Code of good agricultural practices

1 CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole EMITENT  MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR  MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 754 bis din 3 august 2021 Data intrării în vigoare 03-08-2021 Notă Aprobat prin ORDINUL nr. 333/165/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din 3 august 2021. 1. Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole şi Programele de acţiune Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezintă apele dulci, care pe lângă utilizarea ca sursă de apă potabilă, reprezintă un principal element economic şi de recreere. Reţeaua de râuri, lacuri şi zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de reţeaua hidrografică de suprafaţă, care drenează în acesta şi care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluarea cu nutrienţi proveniţi din surse agricole. a)Surse de poluare Poluarea din activităţi agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză). Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafaţă şi/sau de adâncime) provine de la o singură sursă de poluare, care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.). Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de: – Dejecţii animale semilichide şi lichide; – Gunoi de grajd sub formă solidă; – Efluenţi din silozuri; – Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; – Scurgeri din depozite de îngrăşăminte chimice şi organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor şi pot afecta viaţa acvatică din apele de suprafaţă făcându-le improprii şi pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă. Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe căi. Activităţile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării difuze a corpurilor de apă ca urmare a pierderilor de nutrienţi (azot şi fosfor) către corpurile de apă de suprafaţă şi/sau subterane. Dejecţiile animale şi resturile vegetale sunt surse potenţiale pentru poluarea, în principal, cu substanţe organice şi nutrienţi. Descompunerea celor mai mulţi poluanţi conduce la scăderea oxigenului din apă ameninţând supravieţuirea formelor de viaţă acvatică (plante, peşti, nevertebrate). b)Efecte Dejecţiile lichide, semi-lichide şi solide din fermele de animale precum şi efluenţii din silozuri conţin cantităţi mari de nutrienţi. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantităţi mici din aceste substanţe poate avea consecinţe grave asupra calităţii apei din corpul de apă respectiv şi din corpurile de apă conexe. Efectul principal al poluării cu nitraţi al apelor de suprafaţă îl reprezintă eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafaţă (dulci sau marine) este caracterizată prin creşterea accelerată a algelor şi a altor plante acvatice ca urmare a conţinutului crescut de compuşi ai azotului şi fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentraţiile mari de nutrienţi în apă se pot aminti: – Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor şi animalelor; – Creşterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantităţii de oxigen în apă având ca efect moartea peştilor; – Diminuarea limpezimii apei; 2 – Pierderea biodiversităţii; – Diminuarea valorii economice şi de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit şi turism); – Creşterea costurilor în instalaţiile de tratare a apelor provocate de necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor şi toxinelor. Efectul principal al poluării cu nitraţi a apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilităţii apei. În România procentul populaţiei care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ. Consumul de apă poluată cu nitraţi determină apariţia intoxicaţiei acute la grupa de vârstă sugar copil mic (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut). În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu nitraţi poate determina intoxicaţia cronică, asimptomatică de cele mai multe ori, dar cu posibile efecte carcinogene, mutagene şi teratogene. Femeile gravide expuse intoxicaţiei cu nitraţi pot prezenta avort spontan în orice moment al evoluţiei sarcinii, sau pot da naştere copiilor cu malformaţii, datorită efectului mutagen/teratogen. Prin fierberea apei, nitraţii nu sunt eliminaţi c)Cadrul legislativDirectiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, denumită în continuare "Directiva Cadru Apă", transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare reprezintă principalul act normativ al cărui obiectiv principal este legat de calitatea apei, accentul fiind pus pe atingerea stării «bune» de calitate a apelor.Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, denumită în continuare "Directiva Nitraţi", a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiective reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din agricultură şi prevenirea acestui tip de poluare. În conformitate cu prevederile Directivei Nitraţi, se elaborează: – un Cod de Bune Practici Agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, pentru uzul fermierilor - ce poate fi pus în aplicare în mod voluntar; – un Program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole care se aplică obligatoriu la nivel naţional. 1. Descrierea generală a principiilor de stabilire a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare, criteriile utilizate pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil să fie afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt următoarele: ● Dacă apele dulci de suprafaţă, utilizate sau care în perspectivă vor fi utilizate ca sursă de apă potabilă, conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari de 50 mg NO(3)/l dacă nu se iau măsuri de protecţie; ● Apele subterane ce conţin sau sunt susceptibile să conţină concentraţii de nitraţi mai mari decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecţie; 3 ● Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere şi marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecţie. Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitraţi, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acţiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la nitraţi. Având în vedere criteriile de protecţie a apelor, inclusiv principiul prevenţiei, care se aplică la nivelul Uniunii Europene în baza Directivei Nitraţi (art. 1 prevede reducerea şi prevenirea poluării cu nitraţi) şi ţinând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre şi de faptul că aproape toate resursele naţionale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României. Aplicarea unui program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României, asigură îndeplinirea obiectivelor Directivei Nitraţi şi constituie o excepţie de la obligaţia desemnării/redesemnării zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Astfel, nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitraţi. Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole nr. 221983/GC/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acţiune la nivel naţional, are ca obiectiv principal reducerea şi prevenirea poluării apelor cu nitraţi din surse agricole şi a eutrofizării apelor de suprafaţă în conformitate cu prevederile Directivei Nitraţi şi în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă în ceea ce priveşte atingerea stării bune a tuturor apelor. 2. Îngrăşămintele - sursă potenţială de poluare a apei şi solului a)Principii generale privind dinamica îngrăşămintelor în sol şi transferul lor către mediul acvatic (subteran şi de suprafaţă) În condiţiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantităţi tot mai mari de produse agricole, în condiţiile creşterii demografice mondiale, dar şi pentru producţia ecologică, destinată unui segment mult mai redus şi mai selectiv de piaţă, o importanţă majoră o reprezintă orientările spre o agricultură durabilă. Stabilirea regimului de nutriţie a plantelor constituie o prerogativă din perspectiva evaluării dozelor de fertilizanţi care să asigure un optim al nutriţiei şi dezvoltării plantelor. Un îngrăşământ poate fi un produs natural sau de sinteză (chimic), de natură organică sau/şi minerală, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în sol, la suprafaţă, sau foliar în scopul sporirii fertilităţii solului şi asigurării unei dezvoltări şi creşteri normale a plantelor. O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2. Dacă îngrăşămintele nu sunt folosite corespunzător, ţinând cont de însuşirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienţi al plantelor şi de recoltele prognozate, acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător şi în special a mediului acvatic. În ceea ce priveşte poluarea difuză cu nitraţi a apelor, se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere; ● nitraţi proveniţi din mineralizarea produselor vegetale, a deşeurilor, reziduurilor şi apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice. Dinamica îngrăşămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde în principal de regimul precipitaţiilor, de tipul de sol, de stratul cuprins între baza solului şi apa freatică, de pantă şi de vegetaţie. Transportul substanţelor conţinute în îngrăşăminte către apele de suprafaţă se face prin procesele specifice de curgere a apei la suprafaţa solului - favorizate de pantă şi de lipsa vegetaţiei. În general aceste procese apar la precipitaţii intense, topirea bruscă a zăpezii sau atunci când conţinutul de apă din sol este între capacitatea de câmp şi saturaţie. În cazul în care se aplică cantităţi de îngrăşăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitraţii) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular şi îndreptate către acviferul freatic (în special în cazul solurilor nisipoase sau unde nivelul freatic este ridicat). Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoşi urmaţi de ani ploioşi conduce, în anii secetoşi, la acumularea de nitraţi în zona nesaturată dintre stratul radicular şi acviferul freatic, nitraţi care sunt transferaţi apoi în freaticul liber în anii ploioşi (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitraţi, chiar dacă sunt mici în anii secetoşi, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitaţii excedentare. b)Îngrăşăminte chimice 4 Îngrăşămintele chimice se remarcă prin concentraţia mare a macronutrienţilor (substanţei active) şi multiplele posibilităţi de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu uşurinţă (exceptând azotatul de amoniu), iar administrarea lor se poate face mecanizat cu mare precizie, atât cu mijloace terestre cât şi aeriene. Îngrăşămintele cu azot prezintă o mare solubilitate şi au calitatea de a asigura nutrienţii necesari plantelor într-o formă care să permită absorbţia lor directă şi uşoară. Un alt avantaj important al îngrăşămintelor chimice este acela că permit asocierea şi aplicarea lor împreună cu cele organice sau îngrăşămintele verzi. Îngrăşămintele cu fosfor prezintă solubilitate mult mai redusă (10 - 20% în primul an de la aplicare în cazul fosforului şi 30 - 40% pentru potasiu), acumulându-se în formaţiunile minerale coloidale ale solului, fiind apoi blocate sub formă de fosfaţi greu solubili de calciu, magneziu, fier şi aluminiu. În conformitate cu legislaţia naţională, în agricultura din România se utilizează numai îngrăşămintele cu marcajul (EC) produse în Uniunea Europeană, conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, privind îngrăşămintele, cu modificările şi completările ulterioare, sau autorizate în România. Lista îngrăşămintelor comercializate şi autorizate în România se află publicată pe site-ul http://www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrăşămintelor. Disiparea nutrienţilor aplicaţi în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrăşământ utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrăşămintele minerale cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitraţi în anumite circumstanţe şi concentrarea lor în timp în apele subterane şi de suprafaţă. Fosfaţii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracţiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiţi. Cantitatea de fosfaţi solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mişcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă. Cunoscând aceste particularităţi ale îngrăşămintelor chimice (N şi P) se poate aprecia că: ● riscul de poluare a apelor subterane cu fosfaţi este foarte limitat deoarece fosforul are o mobilitate redusă. O excepţie o reprezintă situaţia în care îngrăşămintele de acest tip sunt utilizate necorespunzător, în doze excesive, an de an, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngrăşăminte fără să le adsoarbă; ● riscul de poluare a apelor de suprafaţă cu fosfaţi este ridicat în general din cauza proceselor erozionale de scurgere care provoacă transportul şi acumularea particulelor de sol încărcate cu fosfaţi în apele de suprafaţă; ● riscul de poluare cu nitraţi este mare din cauza solubilităţii lor ridicate în apa din sol şi a uşurinţei cu care sunt transportaţi în adâncime cu apele de percolare. Utilizând un bilanţ simplificat al nutrienţilor, se realizează adaptarea administrării în câmp a îngrăşămintelor, atât la nevoile culturilor agricole în diferite faze de vegetaţie (ce necesită cantităţi şi tipuri diferite de nutrienţi, care să fie prezente în sol la momentul potrivit), cât şi la condiţiile meteorologice, care au influenţă decisivă asupra nitrificării amoniului şi a solubilizării nitraţilor. Administrarea fracţionată a îngrăşămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de îngrăşăminte, evitând riscul de fitotoxicitate şi de creştere a presiunii osmotice, reducerea riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetaţie cu elementul nutritiv respectiv şi o valorificare mai bună a elementelor nutritive. O cerinţă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice sau organice şi să cunoască foarte bine condiţiile şi perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoştinţe, alături de evaluarea corectă a cantităţilor de nitraţi din sol, permit producătorului agricol să optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrăşăminte şi valoarea producţiei obţinute, în condiţii de protecţie a mediului. c)Îngrăşăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) Producţia animalieră se dezvoltă în gospodării individuale şi în ferme mari de creştere a animalelor. O consecinţă importantă constă în acumularea în cantităţi mari a materialelor organice reziduale de consistenţă solidă, lichidă şi semilichidă. În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrăşăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere. Agricultura românească, chiar la mai mult de 10 ani de la aderare, a rămas duală, fermele mici/gospodăriile coexistând cu fermele mari, intensive, chiar dacă numărul de animale în gospodării are o tendinţă descrescătoare, creşterea numărului de animale evidenţiindu-se mai ales în fermele mari şi foarte mari. 5 Încărcarea resurselor de apă cu nutrienţi proveniţi din deversările dejecţiilor de la fermele de animale este o consecinţă negativă, atât a neglijenţei şi exploatării unor utilaje tehnologice şi a unor facilităţi de stocare defecte, cât şi a nerespectării legislaţiei în vigoare privind apa şi protecţia mediului. În cazul fermelor mici/gospodăriilor, principala problemă provine din nevoia de conştientizare cu privire la rolul de poluant al gunoiului de grajd, stocat sau aplicat necorespunzător asupra apei. Producătorii agricoli din sectorul vegetal pot beneficia de îngrăşămintele organice în detrimentul îngrăşămintelor chimice, care sunt mai puţin accesibile datorită preţurilor ridicate. Acest îngrăşământ organic este ieftin şi la îndemâna fiecărui producător agricol şi în plus, poate fi completat cu îngrăşăminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienţi pentru culturile agricole, în funcţie de potenţialul existent al solului. Dezvoltarea şi concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calităţii apelor din multiple cauze, cum ar fi: ● densitatea mare a animalelor în raport cu suprafaţa agricolă aferentă sectorului zootehnic; ● concentrare şi amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafaţă, ori pe terenuri cu apă freatică aproape de suprafaţă, ori pe terenuri în pantă; ● modul defectuos de stocare şi scurgere a efluenţilor, conducând la contaminarea solului şi a apei cu nitraţi şi metale grele; ● desfăşurarea unor practici greşite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecţiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicţie din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri îngheţate etc.) Orice îngrăşământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activităţii bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric şi amoniacal. Principalul factor de evoluţie spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantităţile de carbon şi azot din îngrăşământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puţin ridicat şi condiţionează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcţie de valoarea raportului C/N. Îngrăşămintele organice cu un raport C/N scăzut (< 15) cum sunt dejecţiile fără aşternut de paie, evoluează rapid (nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrăşămintele cu raport C/N ridicat (> 30), cum sunt dejecţiile cu aşternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcţie de tipul substanţelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puţin degradabile şi de natura dejecţiilor. d)Principii generale de fertilizare echilibrată În acord cu necesităţile şi legislaţia pentru protecţia calităţii apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în aşa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele chimice şi organice aplicate. Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la însuşirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienţi se face în funcţie de rezerva de nutrienţi a solului, de condiţiile climatice locale, precum şi de cantitatea şi calitatea producţiei prognozate. Fertilizarea raţională cu îngrăşăminte chimice şi organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii: ● Aplicarea se face doar în perioada de vegetaţie activă. Fertilizarea aplicată în perioadele de repaus vegetativ conduce la pierderi importante de nutrienţi în apele de suprafaţă şi în pânza freatică, implicit la poluarea acestora cu nitraţi; ● Punerea la dispoziţie, pe toată perioada de vegetaţie, o serie de nutrienţi minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor şi molibden), în cantităţi şi proporţii adecvate pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ şi calitativ corespunzător potenţialului acesteia; ● Mecanismele implicării şi participării nutrienţilor în procesele fiziologice din plante sunt aceleaşi, indiferent de provenienţa acestora (din surse naturale sau din îngrăşăminte chimice); ● Cerinţele cantitative de nutrienţi minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol, recolta scontată şi condiţiile climatice; ● Solul este principala sursă de apă şi de nutrienţi pentru plante; ● Capacitatea solului de a furniza nutrienţii necesari plantelor variază în funcţie de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate; ● Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din contră, poate creşte dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însuşirile lui chimice, fizice şi biologice; 6 ● Un sol cu fertilitate şi productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulţi nutrienţi sau prin degradarea unor proprietăţi sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienţi ş.a.); Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă şi ameliorează fertilitatea solului şi potenţialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură şi să protejeze calitatea mediului ambiant; ● Conservarea şi ameliorarea fertilităţii unui sol şi crearea unor condiţii adecvate de nutriţie minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare raţională, într-un sistem de rotaţie a culturilor; ● Aplicarea de îngrăşăminte pentru compensarea exportului de nutrienţi în recolte şi a altor pierderi ce ţin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilităţii acestuia şi a capacităţii lui productive; ● Îngrăşămintele au o eficienţă agronomică ridicată şi un impact redus asupra mediului atunci când sunt aplicate în doze optime, corelate cu nivelul producţiei scontate şi cu nutrienţii biodisponibili din rezerva solului; ● Îngrăşămintele chimice trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a asigura o eficienţă agronomică ridicată şi o protecţie a mediului împotriva poluării chimice (în special a poluării apelor cu nitraţi); ● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienţei agronomice şi la diminuarea riscurilor de poluare chimică şi de degradare a solului; ● Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obţinerea unor recolte mari prin optimizarea condiţiilor de vegetaţie, determină şi o creştere a utilizării productive a nutrienţilor din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienţilor în mediu. O practică de fertilizare raţională presupune procurarea şi însuşirea unor informaţii tehnico-ştiinţifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări: ● ce fel de nutrienţi trebuie aplicaţi în sol şi/sau la o anumită cultură? ● care sunt cantităţile adecvate din aceşti nutrienţi? ● ce tip de îngrăşământ este indicat a fi utilizat ţinând cont de condiţiile de sol, de climă şi particularităţile culturii? ● care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare? ● care sunt tehnicile de aplicare pentru a obţine o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienţii necesari? Azotul este prin excelenţă un nutrient specific plantelor şi în consecinţă se regăseşte în cantităţi diferite în îngrăşămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecţiile animalelor. Datorită particularităţilor lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât şi în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a lungul perioadei de vegetaţie activă, respectiv de calculat doza de îngrăşământ cu azot de aplicat pentru fertilizare. Datorită specificităţii comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient şi, de asemenea, tehnicile de cultură care influenţează dinamica acestuia în sol să fie conduse într-o manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează, diminuând astfel riscul de contaminare cu nitraţi a apelor freatice şi a apelor de suprafaţă. Poluarea cu îngrăşăminte este provocată de o defectuoasă gestionare a solului, care în condiţiile din România este caracterizată prin: ● folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum etc.) în rotaţia culturilor agricole; ● înlocuirea şi eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puţin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de nutrienţi; ● utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiţii de lucrabilitate şi traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale a solului şi intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare, crustificare, eroziune de suprafaţă; ● neglijarea lucrărilor ameliorative şi hidroameliorative şi accentuarea/intensificarea unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate şi eroziunea. 3.1. Îngrăşăminte cu azot a)Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic şi chimic) Transformarea în sol a îngrăşămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda, de cele 7 mai multe ori, cu pierderi de azot chimic asimilabil şi cu modificări de reacţie a solului, de natură să reducă eficienţa acestor îngrăşăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice şi chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât şi starea de agregare a azotului din îngrăşăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraţilor până la oxizi inferiori şi azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arabil al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraţilor în profunzimea solului). Figura 3.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole Figura 3.2. Surse de poluare cu nitraţi pentru apa freatică (apa din fântâni). Începând cu imaginea din colţul stânga sus: Depozite temporare de gunoi de grajd; Depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Efluenţi din siloz; Depozitarea gunoiului de grajd; Împrăştierea gunoiului de grajd pe teren; Fertilizarea chimică a terenurilor agricole; Condiţii improprii de sanitaţie (latrine, absenţa canalizării), Aruncarea necontrolată a gunoiului. 8 Figura 3.3. Surse de poluare cu nitraţi pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri, bălţi). Începând cu imaginea din colţul stânga sus: Din pânza de apă freatică; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absenţa oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Scurgeri pe pantă a efluenţilor din siloz; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd şi din apele uzate de la fermele animale; Scurgeri pe pante în urma împrăştierii gunoiului de grajd pe teren; Scurgeri pe pante în urma fertilizării chimice a terenurilor agricole; Scurgeri pe pantă din depozite temporare de gunoi de grajd; Scurgeri provenite de la aruncarea necontrolată a gunoiului. b)Tipuri de îngrăşăminte chimice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Tipurile principale de îngrăşăminte chimice cu azot sunt: ● Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal; ● Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic); ● Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile); ● Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot); ● Îngrăşăminte organo-minerale cu azot; ● Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral; Descrierea principalelor îngrăşăminte din fiecare categorie este prezentată în Anexa 3. c)Tipuri de îngrăşăminte organice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Îngrăşămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la staţiile de epurare, sau din materiale vegetale şi pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrăşămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt: gunoiul de grajd (care se poate folosi parţial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecţiile lichide (numite şi tulbureală), dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide, compostul şi îngrăşămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la aşternut. În funcţie de tipul de gunoi şi de specia de animale de la care provine, îngrăşămintele organice au compoziţii diferite. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele nutritive necesare plantei. Bălegarul este format din balega şi urina animalelor precum şi aşternutul lor după ce acestea au fermentat în platforma de bălegar. Bălegarul aduce în sol toate substanţele hrănitoare de care plantele au nevoie, fiindcă el provine tocmai din descompunerea resturilor de plante. El dă sporuri de recoltă la toate culturile, dar cele mai mari sporuri le dă la plantele prăşitoare, care îl folosesc o perioadă mai lungă de timp. Calitatea bălegarului 9 depinde de balega şi de felul aşternutului din grajd, din care este format şi de felul cum este pregătit. Bălegarul de cal este mai afânat, cel de vite cornute (vaci, boi, etc.) este mai apos şi mai sărac în materii nutritive. Bălegarul de oi este mai concentrat, mai bogat în materii nutritive şi mai uscat. Porcii dau bălegar sărac şi apos. Calitatea bălegarului depinde şi de vârsta animalului. Animalele tinere, care sunt în creştere, reţin în corpul lor o cantitate mai mare din proteinele pe care le consumă, deci bălegarul lor este mai sărac în azot. Animalele mature dau un bălegar mai concentrat în azot. De asemenea, animalele hrănite bine dau un bălegar mai bun decât animalele care au primit o hrană slabă. Aşternutul pe care-l primesc zilnic animalele influenţează şi el calitatea bălegarului. În mod obişnuit se folosesc ca aşternut paiele de grâu sau de orz. Se pot folosi şi cele de ovăz sau de mazăre, dar acestea pot fi întrebuinţate mai cu folos pentru nutreţ. În regiunile de munte se poate înlocui aşternutul de paie cu aşternut de frunze uscate sau de turbă. Aşternutul absoarbe umezeala din bălegar şi urina animalelor. Pentru a mări capacitatea de absorbţie a paielor este bine să se pună ca aşternut paie tocate sau amestecate cu pleavă. În felul acesta, 100 kg de paie pot să absoarbă 200-230 l de urină. În sistemele gospodăreşti de creştere, în timpul în care animalele stau în grajd produc, în medie, următoarele cantităţi de bălegar proaspăt, cu aşternut cu tot, pe zi: o vită cornută - 45 kg, un cal - 28 kg, un porc - 7 kg, o oaie - 3 kg. În funcţie de tipul de gunoi şi de specia de animale de la care provine, îngrăşămintele organice au compoziţii diferite. