Decision no. 447 of 10 April 2003 on the approval of methodological norms regarding the elaboration and content of natural risk maps in landslides and floods

HOTĂRÂRE nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii EMITENT GUVERNUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 7 mai 2003 În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Guvernul României adopta prezenta hotărâre. Articolul 1 (1) Se aprobă Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren, prevăzute în anexa nr. 1. (2) Se aprobă Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la inundaţii, prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 2 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Sergiu Sechelariu, secretar de stat Ministrul apelor şi protecţiei mediului, Petru Lificiu Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmanca Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu Bucureşti, 10 aprilie 2003. Nr. 447. Anexa 1 NORMA 10/04/2003 Anexa 2 NORMA 10/04/2003 NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren EMITENT GUVERNUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 7 mai 2003 Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1 Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren, denumite în continuare norme metodologice, prezintă cadrul general privind succesiunea operaţiilor de întocmire a hartilor de risc natural la alunecări de teren şi conţinutul acestora. Articolul 2 Harta de risc natural la alunecări de teren reprezintă sinteza datelor privind prognoza stării de echilibru a versantilor, a pagubelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti ce pot fi cauzate de producerea alunecarilor de teren, pe un anumit areal şi într-un interval de timp dat. Articolul 3 (1) Harta de risc natural la alunecări de teren constituie parte componenta a documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se detaliază în planurile de urbanism generale şi în regulamentele locale de urbanism ale localităţilor fiecărui judeţ şi municipiului Bucureşti şi urmează acelaşi regim juridic, de finanţare şi aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism. (2) Harta de risc natural la alunecări de teren este documentul pe baza căruia consiliul judeţean poate declara un areal ca zona de risc la alunecări de teren. Articolul 4 Pe baza hartilor de risc natural la alunecări de teren, autorităţile administraţiei publice locale: a) identifica, declara şi monitorizează zonele de risc la alunecări de teren; b) asigura managementul situaţiilor de criza în cazul producerii alunecarilor de teren; c) stabilesc, după caz, măsurile de prevenire şi atenuare a riscului natural la alunecări de teren, precum şi condiţiile de autorizare a executării construcţiilor în arealele respective; d) detaliază exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la alunecări de teren. Articolul 5 Terminologia specifică cu care se operează în elaborarea hartilor de risc la alunecări de teren este prezentată în anexa A la prezentele norme metodologice. Capitolul 2 Modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren Articolul 6 Elaborarea hârtii de risc natural la alunecări de teren se realizează, de regula, într-un sistem informaţional integrat, având la baza bănci de date informatizate şi harti digitale. Articolul 7 Pentru elaborarea hârtii de risc natural la alunecări de teren a fiecărui judeţ trebuie parcurse etapele prezentate în anexa B la prezentele norme metodologice. Articolul 8 (1) Banca de date aferentă hârtii de risc natural la alunecări de teren se realizează prin colectarea, stocarea şi prelucrarea informaţiilor şi datelor necesare referitoare la: a) baza topografica şi cartografica (harti existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.); b) alunecarile de teren existente şi lucrările de remediere executate; c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.; d) intervenţiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural al acestora (defrisari, lucrări de terasamente, amplasarea construcţiilor pe versanţi sau la partea superioară a acestora etc.); e) utilizarea prezenta şi de perspectiva a terenului (zone locuite, zone industriale, suprafeţe agricole, păduri etc.); f) elementele expuse hazardului la alunecări de teren (construcţii, terenuri). (2) Identificarea alunecarilor de teren şi inventarierea acestora se fac de către autorităţile publice locale prin completarea datelor cuprinse în fişa-anexa la Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, secretar de stat, şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N-19.o/288-1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998. Articolul 