerul funcție de performanță, realizată; externe Dezvoltării optimizarea după caz cel puțin 1 Economice și platformă Digitalizării investițională optimizată 1.2.1.2. Eficientizarea mecanismelor 2 mecanisme tr. I, 2025 400,0 - 400,0 - Surse Ministerul proprii de monitorizare și raportare (softuri) elaborate externe Dezvoltării a platformelor investiționale Economice și Digitalizării 1.2.1.3. Crearea platformelor industriale Infrastructura a 2 tr. IV, 2026 90 858,14 30 858,14 30 000,0 30 000,0 Surse bugetare; Ministerul Ministerul multifuncționale (PIM) PIM construită și surse Dezvoltării Finanțelor transmisă în externe Economice și 52 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 administrarea APL Digitalizării; ODA 1.2.1.4. Crearea de eco-parcuri industriale 2 hotărâri ale tr. IV, 2025 30,8 15,4 15,4 - Surse bugetare; Ministerul Agenția specializate Guvernului surse externe Dezvoltării Proprietății aprobate Economice și Publice; Digitalizării Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Sănătății 1.2.2. Stimularea dezvoltării clusterelor din sectorul industrial 1.2.2.1. Elaborarea studiului cu privire la Studiu elaborat tr. IV, 2024 300,0 300,0 - - Surse externe Ministerul potențialul de clusterizare Dezvoltării industrială în Republica Moldova Economice și Digitalizării 1.2.2.2. Modificarea Hotărârii Guvernului Hotărâre a tr. II, 2024 15,4 15,4 - - Surse bugetare Ministerul nr. 487/2022 cu privire la Guvernului Dezvoltării organizarea și funcționarea aprobată Economice și Instituției Publice Organizația Digitalizării pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, în vederea includerii clusterelor ca eligibile pentru suport 1.2.2.3. Stimularea clusterizării Cel puțin 3 clustere tr. IV, 2026 10 000,0 - 5 000,0 5 000,0 Surse externe Ministerul întreprinderilor din sectorul create Dezvoltării industrial Economice și Digitalizării Obiectivul general 2. Mobilizarea capitalului și forței de muncă Obiectivul specific 2.1. Stimularea investițiilor în industria prelucrătoare 2.1.1. Dezvoltarea unui mecanism de ajutor de stat pentru investițiile în industria prelucrătoare 2.1.1.1. Elaborarea Hărții ajutoarelor Harta ajutoarelor tr. IV, 2024 200,0 200,0 - - Surse Ministerul Consiliul regionale în Republica Moldova, regionale externe Dezvoltării Concurenței; aliniată la prevederile orientărilor elaborată/aprobată Economice și Ministerul revizuite privind ajutoarele de stat Digitalizării Finanțelor regionale 2.1.1.2. Instituirea schemei de ajutor de stat Hotărâre a tr. IV, 2024 20,2 20,2 - - Surse bugetare Ministerul Consiliul regionale pentru investițiile în Guvernului Dezvoltării Concurenței; sectoarele prioritare ale industriei aprobată; Economice și Ministerul prelucrătoare proiect de lege Digitalizării Finanțelor aprobat de Guvern și transmis Parlamentului spre adoptare 2.1.1.3. Elaborarea Ghidului solicitantului Ghidul tr. I, 2025 200,0 - 200,0 - Surse Ministerul Consiliul ajutorului de stat pentru investițiile solicitantului externe Dezvoltării Concurenței; din industria prelucrătoare elaborat/aprobat Economice și Ministerul Digitalizării Finanțelor 53 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 2.1.2. Valorificarea instrumentelor financiare și a Programelor ODA în industria prelucrătoare 2.1.2.1. Promovarea instrumentelor 2 campanii de 2025 400,0 200,0 200,0 - Surse Ministerul financiare și a Programelor ODA promovare externe Dezvoltării (FGC și FACEM) în industria Economice și