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrăşământ organic complet, conţinând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziţia chimică a gunoiului de diferite provenienţe este prezentată în tabelul 3.1: Tabel 3.1 Compoziţia chimică medie a gunoiului de diferite provenienţe Tipul de gunoi Compoziția chimică (%) Apă Materii organice N P₂O₅ K₂O CaO Gunoi proaspăt 75 21 0,50 0,25 0,60 0,35 Gunoi de cabaline 71 25 0,58 0,28 0,63 0,21 Gunoi de bovine 77 20 0,45 0,23 0,50 0,40 Gunoi de ovine 64 31 0,83 0,23 0,67 0,33 Gunoi de porcine 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18 Gunoi fermentat 3 - 4 luni 77 17 0,55 0,25 0,70 0,70 Gunoi fermentat complet (mraniță) 79 14 0,98 0,58 0,90 0,88 Tabel 3.2 Compoziţia chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Compoziția chimică (%) Cantitatea de urină ce se poate colecta de la un animal (litri/an) N P₂O₅ K₂O Cabaline 0,5 - 1,6 Urme 0,6 - 1,8 800 - 1200 Bovine 0,2 - 1,0 Urme 0,2 - 1,0 2000 - 3000 Porcine 0,4 - 0,5 0,05 - 0,07 0,8 - 1,0 500 - 900 Bălegarul poate fi întrebuinţat pe toate tipurile de sol, atât pe cele din regiunile umede şi reci, cât şi pe cele din regiunile calde şi secetoase, pe nisipuri, sărături etc. Solurile din regiunile reci şi umede, îngrăşate cu bălegar mai puţin fermentat, devin mai bogate în substanţe organice (humus), mai afânate. Structura lor devine mai stabilă, mai bună şi în felul acesta fertilitatea lor creşte. Solurile din regiunile calde şi secetoase, îngrăşate cu bălegar mai bine fermentat, dar în cantităţi mai mici şi îngropat mai adânc, pentru a avea umezeala necesară descompunerii, dau la rândul lor sporuri însemnate de recoltă. Solurile nisipoase, care pierd repede apa şi se încălzesc mai mult, odată îngrăşate cu bălegar reţin mai bine apa şi devin mai reavăne. Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmează: ● conţine întregul complex de nutrienţi necesar plantelor cultivate; ● este considerat un îngrăşământ universal, corespunzător pentru toate plantele de cultură şi pe toate tipurile de sol. Se foloseşte cu precădere pe solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele uşoare (nisipoase) la care le îmbunătăţeşte caracteristicile de reţinere a apei; ● procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la aşternut, astfel că nitraţii sunt eliberaţi treptat; ● odată introduse în sol, contribuie la îmbunătăţirea stării structurale, la creşterea capacităţii calorice, a rezervelor accesibile de apă; 10 ● are o acţiune benefică asupra activităţii macro şi microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea. Pentru o utilizare eficientă a gunoiului de grajd, se recomandă să se ţină seama de următoarele considerente: ● cu cât bălegarul se dă solului mai aproape de data semănatului, cu atât el trebuie să fie mai bine fermentat; ● cu cât regiunea este mai secetoasă, cu atât bălegarul trebuie să fie mai bine fermentat şi se va da în cantităţi mai mici, mai des (chiar în fiecare an) şi se va îngropa mai adânc; ● pe solurile grele bălegarul se dă în cantităţi mai mari şi mai puţin fermentat, se încorporează mai la suprafaţă şi la intervale mai mari (4-5 ani). Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot şi potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereţinută de aşternutul folosit, colectată şi păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot. Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea şi fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare, recomandabil închise. În tabelul 3.3 este prezentată compoziţia chimică a acestui îngrăşământ: Tabel 3.3 Compoziţia chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Cantitatea (litri) produsă la o tonă gunoi fermentat N P₂O₅ K₂O 0,2 - 0,4 0,03 - 0,06 0,3 - 0,6 52 - 54 Dejecţiile fluide, numite şi tulbureală, se obţin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantităţi mici de apă (în proporţie de 1/2 - 1/3 dejecţii faţă de apă). Compoziţia chimică a dejecţiilor lichide diferă în funcţie de specia de la care provine, de tipul şi cantitatea aşternutului, gradul de diluţie etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 3.4: Tabel 3.4 Compoziţia chimică a dejecţiilor fluide Substanța uscată (%) Compoziția chimică (%) N P₂O₅ K₂O 4 - 15 0,4 - 1,9 0,01 - 0,07 0,5 - 2,2 Pentru utilizarea dejecţiilor, se îndepărtează corpurile străine solide şi se omogenizează (periodic şi în momentul administrării). Se poate administra şi partea lichidă separată de cea solidă. Dejecţiile semifluide (păstoase) şi fluide sunt colectate de la bateriile de creştere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conţinut de substanţă uscată de max. 15% şi sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide şi omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetaţiei, au o acţiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creşterii. Mraniţa rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrăşământ foarte eficient care se foloseşte în mod deosebit în legumicultură, în răsadniţe, sere şi în câmp. Compoziţia chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Pentru încadrarea în cerinţele de a nu se aplica mai mult de 170 kg N din surse organice, cantitatea care se utilizează la hectar nu poate depăşi 17 t/an. Compostul se obţine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni şi de leguminoase, nutreţuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanţe minerale (var, cenuşă etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantităţi de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acţiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simţit numai pentru 1 - 2 ani. Îngrăşămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt şi să nu fie pretenţioase faţă de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite şi alte plante, ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapiţa, muştarul şi altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un îngrăşământ mai complex. O modalitate eficientă de obţinere şi utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acţiune favorabilă asupra activităţii florei şi faunei solului, pe o perioadă de timp de 2 - 3 ani şi în plus, ameliorând proprietăţile fizico-chimice ale solului. 11 După modul obţinerii lor, îngrăşămintele verzi pot fi: îngrăşăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de bază şi ocupă terenul întreaga perioadă de vegetaţie; îngrăşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în mirişte şi cultură de toamnă); îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice şi nisipoase). 3.2. Îngrăşăminte complexe şi mixte Îngrăşămintele de tipul complexe (cu caracteristici fizico-chimice omogene) şi respectiv mixte (de amestec) reprezintă produse ce conţin două sau mai multe elemente nutritive cu/fără microelemente care prezintă interes pentru fertilizarea de bază a culturilor agricole (Anexa 8). Fabricarea lor s-a impus datorită dezvoltării tehnologice şi necesităţii practice de aplicare concomitentă a două sau mai multe elemente nutritive şi de reducere a cheltuielilor pe unitatea de substanţă activă utilizată, de transport, depozitare şi de fertilizare. În acelaşi timp, aplicarea unor cantităţi mai mici de substanţă fizică prin creşterea concentraţiei în substanţă activă asigură reducerea timpului şi costurilor cu activităţile de fertilizare în cadrul tehnologiilor agricole. Cele mai uzuale îngrăşăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 3. Tabel 3.5 Compoziţia chimică pentru câteva îngrăşăminte clasice utilizate în fertilizarea de bază ÎNGRĂŞĂMÂNT N (%) P₂O₅ (%) K₂O (%) Îngrășăminte cu azot 1. Sulfatul de amoniu (NH₄)₂SO₄ 21 2. Azotatul de calciu Ca(NO₃)₂ 16 3. Azotatul de amoniu NH₄NO₃ 34 4. Azotatul de calciu și amoniu NH₄NO₃ + CaCO₃ (CAN) 27 5. Uree CO(NH₂)₂ 46 Îngrășăminte cu fosfor 1. Superfosfatul simplu (SSP), CaH₄(PO₄)₂+ CaHPO₄ 2H₂O 16 - 18 2. Triplu superfosfatul (TSP), Ca(H₂PO₄)₂+ CaHPO₄ 46 3. Roca fosfatică (PR), activată sau nu 22 - 40 4. Fosfat diamoniacal (DAP) 18 46 5. Fosfat monoamoniacal (MAP) 11 48 Îngrășăminte cu potasiu 1. Clorura de potasiu (MOP), KCl 60 2. Sulfatul de potasiu (SOP), K₂SO₄ 50 3. Azotatul de potasiu, KNO₃ 13 44 Îngrășăminte complexe 1. NPK 15 15 15 2. NPK 17 17 17 3. NPK 22 22 11 Posibilităţile de amestec a îngrăşămintelor în vederea utilizării acestora în fertilizarea de bază sau cea fazială sunt prezentate în anexa 7. Recomandări privind utilizarea îngrăşămintelor chimice în funcţie de reacţia solului şi metoda de aplicare sunt precizate în tabelele 3.5 şi 3.6 Tabel 3.5. Ordinea în care trebuie selectate şi aplicate îngrăşămintele chimice în funcţie de reacţia solului, felul aplicării, epoca şi metoda de introducere a lor în sol Felul aplicării, epoca, modul de introducere a îngrășămintelor în sol și reacția solurilor Tipul/sortimentul de îngrășăminte Azotat de amoniu Nitrocalcar Uree Sulfat de amoniu Complex 16:48:0; 10:40:0 Complex 20:20:0 Complex 15:15:15 Superfosfat concentrat Superfosfat simplu Sare potasică 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea de bază, introducere cu plugul: • soluri acide cu pH < 6,5; 3 1 2 3 1 2 1 1 2 2 • soluri neutre cu pH = 6,5 - 7,5; 1 2 1 1 2 1 1 2 1 2 • soluri alcaline cu pH > 7,5. 1 3 2 1 2 1 2 2 1 2 Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme: • soluri acide; 1 1 2 4 - 3 - - - • soluri neutre; 1 2 2 3 - 3 - - - • soluri alcaline. Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în perioada dintre împăiere și 12 înflorire pentru creșterea procentului de proteină în bob: • soluri acide; 1 1 2 4 - 4 - - - • soluri neutre; 1 2 2 3 - 4 - - - • soluri alcaline. 1 4 3 2 - 4 - - - Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire: • soluri acide; 2 1 1 3 2 2 2 - - • soluri neutre; 1 2 2 1 3 2 3 - - • soluri alcaline. 1 3 2 1 3 2 3 - - Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prășitoare: • soluri acide; - - - - 1 2 1 1+N* 2+N* • soluri neutre; - - - 1+P 3 1 2 2+N 1+N • soluri alcaline. - - - 1+P 3 1 2 2+N 1+N Aplicarea în timpul vegetației cu lucrările de întreținere la prășitoare: • soluri acide; 2 1 2 3 - 2 - - - • soluri neutre; 1 2 2 1 - 2 - - - • soluri alcaline. 1 3 2 1 - 1 - - - Aplicarea după coase, urmată de irigație: • soluri acide; 2 1 2 3 - 2 - - - • soluri neutre; 1 2 2 1 - 2 - - - • soluri alcaline. 1 3 3 1 - 2 - - - Aplicarea în timpul vegetației cu apa de irigație prin aspersiune (pe toate solurile). Idem cu apa de irigație pe brazde. 2 4 1 3 - - - - - - 3 - - - - - - 4 Aplicarea după coase fără irigație: • soluri acide; 2 1 3 2 - 2 - - - • soluri neutre; 1 2 4 1 - 2 - - - 1 = cele care trebuie preferate în primul rând; 4 = cele care trebuie aplicate în ultimul rând; – = nu se aplică în mod obişnuit *) = Îngrăşământ fosfatic în amestec cu o sare de amoniu (sulfat sau azotat de amoniu) Tabel 3.6 Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrăşămintele chimice Felul aplicării, epoca și modul de introducere a îngrășămintelor în sol și reacția solurilor Îngrășăminte Amoniac Soluții de tip azotat Uree cu sulf Fosfat de uree 17:44:0 Soluții de polifosfați de amoniu 10:24:0 Nitrofosfați**) 32:0:0 37:0:0 41:0:0 2:1 1:1 1:2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea de bază, introducere cu plugul: soluri acide cu pH < 6,5; 1 2 1*(a) 1*(a) 3 1 1 4 3 1-2 soluri neutre cu pH = 6,5 - 7,5; 1 1 2 3 1 2 1 2-3 2-3 2 soluri alcaline cu pH > 7,5 2 1 3 4 1 3 2 2-3 2-3 3 Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme: (4) (4) - 4 - - 2-3 3-4 soluri acide; - *2 *2 - 4 - - 2-3 3-4 soluri neutre; - (4) (4) - 4 - - 2-3 3-4 soluri alcaline. (4) (4) Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire: soluri acide; 1 2 1*(a) 1*(a) 3 2 2 1-2 2-3 3-4 soluri neutre; 2 1 2 3 2 3 2-3 1-2 2-3 3-4 soluri alcaline. 2 1 3 4 1 4 3-4 2-3 3-4 3-4 Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prășitoare: soluri acide; - - - - - 1-2 1 4 3-4 3-4 soluri neutre; - - - - - 2-3 2 - 4 4 soluri alcaline. - - - - - 3-4 3 - - Aplicarea în timpul vegetației cu lucrările de întreținere la prășitoare: soluri acide; - 3 2*(a) 1*(a) 4 4 3 2 3 4 soluri neutre; - 2 3 2-3 4 4 3 3 4 soluri alcaline. - 1 3 3-4 4 4 3 3 4 13 Aplicarea în timpul vegetației cu apa de irigație prin aspersiune soluri acide; - 2-3 2 1*(c) 2 1*(c) - 2-3 - - soluri neutre; - 2-1 2-3 2-3 - - 2-3 - - soluri alcaline - 1-2 2-3 3-4 - - 2-3 - - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea la suprafață pe pajiști și fânețe: soluri acide; - 2*(e) 2*(d) 2*(b) 1-2 2-3 1-2 1-2 1-2 1-2 soluri neutre; - 3 3 3 2-3 3-4 2-3 2-3 2-3 2-3 soluri alcaline - 3 3 3 3-4 - 3-4 2-3 2-3 2-3 Aplicarea după coase urmată sau nu de irigație: soluri acide; - 2-3 3-4*(f) 3-4(f) 4 2-3 1-2 1-2 3-4 4 soluri neutre; - 1-2 4 4 4 3-4 2-3 1-2 3-4 4 soluri alcaline - 1 4 4 4 4 3-4 1-2 3-4 4 **) Cifrele indică raportul în care sunt conţinute în îngrăşământ N şi P(2)O(5) *a) Spre a evita pierderi de azot amoniacal, aceste îngrăşăminte trebuie introduse în sol la adâncimi mai mari de 5 cm cu maşini speciale. *b) Toamna după încetarea vegetaţiei sau primăvara devreme, înainte de reluarea ei. *c) Datorită amoniacului pe care-l conţin trebuie diluate cu apa de irigaţie de 3 - 5 mii de ori (0,01 0,02% în apa de irigaţie). *d) Toamna târziu sau primăvara devreme, la temperaturi mai ridicate de +9°C. *e) Idem, toamna sau primăvara, la temperaturi pozitive. *f) Sunt posibile pierderi de NH(3). 3.3. Îngrăşămintele chimice lichide Fabricarea şi folosirea îngrăşămintelor lichide reprezintă o realizare importantă în tehnologia modernă a îngrăşămintelor. Tehnologiile de fabricare şi aplicare diferă major de cele ale îngrăşămintelor solide. Acestea sunt de mai multe feluri, în funcţie de substanţele active conţinute. (Anexa 9) În fiecare categorie de fertilizanţi se întâlnesc diferite variante, iar cele cu o compoziţie simplă, stabilă pot constitui materii prime pentru sortimentele compuse. În clasa îngrăşămintelor compuse se întâlnesc lichidele clare şi cele în suspensie. Lichidele clare sunt caracterizate prin concentraţii medii de substanţă activă, cuprinse între 28 şi 33%, suspensiile fiind definite prin concentraţii mult mai mari. Îngrăşămintele lichide compuse sunt amestecuri de compuşi chimici în soluţie sau sub formă de soluţii, conţinând două sau trei elemente nutritive, în diferite proporţii N:P, N:K, P:K sau N:P:K. Avantajele îngrăşămintelor lichide, în general şi a îngrăşămintelor lichide concentrate în special, comparativ cu îngrăşămintele solide sunt: ● investiţii mici pentru instalaţiile de fabricare în comparaţie cu cele de fabricare pentru îngrăşăminte solide; ● încorporare rapidă, controlată şi uniformă în sol; nu se înregistrează pierderi de elemente nutritive majore şi este asigurată flexibilitatea rapoartelor de elemente; ● calităţi fizice superioare (nu se prăfuiesc, nu se aglomerează); ● flexibilitatea compoziţiei în funcţie de necesităţi şi compatibilitatea cu fungicide, insecticide şi microelemente precum şi aplicarea lor simultană, conducând la rezultate agronomice superioare îngrăşămintelor solide; ● extinderea sortimentelor de îngrăşăminte lichide la îngrăşăminte chelatice biologice pentru stropirea în picătură; ● realizarea cu uşurinţă a unui raport dorit între diferitele specii de ioni nutritivi în funcţie de cultura şi faza de vegetaţie, agrofond, fertilizări efectuate anterior, cu posibilitatea de a se corecta şi carenţele existente în microelemente; ● catalizează reacţiile din sol accelerând transformările chimice şi microbiene la nivel radicular favorizând creşterea exportului din nutrienţi din rezerva asimilabilă a solului; ● mobilizează azotul, fosforul şi potasiul din rezerva greu asimilabilă a solului; ● efecte semnificative cantitative, calitative şi economice datorită consumurilor reduse de substanţe nutritive, controlabile în etapele tehnologice; ● dozarea, administrarea, încorporarea controlată şi uniformă; ● introducerea simultană a mai multor elemente nutritive, după nevoile tehnologiei, culturii şi agrofondului; ● eficacitate mare pentru culturile agricole, mai ales în fazele iniţiale de creştere a plantelor; ● compatibilitatea cu microelementele şi produsele fitosanitare, fapt ce conferă posibilitatea aplicării lor simultane; 14 ● nu sunt toxice, poluante sau corozive, se manipulează, dozează şi aplică într-un mod simplu, rapid şi eficient cu mijloace terestre, aeriene şi sistemele de irigare sau udare cu picătura; ● irigarea şi fertilizarea pot fi combinate, obţinându-se un aport simultan de apă şi elemente nutritive. Dezavantajele îngrăşămintelor lichide sunt: ● transportul la distanţe mari de soluţie cu conţinut variat de substanţă activă; ● caracterul sezonier al consumului (are eficienţă maximă în perioade cu precipitaţii reduse); ● pH-ul soluţiilor (valoarea pH-ului optim este de 6,5 - 7; la valori mari ale pH-ului de peste 7, se pot înregistra pierderi de substanţă activă prin volatilizarea amoniacului); ● concentraţia în substanţă activă (s.a.) limitată de temperatura de cristalizare a soluţiei şi de raportul N:P(2)O(5) în procesul de neutralizare a acidului fosforic cu amoniac. Conform datelor tehnice existente, eficacitatea îngrăşămintelor complexe lichide este cu 15 - 20% mai mare în comparaţie cu alte îngrăşăminte clasice, iar neuniformitatea administrării pe suprafaţa solului nu este mai mare de 4 - 5%, concomitent cu o asimilare mai bună a substanţelor nutritive de către plante. 3.4. Îngrăşăminte cu aplicare foliară (extraradiculară) Metodele de aplicare a îngrăşămintelor lichide şi de asimilare de către plantă a nutrienţilor au condus la o separare convenţională în fertilizanţi lichizi: – cu aplicare radiculară, prin înglobare în sol (după/sau concomitent cu lucrările de pregătire ale acestuia), prin injectare în sol, irigare, aspersare, udare prin picurare; – cu aplicare foliară, mai exact fiind însă termenul de extraradiculară. Rezultatele obţinute prin aplicarea extraradiculară nu pot fi însă total delimitate de cele obţinute prin utilizarea metodei de fertilizare utilizând sistemele de aspersare şi nu pot substitui aplicarea îngrăşămintelor radiculare. Dezvoltarea rapidă a metodelor şi tehnologiilor de fertilizare utilizând îngrăşămintele extraradiculare şi a celor lichide s-a datorat atât posibilităţii de aplicare controlată a acestora în funcţie de fazele de vegetaţie, cultură, agrofond şi carenţe nutriţionale cât şi creşterii eficienţei indicatorilor privind costurile de fertilizare rezultate economice. Fertilizanţii cu aplicare extraradiculară (foliară) trebuie să reprezinte soluţii/amestecuri de compuşi chimici omogene, cu proprietatea de a fi total miscibile cu apa, ce conţin macroelemente nutritive esenţiale (N, P, K, Ca, Mg), precum şi microelemente cu rol semnificativ în desfăşurarea proceselor biochimice în metabolismul plantelor (Fe, Cu, Zn, Mn, B, Co, S, Mo ş.a.), stabilizate ca şi chelaţi metalici, precum şi componente organice de tipul acizilor policarboxilici, surfactanţilor şi fitoregulatorilor. Compoziţia unor astfel de fertilizanţi trebuie selectată astfel încât să ofere necesarul de macro- şi microelemente pentru a echilibra şi trata situaţiile de stres determinate de creşterea consumului de substanţe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor (vârfurile de sarcină), condiţiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziţia fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi şi calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere şi solarii. Utilizarea îngrăşămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie şi o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităţilor foarte mici de substanţă activă aplicată. În dezvoltarea acestor fertilizanţi se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantităţi reduse de substanţe cu rol fitoregulator, precum: – substanţe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; – produse derivate din hidrolizate proteice obţinute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică; – extracte din alge sau produse vegetale; – produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici şi/sau fulvici şi săruri solubile ale acestora; – chelaţi metalici. Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului şi al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, privind îngrăşămintele, implementat şi în România începând cu anul 2007, nu face referire la fertilizanţii chimici care au în structură şi substanţe organice cu rol fitoregulator. La nivelul Uniunii Europene, ţările membre au reglementări proprii în acest domeniu având în vedere că aceste produse se pot adresa şi agriculturii ecologice. 4. Recomandări cu privire la depozitarea şi manipularea îngrăşămintelor chimice - norme generale Poluarea mediului înconjurător cu anumiţi compuşi chimici rezultaţi în urma aplicării şi/sau depozitării necorespunzătoare a îngrăşămintelor este în cele mai multe cazuri determinată de neglijenţa umană. 15 Producătorii agricoli au posibilitatea să cumpere îngrăşămintele necesare fertilizării culturilor în orice anotimp al anului, după necesităţi. Prin urmare, nu ar fi necesar ca ele să fie păstrate în fermă. Însă, în economia de piaţă, preţurile sunt în continuă creştere şi diferenţiate în funcţie de sezonul de aplicare. Pentru acest motiv, fermierii şi companiile de distribuire a îngrăşămintelor câştiga când cumpără mai ieftin, în avans. În acest caz, pentru îngrăşămintele depozitate şi păstrate pentru mai mult timp în depozite special amenajate, se recomandă ca: ● păstrarea îngrăşămintelor chimice să se facă în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, aşezate pe pardoseală impermeabilă; ● depozitele de păstrare să fie construite din materiale neinflamabile, durabile, de preferinţă cărămidă, acoperite cu ţiglă, tablă, situate la o distanţă de 30 - 40 m faţă de alte clădiri şi cât mai departe de orice surse de apă; ● grosimea stratului de îngrăşământ să fie de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita culcaţi, pentru a evita spargerea lor. În nici un caz nu se va proceda la depozitarea, chiar temporară, sub cerul liber sau şoproane, existând pericolul cert de poluare a apei şi solului; ● îngrăşămintele chimice să fie livrate şi păstrate numai în ambalajele originale, confecţionate din materiale impermeabile şi durabile, prevăzute cu inscripţionări sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul de îngrăşământ, compoziţia chimică, gradul de solubilitate, data fabricaţiei, termenul de garanţie, denumirea şi adresa fabricantului, alte recomandări specifice privind transportul, depozitarea şi manipularea; ● azotatul de amoniu, care prezintă riscul de aprindere la temperaturi ridicate, în special în perioadele calde, să fie păstrat separat de alte îngrăşăminte, produsele petroliere, materialele combustibile şi sursele de foc; ● având în vedere că în perioadele umede şi reci, umiditatea relativă critică a aerului este peste 90%, majoritatea îngrăşămintelor pot absorbi apa din atmosferă, modificându-şi starea fizică şi în unele cazuri, chiar compoziţia; ● îngrăşămintele chimice care urmează a fi administrate să nu fie tasate sau aglomerate şi să nu depăşească umiditatea maxim prescrisă. Dacă în timpul păstrării îngrăşămintele s-au tasat sau aglomerat, se va proceda la mărunţirea şi apoi la cernerea lor, înainte de aplicare; ● în cazul îngrăşămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri să fie făcute lângă depozit şi cimentate pentru a evita poluarea apei freatice şi apei potabile din puţuri şi fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluţia trebuie pompată în cisterne şi împrăştiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate; ● să se evite stocarea intermediară a îngrăşămintelor în câmp deschis, fără protecţie, fiind posibile procese grave de poluare; ● să se adopte măsuri de siguranţă maximă în cazul stocării, manipulării şi administrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă capacitate corespunzătoare; ● la administrarea în câmp să se utilizeze dispozitive speciale, ce împiedică dispersia la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă. Nu este permisă spălarea maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte în râuri, lacuri sau în apropierea puţurilor sau fântânilor cu apă potabilă 5. Depozitarea şi managementul gunoiului de grajd şi a efluenţilor din exploataţiile agrozootehnice 5.1. Consideraţii generale privind exploataţiile agro-zootehnice În România coexistă fermele zootehnice moderne cu cele tradiţionale, cu diferenţe clare din punct de vedere al creşterii animalelor, stocării şi procesării dejecţiilor şi gunoiului de grajd, precum şi a capacităţii tehnice şi financiare de gestionare a acestora. O analiză comparativă a datelor statistice pentru anul 2017 faţă de cele pentru anul 2007 cu privire la numărul de capete de animale pe tipuri de ferme după mărime (sisteme gospodăreşti, sisteme medii şi sisteme intensive) a relevat o scădere semnificativă a numărului de animale din sistemele gospodăreşti. Această scădere este balansată doar parţial de creşterea numărului de animale de fermele de dimensiune medie şi de sistemele intensive. Avem astfel premize să considerăm că agricultura românească se modernizează treptat, fondurile europene şi naţionale alocate jucând un rol important în cei 10 ani de la momentul aderării la UE. În acest context, recomandările cu privire la depozitarea şi managementul gunoiului de grajd sunt utile atât fermierilor cât şi reprezentanţilor instituţiilor implicate în verificarea conformităţii respectării Directivei Nitraţi. Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Oricare ar fi sistemul de gestionare (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere şi prevenire a poluării cu nutrienţi. 16 Între producerea lor şi momentul aplicării în sol ca îngrăşământ, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienţi, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice şi pe de altă parte la poluarea mediului, în special a apelor şi aerului. Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse să fie gestionate de aşa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea valorii lor fertilizante la parametrii iniţiali. Se recomandă astfel ca gunoiul de grajd compostat să fie împrăştiat înainte de începerea perioadei de interdicţie. Se evită astfel acumulări de depozite de gunoi de grajd din care, sub efectul precipitaţiilor lichide şi solide din sezonul rece, se pot scurge nutrienţi. Gestionarea corectă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de stocare care pot fi individuale (gospodăreşti) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la platformele comunale, trebuie ca până la transferarea gunoiului de grajd, să-l depoziteze conform (a se vedea în sub capitolele următoare). De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier şi gestionarul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată conform de către fermier. Încă din stadiul de proiectare a fermelor şi de construcţie a capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele: ● amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare şi departe de sursele de apă; ● capacitate de stocare suficientă; ● construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie; ● condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente; ● căi corespunzătoare de acces; ● protecţie împotriva incendiilor; ● protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi. Capacitatea de stocare este foarte importantă, ea depinzând în principal de speciile de animale deţinute, de sistemul de creştere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul şi cantitatea de aşternut utilizată) şi de durata perioadei de interdicţie a împrăştierii. Capacităţile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice. 5.2. Metode de stocare a dejecţiilor animale 5.2.1. Dejecţiile lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecţiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. Depozitarea dejecţiilor în gropi (bazine) amenajate direct în pământ este interzisă. Capacitatea de stocare necesară pentru dejecţiile produse de la fermele zootehnice, în diferite circumstanţe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de modernizare a celor vechi, ţinând cont de numărul animalelor şi de modul de transport al dejecţiilor către tancurile, bazinele şi platformele de stocare. Trebuie evitată diluţia dejecţiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă şi nevoia unor capacităţi de stocare mai mari. Totuşi, în cazul în care se stochează şi efluenţii pluviali încărcaţi cu dejecţii (cazul celor colectaţi din rigolele şi şanţurile din jurul platformelor exterioare de odihnă şi furajare a animalelor şi a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă. Stocarea efluenţilor de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună cu dejecţiile lichide, caz în care se va lua în calcul şi volumul efluenţilor de siloz la proiectarea capacităţilor de stocare. Depozitarea dejecţiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile şi rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare. În vederea realizării instalaţiilor şi spaţiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiţii: ● amplasamentul şi zona în care se construiesc se aleg ţinând cont de reţeaua hidrografică din vecinătate şi de prezenţa pădurilor; ● să fie situate în apropierea terenurilor agricole; ● să fie proiectate în funcţie de numărul existent de animale; ● să asigure etanşeităţi bune a spaţiilor pentru depozitare, a instalaţiilor, a reţelelor de pompare şi mijloacelor de transport; ● materialele utilizate la construcţie să fie corespunzătoare, iar instalaţiile să fie fiabile şi de calitate. 