9 (1) Harta de risc natural la alunecări de teren a judeţului, parte componenta a planului de amenajare a teritoriului judeţean şi/sau zonal, se elaborează, de regula, la scara 1:25.000. Documentaţiile de urbanism - planurile de urbanism generale şi regulamentele locale de urbanism aferente - detaliază harta de risc natural la alunecări de teren prin planuri de risc la scări adecvate. (2) Baza topografica şi cartografica pentru harta de risc natural la alunecări de teren utilizează sistemul de proiectie Stereo '70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m şi nivel de referinţa Marea Neagra. Articolul 10 Harta de hazard la alunecări de teren a judeţului, componenta a hârtii de risc natural la alunecări de teren, se întocmeşte etapizat, începând cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la alunecări de teren, precum şi/sau în zonele în care s-au identificat fenomene de instabilitate. Articolul 11 (1) Harta de hazard la alunecări de teren se întocmeşte pe baza planurilor şi hartilor topografice, prin documentare, studii şi cercetări de teren, avându-se în vedere date geologice, geomorfologice, hidrogeologice, hidrologice, meteorologice, existenta alunecarilor de teren şi a lucrărilor de remediere a acestora, date referitoare la intervenţiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural şi altele. (2) Harta de hazard la alunecări de teren se elaborează în conformitate cu principiile din Ghidul privind identificarea şi monitorizarea alunecarilor de teren şi stabilirea soluţiilor-cadru de intervenţie - GT006 97, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 18/N/1997 şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 10/1998, şi Ghidul de redactare a hartilor de risc la alunecare a versantilor, pentru asigurarea stabilitatii construcţiilor - GT019-98, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 80/N/1998 şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 6/2000. (3) Harta de hazard la alunecări de teren se actualizează periodic şi ori de câte ori intervin modificări ale datelor iniţiale. Articolul 12 Pentru redactarea hârtii de hazard la alunecări de teren este necesară parcurgerea următoarelor etape: a) estimarea valorii şi a distribuţiei geografice a coeficienţilor de risc K(a'f7h) pe baza criteriilor din anexa C la prezentele norme metodologice, în domeniul de variatie specific: litologic [K(a)], geomorfologic [K(b)], structural [K(c)], hidrologic şi climatic [K(d)], hidrogeologic [K(e)], seismic [K(f)], silvic [K(g)], antropic [K(h)]; b) stabilirea gradelor de potenţial (scăzut, mediu, ridicat) cărora le corespunde o anumită probabilitate de producere a alunecarilor (practic zero, redusă, medie, medie-mare, mare şi foarte mare); c) împărţirea arealului pe care se doreşte întocmirea hârtii de hazard la alunecări de teren în suprafeţe poligonale delimitate astfel încât sa reprezinte depozite cat mai omogene litologic şi structural; d) evaluarea, pentru fiecare suprafaţa poligonala, a coeficienţilor de risc K(a'f7h); e) calcularea coeficientului mediu de hazard K(m), corespunzător fiecărei suprafeţe poligonale analizate, cu relaţia: ┌ ┐ │K(a) x K(b) │ K(m) = radical (√'76) din │----------- [K(c)+K(d)+K(e)+K(f)+K(g)+K(h)]│; │ 6 │ └ ┘ f) întocmirea hârtii cu distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard K(m). Articolul 13 (1) Elaborarea hârtii de risc natural la alunecări de teren se face pe baza hârtii de hazard la alunecări de teren şi pe baza analizei datelor privind elementele expuse hazardului la alunecări de teren şi a vulnerabilitatii acestora, utilizându-se pentru estimarea riscului la alunecări de teren relaţiile de definiţie prezentate în anexa A la prezentele norme metodologice. (2) Elaborarea hârtii definite la alin. (1) se face cu precădere pentru zonele în care se afla un număr şi/sau o categorie importanţa de elemente supuse unui hazard ridicat al alunecarilor de teren. Articolul 14 Harta de risc natural la alunecări de teren cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone: a) arealele declarate, potrivit legii, zone de risc la alunecări de teren; b) zonele construite expuse alunecarilor de teren şi la care urmează să se stabilească măsuri pentru atenuarea şi/sau înlăturarea efectelor alunecarilor de teren; c) zonele unde frecventa şi amploarea ridicată a alunecarilor de teren nu permit executarea de lucrări de remediere şi impun instituirea interdicţiei amplasarii construcţiilor definitive. Articolul 15 Interpretarea hârtii de risc natural la alunecări de teren permite adoptarea unor categorii de măsuri pentru prevenirea