prelucrătoare Digitalizării; ODA 2.1.2.2. Stimularea garantării și creditării Cel puțin 2 tr. IV, 2026 1 200,0 400,0 400,0 400,0 Surse externe Ministerul industriei prelucrătoare prin instrumente Dezvoltării intermediul instrumentelor financiare noi Economice și financiare și al Programelor ODA emise; Digitalizării; cel puțin 5 agenți ODA economici creditați 2.1.3. Atragerea investițiilor străine directe în sectorul industrial 2.1.3.1. Modificarea Legii nr. 174/2021 Proiect de lege tr. II, 2024 22,6 22,6 - - Surse bugetare Ministerul Serviciul de privind mecanismul de examinare aprobat de Guvern Dezvoltării Informații și a investițiilor de importanță pentru și transmis Economice și Securitate; securitatea statului, în vederea Parlamentului spre Digitalizării Comisia Națională eficientizării mecanismului de adoptare a Pieței Financiare; examinare a investițiilor Agenția de Investiții; Ministerul Justiției 2.1.3.2. Stimularea investițiilor străine Cel puțin 1 proiect tr. IV, 2026 430,0 30,0 200,0 200,0 Surse externe Ministerul Agenția de directe în industria prelucrătoare investițional Dezvoltării Investiții din lanțurile valorice superioare realizat Economice și Digitalizării; administrațiile zonelor economice libere Obiectivul specific 2.2. Facilitarea accesului la forța de muncă calificată 2.2.1. Îmbunătățirea politicilor și a capacităților pentru acces mai bun la piața muncii 2.2.1.1. Negocierea și semnarea Cel puțin 2 tr. IV, 2026 60,0 - 30,0 30,0 Surse externe Ministerul Ministerul Acordurilor bilaterale de migrație Acorduri semnate Afacerilor Dezvoltării cu state emergente furnizoare de Interne Economice și forță de muncă, în conformitate cu Digitalizării instrucțiunile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) 2.2.2. Consolidarea înzestrării tehnice și a parteneriatelor dintre instituțiile de învățământ și companiile industriei prelucrătoare 2.2.2.1. Realizarea unui studiu privind Studiu realizat tr. I, 2025 300,0 - 300,0 - Surse Ministerul Ministerul necesarul de utilaj și echipamente externe Educației și Dezvoltării pentru dotarea instituțiilor de Cercetării Economice și învățământ profesional tehnic și a Digitalizării; celor de învățământ superior care instituțiile de realizează formarea inițială în învățământ domeniu, în corespundere cu profesional tehnic și realitățile de pe piața muncii superior; asociațiile de profil 54 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 2.2.2.2. Instituirea parteneriatelor dintre Cel puțin 2 tr. IV, 2026 60,0 - 30,0 30,0 Surse externe Ministerul instituțiile de învățământ parteneriate Dezvoltării Ministerul Educației profesional tehnic și cele de semnate Economice și și Cercetării; învățământ superior și asociațiile Digitalizării instituțiile de de business, cu scopul învățământ îmbunătățirii curricula, formării profesional tehnic și cadrelor didactice și a elevilor și superior; accesului reciproc la utilaje și asociațiile de profil echipamente 2.2.2.3. Actualizarea programelor de 5 programe de tr. IV, 2026 75,0 25,0 25,0 25,0 Ministerul Instituțiile de Surse bugetare; studii în domeniul profesional studii actualizate Educației și învățământ surse externe tehnic Cercetării profesional tehnic 2.2.2.4. Dotarea a 5 ateliere/laboratoare 5 ateliere/ tr. IV, 2026 60 000,0 20 000,0 20 000,0 20 000,0 Surse externe Ministerul Instituțiile de din instituțiile de învățământ laboratoare dotate cu Educației și învățământ profesional tehnic cu echipament