17 O mare atenţie trebuie acordată nămolurilor care provin de la staţiile de epurare a fermelor de creştere a animalelor şi păsărilor, care în anumite condiţii pot fi surse de nutrienţi, dar în acelaşi timp pot conţine metale grele sau alţi componenţi toxici, peste limitele maxim admisibile. Amplasarea depozitelor de dejecţii nu trebuie stabilită în apropierea unor ape de suprafaţă sau pe terenuri cu regim freatic de mică adâncime. Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase. Riscul degradării şi chiar al distrugerii pădurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulă, prezente tocmai în zonele unde există o concentrare mare a activităţilor de creştere a păsărilor şi animalelor în sistem intensiv. 5.2.2. Dejecţiile solide - Gunoiul de grajd Depozitarea gunoiului de grajd este una din cele mai importante faze pentru îmbunătăţirea şi conservarea caracteristicilor pozitive. Depozitarea se poate face în depozite permanente (recomandat) şi în depozite temporare pe terenul pe care urmează a fi împrăştiate - doar în anumite condiţii prin care se evită şi se previne poluarea cu nutrienţi. Depozite permanente Depozitele permanente de gunoi de grajd se fac pentru ferme intensive sau în sistem individual (gospodăresc) şi/sau comunal. La construcţia depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor. Pragurile mai jos stabilite ţin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manevrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare. Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploataţii cu mai puţin de 40 UVM, cerinţele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluţie constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeţei pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracţia lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM. Astfel, în cadrul unei exploataţii de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiţia ca cerinţele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacităţii ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare). Sistemele de depozitare şi compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploataţii cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenţie pentru fracţia lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeţei pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare. Astfel, soluţiile constructive pot fi: – Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM; – Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluţii care asigură impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM şi pentru ferme mai mari de 40 UVM; Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situaţiile! Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare - corelată cu numărul de animale, tipul acestora şi durata perioadei de interdicţie (plus o lună), să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime. Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă, sistemul de creştere al animalelor (cu sau fără aşternut) şi perioada maximă de stocare determinată de perioada de interdicţie pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd. Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiţii, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare: – La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult 18 echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci; – La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci; – La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare; – În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Amplasarea depozitelor de grajd trebuie să ţină cont de prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale H.G. nr. 930/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică: ● la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriş); ● la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare; ● la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă; Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70 - 75%, altfel se usucă şi mucegăieşte. Acesta se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a-i asigura umiditatea necesară. Pentru a-i îmbunătăţi compoziţia şi pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe măsura aşezării în platformă, să se presare peste el superfosfat în cantitate de 1 - 2% din masa gunoiului. În cazul în care bălegarul este depozitat pe platforme, toţi efluenţii rezultaţi trebuie colectaţi în vederea stocării. Suprafaţa platformei se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi rezultată de-a lungul perioadei de stocare (perioada de interdicţie + 1 lună). Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca. 1 - 2% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Se recomandă ca acesta să fie acoperit, pentru evitarea pierderilor de amoniac. Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3 metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse din zona de depozitare. Bazinul de colectare trebuie astfel poziţionat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puţin 0,5 m sub punctul cel mai de jos al platformei, corelat cu lungimea canalului de colectare care trebuie să respecte panta de scurgere. Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de nivelul precipitaţiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi. În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 mc pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt. În cazul unor solicitări de proiectare pentru spaţii de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare toate cerinţele relevante prevăzute în standardele de construcţie şi de prevenirea poluării, conţinute în normativele şi reglementările în vigoare. 19 Figura 5.1 - Exemplu de sistem pentru stocarea dejecţiilor lichide 1: canal pentru scurgerea dejecţiilor lichide, 2: fosă pentru stocarea intermediară a dejecţiilor lichide, 3: pompă, 4: tuburi, 5: rezervor pentru stocarea dejecţiilor lichide, 6: ventilaţie (preluată după Codul de bune practici agricole elaborat de Lituania) Depozite temporare Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuşi respectarea unor condiţii minime prin care să se evite scurgerea nutrienţilor în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă. Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd şi/sau a compostului în vederea unei imediate împrăştieri este permisă, în limitele cantităţii ce urmează a fi împrăştiată pe terenul pe care a fost adus. În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerinţe: ● Fermierul ce depozitează în câmp nu deţine mai mult de 8 UVM; ● Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar; ● Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului (maximum 170 kg N/ha/an); ● Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile şi nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicţie (se va împrăştia înainte de începerea perioadei de interdicţie); ● Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii diferite; ● Depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică: ● la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriş); ● la cel puţin 50 m faţă de foraje hidrogeologice, puţuri sau izvoare; ● la cel puţin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă; 20 ● La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii organice; ● La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie; ● Deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conţinut ridicat de nutrienţi - în mod deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potenţial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului; ● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile. Gunoiul de grajd compostat adus pe câmp trebuie să fi fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acţiunile imediat următoare de împrăştiere şi nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă. Depozitarea în câmp este privită ca o excepţie, nu ca o regulă, şi ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacităţi conforme de stocare. 5.3. Platforme comunale O platformă de gunoi de grajd este o construcţie relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton, pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei părţi de pereţi de beton înalţi de aproximativ 2 - 3 m. Pot fi folosite şi alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiţii mai bune pentru manevrarea utilajelor şi garanţii împotriva pierderilor accidentale de nutrienţi. Rolul platformei este de depozitare temporară, în bune condiţii tehnologice şi ecologice, a dejecţiilor solide şi semi-solide provenite de la animale, amestecate, sau nu, cu alte reziduuri organice cum ar fi resturi vegetale, înainte ca acestea să fie împrăştiate pe terenurile agricole. În afară de rolul de depozitare, platforma este utilizată şi pentru amestecarea şi compostarea gunoiului de grajd într-un produs mai omogen, mai stabil şi mai valoros. De aceea, dimensiunile platformei trebuie să fie suficiente nu numai pentru depozitare, ci şi pentru răsturnarea gunoiului de grajd aşezat în grămezi pentru compostare de dimensiuni asemănătoare. Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condiţiile de depozitare individuală nu există, sau nu oferă suficientă siguranţă. Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de-a lungul părţii deschise a platformei, pentru direcţionarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reţine toate aceste lichide, precum şi precipitaţiile ce cad pe suprafaţa platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi de grajd sau de compost. Dincolo de construcţia de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente: ● gard pentru restricţionarea accesului; ● tractor cu remorci pentru transportul gunoiului de grajd de la fermieri/transportul compostului în vederea împrăştierii; ● utilaje de încărcare şi răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului de grajd (de ex: încărcător frontal); ● maşină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare; ● cisternă pentru transportul şi împrăştierea dejecţiilor lichide; ● maşină de împrăştiat gunoiul de grajd compostat; ● termometre diverse pentru monitorizarea evoluţiei temperaturii în grămada de compostare; ● utilaje de pompare şi de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuţie pe terenul agricol a lichidului stocat; ● o anexă ca adăpost şi birou pentru administratorul platformei. 5.3.1. Alegerea locaţiei Locaţia ideală pentru o platformă de gunoi se stabileşte după următoarele criterii: – Drepturile de proprietate - platforma ar trebui construită de preferinţă pe teren aflat la dispoziţia primăriei; – Acces - platforma ar trebui localizată într-un perimetru uşor accesibil pentru mijloacele de transport obişnuite: camioane, tractoare, căruţe etc. – Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor distanţa faţă de locuinţe este de 500 m conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. – Suprafaţa - platforma ar trebui construită pe o suprafaţă plană şi orizontală, în scopul reducerii costurilor de construcţie şi pentru a facilita managementul ulterior; 21 – Riscul de inundaţie - platforma nu trebuie situată în zonă cu risc de inundaţie; – Apa freatică - platforma nu trebuie situată în zonă cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m); – Distanţa faţă de cursurile de apă - platforma trebuie situată la minim 100 m de orice curs sau resursă de apă în scopul reducerii riscului de poluare accidentală; – Distanţa faţă de gospodării/locul de colectare - ar trebui să fie cât mai mică (de maxim 5 km distanţă rutieră) pentru diminuarea costurilor de transport. 5.3.2. Capacitatea necesară Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcţie de cantitatea de bălegar şi alte resturi menajere organice ce se estimează a fi produsă. În mod obişnuit, materialele vor fi depozitate pe o grosime maximă de aproximativ 1,5 - 2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare mc de material trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5 - 0,75 mp. Luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea/întoarcerea grămezilor de material în timpul procesului de compostare, suprafaţa totală ar trebui să fie de 1,5 - 2 ori mai mare decât suprafaţa necesară depozitării efective a gunoiului de grajd. Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza următoarele valori prezentate în Tabelul 5.1 şi preluate din Ghidul: "Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă" elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuţ, M. Maşinistru, A. Greculescu în anul 2010 în cadrul Proiectului "Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură" (MAKIS). Prin conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare (UVM) se standardizează capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienţii folosiţi în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacităţii de stocare a dejecţiilor sunt indicaţi în Tabelul 5.2. Tabel 5.1 Producţia de gunoi şi capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a animalelor - tabel preluat din Ghidul: "Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă" Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a bovinelor Categoria de animal Sistemul de întreținere Așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi de grajd rezultat Producția de gunoi, inclusiv așternutul [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare*1) [mc/animal/lună] Stabulație liberă Viței Așternut adânc, boxe colective 1 - 2 Gunoi de grajd solid 6 - 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar, întreținere în grupuri - Dejecții semilichide 7 - 12 0,25 - 0,45 Juninci Așternut adânc 3 - 5 Gunoi de grajd solid 20 - 25 0,75 - 0,95 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 4 Gunoi de grajd solid 20 - 26 0,70 - 0,90 Cușete individuale de odihnă cu așternut, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 3 Gunoi de grajd solid 18 - 26 0,65 - 0,95 Tăurași Așternut adânc 3 Gunoi de grajd solid 28 - 38 1,10 - 1,4 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 3 Gunoi de grajd solid 28 - 40 1,0 - 1,3 Pardoseală grătar - Dejecții semilichide 30 – 40 0.9 – 1.3 Așternut adânc, pardoseală cu auto curățare cu panta de 8% 2 – 3 Gunoi de grajd solid 28 – 38 1,05 - 1,4 Vaci de lapte Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație 4 - 5 Gunoi de grajd solid 40 - 50 1,4 - 1,8 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecație 3 - 5 Gunoi de grajd solid + dejecții semilichide 30 – 35 10 – 15 1,1 – 1,3 0,3 – 0,5 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu autocurățare 4 - 6 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9 Cușete individuale de odihnă cu așternut, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 3 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9 Cușete individuale de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecație Dejecții semilichide 40 - 52 1,20 - 1,60 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 - 1,3 Sistem de stabulație legată Viței Așternut adânc (în grup) 1 - 2 Gunoi de grajd 6 - 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar (în grup) - Dejecții semilichide 7 - 12 0,25 - 0,45 Tăurași Standuri cu așternut 1 - 2 Gunoi de grajd 28 - 35 1,0 - 1,3 Standuri fără așternut, canal acoperit cu grătar Dejecții semilichide 30 - 40 0,9 - 1,2 Juninci Standuri cu așternut 1 - 2,5 Gunoi de grajd 18 - 23 0,8 - 1,0 Standuri cu așternut, canal acoperit cu grătar Dejecții semilichide 20 - 27 0,6 - 0,8 Vaci de lapte Standuri cu așternut 2 - 3,5 Gunoi de grajd 45 - 55 1,5 - 1,9 22 Standuri fără așternut, sistem autocurățare continuă acoperit cu grătare Dejecții semilichide 40 - 45 1,2 - 1,5 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 - 1,3 *1) Capacitatea fracţiunilor lichide este inclusă. Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a porcinelor Categoria de animal Sistemul de întreținere Așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi Producția de gunoi, inclusiv așternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [mc/animal/lună] Vieri Pardoseală solidă cu așternut 3 - 4 Gunoi de grajd solid 12 - 16 0,5 - 0,7 Scroafe gestante Așternut adânc 2 - 3 Gunoi de grajd solid 10 - 14 0,45 - 0,6 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în zona de defecație 0,8 - 1,2 Gunoi de grajd solid 12 - 17 0,45 - 0,65 Pardoseală solidă în zona de odihnă, pardoseală grătar în zona de defecație 0,1 - 0,25 Dejecții semilichide 10 - 15 0,3 - 0,45 Scroafe lactante Pardoseală solidă în zona de odihnă și zona de defecație 4 - 5 Gunoi de grajd solid 14 - 16 0,6 - 0,7 Pardoseală acoperită parțial ori total cu grătar. 0,05 - 0,1 Dejecții semilichide 15 - 20 0,45 - 0,6 Purcei înțărcați Așternut adânc 0,5 - 1 Gunoi de grajd 2 - 3 0,15 - 0,2 Zonă de odihnă cu așternut, pardoseală solidă în zona de defecație 0,15 - 0,3 Gunoi de grajd 1,5 - 2,5 0,1 - 0,15 Pardoseală acoperită cu grătar 0,05 - 0,1 Dejecții semilichide 1 - 2 0,09 - 0,1 Grăsuni Așternut adânc 1 - 3 Gunoi de grajd 4 - 7 0,25 - 0,35 Zona de odihnă cu așternut, pardoseală solidă în zona de defecație 0,3 - 0,5 Gunoi de grajd 3 - 5 0,2 - 0,4 Pardoseală parțial acoperită cu grătare 0,05 - 0,1 Dejecții semilichide 5 - 8 0,15 - 0,25 Valorile minime pentru capacităţile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate (până la nivelul prezentat în tabele), în funcţie de cantitatea de aşternut folosită, de sistemul de creştere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor, etc. Producţia de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreţinere a păsărilor Categoria de păsări Sistem de întreținere Așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi Volum dejecții, fără așternut [mc/1.000 păsări/lună] Capacitate de stocare*2) [mc/1.000 păsări/lună] Pui de carne La sol 0,080 Gunoi solid 3,0 3,8 Puicuțe La sol 0,120 Gunoi solid 4,7 5,0 Găini ouătoare În baterii 0,220 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 8,2 8,2 Rațe mature La sol 0,500 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 20,6 22,0 Broileri de rață (sfârșitul îngrășării) Baltă 0,500 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 18,7 18,7 Broileri de rață (sfârșitul îngrășării) La sol 0,500 Gunoi solid 18,7 20,0 Curcani adulți La sol 0,430 Gunoi solid 16,0 18,0 Curcani pentru sacrificare La sol 0,350 Gunoi solid 13,0 14,8 Gâște adulte La sol 0,960 Gunoi solid 36,00 41,0 Broileri de gâscă (sfârșitul îngrășării) Baltă 0,900 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 33,0 33,0 La sol 0,900 Gunoi solid 33,0 36,0 *2) Aşternutul luat în considerare este de paie. Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a cabalinelor. Categoria de animal Sistemul de adăpost Excremente + așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi rezultat Producția de gunoi, inclusiv așternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [mc/animal/ lună] Mânz peste un an (400 kg) Așternut 17 + 5 kg așternut Bălegar 22 1,0 Iapă, armăsar, cal castrat (600 kg) Așternut 25 + 5 kg așternut Bălegar 30 1,38 Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a ovinelor 23 Categoria de animal Sistem de adăpost Așternut [kg/animal/zi] Tip de gunoi de grajd rezultat Producția de gunoi, inclusiv așternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [mc/animal/lună] Miel de 3,5 luni sau cârlan Așternut 0,3 Bălegar 1,5 0,050 Mioară de 12 luni Așternut 0,4 Bălegar 2,5 0,083 Oaie-mamă, berbec și batal de 12 luni Așternut 0,5 Bălegar 2,8 0,093 Berbec și batal Așternut 0,4 Bălegar 4 0,133 Tabel 5.2 Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecţiilor - conform Regulamentului (Comisiei) nr. 808/2014 Categoria de animal Coeficientul de conversie Tauri, vaci și alte bovine mai mari de 2 ani 1 Bovine între 6 luni și 2 ani 0,6 Bovine de mai puțin de 6 luni 0,4 Scroafa de reproducție > 50 kg 0,5 Alte porcine 0,3 Ecvide mai mari de 6 luni 1 Ovine și caprine 0,15 Găină ouătoare 0,014 Alte păsări de curte 0,03 5.3.3. Riscuri asociate exploatării platformelor comunale Efectele negative posibile ale operaţiunilor de exploatare a platformei sunt: ● Scurgere posibilă a materialelor de pe platforma comunală dacă construcţia nu a fost făcută corespunzător; ● Împrăştiere necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dacă Codul de bune practici agricole nu este respectat; ● Curăţare şi management necorespunzător a platformelor comunale; ● Apariţia mirosului neplăcut şi zgomotului dacă pompele de apă uzată şi echipamentele de tratare sunt întreţinute necorespunzător; ● Impact potenţial asupra corpurilor de apă receptoare dacă calitatea efluenţilor de apă uzată nu este asigurată; ● Scurgerea din fosele septice şi instalaţiile sanitare dacă acestea nu sunt întreţinute corespunzător; ● Depozitarea ilegală a resturilor toxice sau periculoase pe platformele comunale (materiale pentru care platforma nu a fost realizată); ● Supra-acumularea materialelor din plastic, sticlă sau alte reziduuri reciclabile pe platforma comunală datorită unor deficienţe ale sistemului de colectare şi selectare. Aceste riscuri trebuie anticipate înainte şi introduse măsuri de remediere încă din stadiul de proiectare, în timpul activităţii de planificare şi supraveghere a construcţiei, cât şi în timpul operaţiilor de utilizare a platformei. Evitarea riscurilor asociate operării se realizarea prin respectarea unor proceduri operaţionale, proceduri care pot include un regulament de funcţionare, modele de contract între operator şi fermieri, modele de registre pentru gestiune, un plan de promovare şi conştientizare care să asigure un grad ridicat de colectare a gunoiului de grajd precum şi de comercializare/servicii de fertilizare etc. 5.4. Platforme individuale Locaţia potrivită pentru spaţiile de depozitare trebuie să ia în considerare factori ca accesibilitatea, distanţa faţă de grajduri şi locuinţă, pentru transportul şi gestionarea eficientă şi confortabilă a gunoiului de grajd, resturilor organice şi compostului, cu risc şi neplăceri minime pentru fermier şi vecini. Pentru o depozitare adecvată şi sigură, trebuie asigurată o capacitate suficientă. Capacitatea necesară va depinde în principal de numărul şi speciile de animale deţinute, de tipul de bălegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaţie - vezi tabelul 5.1) şi de durata necesară de stocare. Exploataţiile de bovine ce sunt crescute în sistem "permanent la păşune" trebuie să deţină platformă de gunoi de grajd a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploataţie pentru minimum 2 luni. Pentru acest sistem de creştere (permanent pe păşune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce păşunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg/animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depăşească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha/an. Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, durata de stocare a gunoiului în platforma individuală va fi dată de intervalul de timp la care se transportă gunoiul către platforma comunală; Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd atunci perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună. 24 Spaţiul de depozitare trebuie aşezat pe o suprafaţă orizontală sau uşor înclinată, de preferinţă pe un loc mai ridicat (pentru ca apele să nu ajungă pe platformă) şi umbrit pentru ca razele soarelui şi vânturile să nu usuce prea tare bălegarul. Când este situat la baza unei pante, apa scursă de pe urma precipitaţiilor trebuie deviată la distanţă de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în calea apei din şanţuri sau burlane. Dacă spaţiul de depozitare este prevăzut cu acoperiş, apa scursă pe acesta trebuie direcţionată departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a bălegarului de a nu deveni prea umed şi de prevenire a contaminării oricărui flux de apă. Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, şi la o distanţă de minim 10 sau 50 m faţă de locuinţe şi aval faţă de sursele de apă potabilă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările şi completările ulterioare. Pe locul ales se sapă o groapă adâncă de 0,5 m, în formă de dreptunghi. Platforma de bălegar are o lăţime de 3-4 m, iar lungimea se stabileşte în funcţie de suprafaţa spaţiului de depozitare necesar pentru stocarea gunoiului în funcţie de numărul de animale şi timpul de stocare. Dacă substratul este un sol nisipos sau orice altă suprafaţă permeabilă, solul trebuie protejat de infiltraţii prin aplicarea pe fundul gropii a unui strat de argilă care se tasează. Locul de depozitare va avea o bază din material impermeabil, cu respectarea condiţiilor privind realizarea depozitelor permanente prezentate în capitolul 5.2 "Metode de stocare a dejecţiilor". O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltraţia şi va oferi o suprafaţă ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu uşurinţă a gunoiului de grajd. Pereţii platformei se pot zidi până la 0,5 m deasupra pământului; bălegarul proaspăt scos din grajd se clădeşte până la cca. 1,8 - 2,0 m înălţime începând de la fundul platformei. Pereţii se construiesc de preferinţă din scânduri groase (dulapi) sau din lemne rotunde. Nu se recomandă a fi în întregime din zid, pentru a da posibilitatea aerului să pătrundă în masa bălegarului. Alături de platformă se sapă groapa de urină socotind 1 mc de cap de vită mare, 0,75 mc pentru tineret şi 0,3 mc pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 8 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpata alături de platformă. Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului. Unde este posibil, se va înfiinţa o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3 metri lăţime menţinută în jurul amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor scurse din zona de depozitare. În jurul spaţiului de depozitare se pot planta tufişuri şi arbuşti în scop decorativ, dar şi pentru a produce umbră şi protecţie împotriva vântului (uscare excesivă). În jurul platformei se vor consolida drumurile de acces, pentru a evita băltirea apei şi noroaiele care se formează toamna şi primăvara când se scoate bălegarul din platformă. Există două moduri de a conduce fermentarea bălegarului: anaerob şi aerob. Fermentarea anaerobă Bălegarul scos din grajd şi amestecat cu furca se transportă la platformă, se aşează în grămezi care se tasează (se calcă în picioare) pentru a îndepărta o parte din aer. Este bine ca grămezile care se aşează zilnic să aibă formă de cub cu latura de cel mult 1 m. După tasare este bine să se pună deasupra un capac de scânduri sau chiar un strat de paie care apără bălegarul de soare, de vânt, oprind pierderea azotului (în special prin emisii de amoniac). În zilele următoare se procedează la fel aşezând grămada de bălegar alături de cea din ziua precedentă. În felul acesta se clădeşte o treime din suprafaţa platformei. După ce a fost aşezat primul strat se clădeşte deasupra cel de-al doilea strat şi astfel înălţimea bălegarului din platformă atinge aproape 2 m. La această înălţime suprafaţa bălegarului se poate acoperi cu un strat de pământ de 20 cm grosime. După completarea unei treimi din platformă se trece la a doua treime şi apoi la a treia, aşezându-se bălegarul în acelaşi fel. În timpul verii, platforma se udă cu apă sau cu urină, astfel încât bălegarul scos din interiorul platformei să mustească dacă este strâns în mână. Aceasta dovedeşte că bălegarul are 70 75% umiditate, care asigură o fermentare normală. În cazul în care bălegarul este uscat, mucegăieşte. Fermentarea bălegarului durează 3 - 4 luni. La sfârşitul fermentării, înălţimea şi volumul grămezii de bălegar din platformă scad cu o treime, sau la jumătate dacă fermentarea durează peste 4 - 5 luni. Când se goleşte platforma, bălegarul se ia în ordinea în care a fost aşezat, adică începând cu prima treime a platformei, deoarece fermentarea începe treptat, în ordinea în care bălegarul a fost aşezat în platformă. 