producerii alunecarilor de teren şi atenuarea efectelor acestora, constând, în principal, în: a) modificări în utilizarea terenurilor; restrictionarea şi, după caz, interzicerea amplasarii construcţiilor şi/sau a utilizării terenului, în funcţie de categoria de folosinţă şi de limitarile induse de riscul la alunecări de teren; b) schimbarea destinaţiei terenurilor şi adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul; c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor şi persoanelor pentru cazuri de alunecări de teren; d) monitorizarea alunecarilor de teren în vederea instituirii sistemelor de prognoza şi avertizare; e) alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite sa diminueze riscul la alunecări de teren; f) realizarea planurilor de intervenţie în caz de dezastru. Capitolul 3 Dispoziţii finale Articolul 16 (1) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei iniţiază elaborarea, avizează în comitetele tehnice de specialitate şi aproba ghidurile, metodologiile şi studiile-pilot necesare elaborării hartilor de risc natural la alunecări de teren. (2) Finanţarea acţiunilor prevăzute la alin. (1) se asigura din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 17 Anexele A, B şi C fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexa A la normele metodologice TERMINOLOGIE*) Notă *) În conformitate cu Glosarul internaţional al termenilor de baza, specific managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA) - Geneva 1992, 1993, 1996, sub egida O.N.U. şi adoptat în legislaţia ţărilor membre U.E. Dezastrele naturale sunt fenomene naturale distructive, generatoare de pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti (ploi abundente, viituri, inundaţii, depuneri masive de zapada şi gheaţa, alunecări de teren, cutremure de pământ etc.). Hazardul natural reprezintă posibilitatea de aparitie într-o zona şi pe o perioadă determinata a unui fenomen ce poate genera distrugeri. Măsura hazardului este probabilitatea de depasire a mărimii caracteristice a respectivului fenomen natural într-un areal şi într-un interval de timp dat. Hazardul antropic (generat de om) se referă la acele fenomene, de regula naturale, a căror variatie aleatoare este modificată ca urmare a acţiunii omului. Plaja acestor fenomene este foarte larga, plecand de la modificarea regimului de precipitatii ca urmare a încălzirii atmosferei terestre (influenţa antropica uşoară) şi terminand cu exploziile nucleare (influenţa antropica totală). Zonele expuse hazardului natural sunt arealele delimitate geografic în care valori semnificative ale intensitatii marimilor ce caracterizează fenomenele naturale au probabilitati de depasire ridicate, fără a produce însă în mod expres pagube. Zonele expuse hazardului alunecarilor de teren sunt arealele cu valori ridicate ale probabilitatii de alunecare. Zonele expuse riscurilor naturale sau zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în care intensitatea marimilor ce caracterizează fenomenele naturale distructive are probabilitati de depasire ridicate, conducand în mod obligatoriu la pagube materiale şi/sau pierderi de vieţi omeneşti. Elementele expuse hazardului natural reprezintă totalitatea persoanelor şi bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea fenomenului natural. Elementele expuse hazardului alunecarilor de teren reprezintă totalitatea persoanelor şi bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea alunecarilor de teren. Caracteristica distructiva a unui fenomen natural generator de pagube reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile construcţiilor le produce acestora daune. De exemplu, inundatiile au doua caracteristici distructive: înălţimea coloanei de apa şi câmpul de viteze; alunecarile de teren lente au câmpul de deplasări diferenţiate. Caracteristica distructiva a unei alunecări de teren reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile construcţiilor le produce acestora daune: câmpul de deplasări diferenţiate pentru alunecarile lente, deplasări de subsidenta pentru dezvoltarile retrogresive, energia cinetica a masei alunecatoare pentru alunecarile rapide. Vulnerabilitatea reprezintă gradul de pierderi (de la 0% la 100%) rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane şi materiale. Vulnerabilitatea elementelor expuse la diferite caracteristici distructive reprezintă gradul de afectare al acestora la acţiunea fenomenelor naturale generatoare de pagube. Vulnerabilitatea este un număr adimensional subunitar, având valoarea 0 pentru elementele neafectate şi 1 pentru elementele afectate total (pierderi de vieţi omeneşti şi pagube de ruina). Vulnerabilitatea la alunecări de teren reprezintă gradul de afectare al elementelor expuse la acţiunea hazardului alunecarilor de teren. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţa (viitoare) şi într-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane şi pagubele materiale şi valoarea acestora. Riscul asociat alunecarilor de teren reprezintă pagubele materiale şi pierderile umane potenţiale cauzate de apariţia acestor fenomene naturale. 1. În cazurile în care pagubele materiale şi pierderile umane sunt asociate direct alunecarii versantilor, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare şi valoarea pagubelor materiale şi pierderile umane după relaţiile: R(m) = P(al) x Σ PM (lei/an) R(u) = P(al) x Σ PU (morţi/an), în care: P(al) - probabilitatea de alunecare; V - vulnerabilitatea elementelor expuse; PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse; PU - pierderile de vieţi omeneşti; R(m) - rata anuală a pierderilor materiale; R(u) - rata anuală a pierderilor umane. 2. În cazul alunecarilor de teren lente primare sau reactivate, pagubele, atât materiale, cat şi umane, nu mai sunt maximale. Vulnerabilitatea structurilor afectate de acest tip de alunecări de teren se poate exprima în funcţie de intensitatea caracteristicii distructive. Ţinându-se cont ca aceasta este o variabila aleatoare ce depinde de variatia câmpului de solicitări S şi rezistente R din versant, se vor determina curba probabilitatilor de depasire şi vulnerabilitatile aferente. În acest caz relaţiile de definiţie a riscului vor fi: n R(m) = P(dep) x Σ V(i) x PM(i) i=l m R(u) = P(dep) x Σ V(j) x PU(j), j=l în care: P(dep) - probabilitatea de depasire a caracteristicii distructive; PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse; PU - pierderile de vieţi omeneşti; R(m) - rata anuală a pierderilor materiale; R(u) - rata anuală a pierderilor umane. Suma se referă la totalitatea elementelor expuse hazardului de alunecare. Hartile de hazard natural reprezintă izolinii privind distribuţia geografică plana a valorilor probabilitatilor de producere a fenomenelor naturale generatoare de pagube, fiind specifice fiecărui fenomen natural şi fiecărei caracteristici distructive. Hartile de risc natural reprezintă izolinii privind distribuţia geografică plana a valorilor pagubelor materiale şi pierderilor umane cauzate de apariţia fenomenelor naturale generatoare de pagube. Pentru arealele expuse simultan mai multor fenomene naturale distructive valorile riscului se pot aditiona. Hartile de hazard la alunecare reprezintă izolinii privind distribuţia geografică plana a valorilor probabilitatilor de alunecare sau ale probabilitatilor de depasire pentru diferite caracteristici distructive specifice, generatoare de pagube. Hartile de risc asociat alunecarilor de teren reprezintă distribuţia plana a valorilor pagubelor materiale şi pierderilor umane anuale potenţiale, cauzate de producerea alunecarilor de teren. Anexa B la normele metodologice ETAPELE ELABORĂRII HARTILOR DE RISC LA ALUNECĂRI DE TEREN ^ │ ┌──────────────────┐ │ E ┌───────>│a) Folosinţe teren│ │ T │ └──────────────────┘ │ A │ ┌──────────────────┐ │ P ├───────>│b) Date arhiva │ │ A │ └──────────────────┘ │ │ ┌───────────────────────┐ │ I ├───────>│c) Cartare de suprafaţa│ │ │ └───────────────────────┘ │ (c │ ┌───────────────────────────┐ │ a ┌─────────────┐ │ │d) Inventariere manifestări│ │ l │1. STABILIREA│ ├───────>│locale de pierdere a │ │ i │TERITORIULUI │ │ │stabilitatii │ │ t │DE STUDIAT │<───────┤ ├───────────────────────────┤ │ a │ŞI CREAREA │ ├───────>│e) Măsuri de stabilizare │ │ t │BAZEI DE DATE│ │ │existente │ │ i └──────┬──────┘ │ ├───────────────────────────┤ │ v │ │ │f) Studierea climei (tempe-│ │ a) │ └───────>│raturi, precipitatii, vant)│ │ │ │a vegetatiei şi a solurilor│ │ v └───────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ │ │2. REDACTAREA│ │ │ HÂRTII DE │ │ │ HAZARD │ │ │Scara 1:25000│ │ └──────┬──────┘ │ │ ┌────────────────────────────┐ │ │ ┌───────>│a) Evidentierea litologiei │ │ │ │ │zonei prin foraje geotehnice│ │ v │ └────────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ │ ┌────────────────────────────┐ v │3. EFECTUAREA│ │ │b) Aflarea nivelului apei │ │ DE ÎNCERCĂRI│<───────┼───────>│subterane prin foraje │ ^ │ ÎN-SITU │ │ │piezometrice │ │ └──────┬──────┘ │ └────────────────────────────┘ │ │ │ ┌────────────────────────────┐ │ E │ │ │c) Cunoaşterea eventuala a │ │ T │ └───────>│posibilelor suprafeţe de │ │ A │ │cedare prin metode electro- │ │ P │ │metrice │ │ A v └────────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ ┌────────────────────────────┐ │ a │4. ÎNCERCĂRI │ │Proprietăţi fizice şi meca- │ │ II │ LABORATOR │<───────────────>│nice ale pământurilor │ │ a │ GEOTEHNIC │ └────────────────────────────┘ │ └──────┬──────┘ │(de │ ┌──────────────────────────┐ │ d │ │a) Prelucrari date geoteh-│ │ e │ ┌──────> │ nice de laborator │ │ t v │ └──────────────────────────┘ │ a ┌─────────────┐ │ ┌───────────────────────────┐ │ l │5.PRELUCRAREA│ │ │b) Prelucrari date obţinute│ │ i │ DATELOR │<───────┼──────> │din măsurători în-situ │ │ u) └──────┬──────┘ │ └───────────────────────────┘ │ │ │ ┌───────────────────────────┐ │ │ │ │c) Calcule de verificare a │ │ │ └──────> │ stabilitatii versantilor │ │ v └───────────────────────────┘ │ ┌───────────────┐ │ │6. REDACTAREA │ │ │HÂRTII DE HA- │ │ │ZARD DE DETALIU│ │ │Scara 1:5.000 │ │ │sau mai mare │ │ └──────┬──────-─┘ │ │ │ │ │ │ │ v │ ┌─────────────────┐ │ │7. EVALUAREA │ │ │VULNERABILITATII │ │ │ELEMENTELOR EX- │ │ │PUSE, PAGUBELOR │ │ │MATERIALE ŞI │ │ │PIERDERILOR UMANE│ │ └──────┬──────────┘ │ │ ┌───────────────────────────┐ │ │ │ Suprapunerea tuturor │ │ │<───────────────────────┤datelor şi informaţiilor │ │ │ │ acumulate │ │ v └───────────────────────────┘ │ ┌─────────────┐ ┌─────────────────────┐ │ │8.REALIZAREA │ │PROPUNERI SOLUŢII DE │ │ │ HARTILOR DE ├────────────────>│REDUCERE A RISCULUI │ v │ RISC │ └─────────────────────┘ └─────────────┘ ANEXA C la normele metodologice CRITERII pentru estimarea potenţialului şi probabilitatii de producere a alunecarilor de teren ┌─┬─┬─┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │N│S│C│ POTENŢIALUL DE PRODUCERE AL ALUNECARILOR (p) │ │r│I│R├───────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────┤ │ │M│I│ SCĂZUT │ MEDIU │ RIDICAT │ │c│B│T├───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┤ │r│O│E│ PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECARILOR (P) ŞI │ │t│L│R│ COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR (K) │ │ │ │I├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │U│ PRACTIC ZERO │ REDUSĂ │ MEDIE │ MEDIE-MARE │ MARE │ FOARTE │ │ │ │L│ │ │ │ │ │ MARE │ │ │ │ ├──────────────┼────────┼────────────┼──────────────────┼───────┼────────┤ │ │ │ │ 0 │ < 0,10 │0,10 + 0,30 │ 0,31 + 0,50 │0,51 + │ > 0,80 │ │ │ │ │ │ │ │ │0,80 │ │ ├─┼─┼─┼──────────────┼────────┼────────────┼──────────────────┼───────┼────────┤ │0│1│2│ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ ├─┼─┼─┼──────────────┴────────┼────────────┴──────────────────┼───────┴────────┤ │1│a│L│Roci stancoase, masive,│Majoritatea rocilor sedimentare│Roci sedimentare│ │ │ │I│compacte sau fisurate, │care fac parte din formatiunea │detritice necon-│ │ │ │T│nealterate │acoperitoare (deluvii, coluvii │solidate - neci-│ │ │ │O│ │şi depozite proluviale) şi din │mentate, de ti- │ │ │ │L│ │categoria rocilor semistancoase│pul argilelor şi│ │ │ │O│ │(roci pelitice stratificate, │argilelor grase,│ │ │ │G│ │cum sunt sisturile argiloase, │saturate, plas- │ │ │ │I│ │marnele şi marnocalcarele, cre-│tic moi - plas- │ │ │ │C│ │tele s.a., rocile metamorfice, │tic consistente,│ │ │ │ │ │îndeosebi sisturile de epizona │cu umflari şi │ │ │ │ │ │şi mai puţin cele de mesozona, │contractii mari,│ │ │ │ │ │puternic alterate şi exfoliate,│argile montmori-│ │ │ │ │ │unele roci de natura magmatica │llonitice, │ │ │ │ │ │puternic alterate s.a.) │puternic expan- │ │ │ │ │ │ │sive, prafuri şi│ │ │ │ │ │ │nisipuri mici şi│ │ │ │ │ │ │mijlocii afanate│ │ │ │ │ │ │în stare submer-│ │ │ │ │ │ │sata, brecia │ │ │ │ │ │ │sarii etc. │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │2│b│G│Relief plan orizontal │Relief de tip colinar, caracte-│Relief caracte- │ │ │ │E│afectat de procese de │ristic zonelor piemontane şi de│ristic zonelor │ │ │ │O│eroziune nesemnifica- │podis, fragmentat de reţele │de deal şi de │ │ │ │M│tive, vaile care cons- │hidrografice cu vai ajunse │munte, puternic │ │ │ │O│tituie reţeaua hidro- │într-un anumit stadiu de matu- │afectat de o re-│ │ │ │R│grafica fiind într-un │ritate, marginite de versanţi │tea densa de vai│ │ │ │F│avansat stadiu de │cu înălţimi medii şi inclinari │ţinere cu ver- │ │ │ │O│maturitate │în general, medii şi mari. │santi înalţi şi │ │ │ │L│ │ │puternic incli- │ │ │ │O│ │ │nati, majorita- │ │ │ │G│ │ │tea vailor fiind│ │ │ │I│ │ │subsecvente │ │ │ │C│ │ │(paralele cu │ │ │ │ │ │ │direcţia │ │ │ │ │ │ │stratelor). │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │3│c│S│Corpuri masive de roci │Majoritatea structurilor geolo-│Structuri geolo-│ │ │ │T│stancoase de natura │gice cutate şi faliate afectate│gice caracteris-│ │ │ │R│magmatica, roci sedi- │de