echipament modern Cercetării profesional tehnic modern 2.2.3. Îmbunătățirea infrastructurii de formare continuă și conectarea mai bună a acesteia la necesitățile industriei 2.2.3.1. Crearea Centrului de formare Centru de formare tr. IV, 2024 30 000,0 30 000,0 - - Surse bugetare Zona Ministerul continuă în domeniul industrial continuă funcțional Economică Dezvoltării TechZone Liberă „Bălți” Economice și Digitalizării; Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare 2.2.3.2. Dezvoltarea capacităților 20 de tineri instruiți tr. IV, 2026 9 500,0 - 4 750,0 4 750,0 Surse bugetare; Centrul de Inovare Universitatea de Stat instituționale și operaționale pentru surse externe și Transfer „Alecu Russo” din formarea abilităților tinerilor în Tehnologic Nortek Bălți; cadrul Centrului de Inovare și al Universității de agenți economici Transfer Tehnologic Nortek al Stat „Alecu Russo” Universității de Stat „Alecu din Bălți Russo” din Bălți Obiectivul general 3. Stimularea productivității și tranziției la economia verde Obiectivul specific 3.1. Creșterea inovării și a competitivității în industria prelucrătoare 3.1.1. Stimularea inovării în sectorul industrial 3.1.1.1. Consolidarea cooperării dintre Cel puțin 2 tr. IV, 2026 60,0 20,0 20,0 20,0 Surse bugetare Ministerul Ministerul instituțiile de învățământ și acorduri de Educației și Dezvoltării întreprinderi colaborare Cercetării Economice și încheiate între Digitalizării; instituțiile de asociațiile învățământ și profesionale mediul de afaceri 3.1.1.2. Elaborarea și implementarea Hotărâre a tr. IV, 2026 15 022,6 22,6 5 000,0 10 000,0 Surse bugetare; Ministerul Programului de stimulare a Guvernului surse externe Dezvoltării cercetării, dezvoltării și inovării în aprobată; Economice și rândul întreprinderilor cel puțin 7 Digitalizării; companii finanțate ODA 3.1.2. Sporirea competitivității companiilor industriei prelucrătoare 55 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 3.1.2.1. Elaborarea studiului de evaluare a Studiu de evaluare tr. I, 2025 200,0 200,0 - - Surse Ministerul input-urilor importate de industria elaborat externe Dezvoltării prelucrătoare Economice și Digitalizării 3.1.2.2. Modificarea Legii nr. 172/2014 Proiect de lege tr. II, 2025 22,6 22,6 - - Surse bugetare Ministerul Ministerul privind aprobarea Nomenclaturii aprobat de Guvern Dezvoltării Finanțelor combinate a mărfurilor, în vederea și transmis Economice și eliminării taxelor vamale la input- Parlamentului spre Digitalizării urile utilizate în industria adoptare prelucrătoare care nu pot fi produse în Republica Moldova 3.1.2.3. Modificarea și implementarea Hotărâre a tr. IV, 2026 30 000,0 10 000,0 10 000,0 10 000,0 Surse bugetare; Ministerul Programului de creștere a Guvernului + + + + surse Dezvoltării competitivității la export și aprobată; 30 000,0 10 000,0 10 000,0 10 000,0 externe Economice și integrarea în lanțurile valorice 15 companii Digitalizării; internaționale a întreprinderilor finanțate ODA mici și mijlocii 3.1.2.4. Instituirea unui nou produs de Concept elaborat și tr. IV, 2024 20,2 20,2 - - Surse bugetare Ministerul garantare a FGC, în vederea aprobat Dezvoltării instituirii unui instrument de Economice și garantare în procedura de Digitalizării; perfecționare activă ODA 3.1.2.5. Desfășurarea unei campanii extinse Campanie de tr. IV, 2025 300,0 - 300,0 - Surse Ministerul Asociațiile de la nivel național pentru promovare realizată externe Dezvoltării business promovarea