25 Fermentarea aerobă Fermentarea aerobă este numită şi fermentarea la cald. În acest caz, bălegarul se lasă înfoiat când se aşează pe platformă, oxidarea este puternică, descompunerea materiei organice se produce cu descărcare mare de căldură. Temperatura se ridică până la 60°. Cu cât bălegarul este mai înfoiat cu atât temperatura este mai ridicată. Când temperatura depăşeşte 55° bălegarul se îndeasă bine pentru a elimina aerul şi a încetini fermentaţia aerobă. Temperatura trebuie menţinută ridicată circa 20 de zile în care timp sunt distruse seminţele de buruieni. După această perioadă fermentarea decurge ca şi în cazul fermentării anaerobe. Gunoiul de grajd şi reziduurile menajere organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durată, şi nu vor atrage un număr mare de insecte sau alte specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale: ● adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într- o proporţie de circa 1 la 4; ● amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn) pentru obţinerea unui raport C/N favorabil şi a unei consistenţe solide dar totuşi uşoare; ● produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage muşte trebuie acoperite imediat cu alte materiale pentru a împiedica muştele de a depune ouă; ● orice scurgere trebuie colectată şi introdusă la loc în grămadă sau aplicată pentru fertilizarea terenurilor învecinate. În afară de asigurarea capacităţii necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a reziduurilor organice pe perioada când împrăştierea este interzisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale: ● toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană şi apa de suprafaţă împotriva infiltraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor de efluenţi; ● uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe cât posibil prin protejarea materialelor împotriva razelor directe ale soarelui; ● toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să existe suficient spaţiu pentru dispunerea şi răsturnarea grămezilor de compost; ● toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafaţă, fântâni şi alte zone protejate; distanţa minimă depinde de tipul de sistem de depozitare; ● toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, în special în timpul căderii precipitaţiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide; ● este de preferat ca spaţiile de depozitare să fie dotate cu acoperiş pentru a evita spălarea materialelor de către ploile abundente şi încetinirea procesului de compostare. 5.5. Efluenţii din silozuri Efluenţii proveniţi de la instalaţiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogaţi în substanţe organice uşor biodegradabile, care conţin cantităţi însemnate de nutrienţi, în special compuşi ai azotului, cu potenţial ridicat de poluare. Dacă asemenea efluenţi se scurg în ape de suprafaţă pot provoacă grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare şi moartea peştilor. Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentraţi şi nocivi poluanţi din fermă. Pătrunderea, chiar în cantităţi mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare şi în special moartea peştilor. Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare. 26 Cantităţile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitaţii intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului şi de aditivii folosiţi. Accidente de poluare se pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite şi prost impermeabilizate. Aceşti efluenţi, colectaţi corespunzător, pot fi folosiţi la fertilizarea culturilor şi în furajarea animalelor. Aşa cum s-a menţionat mai sus, prin producerea lor apare riscul de poluare şi sunt necesare unele măsuri, cum ar fi: ● însilozarea furajelor la un conţinut de materie uscată de peste 25 % şi căptuşirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbţia efluenţilor formaţi (furajele însilozate la un conţinut de materie uscată de 18 % produc aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un conţinut de 25 % substanţă uscată atunci cantitatea de efluent scade la aproximativ 25 l per tonă); ● silozurile trebuie astfel proiectate şi construite încât să asigure protecţie contra infiltraţiilor de efluenţi; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitaţii şi trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, uşor înclinată (pantă 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse şi stocate într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă; ● pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 mc capacitatea minimă a bazinului trebuie să fie de 3 mc la fiecare 150 mc din capacitatea silozului. În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic; ● pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 mc bazinul trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 mc plus 1 mc pentru fiecare 150 mc de capacitate de însilozare peste 1500 mc; ● silozul şi bazinul trebuie amplasate la o distanţă de minim 50 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală; ● înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreţinere pentru a asigura etanşeitatea silozului. În plus faţă de aceste măsuri: ● Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat; ● Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, toţi efluenţii şi apa de precipitaţii de pe acoperişul silozului trebuie colectaţi şi depozitaţi corespunzător; ● Se monitorizează cu atenţie nivelul efluentului din bazin şi se goleşte la intervale de timp regulate. Nu lăsaţi niciodată ca bazinul să se umple peste nivelul maxim şi verificaţi să nu fie blocate canalele de colectare a efluentului; ● Efluentul de siloz conţine nutrienţi valoroşi care pot suplini până la 15% din necesarul de hrană al porcilor pentru îngrăşat. Efluentul trebuie stocat în recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale; ● Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul însilozării şi timp de o lună după golirea silozului. 5.6. Efluenţii din siloz balotat În cazul însilozării în baloţi închişi ermetic se vor respecta următoarele reguli: ● Se depozitează baloţii la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă - cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei; ● Se deschide şi se îndepărtează învelişul baloţilor la cel puţin 10 m faţă de cursurile de apă - cu excepţia cazurilor în care baloţii se află pe o pantă descendentă faţă de cursul apei; ● Se balotează furajele la un conţinut de substanţă uscată de peste 25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor şi la minimizarea producerii de efluenţi; ● Se colectează toate scurgerile de efluenţi care provin de la baloţii depozitaţi pe suprafaţa fermei; ● Se verifică că scurgerile de efluenţi din baloţi după îndepărtarea învelişului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă. 27 5.7. Apele uzate de la ferme Apele uzate rezultate din activităţile agricole reprezintă un efluent ce poate fi încărcat în gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare şi curăţare a grajdurilor. Apele uzate din ferme au în general o cerinţă biochimică de oxigen de până în 2000 mg/l, un conţinut de azot total mai mic de 0,3 kg/mc şi un conţinut de substanţă uscată mai mic de 1%. Toate apele uzate din fermă trebuie colectate şi depozitate cu grijă în bazine (rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalaţiile destinate iniţial colectării dejecţiilor lichide şi semilichide sau a altor efluenţi din fermă. Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie: ● în bune condiţii şi să nu curgă; ● verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă; ● golite la intervale regulate; ● suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care împrăştierea pe câmp este interzisă. Metoda cea mai eficientă pentru creşterea capacităţii de stocare a dejecţiilor lichide la nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantităţii de apă uzată de la fermă prin: ● separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor curate de cele uzate. Apa curată (de pe acoperişuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate curate, etc.) care curge şi se amestecă cu apele uzate măreşte cantitatea de apă uzată care este nevoie să fie stocată şi împrăştiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum şi o întreţinere regulată a jgheaburilor şi burlanelor. Apa curată trebuie direcţionată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalaţii etanşe. Este indicat ca la ieşirea din fermă sistemul de evacuare a apelor curate să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calităţii apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile pentru curăţarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenţi din fermă; ● minimizarea suprafeţei "murdare" din cadrul fermei prin reorganizarea terenului fermei şi minimizarea suprafeţei la care animalele au acces; ● gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă. Nu este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor şi căilor de acces din fermă către cursurile de apă. 5.8. Efluenţii proveniţi din precipitaţii Efluenţii proveniţi din precipitaţii şi din pulberile atmosferice pot conţine diferite cantităţi de nutrienţi, formaţi în atmosferă prin descărcări electrice sau emişi de instalaţiile industriale de sinteză anorganică şi organică sau din alte surse. În condiţiile României se poate estima un aport anual din precipitaţiile şi pulberile atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P(2)O(5)/ha şi 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanţa faţă de sursa emitentă şi cu condiţiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafaţă, cu efecte drastice asupra faunei şi florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creşterea acidităţii acestora provoacă mobilizarea aluminiului şi a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creştere a animalelor şi păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanţelor volatile, precum amoniacul, direct în atmosferă. Aceste măsuri sunt necesare şi în cazul bazinelor de mare capacitate de colectare a dejecţiilor lichide sau semilichide. 28 În jurul platformelor de furajare şi odihnă a animalelor, dispuse în afara grajdurilor, precum şi în jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu să fie realizate şanţuri şi rigole betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate în bazinele de stocare a efluenţilor. 5.9. Principii generale pentru selectarea metodei de stocare a gunoiului de grajd Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele peste 100 UVM, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele Acordului de Mediu, sau dacă ferma intră sub incidenţa Directivei Emisiilor Industriale - IED 2010/75 şi cu cerinţele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcţionarea exploataţiei agricole. Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd pe plaltforme comunale sau depozite individuale Depozitarea şi procesarea în sistem comunal a gunoiului de grajd şi a altor resturi organice poate fi o alternativă la depozitarea în sistem individual, însă cele două sisteme pot fi complementare. Chiar dacă depozitarea în sistem comunal are o serie de avantaje, aceste sisteme nu sunt întotdeauna cea mai bună opţiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este făcută o comparaţie între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare. Criteriu de evaluare Depozitare în sistem comunal Depozitare în sistem individual Locație Cea mai bună alegere se face în funcție de topografie, distanța față de case, câmpuri, fântâni și ape de suprafață, aspecte legate de miros și sănătate, tipul de sol. Locația trebuie aleasă si în funcție de numărul de animale echivalent UVM pe o distanță rutieră de maximum 5 km, preferându-se comune/locații unde există aglomerări de animale. Spațiul este restrâns la suprafața din gospodărie, probleme legate de miros, vecinătatea fântânilor. Costul investiției Investiție importantă la nivel colectiv, cost scăzut pe m3 capacitate. Necesită investiție individuală, cost mai mare pe mc, dar tipul de depozitare poate fi adaptat în funcție de nevoile și posibilitățile individuale. Calitatea spațiilor de depozitare Spații de depozitare de calitate, cu risc minim de poluare a mediului și întreținere corespunzătoare. Depinde în cea mai mare măsură de capacitățile manageriale şi financiare individuale ale proprietarului. Calitatea gunoiului de grajd O calitate bună poate fi menținută dacă se aplică tehnici corespunzătoare de compostare; compoziția compostului poate fi analizată la costuri rezonabile. Calitatea depinde de origine (specie), amestecul cu alte reziduuri menajere, tehnicile de compostare, cantități prea mici pentru analiza calității compostului la costuri rezonabile. Riscul de poluare a mediului Poluarea mediului controlabilă -Controlul public poate fi asigurat cu relativă ușurință. Gunoiul de grajd neutilizat poate fi valorificat pe terenurile suplimentare din câmp. Multe operațiuni prezintă risc de poluare. Supravegherea publică este dificilă. Necesarul mijloacelor de transport Combinarea transportului colectiv cu cel individual. Sunt necesare deplasări către și dinspre spațiile de depozitare. Transport doar către terenurile din câmp. Responsabilitate individuală. Supraveghere Necesită o supraveghere permanentă pentru asigurarea calității materialului și pentru asigurarea redistribuirii corecte a produsului - final. Nu necesită măsuri speciale. Costurile de gestiune și administrare Costuri permanente de personal în administrație și management, dar care pot fi acoperite prin aplicarea de taxe individuale reduse sau acoperite prin bugetul local. Costuri individuale reduse. Relația cu planul comunal de gestiune a reziduurilor Managementul gunoiului de grajd poate fi integrat în planul comunal de colectare şi depozitare a reziduurilor la costuri suplimentare relativ reduse. Volum mai mic de resturi organice de colectat și procesat în instalațiile colective. Managementul nutrienților în gospodăriile non agricole Nutrienții din gunoiul de grajd și alte resturi organice provenite din gospodăriile non-agricole poate fi colectat și procesat pentru utilizare de către alți fermieri. Proprietarii de gospodării nonagricole pot fi refractari față de o investiție individuală pentru depozitarea și compostarea resturilor organice. În funcţie de condiţiile locale, autorităţile pot opta, desigur - în funcţie şi de fondurile disponibile, pentru sistemul individual sau pentru cel comunal. În multe cazuri, cea mai bună soluţie este o combinaţie a celor două. Chiar dacă sistemul comunal de depozitare prezintă un număr de avantaje faţă de sistemul individual, investiţia necesară unui astfel de sistem nu se justifică, atunci când: ● Cantităţile de gunoi de grajd sunt prea mici (o platformă standard are o capacitate de cel puţin 2.500 tone); ● Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafaţă întinsă; ● Distanţele de la gospodării la platformă şi/sau de la platformă la terenurile agricole sunt prea mari (mai mari de 5 km distanţă rutieră), acesta fiind cazul satelor lineare situate pe văi sau în lungul drumurilor principale. Sistemul comunal de depozitare este de preferat în acele cazuri când una sau mai multe din următoarele condiţii este îndeplinită: 29 ● Localităţile componente au o distribuţie a caselor de tip concentrat sau adunat, o cantitate prognozată de gunoi de grajd de cel puţin 2.500 tone de colectat de pe o distanţă rutieră rezonabilă (5 km); ● Comuna poate oferi servicii de transport a gunoiului de grajd la şi de la platformă, sau fermierii dispun de mijloace de transport corespunzătoare; ● Micile ferme nu pot investi în construirea de spaţii de depozitare individuale. Costul unei platforme de gunoi de grajd va depinde de dimensiunea acesteia, tipul materialelor utilizate, dar şi de condiţiile locale ale pieţii pentru forţa de muncă şi materiale. Preţul poate varia considerabil de la un loc la altul şi de la un an la altul. Dacă sunt utilizate materiale şi tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în calcul o perioadă de depreciere de 20 de ani. 6. Aplicarea îngrăşămintelor cu azot Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi 170 Kg N substanţă activă/ha/an Cantitatea maximă*1) de azot provenită din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe teren, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi: *1) Valorile sunt calculate în baza necesarului de azot raportat la producţiile medii din ultimii ani ale culturilor reprezentative pentru România – 100 kg N - substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi şi alte culturi permanente – 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente Pentru terenurile arabile, cantitatea maximă de N (kg substanţă activă/ha/an din îngrăşăminte chimice) ce se poate aplica fără studii agrochimice este stabilită pe grupe de culturi şi în funcţie de pantă, după cum urmează: Panta blocului fizic Porumb și sfeclă de zahăr (kg N substanță activă/ha/an) Grâu și rapiță (kg N substanță activă/ha/an) Alte cereale și legume (kg N substanță activă/ha/an) Până la 12% 150 120 100 Peste 12% 120 90 80 În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de recolta scontată şi de gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N substanţă activă/ha/an. Pentru exploataţiile agricole în regim irigat şi pentru cele care intenţionează să aplice mai mult N substanţă activă/ha/an decât este stabilit ca nivel maxim pentru terenurile arabile, mai mult de 100 kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi şi mai mult de 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice. Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condiţiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C. 6.1. Principii generale Cele mai multe soluri conţin prea puţin azot natural disponibil pentru a satisface cerinţa culturilor din timpul perioadei de creştere. În consecinţă este necesară suplimentarea în fiecare an a azotului conţinut în mod natural în sol. Aplicarea cantităţii corecte de azot la momentul la care plantele au nevoie este cerinţa de bază a unui bun management al fertilizanţilor. Fiecare producător agricol trebuie să înţeleagă necesitatea evaluării corecte şi urmăririi periodice a necesarului de nutrienţi ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în funcţie de: ● condiţiile tehnologice locale; ● sol; ● climă; ● randamentul scontat al producţiei. În acest mod se pot evita excesele şi se pot corecta deficitele de nutrienţi. Atenţie specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexităţii comportamentului acestui nutrient în sol şi a uşurinţei cu care se poate pierde sub formă de nitraţi prin antrenare cu apele de infiltraţie şi cu scurgerile de suprafaţă. Dozele (DN) stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot chimic pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ şi cu alte 30 aporturi (din precipitaţii, din apa de irigaţie, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) şi pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică ş.a.). Aceste corecţii pot fi făcute cu ajutorul următoarei relaţii: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)], în care: DN este doza de azot din îngrăşământ (organic + chimic) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetaţie, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii), în kg/ha; N(b) este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha; N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha; N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha; N(l) este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafaţă şi prin levigare, în kg/ha. Corecţiile făcute pe baza acestei relaţii au un caracter estimativ, datorită complexităţii fenomenelor care controlează parametrii respectivi aşa cum rezultă din cele ce urmează. Necesarul de azot al culturii (Nc) Necesarul de azot al culturii se poate estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 6.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleiaşi specii existând diferenţe între soiuri şi hibrizi. Tabel 6.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară) Specificarea culturilor Elementele nutritive (substanțe active convenționale) N P₂O₅ K₂O Grâu de toamnă boabe : paie 1 : 1.3 26.5 13.7 16.4 Orz și orzoaică boabe : paie 1 : 1 23.0 10.8 22.3 Secară boabe : paie 1 : 1.5 27.5 9.4 26.8 Ovăz boabe : paie 1 : 1.5 28.5 11.0 31.2 Porumb boabe boabe : tulpini 1 : 1.6 27.5 12.5 16.5 Porumb pentru siloz plante întregi cu ştiuleți 6.5 3.0 5.5 Sfeclă de zahăr rădăcini : frunze și colete 1 : 1 4.9 2.0 6.0 Sfeclă furajeră rădăcini : frunze 1 : 0.5 3.8 1.7 7.9 Cartofi tuberculi : vreji 1 : 0.5 5.2 2.7 7.5 Floarea soarelui semințe : tulpini 1 : 3 36.5 17.5 50.0 Rapiță pentru ulei semințe : tulpini 1 : 3 51.5 36.0 44.0 In pentru seminţe semințe : tulpini 1 : 3 59.0 17.3 72.0 Fasoale boabe boabe : vreji 1 : 1.5 59.5*) 13.4 25.0 Mazăre boabe boabe : vreji 1 : 1.5 61.0*) 16.6 28.0 Soia boabe : vreji 1 : 1.5 70.0*) 22.5 34.0 In pentru fuior Tulpini 11.0 7.0 13.0 Cânepă Tulpini 10.0 8.5 17.5 Lucernă masă verde la începutul înfloririi 8.0*) 1.6 6.5 Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi 6.5*) 1.5 5.5 Iarbă de pajiști naturale 6.5 1.4 4.5 Golomăț masă verde 6.0 1.7 8.3 Borceag (ovăz+măzăriche) masă verde 6.5*) 2.4 5.5 Porumb masă verde 3.0 1.7 4.5 Fân de lucernă începutul înfloririi 32.0*) 6.4 22.0 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi 26.0*) 6.0 21.0 Fân de pajiște naturală - 24.0 5.6 18.0 Fân de graminee perene cultivate - 23.0 6.5 28.0 Fân de borceag (ovăz+măzăriche) - 25.0*) 8.0 20.0 Fân de lucernă în amestec cu raigras - 26.0*) 6.0 20.0 Mere Fructe 1.6 0.5 2.0 Struguri de vin (+ producţia secundară) - 6.5 1.6 5.5 Tomate Fructe 2.9 1.0 4.5 Varză de toamnă Căpățâni 3.5 1.2 4.0 *) În cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot. La estimarea producţiei planificate a recoltelor trebuie luate în considerare şi caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic şi al precipitaţiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol şi în mod special în mineralizarea materiei organice şi în deplasarea nutrienţilor în profilul solului, sub zona de înrădăcinare. 31 Fixarea obiectivelor privind producţia planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilităţi, (de preferinţă prin una din primele două): ● pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condiţiile pedoclimatice specifice exploataţiei agricole; ● pe baza producţiei medii a recoltelor obţinute în staţiunea agricolă de cercetare specifică zonei; ● pe baza evaluărilor producţiei medii obţinute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producţii extreme (respectiv anul cu producţia cea mai mare şi anul cu producţia cea mai mică) în condiţiile aplicării în optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectivă (specia, soiul, data însămânţării, măsurile de protecţie fitosanitară, etc.). Azotul disponibilizat de sol [N(s)] Azotul din sol se găseşte, aproape în totalitate, în materia organică şi doar o fracţiune mică din acesta se găseşte într-o formă imediat asimilabilă pentru plante. Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal şi apoi în azot nitric. În mod obişnuit, materia organică din sol este constituită din fracţiuni care diferă după valoarea raportului C/N (carbon : azot). Fracţiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o fracţiune stabilă, care a atins un echilibru şi prin urmare se descompune mai lent; alte fracţiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puţin intensă, în funcţie de condiţiile de temperatură şi umiditate. Azotul potenţial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracţiuni mai puţin stabile. Pentru condiţiile de sol din România el reprezintă 1% şi 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât şi la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între 20 kg şi 50 kgN/ha/an, în funcţie de tipul de sol şi condiţiile climatice din anul respectiv. Conţinutul de azot mineral [N(min)] din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodă riguroasă de laborator. Informaţia obţinută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrăşăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă. Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creştere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrăşământ trebuie să se ţină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul. Astfel, se poate considera pentru culturile de primăvară-vară o valorificare de 2/3 a azotului potenţial accesibil şi de 3/4 sau 1/2 pentru culturile de toamnă-iarnă, în consonanţă cu ocuparea terenului. Valorile se modifică dacă intervin eventualele precipitaţii abundente care pot spăla mai mult sau mai puţin intens nitraţii acumulaţi în profilul de sol; în cazul culturilor care ocupă permanent solul, valorile pot fi considerate în totalitate. Azotul provenit din apa de irigaţie şi din atmosferă (pulberi, precipitaţii căzute) [N(a)] Cantităţile de azot ce ajung în sol cu pulberile atmosferice şi cu precipitaţiile (ploi, zăpezi), variază considerabil cu tipul de activitate dominant din regiunea înconjurătoare. În general, se pot estima cantităţi de 5-10 kg de N/ha pe an, mai mari în situaţiile cu activităţi industriale intensive în zonă. Apa de irigaţie, dacă este contaminată cu compuşi ai N, poate vehicula cantităţi apreciabile din acest nutrient, care trebuie contabilizat în planul de fertilizare. Azotul fixat biologic [N(b)] Cantitatea de azot fixată biologic în sol, în principal, în urma simbiozei dintre Rhisobium şi plantele leguminoase, depinde foarte mult de specia cultivată, de producţia şi biomasa încorporată în sol, putând ajunge la sute de kg N/ha. Azot provenit de la culturile precedente ([N(r)] Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii precedente depinde de cantitatea şi compoziţia acesteia sub raportul conţinutului de azot şi de gradul mai mare sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de cât de bine au fost încorporate în sol, de epoca când a fost făcută, şi de timpul trecut de la încorporare. Culturile anuale pot lăsa în sol cantităţi mai mari sau mai mici de N din partea aeriană a plantelor. Este dificil de apreciat cu o minimă rigoare, ce cantităţi de azot sau de alţi nutrienţi proveniţi de la culturile precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrăşăminte. 32 Cu titlu informativ, din tabelul 6.1 se pot estima cantităţile de azot din reziduurile vegetale încorporate în sol. Azotul imobilizat de microorganismele din sol [N(i)] Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei diminuări a conţinutului de N mineral din sol deoarece cantităţile de nutrienţi eliberaţi în cursul descompunerii reziduurilor sunt insuficiente pentru satisfacerea necesităţilor microorganismelor responsabile de această descompunere. Se poate da ca exemplu introducerea paielor de la cereale cu rapoarte C/N mari, peste 100. Pentru a evita o asemenea diminuare, se recomandă să se încorporeze odată cu paiele o cantitate de azot mineral de ordinul a 8-10 kg de N pentru fiecare tonă de paie introdusă. Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca în anul respectiv, cultura să sufere de un deficit mai grav sau mai puţin grav de azot. Din punct de vedere al protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare şi prin volatilizarea amoniacului la suprafaţa solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15% de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol şi din cel încorporat sub formă de îngrăşăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvenţa şi intensitatea fenomenului sunt mai mari. Reducerea pierderilor prin volatilizare, care pot atinge 50% în cazul îngrăşămintelor cu azot amoniacal sau ureic, aplicate superficial pe soluri alcaline, se poate realiza prin evitarea aplicării pe o vreme cu vânt şi temperatură ridicată. Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare [N(l) Pierderile de azot sub formă de nitraţi, cu scurgerile de suprafaţă şi cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activităţi agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcţie de numeroşi factori care controlează nivelul de nitraţi prezenţi în sol şi intensitatea fenomenelor de scurgere şi levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrăşământ, epoca şi tehnica de aplicare a îngrăşămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol şi a altor reziduuri organice încorporate în sol precum şi cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi. Mineralizarea materiei organice şi fenomenele de spălare a nitraţilor sunt puternic influenţate de modul de folosinţă a solului şi de tehnologiile de cultură. Atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere al protejării calităţii mediului se impune să se reducă la maxim aceste pierderi, ceea ce este posibil prin adoptarea şi practicarea practicilor agricole corecte. În tabelul 6.2 este prezentată o listă a principalelor măsuri care pot fi luate în vederea limitării pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice. Tabel 6.2. Lista principalelor măsuri pentru reducerea pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafaţă sau drenaj către apele freatice Categoria Măsura Efecte Gestionarea solului Înființarea culturilor de acoperire toamna Reducerea pierderilor prin drenaj (percolare) în medie cu 25-30 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, și cu 45-50 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice Efectuarea în primăvară în locul toamnei a lucrărilor de bază ale solului pentru culturile de primăvară Lăsarea terenului nelucrat peste iarnă conduce la reducerea cu ~ 10 kgN/ha/an a pierderilor prin drenaj (percolare) pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, şi cu ~15 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice Utilizarea sistemelor de lucrări minime ale solului Reducere față de terenurile lucrate clasic cu 20-25 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, 30-35 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice. Nu este aplicabilă pentru soluri cu textură fină (argiloase) Crearea de benzi înierbate pe curbele de nivel în interiorul parcelelor situate în pantă Reducerea cu 90-95% a pierderilor de azot prin drenaj (percolare) pe suprafețele ocupate de benzile înierbate Crearea de benzi înierbate în lungul cursurilor de apă Reducere a pierderilor de N cu 1-5 KgN pentru fiecare hectar de benzi înierbate Gestionarea efectivelor de animale Reducerea timpului de pășunat (lungimea zilei de pășunat sau a perioadei de pășunat) Pentru fermele de vaci de lapte reducerea perioadei de pășunat doar la partea diurnă a zilei sau încheierea pășunatului în august reduce pierderile prin drenaj (percolare) cu 8-16 kgN/ha/an Reducerea conținutului de N din dieta animalelor Pentru fermele de lapte reducerea conținutului de proteine brute din hrana animalelor de la 18% la 14% reduce pierderile de azot cu 2 kgN/ha/an, pentru fermele de porci/păsări reducerea este de 2-5 kgN/ha/an Pierderile de azot în atmosferă din agricultură 33 A.Emisiile din sol de oxizi ai azotului Emisiile de oxizi ai azotului NOx (NO/NO2) din sol sunt rezultatul proceselor biologice şi chimice prin care trec diferiţi compuşi anorganici ai azotului (amoniul, nitraţii şi nitriţii). Oxizii de azot pot produce un efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Recomandări privind reducerea emisiilor de oxizi ai azotului: – Utilizarea unor cantităţi mai reduse de fertilizanţi. Această recomandare se referă la cazurile în care se aplică fertilizanţi peste nevoile plantelor. Pentru aplicarea unor cantităţi optime se recomandă teste agrochimice de sol şi plante; – Aplicarea fertilizanţilor în mai multe etape. Prin această metodă, plantele vor utiliza mai eficient fertilizanţii, conducând astfel la reducerea emisiilor; – Introducerea plantelor leguminoase în rotaţia culturilor. În acest fel, plantele vor avea la dispoziţie mai mult azot sub formă de materie organică, materia organică eliberând în atmosferă cantităţi mult mai mici de azot; – Utilizarea tehnicilor prin care solul este cât mai puţin lucrat - "minimum tillage". Acestea conduc la reducerea emisiilor de azot din materia organică aflată în sol; – Prevenirea băltirii terenurilor agricole. Acolo unde apa bălteşte, compuşii azotului pot fi denitrificaţi de bacterii, conducând astfel la emisii de azot şi de oxizi ai azotului; – Utilizarea de inhibatori de nitrificare. Aceşti inhibatori reduc pierderile de azot prin împiedicarea producerii de oxizi ai azotului (care se pierd în atmosferă). Inhibatorii pot fi amestecaţi cu fertilizanţii sau pot fi utilizaţi separat. Pentru eficacitatea acestora, se recomandă însă consultarea unor specialişti în agronomie. Efectele asupra sănătăţii populaţiei Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la valori mai reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor. Expunerea pe termen lung, chiar dacă este la o concentraţie redusă, poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor şi animalelor Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonie şi gripă. Alte efecte: Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot ulterior conduce la probleme de sănătate umană şi eutrofizare. B.Emisiile de amoniac Amoniacul (NH3) este un poluant important al aerului. Acesta are efecte negative atât asupra sănătăţii umane, cât şi asupra mediului. Amoniacul reacţionează cu umiditatea din aer şi formează amoniul (NH4). Emisiile cele mai importante de amoniac provin din agricultură, în special din sectorul de creştere a animalelor. La acestea se adaugă pierderile importante de amoniac din timpul activităţilor de fertilizare. Recomandări privind reducerea emisiilor de amoniac: Stocarea dejecţiilor (gunoiului de grajd) – Acoperirea sistemelor de stocare. Prin acoperire, pierderile se reduc deoarece o parte din amoniac este forţat să rămână în structura gunoiului de grajd (mai ales în resturile vegetale), sau se reîntoarce în acesta sub diferiţi compuşi mai stabili. Este eficientă inclusiv acoperirea grămezilor temporare de gunoi de grajd din câmp; – Capacitatea sistemului de stocare trebuie să fie suficientă pentru ca aplicarea fertilizanţilor să aibă loc doar când este nevoie pentru plante. O capacitate insuficientă de stocare forţează fermierii să aplice gunoiul de grajd atunci când plantele nu au nevoie, crescând astfel pierderile de compuşi ai azotului, printre care şi a amoniacului; – Permiterea apariţiei unor cruste la suprafaţa dejecţiilor. Acestea împiedică emisiile de compuşi ai azotului; – Păstrarea gunoiului de grajd provenit de la păsări în stare cât mai uscată. Umezeala excesivă accelerează activitatea bacteriană, conducând astfel la pierderi mai mari de amoniac. 34 Aplicarea gunoiului de grajd şi a fertilizanţilor minerali – Utilizarea unui plan de fertilizare care să aibă la baza studii agrochimice şi aplicarea de cantităţi optime (ce se aplică în exces, înseamnă pierdere de azot şi poluare în acelaşi timp); – Aplicarea trebuie să aibă loc pe vreme răcoroasă şi fără vânt; – Utilizarea de maşini specializate de împrăştiere de tip trailing hose (cu tuburi flexibile gen furtun), trailing shoe (cu saboţi) sau prin injectare. Aplicarea prin împrăştiere trebuie evitată; – Încorporarea cât mai rapidă a îngrăşămintelor organice solide (sub arătură, prin discuire sau prin grăpare); – Utilizarea cu precădere a nitratului de amoniu în detrimentul fertilizanţilor pe bază de uree. Efecte: Gazul de amoniac are acţiune caustică în contact cu suprafeţele umede, fiind iritant al pielii, mucoaselor căilor respiratorii, digestive sau ochilor. O concentraţie de amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce moartea în timp de 30-60 de minute. 6.2. Mod de calcul privind aportul de azot din surse organice Pentru realizarea unui plan de fertilizare corect, la nivelul unei exploataţii agricole în care se utilizează îngrăşăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantităţii de nutrienţi din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei. Cantitatea de nutrienţi din gunoiul de grajd produs într-o exploataţie agricolă depinde de numeroşi factori, printre care: numărul, specia şi structura animalelor, sistemele de hrănire şi furajare, sistemul de stocare şi gestiune a gunoiului de grajd, volumul de apă uzată produs în exploataţie, cantitatea de apă de precipitaţii care pătrunde în facilităţile de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru aşternutul animalelor etc. Se recomandă măsurarea conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienţi medii stabiliţi prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obţinute în condiţii controlate. În tabelul 6.3 sunt prezentate valorile medii ale cantităţii de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantităţii de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă. Tabel 6.3. Cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitele de stocare) – Sistem gospodăresc ● Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare () Vaci de lapte - 60 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 18 ■ 1-2 ani - 31 ■ 2-3 ani - 35 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 32,3 () Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg - 13,1 () Găini ouătoare - 0.82 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,52 ● Depozite neacoperite/Gunoi solid/Timp lung de stocare () Vaci de lapte - 47 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 14 ■ 1-2 ani - 24 ■ 2-3 ani - 27 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 24,7 () Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg - 10,0 () Găini ouătoare - 0.53 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,34 – Sistem industrial ● Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare () Vaci de lapte - 86 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 24 35 ■ 1-2 ani - 41 ■ 2-3 ani - 47 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 27,3 () Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg - 9,8 () Găini ouătoare - 0.54 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,35 ● Depozite neacoperite/Gunoi solid/Timp lung de stocare () Vaci de lapte - 67 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 19 ■ 1-2 ani - 32 ■ 2-3 ani - 37 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 20,9 () Porci pentru îngrăşat până la 105 Kg - 7,50 () Găini ouătoare - 0.35 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,25 – Oi cu miei - 12,9 – Capre cu iezi - 12,5 – Cai ● 400 kg - 39 ● 600 Kg - 53 ● 800 Kg - 66 – Curcani - 0.57 – Raţe - 0.49 – Gâşte - 0.81 6.3. Planul de fertilizare Se impune o corectă gestionare a îngrăşămintelor la nivelul exploataţiei agricole sau agro zootehnice atât în scopuri economice cât şi pentru protejarea mediului. Acest obiectiv se realizează prin alcătuirea planului de fertilizare cu azot şi cu ceilalţi nutrienţi, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă ocupată de o anumită cultură. Planul de fertilizare este, în acest sens, un instrument util pentru: ● stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice (produse în unitate sau procurate din afara unităţii; gunoi de grajd, tulbureală, dejecţii de anumite provenienţe şi cu anumite conţinuturi de elemente nutritive cu sau fără elemente cu caracter poluant etc.) şi chimice; ● luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de îngrăşăminte organice produse în exploataţia agricolă; ● alegerea unor momente propice de procurare a necesarului cantitativ şi calitativ de îngrăşăminte chimice sau organice (în cazul în care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii); ● stabilirea tipului de îngrăşământ de folosit, cantitatea, epocile şi tehnicile de aplicare; ● inventarierea surselor de îngrăşăminte existente şi disponibile pentru fertilizarea terenurilor agricole cultivate. Planul de fertilizare se întocmeşte pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organe de specialitate recunoscute conform legislaţiei în vigoare. În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic, cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte chimice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi limitele de N-substanţă activă/ha/an stabilite pentru terenurile arabile (în Capitolul 6 - Aplicarea îngrăşămintelor cu azot), 100 Kg N-substanţă activă/ha/an pentru vii şi livezi şi 80 Kg N- substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N/ha/an din îngrăşăminte organice. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prezentat în Anexa 10. Studiul agrochimic al terenurilor agricole constă în ansamblul de lucrări de delimitare a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura şi tratamentele de fertilizare, de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de efectuare în laborator a analizelor agrochimice şi de reprezentare în funcţie de acestea, pe cartograme, a suprafeţelor de teren cu însuşiri agrochimice asemănătoare în vederea aplicării diferenţiate a îngrăşămintelor şi amendamentelor pentru realizarea producţiilor vegetale prevăzute prin planul de producţie al unităţilor agricole. 36 Prin studiul agrochimic se fundamentează folosirea îngrăşămintelor şi amendamentelor care să asigure obţinerea unor producţii agricole mari şi de calitate superioară, la toate folosinţele exploataţiilor agricole, în condiţii de eficienţă economică maximă, de sporire treptată sau menţinere la nivel ridicat a fertilităţii solului şi de prevenire a poluării solului şi a apelor freatice cu reziduuri chimice de orice natură. Totodată el consemnează starea de calitate a solului şi tendinţele ei de modificare sub influenţa folosirii îngrăşămintelor şi amendamentelor, a remanierii învelişului de sol prin lucrări agropedoameliorative şi a impactului agriculturii intensive asupra mediului ambiant. Această activitate se recomandă a se desfăşura cu o periodicitate corespunzătoare cerinţelor diferitelor folosinţe şi culturi care este de: 4-5 ani la culturile de câmp neirigate şi în plantaţiile pomiviticole clasice; 3-4 ani în plantaţiile pomiviticole intensive; 2-3 ani la culturile irigate; anuală în solarii; de 3 ori pe an la ciclul I seră şi de două ori pe an la ciclul II seră; lunară în serele floricole. Se recomandă ca analizele de sol să se efectueze cel puţin o dată la 4 ani, pe baza unei probe de sol la maxim 5 hectare. În Anexa 11 sunt prezentate recomandări privind realizarea studiilor agrochimice. 6.5. Perioade de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor cu azot pe teren Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse şi când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare. Analiza riscului la percolare şi scurgere efectuată la nivelul zonelor pedo-climatice ale Europei arată că în cea mai mare parte terenurile din România au un risc mediu. Risc crescut la scurgere au terenurile în pantă din zonele de deal şi munte. La percolare risc mare îl au terenurile aflate pe solurile nisipoase şi cele din luncă (figura 6.5.1). În aceste condiţii un indicator utilizabil pentru definirea perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice (solide şi lichide) îl reprezintă perioada în care temperatura solului este preponderent negativă, caz în care procesele biologice nu sunt active şi riscul la scurgere este crescut. Figura 6.5.1. Riscul la percolare şi scurgere (după "Recommendations for establishing Action Programmes under Directive 91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources" - Appendix 2 of part A - Maps of pedoclimatic zones in Europe) Pe baza seriilor de date climatice zilnice pentru perioada 1987-2017 pentru fiecare unitate administrativ teritorială (comune, oraşe, municipii) a fost evaluată pentru fiecare zi a anului temperatura medie a aerului. În baza seriilor de date climatice, data de la care, în perioada toamnă-iarnă temperatura medie a aerului scade sub 5°C reprezintă începutul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide, iar pentru perioada iarnă-primăvară, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5°C reprezintă sfârşitul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide. Datele calendaristice astfel obţinute au fost agregate considerând trei zone definite prin relieful predominant din unitatea teritorial-administrativă: 1 - câmpie, 2 - deal 3 - munte (figura 6.5.2). În tabelul 6.5.1 sunt prezentate, pentru fiecare zonă datele de început şi sfârşit a perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, precum şi durata perioadei de interdicţie. 37 Tabel 6.5.1. Perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice, în funcţie de zona în care se încadrează unităţile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicţie) Specificare (zona) începutul perioadei de interdicție Sfârșitul perioadei de interdicție (inclusiv) Durata perioadei de interdicție (zile) 1 - câmpie 15.XI 10.III 115 2 - deal 10.XI 20.III 130 3 - munte 05.XI 25.III 140 Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica însă îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie în limita a maxim 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condiţiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solarii nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C. Figura 6.5.2. Zonele de încadrare a unităţilor administrativ-teritoriale în funcţie de perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice Listele cu durata perioadelor de interdicţie pentru fiecare UAT se regăsesc în Anexa 13. Pe baza perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol se calculează capacitatea (mărimea spaţiului) de stocare a gunoiului de grajd în fermă. Astfel, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd în fermă trebuie să fie proiectată pentru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor. 6.6. Tehnici şi perioade de aplicare a îngrăşămintelor cu azot diferenţiate în funcţie de tipul de îngrăşămînt Perioadele cele mai adecvate de aplicare a îngrăşămintelor azotoase sunt cele în care cerinţele de consum ale culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se astfel o eficienţă maximă a acestui nutrient dar şi reducerea pierderilor de compuşi ai azotului prin intermediul apelor, prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafaţă. Aceste perioade depind de cerinţele culturii dar şi de condiţiile climatice predominante în zonă precum şi de forma chimică sub care se găseşte azotul în îngrăşământul care se aplică. Dacă se aplică îngrăşăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică, care pot fi imediat sau uşor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în acele perioade când culturile au necesităţi mari. Când se utilizează fertilizanţi cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul de grajd, compostul şi alte îngrăşăminte organice, trebuie să se ţină cont că azotul, înainte de a fi absorbit de plante, trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrăşăminte se aplică cu suficient timp înainte de perioada de maximă absorbţie de către culturi. În cazul culturilor anuale, şi din raţiuni practice, asemenea îngrăşăminte se aplică în perioada semănatului, plantatului sau la executarea lucrărilor de bază cu condiţia ca acestea să se execute în afara perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor. 6.6.1. Recomandări privind perioadele de fertilizare cu azot corespunzătoare unor grupe relativ mari de culturi Culturi semănate toamna 38 Din cauza cantităţilor mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei organice existente toamna în sol şi a precipitaţiilor mai abundente din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin levigare şi scurgeri de suprafaţă. De aceste rezerve din sol trebuie să se ţină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menţionate mai-sus. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându-se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetaţie azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităţilor de nitraţi antrenaţi în apele de suprafaţă şi în cele subterane. Restul cantităţii de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracţionarea acestei cantităţi. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitaţii mai abundente. Restul cantităţii urmează să fie aplicat în perioada de consum maxim al plantelor, o dată cu lucrările de întreţinere a culturilor. Culturi perene La culturile perene viti-pomicole nu se recomandă fertilizarea cu azot în perioada de repaus vegetativ, existând riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de precipitaţii şi prin scurgeri de suprafaţă, în marea lor majoritate plantaţiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetaţiei active, în perioada de consum maxim al azotului. 6.6.2. Recomandări privind tehnicile de aplicare a fertilizanţilor Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanţilor se vor alege cu mare atenţie, în funcţie de felul şi starea fertilizanţilor, de metoda pentru dozare şi aplicare propriu-zisă, de felul acţionării, de capacitate. Caracteristica comună este aceea că toate utilajele trebuie să aibă componentele active de lucru rezistente la coroziune, deoarece toţi fertilizanţii sunt corozivi. Acest aspect are relevanţă nu numai pentru fiabilitatea utilajului, ci şi pentru calitatea lucrării pe care o execută şi care presupune ca toate funcţiunile tehnice şi reglajele să se menţină. Îngrăşăminte chimice Cea mai bună metodă de administrare a îngrăşămintelor chimice este încorporarea directă în sol. În cazul în care îngrăşămintele se aplică în perioada de vegetaţie, aplicarea se face prin împrăştiere sau stropire. Cerinţa principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrăşămintele cât mai constant şi să se distribuie cât mai uniform. Uniformitatea distribuţiei are importanţă mare, căci o distribuţie neuniformă face ca în unele zone cantitatea de îngrăşământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de îngrăşare scontat, iar în altele să fie concentraţii prea mari de îngrăşământ, provocând prin aceasta poluarea locală a solului. La executarea lucrării de aplicare a îngrăşămintelor chimice pe toată suprafaţa este necesar, nu numai ca aparatul de distribuţie al maşinii să distribuie uniform, ci şi deplasarea în câmp a agregatului tractor maşină să fie corectă. La marginile fâşiei pe care sunt împrăştiate îngrăşămintele, cantitatea de îngrăşământ pe unitatea de suprafaţă este mai mică, de aceea este necesară o oarecare suprapunere a marginilor parcursurilor vecine. Absenţa suprapunerii duce la formarea unor fâşii cu prea puţin îngrăşământ; suprapunerea exagerată duce la formarea unor fâşii unde concentraţia de îngrăşământ este prea mare. Fenomene similare apar atunci când agregatul de maşini, la deplasarea în lucru nu respectă linia dreaptă. Pentru evitarea repartizării neuniforme a îngrăşămintelor pe câmp se recomandă, mai ales în cazul maşinilor cu lăţime mare de lucru, să se recurgă la sisteme GPS, sau în absenţa acestora la jalonare. Asigurarea debitului de îngrăşământ şi uniformitatea distribuţiei pot depinde şi de parametrii de performanţă ai maşinii de aplicat îngrăşăminte, dar sunt influenţaţi şi de alţi factori. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei legaţi de starea şi umiditatea îngrăşământului. Nu există nici o maşină, oricât de perfecţionată tehnic ar fi, care să poată lucra perfect atunci când însuşirile fizice ale îngrăşămintelor sunt necorespunzătoare. Îngrăşămintele chimice sub formă de pulberi sunt foarte higroscopice preiau umiditate atât în timpul depozitării în condiţii proaste, cât şi în timpul manevrării pentru încărcarea maşinii şi chiar în timpul distribuirii. Ca urmare a umezirii, particulele de îngrăşămînt aderă între ele, se formează bulgări de diferite dimensiuni, prin aceasta scade precizia dozării şi creşte gradul de neunifomitate al distribuţiei. La un anumit grad de umezire îngrăşămintele pot adera şi de organele maşinii de aplicat, cu care vin în contact, înrăutăţind şi mai mult calitatea distribuţiei. 39 Una dintre cele mai importante reguli la utilizarea maşinilor de aplicat îngrăşăminte chimice este să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă sau burniţă. Pentru evitarea poluării solului este important şi modul în care sunt manevrate îngrăşămintele. Orice intervenţie prin care pe sol ajung concentrate cantităţi mai mari de îngrăşăminte, de exemplu la încărcarea buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în zona respectivă. Maşinile de aplicat îngrăşăminte chimice trebuie să permită golirea comodă şi sigură a cantităţii de îngrăşământ care nu s-a consumat la sfârşitul lucrului. Aplicarea îngrăşămintelor chimice ca fertilizare de bază, se poate face sub aratură, împreună cu gunoiul de grajd, sau separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat, împreună cu semănatul. În toate cazurile se foloseşte ca îngrăşământ de bază unul mai greu solubil în apă. La aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie să se ţină cont de exigenţele specifice culturilor. De exemplu, îngrăşămintele care conţin clor ca ion însoţitor, nu se recomandă a fi aplicate la culturi din familia Solanaceae (tutun, tomate, cartof) deoarece influenţează negativ producţia, mai ales din punct de vedere calitativ, în schimb pot fi aplicate cu succes la sfecla de zahăr şi la culturi rădăcinoase. Îngrăşămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcţie de raportul dintre nutrienţi. De exemplu: cele în care predomină P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Se recomandă extinderea cu precauţie a folosirii îngrăşămintelelor foliare. Folosirea acestor îngrăşăminte reduce riscul de poluare a apelor cu nitraţi datorită cantităţilor mici utilizate, aplicate pe foliajul plantelor, precum şi prin stimularea consumului de nutrienţi existenţi excedentar în sol. Dar aceste îngrăşăminte se vor folosi numai ca o completare a necesităţilor de producţie şi nu trebuiesc utilizate în exclusivitate, deoarece evitarea sau neglijarea fertilizării solului produce sărăcirea şi degradarea acestuia într-un timp relativ scurt. Sunt necesare o serie de precauţii atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte chimice: ● evitarea fertilizării cu azot toamna dacă solul este bine aprovizionat cu azot şi aplicarea unor doze reduse dacă solul este mai slab aprovizionat cu azot; ● adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafaţă; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau îngheţat; ● adoptarea unor măsuri maxime de siguranţă în cazul stocării, manipulării şi administrării îngrăşămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune şi să aibă volume corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce împiedică dispersia în vânt, mai ales când se lucrează în apropierea unor surse de apă; ● asigurarea tuturor condiţiilor unei administrări corecte a îngrăşămintelor pe terenurile în pantă, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului şi pericolele de pierdere a nutrienţilor prin scurgeri de suprafaţă; ● în cadrul culturilor din sere nu se vor evacua în afara acestora apele provenite din irigaţii, care conţin printre alte substanţe şi fertilizanţi. Această cerinţă se realizează prin recircularea întregii cantităţi de apă rezultată din colectarea drenajului, condensului şi a apei de irigaţii; ● utilizarea îngrăşămintelor uscate şi cu granulaţia optimă; ● evitarea administrării lor atunci când umiditatea aerului este ridicată (pe timp de ceaţă, burniţă sau ploaie). Îngrăşăminte organice În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrăşământ, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important. Perioadele când se aplică îngrăşăminte organice trebuie stabilite în funcţie de diferite condiţii: ● în perioadele definite ca "perioade de interdicţie", aşa cum sunt prevăzute în Tabelul 6.5.1 este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenurile agricole; ● cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iernii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de toamnă; ● în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subţire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; 40 ● când starea solului (sol crăpat profund) şi a resurselor de apă (lipsă de apă în sol) fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăştie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare şi încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18 - 25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de împrăştiere, indiferent dacă această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depăşească 75%. Distribuţia îngrăşămintelor organice pe suprafaţa solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată şi dacă poate fi destrămat şi mărunţit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără aşternut sau aşternutul nu este uniform amestecat cu dejecţiile, împrăştierea îngrăşământului se face în bucăţi mari, provocând concentrări pe anumite porţiuni de suprafaţă. Materialul mai umed se lipeşte de organele de lucru ale maşinii, înrăutăţind şi mai mult calitatea lucrării. Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurităţi şi corpuri străine (pietre, bulgări, deşeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul maşinii de administrat să fie uniform ca grosime. Îngrăşămintele organice fluide - dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spălarea dejecţiilor - -pot fi folosite, în anumite condiţii, pentru fertilizare. Maşinile de aplicat îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare. Dispozitivele de aplicare pot fi: ● cu duză de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai (pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune); ● cu aspersor (presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de o pompă centrifugă); ● cu dozator rotativ şi cu furtunuri. Furtunurile distribuie îngrăşămintele fluide pe o linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunurile pot lăsa îngrăşămintele să curgă pe sol de la înălţime cât mai mică. Metoda cea mai bună şi mai nepoluantă este cea la care furtunurile sunt în legatură cu brăzdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct în sol. 41 Primele două procedee de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, deoarece provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee trebuie evitate pe cât posibil. Eficienţa gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrăşăminte chimice, în special cu cele fosfatice. Nu toate îngrăşămintele chimice se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatul de amoniu, de calciu şi de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul şi sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd. În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porţiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice (absenţa precipitaţiilor în momentul aplicării) şi starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă). Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului şi se sancţionează potrivit legii. În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă: ● îngrăşămintele organice lichide şi semilichide se aplică, de regulă, prin injectare în sol; ● să se aibă în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului; în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor; ● să se evite orice descărcare accidentală sau intenţionată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât şi la administrarea acestor îngrăşăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanşeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate. Uniformitatea de administrare la suprafaţa solului, pe lăţimea de lucru, se recomandă a fi de peste 75%. Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere şi nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitraţi. În nici un caz nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parţial sau total. Din construcţie, aceste utilaje trebuie să permită curăţirea rezervorului şi a echipamentelor simplu şi rapid şi fără să permită producerea poluării mediului ambiant. În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare. Îngrăşăminte verzi Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă sporită pe solurile podzolice şi nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcţie de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc. Pentru uşurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunţească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puţin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă. Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrăşământ este deosebit de indicat, cu condiţia ca îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu. Este bine să se ţină seama, la stabilirea momentului încorporării şi de recomandările privind stadiul optim de vegetaţie al culturii utilizată ca îngrăşământ verde. De exemplu, la lupin şi mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza în care păstăile sunt formate. La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor. 6.6.3. Cerinţe speciale pentru aplicarea fertilizanţilor Îngrăşămintele solide pot produce poluare numai în situaţia unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare. 42 Îngrăşămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare. Se interzice aplicarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de ploaie, ninsoare şi soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă, îngheţate sau acoperite cu zăpadă. În plus faţă de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă: ● solul este crăpat (fisurat) în adâncime; ● solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură; 6.7. Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri în pantă abruptă Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafaţă, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale şi în mod deosebit cantitatea de precipitaţii. Riscul este maxim când îngrăşămintele sunt aplicate superficial şi când urmează o perioadă cu precipitaţii abundente. Se recomandă ca fertilizarea să fie făcută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi ţinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense). Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei. Pe terenurile cu pantă de peste 12% fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol (nu mai târziu de 24 ore de la momentul aplicării, ideal fiind odată cu aplicarea). O atenţie deosebită trebuie acordată culturilor pomicole şi viticole, situate de regulă pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului şi, implicit, pericolele de pierdere a nutrienţilor prin şiroire, sunt mai frecvente şi mai intense. Spaţiile destinate trecerii maşinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, se realizează odată cu înfiinţarea culturii, prin închiderea şubărelor de la semănătoare, sau, în anumite cazuri, vor fi deschise după răsărirea plantelor. Dacă acest lucru nu este posibil, datorită sistemului de cultivare al plantei respective, atunci în spatele roţilor maşinilor agricole se recomandă un sistem de afânare superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective şi astfel a riscului erozional şi de scurgere a nitraţilor. Atunci când se foloseşte plugul reversibil şi se efectuează arătura perpendicular pe pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea şi deplasarea (alunecarea) lentă a solului. Semănatul culturilor, ca şi toate celelalte operaţii agricole pe terenurile care sunt situate în pantă trebuie să se efectueze doar pe curbele de nivel. 6.8. Aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi benzi tampon (fâşii de protecţie) în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Zone de protecţie - se instituie în conformitate cu art. 40 şi Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice (anexa 12) Benzi tampon (Fâşii de protecţie) - benzi adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului astfel: 43 – 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; – 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică,. 6.9. Restricţii privind aplicarea fertilizanţilor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd. Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrăşăminte pe bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă reţinută de sol prin schimb ionic. Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacităţii de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. 6.10. Optimizarea rotaţiei culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafaţă Pierderile de nitraţi din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitaţii mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetaţie. În condiţiile specifice ţării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantităţi mai mari sau mai mici de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi) şi din mineralizarea materiei organice din sol. Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiţii favorabile de temperatură şi umiditate şi când există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor cu nitraţi. În contracararea acestui fenomen, rotaţia culturilor are un rol esenţial. Se recomandă intercalarea în rotaţie cu cultura principală a unei culturi cu creştere rapidă, capabilă să valorifice azotul rezidual şi care în primăvară poate fi folosită ca îngrăşământ verde pentru cultura de primăvară-vară. Alte mijloace complementare de reducere a azotului rezidual pot fi următoarele: ● limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, ştiut fiind că acestea intensifică procesele de mineralizare a materiei organice; ● reducerea la minim a perioadelor când solul este necultivat; ● rotaţii în care să fie inclusă o cultură de toamnă; ● în rotaţia culturilor cu sistem radicular superficial şi cu perioade de creştere scurte (legume şi fructe: spanac, salată, căpşuni, ceapă, praz; unele culturi de câmp: cartofi, mazăre, fasole) trebuie inclusă cultura a doua sau cereale care extrag azotul mineral rezidual din sol; ● introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig şi îngheţ, cu sistem radicular puternic, capabile să ocupe rapid terenul şi să formeze un covor vegetal suficient de des şi de omogen ca să protejeze solul de efectul precipitaţiilor de toamnă - iarnă; ● în rotaţiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în urma culturii leguminoase; ● trebuie asigurat un management corespunzător pentru resturile vegetale care conţin cantităţi importante de azot. Resturile vegetale pot fi utilizate ca îngrăşământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau se folosesc ca mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absenţa unei culturi care să consume azotul rezidual. 6.11. Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) Aplicarea îngrăşămintelor pe pajişti conduce la următoarele efecte pozitive: 44 ● creşterea producţiei, în mod deosebit ţinând cont de faptul că terenurile cu pajişti au în general o clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producţiei pe coase - pe pajiştile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depăşeşte 80 % din producţia anuală, plantele otrăvesc greu ceea ce face ca să se obţină un număr mic de recolte pe an şi slabe cantitativ. Pe pajiştile puternic degradate se obţine o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajişti două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrăşămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producţiei alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătăţirea compoziţiei floristice a pajiştilor (creşterea participării gramineelor valoroase); ● creşterea cantităţii de proteină brută din plante, a digestibilităţii şi consumabilităţii acestora. Aplicarea îngrăşămintelor organice pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) se supune condiţiei de a nu se depăşi doza de 170 Kg N/ha/an şi de a nu se aplica în perioadele de interdicţie. Exploataţiile care nu deţin studii agrochimice vor aplica pe pajişti maximum 80 Kg N substanţă activă/ha/an din îngrăşăminte chimice. Pe suprafeţele pe care există angajamente voluntare de agro-mediu şi climă care interzic aplicarea îngrăşămintelor chimice sau limitează cantităţile de îngrăşăminte organice care se aplică, aceste limitări vor fi respectate. Exploataţiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantităţi de îngrăşăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice cu condiţia ca aplicarea îngrăşămintelor organice să se facă cu respectarea limitei maxime admise de 170 kg N/ha/an sau a limitei prevăzute de angajamentul voluntar de agro-mediu şi climă. Îngrăşămintele se pot aplica fracţionat în funcţie de managementul pajiştii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracţionarea dozelor de azot aplicate astfel: 40% pentru prima coasă (posibil de împărţit în 15% în Martie şi 25% în Aprilie), 35% pentru coasa a doua (mai 20%, iunie 15%) şi 25% pentru coasele următoare (iulie - 15%, august 10%). În general, gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajişti fiind mai frecventă în zonele submontane şi montane cu suprafeţe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiştile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitaţii suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiştilor cu gunoi este de 4-6 ani, dar cele mai mari sporuri se obţin în anul 2 şi 3 de la aplicare. Gunoiul de grajd este considerat ca cel mai bun îngrăşământ organic, atât prin compoziţia chimică complexă, cât şi datorită efectului deosebit de favorabil pe care îl are asupra producţiei şi mai ales asupra compoziţiei vegetaţiei pajiştilor. Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajişti, cu o mai bună repartizare în timp a lucrărilor şi cu rezultate agronomice corespunzătoare se recomandă compostarea acestuia. Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este aplicat în cantităţi mai mici de 15 t/ha (ceea ce corespunde unei cantităţi de gunoi de grajd proaspăt de 30-t/ha). Aplicarea compostului se poate face pe o lăţime mai mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrăşăminte organice deoarece compostul este omogen şi are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de păşuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee şi leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate şi un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obţinut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcţie de modul său de exploatare. Astfel, la o producţie de fân de 4 t/ha, în condiţiile exploatării ca fâneaţă are loc exportul a: 80-85 Kg N, 25-32 Kg P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor), 85100 Kg K(2)O (oxid de potasiu), 47-50 Kg CaO (oxid de calciu). În cazul în care producţia de furaj este destinată însilozării sau uscării prin sisteme artificiale sunt necesare cosiri mai frecvente şi furajul fiind mai tânăr este, mult mai bogat în azot şi elemente. În condiţiile fermelor din zona de deal şi munte, perioada de stabulaţie este mai lungă datorită iernilor prelungite. În plus dispersarea parcelelor, depărtarea faţă de sediul fermei şi dificultăţile cauzate de căile de acces pot determina fenomene de poluare în condiţiile în care îngrăşămintele organice nu sunt stocate, compostate şi aplicate în mod corespunzător. În condiţiile păşunatului liber, animalele sunt lăsate să circule pe întreaga parcelă, suprafaţa repartizată stabilindu-se în funcţie de necesarul de hrană şi de producţia pajiştii. Pentru a obţine un consum optim de nutrienţi pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. 45 O parte din nutrienţii ingeraţi de către animalele care păşunează este excretată sub formă de balegă şi urină. Cantitatea de dejecţii pe păşune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menţinere a animalelor (ziua pe păşune şi noaptea la grajd sau ziua şi noaptea pe păşune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. Conţinutul de substanţe minerale din furaje este influenţat de compoziţia botanică a furajului, stadiul de vegetaţie, fertilitatea solului, îngrăşămintele aplicate, condiţiile climatice etc, iar concentraţia de substanţe minerale uscate din dejecţii variază în principal cu fenofaza de vegetaţie a plantelor şi cu categoria de animale. Utilizarea nutrienţilor este mai mare la vacile de lapte productive şi mai mică la tineret şi la oi. Din nutrienţii ingeraţi, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor şi calciu şi 80-90% potasiu, magneziu şi alţi constituenţi minerali. Aceştia nu sunt consideraţi pentru fertilitatea solului, decât cei sub formă disponibilă pentru plante. Există diferenţieri mari între conţinutul dejecţiilor solide şi urinei în nutrienţi disponibili pentru plante. Dejecţiile solide conţin celuloză nedigerată din furaj şi resturi de lignină, substanţe minerale şi microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produşii lor metabolici. Conţinutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă şi 65% în cea de oaie. Cantităţi considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul. Urina are o cantitate mare de apă - 90% şi compuşi azotaţi, rezultaţi din distrugerea proteinei, substanţe zaharoase şi alţi produşi finali ai metabolismului cu câteva minerale. Proporţia de azot excretat prin urină creşte cu creşterea azotului din hrană. Azotul şi fosforul din dejecţiile solide se află sub formă de compuşi organici şi aceasta reclamă o acţiune prelungită a microorganismelor din sol înainte de a deveni disponibile pentru plantă. Insectele, gândacii, râmele şi păsările pot influenţa distrugerea şi încorporarea dejecţiilor solide în sol. Organismele mai mici sunt prezente în număr mai mare şi sunt mai active în solurile cu fertilitate mai ridicată faţă de cele cu fertilitate mai scăzută. Vremea călduroasă întârzie viteza de descompunere, în timp ce vremea rece şi umedă o accelerează. Vremea ploioasă determină spălarea constituenţilor solubili din dejecţiile solide. În urină, azotul şi potasiul sunt sub formă solubilă deoarece are loc o hidroliză rapidă a ureii care constituie fracţia majoră a azotului şi conduce la un pH ridicat, o proporţie de azot este pierdută prin volatilizarea amoniacului. Vremea este importantă deoarece precipitaţiile produc spălarea ureii, a nitraţilor rezultaţi din nitrificarea amoniacului, în timp ce volatilizarea este crescută în condiţii calde şi uscate. O vacă cu lapte excretă în timpul unei perioade de păşunat (150 zile) aproximativ 4200 - 4900 kg dejecţii solide respectiv 2100 - 2300 l urină, cu un conţinut de azot, fosfor şi potasiu dat de tabelul 3.1 Zilnic excretă 25-30 kg ceea ce înseamnă 10-12 defecări, fiecare cu 2,5 - 3 kg. Cantităţi mai mari sunt excretate în timpul nopţii şi dimineaţa devreme. Dejecţiile sunt răspândite neuniform pe suprafeţele de păşunat, dar există şi o concentrare pe suprafeţele de odihnă din timpul nopţii sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc. În cadrul planului de fertilizare organică al păşunilor trebuie să se ţină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe păşune sunt mult mai mici comparativ cu cel de pe fâneţe, datorită readucerii în circuit a unei părţi importante din substanţa organică şi nutrienţi minerali. La stabilirea dozelor de îngrăşăminte trebuie avute în vedere alături de cantităţile disponibile, de capacitatea de stocare a acestuia şi de: ● capacitatea solului de descompunere a materiei organice care se aplică suplimentar prin gunoiul de grajd compostat; ● necesarul covorului vegetal în elemente fertilizante. Acest necesar trebuie adaptat permanent la parcelă, ţinând cont de: () estimarea potenţialului climatic al sezonului şi compararea cerinţelor turmei de animale de pe suprafaţa păşunată cu calculul exporturilor corespunzătoare principalelor macroelemente; () estimarea diferitelor surse de azot disponibile: azotul din sol, fixat simbiotic, îngrăşământul organic şi dejecţiile animalelor care păşunează, îngrăşămintele chimice, restituirile organice cu fosfor şi potasiu, adaosuri minerale complementare etc. 7. Recomandări privind managementul agricol pentru limitarea transferului de nitraţi către corpurile de apă 1. Acoperirea solului cu vegetaţie în perioada toamnă-iarnă Solul nu va fi niciodată lăsat "ca ogor negru sau fără resturi vegetale". Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosinţă arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul (uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). 46 Astfel de practici au avantajul că duc la creşterea conţinutului de materie organică în stratul superficial al solului. După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune şi în condiţii de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată. În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetaţie (culturi de toamnă) sau să rămână nelucrat ca mirişte, porumbişte sau acoperit cu mulci vegetal. Porumbiştea nu oferă suficientă protecţie împotriva eroziunii şi din acest motiv, nu numai porumbul, dar şi alte prăşitoare sunt de evitat. 2. Culturi de acoperire (catch-crops) Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu creştere rapidă care cresc simultan, sau în intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la raţionalizarea timpului disponibil pentru creşterea plantelor. Culturile de acoperire (secara, muştar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii din sol a substanţelor minerale prin absorbţia lor în intervale de timp cu vegetaţie lentă (perioade de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor). Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu şi sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanţi către reţeaua de râuri şi lacuri, sau ar percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrăşăminte verzi. 8. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiţii de irigaţie Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică de primă importanţă în asigurarea unor producţii vegetale ridicate din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Pe terenurile irigate, în anumite situaţii, poate însă creşte riscul de poluare a apelor cu nitraţi prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrăşăminte care se aplică la culturile irigate şi pe de altă parte datorită realizării în sol a unor condiţii optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiţii care favorizează mineralizarea materiei organice şi formarea de nitraţi. În condiţii de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitraţi şi iminenţa acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt: abundenţa nitraţilor existenţi în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea şi capacitatea de reţinere a apei), precum şi cantităţile de nitraţi preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil şi are o capacitate de reţinere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitraţi este mai mare. Astfel de condiţii se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrăşăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie şi fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraţilor în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitraţi pe terenuri irigate sunt următoarele: ● alegerea tehnicii de irigare şi a cantităţilor de apă aplicate în funcţie de caracteristicile solului; ● aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafaţă; ● momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un uşor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situaţie apa aplicată se consumă foarte intens; ● măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de sol şi să utilizeze mai intens apa şi nutrienţii; ● adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul şi topografia terenului, cu cantitatea şi calitatea apei disponibile, cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă; ● pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitaţională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare; ● pe soluri cu textură medie şi fină, cu grad scăzut de infiltrare şi capacitate mare de reţinere a apei, se pot practica metode de irigare specifice. 9. Documente de evidenţă ale exploataţiei agricole Documentele de evidenţă ale exploataţiilor agricole trebuie astfel întocmite şi completate încât să permită autorităţilor de inspecţie şi control să constate: ● Planul simplificat de fertilizare, conform anexei 10 ● şeptelul fermei, pe specii şi categorii de producţie, identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi perioada de timp în care animalele sunt menţinute în fermă; ● presiunea manifestată de îngrăşămintele organice la nivelul exploataţiei agricole (conform tabelului 6.2); 47 ● cantitatea oricărui tip de îngrăşământ de origine animală şi natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii semifluide-păstoase, îngrăşăminte organice lichide, nămol de canalizare) exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/importului precum şi numele şi adresa destinatarului/furnizorului; ● capacităţile de stocare pentru dejecţiile animale (la nivelul fermei şi/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerinţele minime impuse de perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor. Orice document de evidenţă al fermei, din categoria celor prevăzute se păstrează pe o perioadă de 3 ani de la ultima înregistrare efectuată în document. Anexa Nr. 1 Definiţii ale termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul Codului de bune practici agricole – "ameliorator al solului" - produs de sinteză care se adaugă solurilor, în principal, pentru ameliorarea proprietăţilor fizice; – "amendament al solului" - material adăugat în sol a cărui funcţie principală este ameliorarea proprietăţilor fizice şi/sau chimice şi/sau activitatea biologică a acestuia; – "amendament calcic şi/sau magnezian" - amendament mineral care conţine calciu şi/sau magneziu, în general sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonaţi, destinat, în principal, menţinerii sau ridicării pH-ului solului; – "amendament mineral" - amendament fără materie organică şi fără conţinut cunoscut în azot, fosfor, potasiu şi oligoelemente; – "amendament organic" - produs de origine vegetală şi/sau animală care se adaugă solului, în principal, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor fizice şi activităţii biologice a acestuia; – "amendament organo-mineral" - produs în care substanţele şi elementele utile sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestec şi/sau combinare chimică a amendamentelor organice şi a amendamentelor conţinând calciu, magneziu şi/sau sulf; – "aplicarea îngrăşămintelor" - termen general pentru ansamblul procedeelor de aplicare a îngrăşămintelor şi/sau amendamentelor unor culturi, prin încorporare în sol, pe sol sau ambele (termenul este cuprinzător pentru împrăştierea, pulverizarea, prăfuirea, precum şi pentru metodele specifice de aplicare, constând în injectarea în sol şi semănatul combinat, în rânduri, a seminţelor şi îngrăşămintelor, ce se poate extinde şi la tehnicile de film nutritive - pulverizare foliară şi de adăugare a îngrăşămintelor în apa de irigaţie); – "asimilabilitate" - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură; – "bălegar" - amestec de dejecţii solide şi lichide cu aşternut şi resturi de hrană, care îi dau o consistenţă solidă; – "benzi înierbate" - benzi alcătuite din vegetaţie spontană/cultivată, care nu necesită udare, fertilizare sau tratamente fitosanitare; – "cerinţele culturii" - cantitatea de îngrăşăminte cu azot necesară formării producţiei principale şi secundare; – "compus cu azot" - orice substanţă conţinând azot, alta decât azot gazos molecular; – "conţinut declarat" - indicare a cantităţii, formei şi solubilităţii elementelor nutritive, garantată în limitele de toleranţă specificate şi legale; – "cultură de acoperire" - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol şi de prevenire a eroziunii solului şi care nu se recoltează; – "culturi de toamnă": culturi semănate în intervalul august - octombrie, prin metoda clasică sau direct în mirişte; – "dejecţii lichide (tulbureala)" - îngrăşământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecţii animale, lichide şi solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri şi cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguş, etc. şi nutreţul care rămâne de la hrana animalelor; – "denitrificare" - proces de reducere biochimică a nitraţilor sau nitriţilor sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular (N2) fie ca oxizi de azot; – "doza de aplicare" - masa sau volumul de îngrăşământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe unitatea de suprafaţă cultivată sau pe unitatea de masă sau pe unitatea de volum de sămânţă tratată; 48 – "efluenţi de silozuri" - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de însilozare din silozuri; – "element nutritiv" - element chimic esenţial în creşterea plantelor; – "eutrofizare" - proces de îmbogăţire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitraţi şi fosfor, a apelor de suprafaţă; – "fâneaţă" - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu sau fără supraînsămânţări periodice, a cărui producţie vegetală este cosită; – "fertilitatea solului" - capacitatea unui sol de a asigura creşterea plantelor; – "fertilizant" - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriţia plantelor, precum şi pentru ameliorarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale solului; – "fertilizare" - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante; – "gunoi" - amestec de aşternut de paie şi dejecţii de animale, în curs de transformare biologică; – "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreţie (dejecţii solide şi lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca aşternut, resturi de hrană, apă; – "îngrăşământ" - în legislaţia naţională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al ministrului sănătăţii nr. 6/22/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu menţiunea RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT cu modificările şi completările ulterioare, pentru utilizarea şi comercializarea în România, prin îngrăşământ chimic se înţeleg: toate produsele destinate îmbunătăţirii fertilităţii solului şi a nutriţiei plantelor, aplicate atât pe sol, cât şi pe plante, ca amendamente de sol, îngrăşăminte chimice ce au suferit transformări chimice, îngrăşăminte organominerale, îngrăşăminte biologice şi stimulatori de creştere. – "îngrăşământ complex" - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, în soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată; – "îngrăşământ compus" - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora; – "îngrăşământ cu azot (azotos)" - orice substanţă care conţine un compus cu azot şi care este administrat pe/în sol pentru a intensifica creşterea plantelor; – "îngrăşământ cu solubilizare lentă" - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive sunt sub formă unor compuşi chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se desfăşoară în timp; – "îngrăşământ de amestec" - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea pe cale uscată a diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică; – "îngrăşământ foliar" - un îngrăşământ destinat aplicării pe frunzişul plantelor în vederea absorbţiei foliare a nutrienţilor; – "îngrăşământ granulat" - îngrăşământ solid format din particule de mărime medie predeterminată prin granulare; – "îngrăşământ în soluţie" - un îngrăşământ lichid care nu conţine particule solide; – "îngrăşământ în suspensie" - un îngrăşământ cu două faze, în care particulele solide sunt menţinute în suspensie în faza lichidă; – "îngrăşământ încapsulat" - îngrăşământ ale cărui particule sunt acoperite cu un strat dintr-un material diferit, în scopul ameliorării comportamentului şi/sau modificării caracteristicilor respectivului îngrăşământ; – "îngrăşământ lichid/fluid" - un îngrăşământ în suspensie sau în soluţie, termen utilizat şi pentru amoniacul lichefiat; – "îngrăşământ chimic (anorganic/chimic)" -orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial; – "îngrăşământ organic" - îngrăşământ care conţine sau provine din substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale, chiar dacă au suferit o transformare. Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; – "îngrăşământ organo-mineral" - îngrăşământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau combinarea chimică a îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale; 49 – "îngrăşământ simplu" - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu); – "macroelement", "nutrient principal" - înseamnă exclusiv azotul, fosforul şi potasiul; – "mineralizare" - descompunerea microbiană a unui material sau îngrăşământ organic în sol, cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă; – "nutrient secundar" - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf; – "oligoelemente" - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc, esenţiale pentru creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse faţă de cantităţile de nutrienţi principali şi secundari; – "păşune" - terenul înierbat sau înţelenit în mod natural sau prin semănat, menţinut cu sau fără supraînsămânţări periodice şi care se foloseşte pentru păşunatul animalelor; – "percolare" - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitaţii împreună cu substanţele pe care le conţine; – "solubilitatea unui element fertilizant" - cantitatea dintr-un element nutritiv, extras întru-un mediu specific, în condiţii specifice şi care se exprimă în procent de masă din elementul fertilizant; – "şeptel" - toate animalele domestice ţinute sau crescute pentru folosinţă sau producţie; – "teren înierbat" - suprafeţe de teren, altele decât pajişti permanente pe care vegetaţia predominantă este constituită din plante erbacee spontane sau cultivate; – "tip de îngrăşământ" - înseamnă îngrăşăminte care au o denumire de tip comună, prevăzută în anexa I a Regulamentului (CE) 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele; – "unitate fertilizantă" - masă unitară a unui element fertilizant; – "unitate vită mare (UVM)" - unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii şi categorii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de dejecţii produse de acestea prin raportarea la cerinţele nutriţionale şi dejecţiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci); – "zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi" - suprafeţe de teren agricol în care prin percolare sau scurgere se încarcă apele freatice şi/sau de suprafaţă cu nitraţi proveniţi din surse agricole, peste limitele admise. – "benzi tampon" (fâşii de protecţie) - suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanţilor; – "zone de protecţie"- suprafeţe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. Anexa Nr. 2 SCHEMĂ DE CLASIFICARE A PRODUSELOR FERTILIZANTE 50 Din punct de vedere al originii, îngrăşămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) şi organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. şi plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). În practica producătorilor de îngrăşăminte şi în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora. ● după natura lor: – îngrăşăminte miner ale/anorganice - ai căror nutrienţi declaraţi se găsesc sub formă de minerale obţinute prin extracţie sau prin procedee industriale fizice şi/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea şi produsele sale de condensare sau de asociere, precum şi îngrăşămintele care conţin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenţie, în categoria îngrăşămintelor anorganice; – organic - care conţin substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale. Îngrăşămintele organice pot fi de consistenţă solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; – organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică şi minerală şi sunt obţinute prin amestecare şi/sau combinarea chimică a îngrăşămintelor sau produselor organice şi minerale. ● după modul de obţinere: – îngrăşăminte chimice/de sinteză, în care impropriu sunt incluşi şi unii compuşi minerali naturali (fosforitele, salpetru de Chile). – îngrăşăminte naturale, înţelegând, de regulă, produse organice de natură vegetală sau animală, deşi pot fi incluşi şi compuşii minerali naturali. ● după modul de condiţionare: – îngrăşăminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete ş.a.); – îngrăşăminte lichide - în suspensie (îngrăşământ bifazic în care particulele solide sunt menţinute în suspensie în faza lichidă) şi în soluţie (clare, care nu conţin particule solide în faza lichidă). ● după numărul de nutrienţi declaraţi: 51 – îngrăşământ simplu - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali (azot, fosfor sau potasiu); – îngrăşământ compus - un îngrăşământ care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora; – îngrăşământ complex - un îngrăşământ compus, obţinut printr-o reacţie chimică, prin soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie care trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată; – îngrăşământ de amestec - un îngrăşământ obţinut prin amestecarea uscată a diferitelor îngrăşăminte, fără nici o reacţie chimică; – îngrăşământ foliar - un îngrăşământ cu macro şi microelemente destinat aplicării extraradiculare pe frunzişul plantelor. ● după nutrienţi: – principali - exclusiv azotul, fosforul şi potasiul; – secundari - calciu, magneziu, sodiu şi sulf; – oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden şi zinc, esenţiale pentru creşterea plantelor, dar în cantităţi reduse comparativ cu nutrienţii principali şi secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate. ● în funcţie de doza utilizată: 1. îngrăşăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) - cu aplicare în doze de ordinul zecilor până la sutelor de kg substanţă activă/ha; 2. îngrăşăminte cu macro şi/sau microelemente aplicate extraradicular în cantităţi de ordinul kg de substanţă activă/ha. Anexa Nr. 3 Tipuri de îngrăşăminte chimice cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Îngrăşăminte cu azot sub formă nitrică Principalele tipuri de îngrăşăminte care conţin azot sub formă nitrică sunt: – azotatul de calciu cu 15,5% N şi 36% Ca; – azotatul de sodiu cu 16,4% N şi 27% Na; – azotatul de potasiu cu 13,7% N şi 46,5% K(2)O. Îngrăşămintele se remarcă prin solubilitatea foarte mare în apă, iar umiditatea relativă critică determinată la temperatura de 30 °C este ridicată, respectiv de 46,7% la azotatul de calciu, 72,4% la azotatul de sodiu şi 87,5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic îngrăşământ din această clasă este azotatul de calciu, iar cel mai puţin higroscopic azotatul de potasiu. La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluţia solului, de unde parţial este consumat de plante, parţial intră în diferite reacţii cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălata). Cantitatea levigată este în funcţie de volumul de apă ce se infiltrează (creşte cu intensitatea infiltraţiei), de viteza de asimilare a plantelor (scade cu creşterea consumului plantelor) şi de porozitatea solului (se reduce cu creşterea porozităţii). Îngrăşăminte cu azot sub formă amoniacală Îngrăşăminte care conţin azotul sub formă amoniacală sunt: – Amoniacul anhidru, cu un conţinut de 82% N, folosit ca îngrăşământ, fie direct sau ca ape amoniacale, fie ca materie primă pentru obţinerea diferitelor tipuri de îngrăşăminte cu azot, simple şi complexe. Deoarece la aplicare direct în sol sau cu apa de irigaţie au loc pierderi importante prin volatilizare (până la 50-60 %), este indicat să fie utilizat cu stabilizatori acizi. – Sulfatul de amoniu, care conţine 21% N şi 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă şi are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30°C. Prin conţinutul de sulf se asigură şi fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parţial absorbit de plante, parţial adsorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrăşământului o reacţie fiziologică acidă la care contribuie şi radicalul SO(4)^-2. Ionul nitrat poate fi parţial consumat de plante sau levigat. 52 – Clorura de amoniu are un conţinut de 26% N şi 66% Cl, cu o utilizare redusă şi în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare şi nu apar emisii de H2S ca în cazul sulfatului de amoniu. Îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal Din această categorie de îngrăşăminte care conţin ambele forme de azot, nitric şi amoniacal, fac parte: – Azotatul de amoniu conţine 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică şi jumătate amoniacal, foarte solubil în apă, 187 g/100 g de apă la 20°C. Umiditatea relativă critică este 52% la 30°C. Este un îngrăşământ higroscopic şi prezintă riscul de explozii la temperaturi ridicate, impunâdu se anumite precauţii la transport, păstrare şi manipulare. Prin amestecare cu carbonat de calciu sau dolomit se obţine nitrocalcarul. La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre şi alcaline, iar pe solurile acide şi slab acide în doze mici şi moderate sau odată cu amendarea calcică. – Nitrocalcarul conţine 27% N şi nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacţie fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu reacţie acidă. – Sulfonitratul de amoniu, cu un conţinut de 25-26% N şi 15% S, utilizat cu rezultate deosebite pe solurile deficitare în azot şi sulf; deşi are un conţinut ridicat în azot, se depozitează şi se manipulează foarte uşor. Îngrăşăminte cu azot amidic (ureic) Din categoria îngrăşămintelor cu azot amidic fac parte: – Ureea - principalul îngrăşământ cu azot sub formă amidică, cu un conţinut de 46% N. Este foarte solubil în apă, 108 g/100 g apa la 20°C, nu este higroscopic, iar umiditatea relativă critică la 30°C este de 75,2%. Conţinutul de biuret al îngrăşământului trebuie să fie de maximum 2%, din cauza efectului toxic asupra plantelor. Aplicarea sa necesită cunoaşterea unor bune practici agricole pentru a evita pierderi de substanţă activă prin evaporarea amoniacului. La aplicarea în/pe sol, azotul amidic este transformat (hidrolizat) în amoniac şi dioxid de carbon în prezenţa activităţii ureazei. Prin tratarea ureei cu inhibitori ai ureazei, enzima responsabilă de hidroliza ureei, se pot reduce pierderile de substanţă activă prin volatilizare. Chiar la temperaturi relativ scăzute, transformarea azotului amidic la azot amoniacal este completă în câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20 °C, în câteva ore. Când urea nu este încorporată în sol, ci aplicată la suprafaţa solului, au loc pierderi substanţiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului şi astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de plante, iar cea care rămâne în sol, fără să fie adsorbită în complex sau consumată de plante, este supusă procesului de nitrificare. Activitatea bacteriilor nitrificatoare este influenţată de condiţiile de sol, temperatură şi reacţie. Ea este inhibată la valori pH mai mici de 5.5 şi mai mari de 8.7 şi respectiv la valori ale temperaturii sub 10 °C şi peste 40 °C. Ionul nitrat obţinut prin oxidarea biologică a ionului de amoniu poate fi consumat de plante sau levigat. – Cianamida de calciu - reprezintă un îngrăşământ cu 16-22% N, higroscopic, deşi solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrăşământul este destul de puţin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacţiei fiziologică alcalină a fertilizantului. – Fosfatul de uree - un îngrăşământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum şi în sistemele de irigaţii, sere sau solarii. Îngrăşăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile) Apariţia îngrăşămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanţă activă (azot nitric şi/sau amoniacal) prin procese de evaporare sau levigare (spălare). Din această grupă de fertilizanţi fac parte: – Ureea peliculată cu sulf - cu un conţinut de 20-39% N, în funcţie de grosimea peliculei de sulf. – Ureoform (UF) - este un îngrăşământ conţinând ureo-formaldehidă cu 39% N, pulbere, cu o solubilitate în apă rece de sub 0,1%. – Crotonilidendiureea (CDU) - este un îngrăşământ ureo-crotonaldehidă cu un conţinut de 28-30% N, pulbere, cu o solubilitate în apă sub 0,2%. – Izobutilendiureea (IBDU) - conţine 34% N şi are o solubilitate în apă sub 0,5%. Avantajul acestei clase de fertilizanţi îl reprezintă creşterea gradului de utilizare a azotului, în special pe solurile nisipoase şi pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare a îngrăşământului. 53 Dezavantajul acestora îl reprezintă preţul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru culturi foarte profitabile, arbuşti, plante ornamentale. Îngrăşăminte lichide cu azot (soluţii cu azot) Această categorie de fertilizanţi poate fi împărţită în: – Soluţii cu azot fără presiune de vapori - conţin între 16 şi 32% N şi se obţin prin dizolvarea azotatului de amoniu, ureei, sulfatului de amoniu, azotatului de calciu, fosfatului de uree, azotatului de uree, fie în amestec fie singure; cele mai cunoscute şi utilizate sunt soluţiile de azotat de amoniu şi uree. Îngrăşământul lichid A-320 (0-45-34) (URAN) cu un conţinut de 32% N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic) şi se aplică în fertigare, în timpul vegetaţiei prin aspersiune o data cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot (substanţă activă) se poate fracţiona în 2-5 etape, în funcţie şi de faza de vegetaţie. Alte variante utilizate sunt: A 160 (0 46-0), A 200 (0-57-0), A 280 (0-39-30), precum şi A 300 (0-42-32). – Soluţii cu presiune de vapori scăzută: ape amoniacale (conţin doar amoniac) în variantele 201 (24 0-0) şi 247 (22-65-0), respectiv amoniacaţi în variantele 300 (18-27-25), 370 (17-67-0), 410 (19-58 11) şi (2265-0). Tipuri de îngrăşăminte organo-minerale cu azot. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Îngrăşăminte le cunoscute sub numele de organominerale de tip L-200 şi L-300 sunt îngrăşăminte care conţin azot organic şi se obţin din lignit (azot organic) şi uree (azot amidic). Ele se caracterizează prin conţinuturi ridicate de substanţe humice (13-24%) şi de azot (20-30 %) care au influenţe ameliorative asupra conţinutului de humus din solurile sărace în materie organică. Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare şi nitrificare a ionului de amoniu sunt încetinite şi prelungite pe parcursul vegetaţiei plantelor o perioadă considerabil mai lungă decât în cazurile în care compuşii respectivi cu azot se utilizează la fertilizare ca atare. Persistenţa mai îndelungată în sol facilitează asimilarea azotului de către plante într-o proporţie mai mare decât din azotatul de amoniu şi uree, iar levigarea acestuia este mai redusă. Îngrăşăminte cu azot organic şi mineral Din această categorie de îngrăşăminte fac parte compuşii de adiţie ai ureei care pe lângă azotul amidic conţin, fie azot amoniacal (ureosulfatul de amoniu cu 33.7 % N), fie azot nitric (azotatul de uree cu 34.2 % N şi ureoazotatul de calciu cu 34.5 N). Îngrăşământul lichid A-320 cu 32 % N, conţine toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric şi amidic). Se aplică în timpul vegetaţiei prin aspersiune odată cu apa de irigaţie. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot poate fracţionată în 2-3 reprize. Anexa Nr. 4 Tipuri de îngrăşăminte cu fosfor. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare Superfosfatul simplu reprezintă primul fertilizant fabricat pe cale chimică şi conţine 16-24% P(2)O(5) total şi 14-20 % P(2)O(5) solubil în apă, ca fosfaţi primari de calciu, precum şi sulfat de calciu (11-13% S şi 19-20% Ca) şi acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrăşământ indicat pentru toate culturile şi se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre şi alcaline). Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conţine 46-47% P(2)O(5) total (frecvent între 37 şi 50% P(2)O(5)), 42-46% P(2)O(5) solubil în solvenţi convenţionali şi cca. 44% P(2)O(5) solubil în apă. Este propriu-zis un fosfat monocalcic, conţine cca. 12-14% calciu, dar într-o concentraţie redusă, de 3-6% ca sulfat de calciu anhidru. Se aplică la toate culturile şi în cantităţi mai mici decât superfosfatul simplu; dacă se urmăreşte să aibă un efect direct asupra culturilor se aplică la semănat sau înaintea semănatului. Zgura Thomas (zgură bazică) este un produs secundar de la fabricarea oţelului. Conţine 10-24 % P(2)O(5) total sub formă de fosfaţi complecşi, cu o solubilitate redusă în apă, dar care în solurile acide se descompun şi eliberează fosfor. Pentru ca să aibă o eficacitate bună, cel puţin 80 % din fosforul total trebuie să fie solubil în acid citric. De asemenea, poate fi folosită şi ca material pentru amendarea solurilor acide. Fosfaţii de amoniu sunt produşi care conţin fosforul sub formă de mono- şi diamoniu fosfat, foarte solubil în apă şi solvenţi convenţionali. Se fabrică două tipuri: fosfat monoamoniacal (MAP), care conţine 12 % N şi 50-52 % P(2)O(5) şi fosfat diamoniacal (DAP), care conţine 16-18 % N şi 46-48 % P(2)O(5). Se pot aplica la toate culturile şi pe toate tipurile de sol înainte de semănat sau chiar în timpul vegetaţiei. Nitrofosfaţii sunt îngrăşăminte complexe care se obţin prin atacul rocii fosfatice cu acid azotic. Prin acest procedeu se pot obţine mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt: K-22-22-0, K-23-23-0, K-27 13.5-0, K-22-11-11 şi K-16-16-16. Conţin până la 70 % P(2)O(5) solubil în apă raportat la conţinutul total. Se aplică, în general, la fertilizările de bază înaintea semănatului. Fosforitele activate reprezintă roci fosfatice măcinate şi parţial supuse unui atac chimic în mediu acid (acid sulfuric, fosforic, azotic, clorhidric). De regulă sunt condiţionate ca pulberi, dar pot fi şi granulate şi conţin 54 15-25% P(2)O(5) total, cel solubil în apă variind între 6 şi 15% P(2)O(5). Sunt recomandate ca îngrăşământ aplicabil pe solurile moderat şi puternic acide, slab asigurate cu fosfaţi mobili. Fosforitele neactivate reprezentate de roci de origine sedimentară ce conţin: diverse apatite precum fluorapatite, clorapatite, hidroxilapatite, carbonatapatite şi fosfaţi terţiari de calciu. Conţinutul de fosfor total se situează între 10 şi 32% P(2)O(5) din care doar 1-1,5% este direct accesibil plantelor, fapt ce face ca utilizarea acestora ca îngrăşământ să se facă numai pe soluri puternic acide, slab aprovizionate cu fosfor, unde ionii de H+ contribuie la solubilizarea fosforului din fosfaţii superiori de calciu. Se folosesc preponderent ca materie primă pentru obţinerea superfosfatului, a acidului fosforic sau soluţiilor fosfonitrice în industria îngrăşămintelor chimice complexe. Îngrăşămintele organominerale sunt produşi a căror nutrienţi sunt incluşi într-o matrice bazată pe substanţele humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri de îngrăşăminte organominerale cu azot şi fosfor: L-120, L-210, SH-120 şi SH-210. Conţin 9-13 % acizi humici, 10-20 % N şi 10-20 % P(2)O(5). Se recomandă a fi folosite pe soluri sărace în materie organică (soluri nisipoase, luvice şi erodate), îmbunătăţind proprietăţile solului şi nutriţia plantelor. Datorită includerii nutrienţilor în matricea organominerală, procesele de hidroliză, amonificare, nitrificare şi levigare, precum şi conversia fosfaţilor solubili în fosfaţi insolubili, sunt încetinite, şi astfel rata de utilizare a nutrienţilor este mai mare decât cea din îngrăşămintele chimice. Anexa Nr. 5 Tipuri de îngrăşăminte cu potasiu. Indicaţii şi contraindicaţii de aplicare – Clorura de potasiu - conţine cca. 58-63% K(2)O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C şi 56,7 g/100 g apă la 100°C) şi higroscopică, fapt pentru care este mai puţin indicată pentru aplicare datorită fenomenului de aglomerare şi se utilizează mai mult la obţinerea îngrăşămintelor complexe şi a celor lichide. – Sarea potasică - cu un conţinut al potasiului cuprins între 28 şi 60%, este un amestec de KCl cu diferite săruri potasice brute măcinate, precum silvinitul, carnalitul, kainitul ş.a., iar în funcţie de proporţia componenţilor sunt cunoscute trei tipuri de sare potasică: – sare potasică 30%, cu un conţinut de 28-30% K(2)O şi relativ ridicat de NaCl; – sare potasică 40%, cu un conţinut de 38-42% K(2)O şi 24-26% NaCl; – sare potasică 50%, cu un conţinut de 48-52% K(2)O şi 11-13% NaCl; – Sulfatul de potasiu - conţine 48-52% K(2)O şi 17-18% S, nu este higroscopic, se poate aplica uşor şi are o solubilitate în apă mai scăzută, de numai 12 g/100 g apă la 25°C. Îngrăşământul este recomandat pentru culturile sensibile la excesul de clor, precum legumele, florile, plantele tehnice, pomii fructiferi şi viţa de vie. – Sulfatul dublu de potasiu şi magneziu - conţine 22% K(2)O, 18% MgO şi 22% S şi este un îngrăşământ ce se poate aplica şi este recomandat în aceleaşi condiţii ca şi în cazul sulfatului de potasiu, pe soluri sau substraturi care necesită şi magneziu, în special în legumicultură şi la culturile intensive din sere şi solarii. Anexa Nr. 6 Menţiuni obligatorii pentru îngrăşăminte conform Regulamentului (CE) 2003/2003 (1)Pentru a se conforma cerinţelor din articolul 9, statele membre pot să impună ca menţionarea conţinutului de azot, fosfor şi potasiu din îngrăşămintele introduse pe pieţele lor să se facă după cum urmează: a)azot, numai în forma elementară (N) şi/sau b)fosfor şi potasiu, numai în forma elementară (P, K) sau c)fosfor şi potasiu, numai ca oxizi [P(2)O(5), K(2)O] sau d)simultan fosfor şi potasiu, atât în formă elementară, cât şi ca oxizi. În cazul în care se optează să se menţioneze conţinutul de fosfor şi de potasiu sub formă de elemente, toate menţiunile din anexe la forma de oxizi se interpretează ca fiind în formă elementară, iar valorile numerice se convertesc cu ajutorul următorilor factori: a)fosfor (P) = anhidridă fosforică [P(2)O(5)] x 0,436; b)potasiu (K) = oxid de potasiu [K(2)O] x 0,830. (2)Statele membre pot impune ca menţionarea conţinutului de calciu, magneziu, sodiu şi sulf din îngrăşămintele cu nutrienţi secundari şi, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 17, din îngrăşămintele cu nutrienţi principali introduse pe pieţele lor, să fie exprimate astfel: a)sub formă de oxid [CaO, MgO, Na(2)O, SO(3)] sau 55 b)în formă elementară (Ca, Mg, Na, S) sau c)în ambele forme. Pentru transformarea conţinutului de oxid de calciu, oxid de magneziu, oxid de sodiu şi anhidridă sulfurică în conţinut de calciu, magneziu, sodiu şi sulf, se utilizează următorii factori: a)calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) x 0,715; b)magneziu (Mg) = oxid de magneziu (MgO) x 0,603; c)sodiu (Na) = oxid de sodiu [Na(2)O] x 0,742; d)sulf (S) = anhidridă sulfurică [SO(3)] x 0,400. Valoarea reţinută pentru declaraţie este valoarea rotunjită la zecimala cea mai apropiată atât în cazul în care conţinutul se exprimă sub formă de oxizi, cât şi în cazul în care se exprimă în formă elementară. Anexa Nr. 7 Posibilităţile de amestec a diferitelor îngrăşăminte chimice Anexa Nr. 7.1. Compatibilităţi de amestec a îngrăşămintelor chimice solide Anexa Nr. 7.2. Compatibilităţi la amestec pentru îngrăşăminte aplicate prin ferigare 56 Anexa Nr. 8 Îngrăşămintele complexe se obţin din aceleaşi materii prime care sunt utilizate pentru obţinerea celor simple, în urma unor reacţii chimice în care se formează compuşi noi. În cazul celor mixte are loc doar amestecul fizic a materiilor prime/îngrăşăminte simple cu formare numai în cantităţi reduse şi particular de produşi chimici noi. Din clasa îngrăşămintelor complexe/mixte se pot menţiona: – fosfatul monoamoniacal, monoamofos (MAP), amofos sau fosfatul primar de amoniu (11.48.0) - conţine 11-12% N şi 48-61% P(2)O(5), este puţin higroscopic şi nu se aglomerează; dacă se adaugă azotat de amoniu şi uree se poate obţine sortimentul (23.23.0); – fosfatul diamoniacal (DAP), diamofos sau fosfatul secundar de amoniu (16:48:0) - conţine 16-21% N şi 46-53% P(2)O(5); – superfosfatul amonizat - obţinut prin amestecarea fosfatului primar de amoniu cu fosfatul secundar de calciu; superfosfatul simplu amonizat conţine 4-6% N şi 16-24% P(2)O(5), iar cel concentrat 9-12% N şi 38-50% P(2)O(5); – polifosfaţii de amoniu (18.52.0) - produşi sub formă solidă, granulată sau lichidă, la care dacă se adaugă uree se obţin variantele solide (30.30.0), (36.18.0), (28.28.0), iar dacă se adauga KCl rezultă îngrăşământul ternar de tip NPK (20.20.20); – nitrofosfaţii, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) - îngrăşăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul şi fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu; – azotatul de potasiu (13,5.0.45) - îngrăşământ binar de tip NK, ce conţine 13,5% N şi 44-46% K(2)O); – metafosfatul de potasiu (0.55.37) - îngrăşământ binar de tip PK, granulat, greu solubil în apă dar hidrolizabil în sol cu formare de K(3)PO(4); se utilizează preponderent la obţinerea îngrăşămintelor complexe; – nitrofosfaţii de tip NPK, nitrofoska (16.16.16), (13.26.13), (22.11.11) - reprezintă cele mai frecvent folosite îngrăşăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziţie aceeaşi compuşi ca şi nitrofosfaţii de tip NP, prezentând, în plus şi compuşi cu potasiu sub formă de clorură, sulfaţi, azotaţi, fosfaţi; în practică se întâlnesc şi variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30). Anexa Nr. 9 Îngrăşăminte lichide Termenul de îngrăşăminte lichide acoperă o foarte mare varietate de produse, precum: – îngrăşăminte lichide cu azot reprezentate generic de amoniacul anhidru şi soluţii cu azot; 57 – îngrăşăminte lichide cu fosfor; – îngrăşăminte lichide cu potasiu; – îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare; – îngrăşăminte lichide compuse, binare, ternare în amestec cu elemente secundare, microelemente şi substanţe pentru tratamentele fitosanitare. Îngrăşămintele lichide se pot clasifica în: – monocomponente conţinând azot sub formă amoniacală, nitrică şi amidică; – binare conţinând azot şi fosfor, azot şi potasiu, respectiv fosfor şi potasiu; – ternare conţinând azot, fosfor şi potasiu; – multielemente conţinând inclusiv şi microelemente. Îngrăşămintele lichide se pot clasifica şi în funcţie de: – starea fizică - gaze lichide sub presiune, soluţii cu tensiune de vapori, soluţii fără tensiune de vapori, soluţii suprasaturate şi suspensii; – modul de depozitare, transport, manipulare şi tehnica de aplicare utilizată; – preţul pe unitatea de substanţă activă; – efectele agrochimice. Îngrăşămintele lichide cu azot au o nomenclatură specială acceptată de industria de îngrăşăminte, alcătuită dintr-un număr format din 3 cifre care indică conţinutul procentual de N (primele 2 cifre indică partea întreagă, iar cea de a treia partea zecimală, virgula fiind omisă) urmat în paranteză de alte 3 numere care indică în ordine conţinutul în procente (%, valori întregi) din greutate al amoniacului, azotatului de amoniu şi ureei. De exemplu 320 (0-45-34) indică o soluţie cu azot care are 32,0% N, 0% amoniac, 45% azotat de amoniu şi 34% uree. În România, în faţa codului numeric se trece şi litera A care arată că este o soluţie cu azot, exemplu de mai sus devenind A320 (0-45-34). Anexa Nr. 10 Planul de fertilizare simplificat Bloc fizic nr. Parcela Cultura Planificat N Kg s.a./ha Îngrăşăminte aplicate Data aplic. Total N Kg s.a./ha Obs. Nr. Supraf. ha Organice Chimice Tip t/ha kg N/ha Tip t/ha kg N/ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Planificat Realizat Pentru fiecare parcelă agricolă, completaţi un rând. 1. - Se trece nr. blocului fizic 2. - Se trece nr. parcelei 3. - Se trece suprafaţa parcelei în hectare 4. - Se trece tipul culturii 5. - Se trece nr. kg azot substanţă activă (s.a.) la hectar 6. - Ex: gunoi proaspăt GP / gunoi fermentat GF / mraniţă M 7. - Tone pe hectar aplicate 8. - Se trece cantitatea de azot substanţă activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabel de pe verso. Nu depăşiţi 170 kg azot substanţă activă la hectar! 