clivaj şi fisuraţie, struc- │tice ariilor │ │ │ │U│mentare stratificate, │turile diapire, zonele ce mar- │geosinclinale în│ │ │ │C│cu strate în poziţie │cheaza fruntea pânzelor de │facies de flis │ │ │ │T│orizontala, roci meta- │sariaj. │şi formatiunilor│ │ │ │U│morfice cu suprafeţe de│ │de molasa din │ │ │ │R│sistuozitate dispuse în│ │depresiunile │ │ │ │A│plane orizontale. │ │marginale, struc│ │ │ │L│ │ │turi geologice │ │ │ │ │ │ │stratificate, │ │ │ │ │ │ │puternic cutate │ │ │ │ │ │ │şi dislocate, │ │ │ │ │ │ │afectate de o │ │ │ │ │ │ │reţea densa de │ │ │ │ │ │ │clivaj, fisura- │ │ │ │ │ │ │tie şi strati- │ │ │ │ │ │ │ficaţie. │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │4│d│H│Zone în general aride, │Cantităţi moderate de precipi- │Precipitatii │ │ │ │I│cu precipitatii medii │tatii. Vaile principale din │lente de lungă │ │ │ │D│anuale reduse. Debitele│reţeaua hidrografica au atins │durata cu posi- │ │ │ │R│scurse pe albiile rau- │stadiul de maturitate în timp │bilitati mari de│ │ │ │O│rilor, ale căror bazine│ce afluentii acestora se afla │infiltrare a │ │ │ │L│hidrografice se extind │încă în stadiul de tinerete. În│apei în roci. │ │ │ │O│în zone de deal şi de │timpul viiturilor se produc │La ploi rapide, │ │ │ │G│munte, în general sunt │atât eroziuni verticale cat şi │viteze mari de │ │ │ │I│controlate de precipi- │laterale. Importante transpor- │scurgeri cu │ │ │ │C│tatiile din aceste zone│turi şi depuneri de debite │transport de │ │ │ │ │Pe albiile râurilor │solide. │debite solide. │ │ │ │S│predomina procesele de │ │Predomina proce-│ │ │ │I│sedimentare, eroziunea │ │sele de eroziune│ │ │ │ │producandu-se numai │ │verticala. │ │ │ │C│lateral în timpul │ │ │ │ │ │L│viiturilor. │ │ │ │ │ │I│ │ │ │ │ │ │M│ │ │ │ │ │ │A│ │ │ │ │ │ │T│ │ │ │ │ │ │I│ │ │ │ │ │ │C│ │ │ │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │5│e│H│Curgerea apelor freati-│Gradienti de curgere a apei │Curgerea apelor │ │ │ │I│ce are loc la gradienti│freatice moderati. Forţele de │freatice are loc│ │ │ │D│hidraulici foarte mici.│filtratie au valori care pot │sub gradienti │ │ │ │R│Forţele de filtratie │influenţa sensibil starea de │hidraulici mari.│ │ │ │O│sunt neglijabile. │echilibru a versantilor. │La baza versan- │ │ │ │G│Nivelul liber al apei │Nivelul apei freatice, în gene-│tilor, uneori şi│ │ │ │E│freatice se afla la │ral, se situeaza la adancimi │pe versanţi, │ │ │ │O│adancime mare. │mai mici de 5 metri. │apar izvoare de │ │ │ │L│ │ │apa. Exista o │ │ │ │O│ │ │curgere din în- │ │ │ │G│ │ │teriorul versan-│ │ │ │I│ │ │tilor către su- │ │ │ │C│ │ │prafata acestora│ │ │ │ │ │ │cu dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │unor forte de │ │ │ │ │ │ │filtratie ce pot│ │ │ │ │ │ │contribui la │ │ │ │ │ │ │declanşarea unor│ │ │ │ │ │ │alunecări de │ │ │ │ │ │ │teren. │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │6│f│S│Intensitate seismică pe│Intensitate seismică de │Intensitate │ │ │ │E│scara M.S.K mai mica de│gradul 6-7 │seismică mai │ │ │ │I│gradul 6 │ │mare de gradul 7│ │ │ │S│ │ │ │ │ │ │M│ │ │ │ │ │ │I│ │ │ │ │ │ │C│ │ │ │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │7│g│S│Gradul de acoperire cu │Gradul de acoperire cu vegeta- │Gradul de acope-│ │ │ │I│vegetaţie arboricola │tie arboricola cuprins între │rire cu vegeta- │ │ │ │L│mai mare de 80%. Păduri│20% şi 80%. Păduri de foioase │tie arboricola │ │ │ │V│de foioase cu arbori de│şi conifere, cu arbori de │mai mic de 20%. │ │ │ │I│dimensiuni mari. │varste şi dimensiuni variate. │ │ │ │ │C│ │ │ │ ├─┼─┼─┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤ │8│h│A│Pe versanţi nu sunt │Pe versanţi sunt executate o │Versanţi afec- │ │ │ │N│executate construcţii │serie de lucrări (platforme de │tati de o reţea │ │ │ │T│importante, acumularile│drumuri şi cale ferată, canale │densa de conduc-│ │ │ │R│de apa lipsesc. │de coasta, cariere s.a.) cu │te de alimentare│ │ │ │O│ │extindere limitată şi pentru │cu apa şi cana- │ │ │ │P│ │care s-au executat lucrări │lizare, drumuri,│ │ │ │I│ │corespunzătoare de protecţie a │cai ferate, │ │ │ │C│ │versantilor. │canale de coasta│ │ │ │ │ │ │cariere, supra- │ │ │ │ │ │ │încărcarea aces-│ │ │ │ │ │ │tora în partea │ │ │ │ │ │ │superioară cu │ │ │ │ │ │ │depozite de hal-│ │ │ │ │ │ │da, construcţii │ │ │ │ │ │ │grele s.a. │ │ │ │ │ │ │Lacuri de acumu-│ │ │ │ │ │ │lare care ume- │ │ │ │ │ │ │zesc versantii │ │ │ │ │ │ │în partea │ │ │ │ │ │ │inferioară. │ └─┴─┴─┴───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┘ NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la inundaţii EMITENT GUVERNUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 