produselor industriale Economice și autohtone Digitalizării 3.1.2.6. Modificarea proceselor în Ordinul tr. IV, 2024 20,2 20,2 - - Surse bugetare Ministerul domeniul achizițiilor publice de Ministerului Sănătății medicamente, astfel încât licitațiile Sănătății, Muncii să fie desfășurate din timp, iar și Protecției Sociale necesarul solicitat de fiecare nr. 859/2020 cu instituție să fie maximal unificat, privire la eficientizat și, ulterior, realizat organizarea achizițiilor publice de medicamente, dispozitive medicale și alte produse de uz medical modificat Obiectivul specific 3.2. Facilitarea tranziției la economia verde 3.2.1. Alinierea la Planul industrial al Pactului verde UE și promovarea tranziției la economia verde 3.2.1.1. Asigurarea alinierii cadrului Cel puțin 2 tr. IV, 2026 900,0 300,0 300,0 300,0 Surse bugetare; Ministerul normativ și a documentelor de Directive transpuse surse externe Mediului; politici la Planul industrial al UE Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; 56 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Ministerul Finanțelor 3.2.1.2. Elaborarea studiului de evaluare a Studiu de evaluare tr. III, 2024 3 000,0 3 000,0 - - Finanțe Ministerul poluării (ape, aer, mediu) în elaborat în Mișcare Dezvoltării industria prelucrătoare și a (Finance in Economice și recomandărilor de remediere Motion) Digitalizării; Ministerul Mediului 3.2.1.3. Elaborarea și aprobarea planurilor Planuri de acțiuni tr. IV, 2024 2 500,0 2 500,0 - - Finanțe Ministerul de acțiuni/foilor de parcurs elaborate și în Mișcare Dezvoltării privind tranziția verde pentru 6 aprobate (Finance in Economice și companii din sectoarele Motion) Digitalizării industriale prioritare 3.2.1.4. Desfășurarea campaniei de Campanie de tr. I-II, 2025 2 500,0 2 500,0 - - Finanțe Ministerul promovare a economiei verzi în promovare realizată în Mișcare Dezvoltării industria prelucrătoare (Finance in Economice și Motion) Digitalizării 3.2.2. Sprijinul tranziției la economia verde a industriei prelucrătoare 3.2.2.1. Modificarea Programului de Hotărâre a tr. IV, 2024 15,4 15,4 - - Surse bugetare Ministerul ecologizare a ÎMM-urilor, în Guvernului Dezvoltării scopul includerii startup-urilor și aprobată Economice și a clusterelor ca eligibile pentru Digitalizării suport 3.2.2.2. Modificarea Programului de Hotărâre a tr. IV, 2024 15,4 15,4 - - Surse bugetare Ministerul retehnologizare și eficiență Guvernului Dezvoltării energetică a ÎMM-urilor, în aprobată Economice și scopul includerii proiectelor de Digitalizării economie circulară 3.2.2.3. Stimularea dezvoltării liniilor de Cel puțin 1 linie de tr. IV, 2026 900,0 300,0 300,0 300,0 Surse bugetare; Ministerul creditare verde în Republica creditare creată surse externe Dezvoltării Moldova Economice și Digitalizării 3.2.2.4. Efectuarea auditurilor energetice Cel puțin 2 tr. IV, 2026 600,0 - 300,0 300,0 Surse externe Centrul Național ale întreprinderilor mari din întreprinderi mari pentru Energie Ministerul Dezvoltării sectorul industrial din sectorul Durabilă Economice și industrial cu Digitalizării; audituri energetice Ministerul Energiei realizate 3.2.2.5. Crearea unui Program de Program de tr. IV, 2026 100,0 - 50,0 50,0 Surse bugetare Ministerul Ministerul orientare și asistență pentru orientare și Dezvoltării Finanțelor; Banca implementarea principiilor asistență creat Economice și Națională a taxonomiei UE în sectorul Digitalizării Moldovei; Ministerul industrial Energiei