7 mai 2003 Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1 Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la inundaţii, denumite în continuare norme metodologice, prezintă cadrul general privind succesiunea operaţiilor de întocmire a hartilor de risc natural la inundaţii şi conţinutul acestora. Articolul 2 Harta de risc natural la inundaţii constituie documentaţia ce cuprinde (în forma scrisă şi grafica) zonele inundabile la diverse probabilitati de producere a viiturilor, cu indicarea pagubelor materiale şi umane potenţiale, pentru unităţi administrativ-teritoriale afectate de inundaţii. Articolul 3 (1) Harta de risc natural la inundaţii constituie parte componenta a documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se detaliază în planurile de urbanism generale, zonale şi locale ale localităţilor fiecărui judeţ şi municipiului Bucureşti şi urmează acelaşi regim juridic, de finanţare şi aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism. (2) Harta de risc natural la inundaţii este documentul pe baza căruia consiliul judeţean poate declara un areal ca zona de risc la inundaţii. Articolul 4 Pe baza hartilor de risc la inundaţii autorităţile administraţiei publice locale împreună cu unităţile teritoriale aparţinând Administraţiei Naţionale "Apele Române": a) identifica, declara şi monitorizează zonele de risc la inundaţii; b) asigura managementul situaţiilor de criza în cazul producerii inundaţiilor; c) stabilesc, după caz, măsurile de prevenire şi atenuare a riscului natural la inundaţii, precum şi condiţiile de autorizare a executării construcţiilor în arealele respective; d) detaliază exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la inundaţii. Capitolul 2 Modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la inundaţii Articolul 5 Elaborarea hârtii de risc natural la inundaţii se realizează într-un sistem integrat, având la baza bănci de date informatizate şi harti digitale. Articolul 6 Pentru elaborarea hârtii de risc natural la inundaţii a fiecărui judeţ trebuie parcurse următoarele etape: a) întocmirea hârtii cu limitele zonelor inundabile pentru diverse asigurări de producere a viiturilor; b) determinarea obiectivelor potenţial a fi afectate; c) evaluarea vulnerabilitatii obiectivelor expuse riscului; d) estimarea pagubelor materiale (exprimate valoric) şi a pierderilor de vieţi omeneşti (exprimate numeric) în funcţie de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de valoarea riscului la care sunt expuse; e) constituirea băncii de date judeţene; f) redactarea hârtii de risc natural la inundaţii; g) detalierea hârtii de risc natural la inundaţii la nivelul localităţilor. Articolul 7 (1) Banca de date aferentă hârtii de risc natural la inundaţii se realizează prin colectarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor şi datelor necesare referitoare la: a) baza topografica şi cartografica (harti existente, fotograme, imagini satelitare şi reambulari ale acestora, profile transversale şi profile longitudinale prin albiile râurilor, relevee la staţiile hidrometrice, la construcţiile hidrotehnice şi lucrările de arta etc.); b) zone în care s-au produs inundaţii la cea mai mare viitura cunoscută (viitura istorica), lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi de protecţie a malurilor executate; c) caracterizarea bazinului hidrografic de recepţie din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.; d) intervenţiile asupra morfologiei cursului de apa de natura sa schimbe regimul natural al scurgerii maxime a apelor (colmatari şi eroziuni regresive ale talvegului cursului de apa, defrisari în albiile minore şi majore, împăduriri ale versantilor, lucrări de terasamente, amplasarea construcţiilor în albia major inundabila etc.); e) utilizarea prezenta şi de perspectiva a albiei majore inundabile (zone locuite, zone industriale, suprafeţe agricole, păduri, captări şi reţele de alimentare cu apa, canalizari, staţii de pompare, şosele şi cai ferate, linii electrice şi telefonice, diguri şi alte obiective care pot fi afectate); f) nominalizarea instituţiilor responsabile cu gestionarea crizei (primării, inspectorate de protecţie civilă, pompieri, jandarmerie, unităţi de gospodărire a apelor), precum şi a zonelor de refugiu şi căilor de acces la acestea; g) elementele expuse hazardului la inundaţii (construcţii, terenuri etc.). (2) Identificarea zonelor inundabile şi inventarierea acestora se fac de către autorităţile publice locale împreună cu unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", ţinându-se seama şi de datele cuprinse în fişa-anexa la Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, secretar de stat, şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N-19.o/288 1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998. Articolul 8 (1) Harta de risc natural la inundaţii a judeţului, parte componenta a planului de amenajare a teritoriului judeţean şi/sau zonal, se elaborează, de regula, la scara 1:25.000. Documentaţiile de urbanism planurile de urbanism generale şi regulamentele locale de urbanism aferente - detaliază harta de risc natural la inundaţii prin planuri de risc la scări adecvate. (2) Baza topografica şi cartografica pentru harta de risc natural la inundaţii utilizează sistemul de proiectie Stereo '70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m şi nivel de referinţa Marea Neagra. Articolul 9 Harta de risc la inundaţii a localităţii se întocmeşte etapizat, începând cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la inundaţii pe cursuri de apa şi pe torenţi, precum şi/sau în zonele în care s-au identificat fenomene de inundaţii. Articolul 10 (1) Harta de risc natural la inundaţii se întocmeşte numai de instituţii specializate autorizate de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, pentru probabilitatile de depasire a debitelor maxime de: 20%, 10%, 5%, 2%, 1% şi 0,1%, în funcţie de importanţa obiectivelor aflate în zona de risc şi încadrarea în clasele şi categoriile de importanţa corespunzătoare ale acestora. (2) Harta de risc la inundaţii se actualizează periodic şi ori de câte ori intervin modificări ale datelor iniţiale. Articolul 11 Pentru redactarea hârtii de risc la inundaţii este necesară parcurgerea următoarelor etape: a) procurarea planurilor care să conţină curbe de nivel şi cote de teren în zona potenţial inundabila a localităţii; b) delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apa, după caz, de către unităţile de gospodărire a apelor împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor riverane; c) efectuarea calculelor hidraulice pentru delimitarea zonelor potenţial inundabile; d) trasarea pe planurile de situaţie a benzilor inundabile şi stabilirea clasei şi categoriei de importanţa a obiectivelor sociale şi economice potenţial afectate; e) trasarea pe planurile de urbanism general a limitei de inundabilitate corespunzătoare clasei de importanţa stabilite; f) evaluarea pagubelor potenţiale (fizic şi valoric); g) avizarea hartilor privind zonele de risc la inundaţii de către organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, competente potrivit legii; h) aprobarea hartilor privind zonele de risc la inundaţii de către consiliile judeţene. Articolul 12 Harta de risc natural la inundaţii cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone: a) zone în care se impune instituirea interdicţiei de amplasare a construcţiilor definitive, unde frecventa inundaţiilor, adâncimea apei, viteza acesteia şi durata inundaţiilor fac din acestea o cale de scurgere a apelor mari; b) zone construite care prezintă risc major la inundaţii - zone care urmează să fie aparate prin măsuri structurale şi nestructurale, conform legislaţiei şi reglementărilor în vigoare. Articolul 13 Interpretarea hârtii de risc natural la inundaţii permite adoptarea unor categorii de măsuri pentru prevenirea producerii de inundaţii şi atenuarea efectelor acestora, constând, în principal, în: a) modificări în utilizarea terenurilor; restrictionarea şi, după caz, interzicerea amplasarii construcţiilor şi/sau a utilizării terenului, în funcţie de categoria de folosinţă şi de limitarile induse de riscul la inundaţii; b) adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul; c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor şi persoanelor pentru cazuri de inundaţii; d) monitorizarea inundaţiilor în vederea instituirii sistemelor de prognoza şi avertizare; e) alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite sa diminueze riscul la inundaţii; f) realizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor. Capitolul 3 Dispoziţii finale Articolul 14 (1) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului iniţiază elaborarea, avizează în comitetele tehnice de specialitate şi aproba ghidurile, metodologiile şi studiile-pilot necesare elaborării hartilor de risc natural la inundaţii. (2) Finanţarea acţiunilor prevăzute la alin. (1) se asigura din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, secretar de stat, şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 62/N-19.o/288-1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998, va fi actualizat conform prevederilor prezentelor norme metodologice.