9. - Se trece tipul de îngrăşământ, conform specificaţiilor producătorului 10 - Se trece numărul de tone de îngrăşământ aplicate 11. - Se trece cantitatea de azot substanţă activă, conform instrucţiunilor producătorului 12. - Data aplicării îngrăşământului. Atenţie, este interzisă împrăştierea îngrăşămintelor în perioada de interdicţie 13. - Se trece suma coloanelor 8 + 11 Anexa Nr. 11 Recomandări pentru executarea unui STUDIU AGROCHIMIC Etape parcurse în elaborarea unui studiu agrochimic la nivel de fermă Un studiu agrochimic impune nişte etape de bază, respectiv: 58 a)legătura cu fermierul în vederea recunoaşterii teritoriului şi a obţinerii de date privind blocuri fizice (parcele cadastrale), amplasarea culturilor pe blocuri fizice, tratamente agrochimice anterioare, alte informaţii privind tipurile de sol, grosimea orizontului A, alte informaţii privind solului în cadrul sistemului integrat al factorilor de mediu; b)activităţile de recoltare a probelor de sol conform instrucţiunilor de elaborare a studiilor agrochimice, ediţia 1982. La recoltarea probelor de sol se au în vedere: – probele de sol se recoltează pe areale uniforme; – mărimea suprafeţei de teren de pe care se recoltează o probă medie agrochimică este dependentă de cultură (teren arabil 2-5 ha pe adâncimea 0-20 cm, pomi fructiferi şi viţă-de-vie 0,5 - 2 ha pe adâncimile 0-20 şi 20-40 cm, terenuri irigate 0,25 - 2 ha în funcţie de tipul de cultură, pajişti şi fâneţe 5-10 ha pe adâncimea 0-10 cm, culturi protejate în sere şi solare 0,25 - 0,50 ha şi adaptată la amplasarea culturii în spaţiu protejat, culturi situate pe terenuri erodate maxim 2 ha; – grosimea orizontului pedologic A mineral, tratamente agrochimice anterioare (de ex. proba agrochimică nu se va constitui din areal fertilizat organic şi nefertilizat organic sau areal cultivat cu lucernă şi ogor etc.). – la recoltarea probelor de sol se vor avea în vedere microdepresiuni (în care poate bălti apa), situaţiile texturale din blocul fizic. – toate probele recoltate vor fi numerotate şi identificate pe blocul fizic din care au fost recoltate. c)activităţi specifice efectuării analizelor de laborator: – după recoltare probele de sol se transportă şi se prezintă laboratorului cu "fişă de identificare" în care se menţionează provenienţa probelor, numărul probelor, adâncimea de recoltare şi setul de analize necesar identificării caracteristicilor agrochimice ale solului. În general pentru probele agrochimice se efectuează următoarele analize: reacţia solului (pH) şi după caz în funcţie de valoarea pH şi tipul de sol, aciditatea hidrolitică (Ah), suma bazelor schimbabile (SB), sodiul schimbabil (Nasch), humus (Corganic), conţinutul de fosfor mobil [P(ai)], conţinutul de potasiu mobil [K(ai)]; pe baza indicilor agrochimici se calculează gradul de saturaţie cu baze în funcţie de Ah (V(Ah)] şi indicele de azot (IN) care reprezintă asigurarea potenţială a solurilor cu azot. În cazuri speciale şi la cererea fermierului se pot determina conţinutul momentan de azot mineral (N mineral), calciu (Ca) şi magneziu (Mg), iar în lipsa informaţiilor pedologice se determină granulometria în orizontul A sau 0-40 cm pentru plantaţii de pomi fructiferi şi viţă-de vie. Granulometria este necesară pentru cunoaşterea conţinutului de argilă (particule < 0,002 mm) necesare pentru stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice. – după finalizarea analizelor se elaborează "buletinul de încercare intern". d)activităţi de elaborare a raportului de cercetare agrochimică: – pe baza datelor din buletinului de încercare şi a planului cu amplasarea probelor recoltate se stabilesc parcele de fertilizare (grup de parcele agrochimice cu valori agrochimice din aceeaşi clasă de asigurare) şi se întocmesc cartograme privind reacţia solurilor şi asigurarea acestora cu fosfor şi potasiu şi în funcţie de solicitări şi alte cartograme. Cartogramele agrochimice pentru reacţia solului, asigurarea solului cu fosfor şi potasiu, se întocmesc prin materializarea probelor recoltate prin numere, înscrierea valorilor din buletinul de încercare alături de numărul probei din fiecare parcelă de recoltare. Fiecare parcelă se colorează în funcţie de domeniul de reacţie sau de asigurare cu fosfor şi potasiu în care se încadrează, conform legendei ataşate la fiecare cartogramă (figura 1). Figura 1: Legendă ataşată la fiecare cartogramă 59 Cartograma cu "VALORILE MEDII ALE INDICILOR AGRGOCHIMICI [pH, humus, indice azot-IN, P AL(c), K-AL, SB, Ah, V(Ah), Al(sch.)] PE PARCELE DE FERTILIZARE" evidenţiază starea de fertilitate a solurilor. În figurile 2-4 sunt redate forme de prezentare a cartogramelor. Figura 2: Cartograma reacţiei solurilor Figura 3: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu fosfor mobil 60 Figura 4: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu potasiu mobil După întocmirea cartogramelor se analizează amplasarea în cadrul blocului fizic a reacţiei şi stării de asigurare a solului cu elemente nutritive şi se întocmeşte cartograma planului de fertilizare prin delimitarea unor grupuri de parcele uniforme care să totalizeze o suprafaţă care permite efectuarea mecanizată a aplicării îngrăşămintelor. Orientativ mărimea parcelei de fertilizare trebuie să fie mai mare de 10 ha astfel încât în funcţie de dimensiunea utilajului să se poată efectua parcursuri complete de împrăştiere. Un exemplu de cartogramă "plan de fertilizare" este prezentat în figura 5. Figura 5: Cartograma "plan de fertilizare" Pentru eficientizarea activităţii de elaborare a planului de fertilizare, în completarea cartogramelor prezentate mai sus, se întocmeşte un tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice şi parcele de fertilizare (figura 6). În raportul de cercetare agrochimică se menţionează condiţii fizico-geografice specific arealului cercetat şi modalităţi de lucru. e)Elaborarea planului de fertilizare Având în vedere complexitatea operaţiunilor de stabilire a dozelor de îngrăşăminte care includ: cultura planificată, producţia programată, valoarea indicilor agrochimici din parcela de fertilizare, coeficienţi de acţiune ai elementelor nutritive, aportul de elemente nutritive din sol, valoarea unor inputuri (numai pentru dozelor optime economice: preţul unităţii de recoltă şi a unităţii de 61 îngrăşământ substanţă activă), ecuaţii de regresie, toate specifice fiecărei culturi, în cadrul institutului se utilizează programul de elaborare a planului de fertilizare în sistem Windows Excel prezentat anterior. Programul este folosit pentru elaborarea planurilor de management al nutrienţilor (de fertilizare). Pentru elaborarea programului de fertilizare "la intrări" se înscriu valorile indicilor agrochimici din tabelul anexă şi producţiile programate (planificate, scontate). Notă: Producţiile programate sunt stabilite de comun acord cu fermierul având în vedere evoluţiile producţiilor din fermă, potenţialul genetic al speciei şi soiului cultivat precum şi influenţa condiţiilor de mediu asupra evoluţiei culturilor şi realizării producţiilor. În cadrul programului conform datelor din baza de date a institutului sunt stabilite producţii potenţiale pentru unele culturi agricole utilizând tehnologie în sistem irigat sau neirigat. Redăm în figura 7 interfaţa datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare iar în figura 8 este prezentată interfaţa datelor de ieşire. Raportul final al programului a avut în vedere aspecte ştiinţifice şi tehnice rezultate din cercetările în domeniul agrochimiei şi asigurarea unui plan de fertilizare uşor de accesat ca piesă tehnică prin cuprinderea indicilor agrochimici şi a dozelor de aplicat într-un format uşor accesibil. Având tipul datelor de intrare şi variabilitatea acestora trebuie menţionat că programul de calcul nu este într o formă finală, el trebuie adaptat şi îmbunătăţit în mod continuu, astfel ca el să poată fi utilizat la scară cât mai redusă. În figura 9 este prezentat planul de fertilizare ca raport final al programului elaborat, ca urmare a cercetărilor noi din domeniul ştiinţelor agrochimice şi prin integrarea unor baze de date din cadrul institutului care asigură optimizarea practică a soluţiilor agrochimice. * După valoarea IN (indice azot, calculat cu valoarea gradului de saturaţie în baze - V(AH) şi conţinutul de humus al solului pe parcela de fertilizare). ** Suma bazelor schimbabile (SB), ** Aciditatea hidrolitică (Ah), ** Gradul de saturaţie cu baze, calculat după aciditatea hidrolitică [V(Ah)]. NOTĂ: Tabelul completează informaţiile agrochimice pentru parcelele de fertilizare înscrise pe cartograma anexată. Figura 6: Tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice şi parcele de fertilizare 62 Notă: Alte date de intrare se introduc în cadrul activităţilor de mentenanţă de către programator. Figura 7: Interfaţa datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare Notă: Prin informaţia referitoare la doza optimă economică şi tehnică, în funcţie de conjunctura economică a fermei şi de interesul fermierului de a obţine cantitate şi calitate sau numai cantitate sau calitate fermierul poate opta pentru doza optimă economică sau doza tehnică sau pentru o doză 63 care este cuprinsă între doza optimă economică şi doza tehnică. Prin respectarea intervalului de doză care se aplică între doza optimă economică şi doza tehnică se asigură producţii care, pe lângă aspectele prezentate anterior se asigură protecţia resurselor de mediu, în special a solurilor în condiţia aplicării tehnologiilor culturilor agricole. Figura 8: Interfaţa datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare Figura 9: Planul de fertilizare Anexa Nr. 12 Zone de protecţie în lungul cursurilor de apă Zone de protecţie - se instituie în conformitate cu art. 40 şi Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită în funcţie de lăţimea cursului de apă, tipul şi destinaţia resursei de apă sau amenajării hidrotehnice astfel: Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă regularizate: – 2 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este sub 10 m; – 3 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; – 5 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lăţime este de peste 51 m; – distanţa dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanţă este mai mică de 50 m. Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă neregularizate: – 5 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este sub 10 m; – 15 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este cuprinsă între 10-50 m; – 20 m pentru cursurile de apă a căror lăţime este de peste 51 m. Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m. – Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului. – Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei. – Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite: 3 m. Baraje şi lucrări anexe la baraje: – baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora; – instalaţii de determinare a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice - 2 m în jurul acestora; 64 – borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora. – Lăţimea zonei de protecţie la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători 1,5 m în jurul acestora. Zonele de protecţie se măsoară astfel: ● la cursurile de apă, de la limita albiei minore; ● pentru lacurile naturale de la nivelul mediu; ● pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenţie. În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, se adaugă zonei de protecţie, după caz, zona de protecţie sanitară cu regim sever, zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii, perimetre de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor şi nămolurilor terapeutice. Anexa Nr. 13 Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele corespunzătoare perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice, solide şi lichide SIRUTA JUDEȚ UAT LAU2 Forma de relief 10006 ARAD BIRCHIȘ câmpie 9887 ARAD BATA câmpie 12643 ARAD VINGA câmpie 12144 ARAD SAGU câmpie 12920 ARAD FRUMUȘENI câmpie 9280 ARAD FÂNTÂNELE câmpie 11940 ARAD SECUSIGIU câmpie 10872 ARAD GHIOROC câmpie 11539 ARAD PĂULIȘ câmpie 12037 ARAD SEMLAC câmpie 9333 ARAD LIVADA câmpie 12206 ARAD ȘEITIN câmpie 9397 ARAD VLADIMIRESCU câmpie 9262 ARAD MUNICIPIUL ARAD câmpie 11637 ARAD PEREGU MARE câmpie 9360 ARAD ȘOFRONEA câmpie 9627 ARAD ORAȘ NĂDLAC câmpie 11584 ARAD ORAȘ PECICA câmpie 12876 ARAD ZIMANDU NOU câmpie 12368 ARAD ȘIRIA câmpie 11352 ARAD IRATOȘU câmpie 9654 ARAD ORAȘ PÂNCOTA câmpie 12912 ARAD DOROBANȚI câmpie 12091 ARAD ORAȘ SÂNTANA câmpie 11995 ARAD SELEUȘ câmpie 9495 ARAD ORAȘ CURTICI câmpie 11502 ARAD OLARI câmpie 12812 ARAD ZĂRAND câmpie 11398 ARAD MACEA câmpie 12340 ARAD ȘIMAND câmpie 9538 ARAD ORAȘ INEU câmpie 12242 ARAD ȘICULA câmpie 10916 ARAD GRĂNICERI câmpie 9459 ARAD ORAȘ CHIȘINEU-CRIȘ câmpie 10373 ARAD CERMEI câmpie 12224 ARAD ȘEPREUȘ câmpie 12126 ARAD SOCODOR câmpie 11735 ARAD PILU câmpie 11423 ARAD MIȘCA câmpie 12849 ARAD ZERIND câmpie 9798 ARAD APATEU câmpie 9574 ARAD ORAȘ LIPOVA câmpie 12055 ARAD SINTEA MARE câmpie 12938 ARAD ZĂDĂRENI câmpie 65 10827 ARAD FELNAC câmpie 17398 ARGEȘ MIROȘI câmpie 20048 ARGEȘ RÂCA câmpie 15064 ARGEȘ CĂLDĂRARU câmpie 18162 ARGEȘ POPEȘTI câmpie 14450 ARGEȘ BÂRLA câmpie 19114 ARGEȘ ȘTEFAN CEL MARE câmpie 16739 ARGEȘ IZVORU câmpie 16613 ARGEȘ HÂRSEȘTI câmpie 19560 ARGEȘ UNGHENI câmpie 18741 ARGEȘ SLOBOZIA câmpie 17575 ARGEȘ MOZACENI câmpie 18938 ARGEȘ STOLNICI câmpie 19212 ARGEȘ TEIU câmpie 16944 ARGEȘ LUNCA CORBULUI câmpie 19007 ARGEȘ SUSENI câmpie 18331 ARGEȘ RĂTEȘTI câmpie 13668 ARGEȘ ORAȘ COSTEȘTI câmpie 18581 ARGEȘ SĂPATA câmpie 17824 ARGEȘ OARJA câmpie 15233 ARGEȘ CĂTEASCA câmpie 13276 ARGEȘ BRADU câmpie 16757 ARGEȘ LEORDENI câmpie 18242 ARGEȘ PRIBOIENI câmpie 14085 ARGEȘ BABANA câmpie 19793 ARGEȘ VEDEA câmpie 13935 ARGEȘ ALBOTA câmpie 17496 ARGEȘ MOȘOAIA câmpie 13365 ARGEȘ MĂRĂCINENI câmpie 18475 ARGEȘ ROCIU câmpie 14940 ARGEȘ BUZOEȘTI câmpie 18411 ARGEȘ RECEA câmpie 17726 ARGEȘ NEGRAȘI câmpie 13187 ARGEȘ BASCOV câmpie 27285 BIHOR AVRAM IANCU câmpie 28665 BIHOR CIUMEGHIU câmpie 27383 BIHOR BATĂR câmpie 31841 BIHOR TULCA câmpie 31789 BIHOR TINCA câmpie 26975 BIHOR MUNICIPIUL SALONTA câmpie 30014 BIHOR MĂDĂRAȘ câmpie 29662 BIHOR HUSASĂU DE TINCA câmpie 28246 BIHOR CEFA câmpie 32195 BIHOR GEPIU câmpie 32179 BIHOR SÂNNICOLAU ROMÂN câmpie 30149 BIHOR NOJORID câmpie 26653 BIHOR SÂNTANDREI câmpie 32201 BIHOR TOBOLIU câmpie 29467 BIHOR GIRIȘU DE CRIȘ câmpie 27631 BIHOR BORȘ câmpie 27436 BIHOR BIHARIA câmpie 32153 BIHOR TĂMĂȘEU câmpie 31011 BIHOR SĂLARD câmpie 32187 BIHOR ROȘIORI câmpie 28610 BIHOR SÂNIOB câmpie 28530 BIHOR CHISLAZ câmpie 27169 BIHOR ABRĂMUȚ câmpie 29092 BIHOR DIOSIG câmpie 30915 BIHOR ORAȘ SĂCUENI câmpie 27908 BIHOR BUDUSLĂU câmpie 26877 BIHOR MUNICIPIUL MARGHITA câmpie 28497 BIHOR CHERECHIU câmpie 30988 BIHOR SĂLACEA câmpie 31565 BIHOR TARCEA câmpie 31333 BIHOR SIMIAN câmpie 32027 BIHOR ORAȘ VALEA LUI MIHAI câmpie 29001 BIHOR CURTUIȘENI câmpie 36569 BOTOȘANI COPĂLĂU câmpie 36499 BOTOȘANI CĂLĂRAȘI câmpie 37912 BOTOȘANI LUNCA câmpie 66 39266 BOTOȘANI TODIRENI câmpie 38893 BOTOȘANI SANTA MARE câmpie 36300 BOTOȘANI BALUȘENI câmpie 36131 BOTOȘANI ALBEȘTI câmpie 39983 BOTOȘANI BLÂNDEȘTI câmpie 35884 BOTOȘANI STĂUCENI câmpie 38848 BOTOȘANI ROMÂNEȘTI câmpie 35731 BOTOȘANI MUNICIPIUL BOTOȘANI câmpie 37217 BOTOȘANI DURNEȘTI câmpie 37459 BOTOȘANI GORBĂNEŞTI câmpie 35839 BOTOȘANI RĂCHIȚI câmpie 39168 BOTOȘANI ORAŞ ŞTEFĂNEŞTI câmpie 39532 BOTOȘANI UNTENI câmpie 38811 BOTOȘANI ROMA câmpie 37100 BOTOȘANI DOBÂRCENI câmpie 37057 BOTOȘANI DÂNGENI câmpie 38456 BOTOȘANI NICŞENI câmpie 39959 BOTOȘANI DIMĂCHENI câmpie 38241 BOTOȘANI MIHĂLĂŞENI câmpie 38731 BOTOȘANI RIPICENI câmpie 39417 BOTOȘANI UNGURENI câmpie 36676 BOTOȘANI CORLĂTENI câmpie 39792 BOTOȘANI VLĂŞINEŞTI câmpie 37618 BOTOȘANI HĂNEŞTI câmpie 36426 BOTOȘANI BROŞCĂUȚI câmpie 36060 BOTOȘANI ORAŞ ŞAVENI câmpie 39836 BOTOȘANI VORNICENI câmpie 39220 BOTOȘANI ŞTIUBIENI câmpie 36649 BOTOȘANI CORDĂRENI câmpie 37397 BOTOȘANI GEORGE ENESCU câmpie 37173 BOTOȘANI DRĂGUŞENI câmpie 37958 BOTOȘANI MANOLEASA câmpie 37547 BOTOȘANI HAVÂRNA câmpie 38321 BOTOȘANI MILEANCA câmpie 38376 BOTOȘANI MITOC câmpie 39051 BOTOȘANI SULIȚA câmpie 39328 BOTOȘANI TRUŞEŞTI câmpie 38679 BOTOȘANI RĂUSENI câmpie 38580 BOTOȘANI PRĂJENI câmpie 37734 BOTOȘANI HLIPICENI câmpie 44435 BRĂILA VICTORIA câmpie 42824 BRĂILA BĂRĂGANUL câmpie 42968 BRĂILA CIOCILE câmpie 43812 BRĂILA ROŞIORI câmpie 42842 BRĂILA BERTEŞTII DE JOS câmpie 44328 BRĂILA ULMU câmpie 43411 BRĂILA ORAŞ ÎNSURĂȚEI câmpie 44300 BRĂILA TUFEŞTI câmpie 42771 BRĂILA SURDILA-GRECI câmpie 42753 BRĂILA ORAŞ FĂUREI câmpie 43313 BRĂILA GROPENI câmpie 44177 BRĂILA TICHILEŞTI câmpie 43466 BRĂILA JIRLĂU câmpie 43652 BRĂILA MOVILA MIRESII câmpie 42708 BRĂILA CHIȘCANI câmpie 44140 BRĂILA ȘUȚEȘTI câmpie 44257 BRĂILA TUDOR VLADIMIRESCU câmpie 43117 BRĂILA FRECĂȚEI câmpie 43493 BRĂILA MĂRAȘU câmpie 44560 BRĂILA CAZASU câmpie 43242 BRĂILA GEMENELE câmpie 42682 BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA câmpie 43732 BRĂILA RÂMNICELU câmpie 43698 BRĂILA RACOVIȚA câmpie 44391 BRĂILA VĂDENI câmpie 43331 BRĂILA ORAȘ IANCA câmpie 43279 BRĂILA GRĂDIȘTEA câmpie 43867 BRĂILA SALCIA TUDOR câmpie 43563 BRĂILA MĂXINENI câmpie 43992 BRĂILA SILIȘTEA câmpie 67 44355 BRĂILA UNIREA câmpie 44505 BRĂILA VIZIRU câmpie 44202 BRĂILA TRAIAN câmpie 44532 BRĂILA ZĂVOAIA câmpie 43073 BRĂILA DUDEȘTI câmpie 42913 BRĂILA BORDEI VERDE câmpie 43787 BRĂILA ROMANU câmpie 43929 BRĂILA SCORȚARU NOU câmpie 43019 BRĂILA CIREȘU câmpie 44113 BRĂILA SURDILA-GĂSEANCA câmpie 43625 BRĂILA MIRCEA VODĂ câmpie 44060 BRĂILA STĂNCUȚA câmpie 44462 BRĂILA VIȘANI câmpie 43180 BRĂILA GALBENU câmpie 46910 BUZĂU GLODEANU-SILIȘTEA câmpie 49439 BUZĂU SCUTELNICI câmpie 46867 BUZĂU GLODEANU SĂRAT câmpie 48138 BUZĂU PADINA câmpie 47578 BUZĂU MIHĂILEȘTI câmpie 50564 BUZĂU FLORICA câmpie 45496 BUZĂU BRĂDEANU câmpie 48744 BUZĂU ORAȘ POGOANELE câmpie 44863 BUZĂU AMARU câmpie 47159 BUZĂU LARGU câmpie 47300 BUZĂU LUCIU câmpie 47774 BUZĂU MOVILA BANULUI câmpie 49046 BUZĂU RUSETU câmpie 49545 BUZĂU SMEENI câmpie 46803 BUZĂU GHERĂSENI câmpie 49153 BUZĂU SĂHĂTENI câmpie 46251 BUZĂU CILIBIA câmpie 46484 BUZĂU COSTEȘTI câmpie 49849 BUZĂU ȚINTEȘTI câmpie 45815 BUZĂU C.A. ROSETTI câmpie 46769 BUZĂU GĂLBINAȘI câmpie 49625 BUZĂU STÂLPU câmpie 49019 BUZĂU ROBEASCA câmpie 44818 BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU câmpie 49073 BUZĂU SĂGEATA câmpie 49956 BUZĂU VADU PAȘII câmpie 47373 BUZĂU MĂRĂCINENI câmpie 46377 BUZĂU COCHIRLEANCA câmpie 49206 BUZĂU SĂPOCA câmpie 44989 BUZĂU BĂLĂCEANU câmpie 50479 BUZĂU ZIDURI câmpie 46830 BUZĂU GHERGHEASA câmpie 44934 BUZĂU BALTA ALBĂ câmpie 45361 BUZĂU BOLDU câmpie 50022 BUZĂU VALEA RÂMNICULUI câmpie 48968 BUZĂU RÂMNICELU câmpie 49894 BUZĂU ULMENI câmpie 44845 BUZĂU MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT câmpie 50399 BUZĂU VÂLCELELE câmpie 48842 BUZĂU PUIEȘTI câmpie 101724 CĂLĂRAȘI CĂSCIOARELE câmpie 101804 CĂLĂRAȘI CHIRNOGI câmpie 100610 CĂLĂRAȘI MUNICIPIUL OLTENIȚA câmpie 105259 CĂLĂRAȘI SPANȚOV câmpie 180055 CĂLĂRAȘI CRIVĂȚ câmpie 104751 CĂLĂRAȘI RADOVANU câmpie 105605 CĂLĂRAȘI ULMENI câmpie 102419 CĂLĂRAȘI CURCANI câmpie 100638 CĂLĂRAȘI MITRENI câmpie 105384 CĂLĂRAȘI SOLDANU câmpie 104083 CĂLĂRAȘI LUICA câmpie 105829 CĂLĂRAȘI VASILAȚI câmpie 92569 CĂLĂRAȘI MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI câmpie 93325 CĂLĂRAȘI DICHISENI câmpie 93441 CĂLĂRAȘI DOROBANȚU câmpie 94312 CĂLĂRAȘI ROSETI câmpie 68 93085 CĂLĂRAȘI CIOCĂNEȘTI câmpie 92587 CĂLĂRAȘI MODELU câmpie 104323 CĂLĂRAȘI NANA câmpie 179962 CĂLĂRAȘI GĂLBINAȘI câmpie 94606 CĂLĂRAȘI ULMU câmpie 93664 CĂLĂRAȘI GRĂDIȘTEA câmpie 94125 CĂLĂRAȘI ALEXANDRU ODOBESCU câmpie 94651 CĂLĂRAȘI UNIREA câmpie 102838 CĂLĂRAȘI FRĂSINEȚ câmpie 94580 CĂLĂRAȘI ȘTEFAN VODĂ câmpie 93771 CĂLĂRAȘI INDEPENDENȚA câmpie 93815 CĂLĂRAȘI JEGALIA câmpie 105222 CĂLĂRAȘI SOHATU câmpie 105712 CĂLĂRAȘI VALEA ARGOVEI câmpie 104635 CĂLĂRAȘI PLĂTĂREȘTI câmpie 93281 CĂLĂRAȘI CUZA VODĂ câmpie 93931 CĂLĂRAȘI LUPȘANU câmpie 94731 CĂLĂRAȘI VÂLCELELE câmpie 94768 CĂLĂRAȘI VLAD ȚEPES câmpie 104341 CĂLĂRAȘI NICOLAE BĂLCESCU câmpie 93539 CĂLĂRAȘI DRAGOȘ VODĂ câmpie 105455 CĂLĂRAȘI TĂMĂDĂU MARE câmpie 103032 CĂLĂRAȘI ORAȘ FUNDULEA câmpie 93851 CĂLĂRAȘI LEHLIU câmpie 101083 CĂLĂRAȘI BELCIUGATELE câmpie 94223 CĂLĂRAȘI PERIȘORU câmpie 103764 CĂLĂRAȘI ILEANA câmpie 101822 CĂLĂRAȘI CHISELET câmpie 104181 CĂLĂRAȘI MĂNĂSTIREA câmpie 103568 CĂLĂRAȘI GURBĂNEȘTI câmpie 104886 CĂLĂRAȘI SĂRULEȘTI câmpie 93888 CĂLĂRAȘI ORAȘ LEHLIU GARĂ câmpie 93370 CĂLĂRAȘI DOR MĂRUNT câmpie 101458 CĂLĂRAȘI ORAȘ BUDEȘTI câmpie 102945 CĂLĂRAȘI FRUMUȘANI câmpie 92961 CĂLĂRAȘI BORCEA câmpie 94562 CĂLĂRAȘI ȘTEFAN CEL MARE câmpie 93487 CĂLĂRAȘI DRAGALINA câmpie 103014 CĂLĂRAȘI FUNDENI câmpie 51387 CARAȘ-SEVERIN BERLIȘTE câmpie 54573 CARAȘ-SEVERIN VRANI câmpie 53247 CARAȘ-SEVERIN MĂURENI câmpie 62486 CONSTANȚA OLTINA câmpie 60883 CONSTANȚA ADAMCLISI câmpie 62020 CONSTANȚA ISTRIA câmpie 62823 CONSTANȚA SĂRAIU câmpie 62538 CONSTANȚA OSTROV câmpie 62057 CONSTANȚA LIPNIȚA câmpie 63286 CONSTANȚA COSTINEȘTI câmpie 60598 CONSTANȚA 23 AUGUST câmpie 62798 CONSTANȚA RASOVA câmpie 60801 CONSTANȚA ORAȘ HÂRȘOVA câmpie 63334 CONSTANȚA FÂNTÂNELE câmpie 63300 CONSTANȚA CUZA VODĂ câmpie 61069 CONSTANȚA ORAȘ BĂNEASA câmpie 61737 CONSTANȚA DOBROMIR câmpie 63161 CONSTANȚA DUMBRĂVENI câmpie 61318 CONSTANȚA COBADIN câmpie 61372 CONSTANȚA COGEALAC câmpie 62878 CONSTANȚA SĂCELE câmpie 62191 CONSTANȚA MIHAIL KOGĂLNICEANU câmpie 63125 CONSTANȚA VALU LUI TRAIAN câmpie 61675 CONSTANȚA DELENI câmpie 62949 CONSTANȚA SILIȘTEA câmpie 60455 CONSTANȚA ORAȘ EFORIE câmpie 61452 CONSTANȚA COMANA câmpie 62360 CONSTANȚA ORAȘ BASARABI câmpie 63045 CONSTANȚA TOPALU câmpie 63278 CONSTANȚA HORIA câmpie 60419 CONSTANȚA MUNICIPIUL CONSTANȚA câmpie 69 61871 CONSTANȚA INDEPENDENȚA câmpie 61283 CONSTANȚA CIOCÂRLIA câmpie 62985 CONSTANȚA TÂRGUȘOR câmpie 62672 CONSTANȚA PECINEAGA câmpie 61005 CONSTANȚA ALIMAN câmpie 61951 CONSTANȚA ION CORVIN câmpie 61256 CONSTANȚA CIOBANU câmpie 61808 CONSTANȚA GÂRLICIU câmpie 63294 CONSTANȚA BĂRĂGANU câmpie 62761 CONSTANȚA POARTA ALBĂ câmpie 60847 CONSTANȚA MUNICIPIUL MEDGIDIA câmpie 63170 CONSTANȚA VULTURU câmpie 61559 CONSTANȚA CRUCEA câmpie 60570 CONSTANȚA AGIGEA câmpie 61620 CONSTANȚA CUMPĂNA câmpie 63326 CONSTANȚA GRĂDINA câmpie 62609 CONSTANȚA PANTELIMON câmpie 61513 CONSTANȚA CORBU câmpie 60507 CONSTANȚA ORAȘ NĂVODARI câmpie 62253 CONSTANȚA MIHAI VITEAZU câmpie 62397 CONSTANȚA ORAȘ NEGRU VODĂ câmpie 60945 CONSTANȚA ALBEȘTI câmpie 62707 CONSTANȚA PEȘTERA câmpie 63318 CONSTANȚA SALIGNY câmpie 60776 CONSTANȚA ORAȘ CERNAVODĂ câmpie 62903 CONSTANȚA SEIMENI câmpie 62280 CONSTANȚA MIRCEA VODĂ câmpie 61826 CONSTANȚA GHINDĂREȘTI câmpie 63152 CONSTANȚA LUMINA câmpie 63072 CONSTANȚA TOPRAISAR câmpie 60721 CONSTANȚA TUZLA câmpie 60534 CONSTANȚA ORAȘ TECHIRGHIOL câmpie 63189 CONSTANȚA TORTOMAN câmpie 62440 CONSTANȚA NICOLAE BĂLCESCU câmpie 61167 CONSTANȚA CERCHEZU câmpie 61210 CONSTANȚA CHIRNOGENI câmpie 61121 CONSTANȚA CASTELU câmpie 60687 CONSTANȚA ORAȘ OVIDIU câmpie 63198 CONSTANȚA AMZACEA câmpie 62137 CONSTANȚA MERENI câmpie 60632 CONSTANȚA LIMANU câmpie 60482 CONSTANȚA MUNICIPIUL MANGALIA câmpie 68887 DÂMBOVIȚA ȘELARU câmpie 68431 DÂMBOVIȚA POIANA câmpie 66857 DÂMBOVIȚA CORBII MARI câmpie 105142 DÂMBOVIȚA SLOBOZIA MOARĂ câmpie 68468 DÂMBOVIȚA POTLOGI câmpie 69330 DÂMBOVIȚA VIȘINA câmpie 68342 DÂMBOVIȚA ODOBEȘTI câmpie 67906 DÂMBOVIȚA LUNGULEȚU câmpie 101840 DÂMBOVIȚA CIOCĂNEȘTI câmpie 67121 DÂMBOVIȚA COSTEȘTII DIN VALE câmpie 66081 DÂMBOVIȚA ORAȘ TITU câmpie 68253 DÂMBOVIȚA MORTENI câmpie 66152 DÂMBOVIȚA BRANIȘTEA câmpie 68128 DÂMBOVIȚA MOGOȘANI câmpie 65752 DÂMBOVIȚA PETREȘTI câmpie 66768 DÂMBOVIȚA CONȚEŞTI câmpie 68627 DÂMBOVIȚA ORAȘ RĂCARI câmpie 101564 DÂMBOVIȚA BUTIMANU câmpie 68529 DÂMBOVIȚA PRODULEȘTI câmpie 66697 DÂMBOVIȚA COJASCA câmpie 65681 DÂMBOVIȚA ORAȘ GĂEȘTI câmpie 68048 DÂMBOVIȚA MĂTĂSARU câmpie 66955 DÂMBOVIȚA CORNĂȚELU câmpie 66401 DÂMBOVIȚA BILCIUREȘTI câmpie 67648 DÂMBOVIȚA GURA ȘUȚII câmpie 68789 DÂMBOVIȚA SĂLCIOARA câmpie 65707 DÂMBOVIȚA GURA FOII câmpie 179935 DÂMBOVIȚA PERȘINARI câmpie 70 69170 DÂMBOVIȚA VALEA MARE câmpie 67167 DÂMBOVIȚA CRÂNGURILE câmpie 67014 DÂMBOVIȚA CORNEȘTI câmpie 68280 DÂMBOVIȚA NUCET câmpie 67470 DÂMBOVIȚA FINTA câmpie 67292 DÂMBOVIȚA DOBRA câmpie 66198 DÂMBOVIȚA BĂLENI câmpie 69250 DÂMBOVIȚA VĂCĂREȘTI câmpie 66580 DÂMBOVIȚA COBIA câmpie 66731 DÂMBOVIȚA COMIȘANI câmpie 66474 DÂMBOVIȚA BUCȘANI câmpie 179711 DÂMBOVIȚA VLĂDENI câmpie 65501 DÂMBOVIȚA ULMI câmpie 67675 DÂMBOVIȚA HULUBEȘTI câmpie 67407 DÂMBOVIȚA DRAGOMIREȘTI câmpie 67256 DÂMBOVIȚA DĂRMĂNEȘTI câmpie 65342 DÂMBOVIȚA MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE câmpie 67737 DÂMBOVIȚA I. L. CARAGIALE câmpie 179926 DÂMBOVIȚA RĂSCĂEȚI câmpie 68976 DÂMBOVIȚA ULIEȘTI câmpie 67327 DÂMBOVIȚA DRAGODANA câmpie 179891 DÂMBOVIȚA RACIU câmpie 67773 DÂMBOVIȚA LUCIENI câmpie 102286 DÂMBOVIȚA CREVEDIA câmpie 104387 DÂMBOVIȚA NICULEȘTI câmpie 101341 DÂMBOVIȚA BREZOAELE câmpie 105534 DÂMBOVIȚA TARTASEȘTI câmpie 70879 DOLJ ORAȘ BECHET câmpie 71607 DOLJ CĂLĂRAȘI câmpie 72007 DOLJ ORAȘ DĂBULENI câmpie 74867 DOLJ CARNA câmpie 72463 DOLJ GIGHERA câmpie 72980 DOLJ MĂCEŞU DE JOS câmpie 72034 DOLJ DESA câmpie 73996 DOLJ SADOVA câmpie 72579 DOLJ GANGIOVA câmpie 70897 DOLJ BISTRET câmpie 73460 DOLJ NEGOI câmpie 72640 DOLJ GOICEA câmpie 74842 DOLJ CATANE câmpie 71858 DOLJ CIUPERCENII NOI câmpie 70637 DOLJ AMĂRĂŞTII DE JOS câmpie 74108 DOLJ SEACA DE CÂMP câmpie 71956 DOLJ DANEȚI câmpie 74883 DOLJ DOBROTEŞTI câmpie 70940 DOLJ BÂRCA câmpie 73736 DOLJ POIANA MARE câmpie 70673 DOLJ AMĂRĂŞTII DE SUS câmpie 72098 DOLJ DOBREŞTI câmpie 74581 DOLJ VALEA STANCIULUI câmpie 70352 DOLJ MUNICIPIUL CALAFAT câmpie 74554 DOLJ URZICUȚA câmpie 70520 DOLJ AFUMAȚI câmpie 72533 DOLJ GIURGITA câmpie 74224 DOLJ SILIŞTEA CRUCII câmpie 70316 DOLJ MUNICIPIUL BĂILEŞTI câmpie 73031 DOLJ MAGLAVIT câmpie 71698 DOLJ CERAT câmpie 71634 DOLJ CELARU câmpie 71812 DOLJ CIOROIAȘI câmpie 74891 DOLJ GALICIUICA câmpie 72221 DOLJ DRANIC câmpie 70726 DOLJ APELE VII câmpie 72383 DOLJ GALICEA MARE câmpie 73335 DOLJ MOȚĂȚEI câmpie 70502 DOLJ ORAŞ SEGARCEA câmpie 71787 DOLJ CETATE câmpie 72052 DOLJ DIOŞTI câmpie 72882 DOLJ IZVOARE câmpie 72506 DOLJ GIUBEGA câmpie 71 73594 DOLJ PERIŞOR câmpie 71457 DOLJ CALOPAR câmpie 74322 DOLJ TEASC câmpie 71518 DOLJ CARAULA câmpie 74915 DOLJ GHINDENI câmpie 74509 DOLJ ȚUGLUI câmpie 74411 DOLJ TESLUI câmpie 74732 DOLJ VÂRTOP câmpie 72926 DOLJ LEU câmpie 74750 DOLJ VARVORU DE JOS câmpie 71885 DOLJ COȘOVENI câmpie 73068 DOLJ MALU MARE câmpie 74028 DOLJ SĂLCUȚA câmpie 72150 DOLJ DRAGOTEȘTI câmpie 74859 DOLJ CARCEA câmpie 73503 DOLJ ORODEL câmpie 74359 DOLJ TERPEZITA câmpie 74705 DOLJ VERBIȚA câmpie 74616 DOLJ VELA câmpie 73923 DOLJ ROBĂNEȘTI câmpie 74931 DOLJ PLEȘOI câmpie 69900 DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA câmpie 71260 DOLJ BREASTA câmpie 71536 DOLJ CARPEN câmpie 73629 DOLJ PIELEȘTI câmpie 74135 DOLJ SEACA DE PĂDURE câmpie 70986 DOLJ BRABOVA câmpie 72409 DOLJ GHERCEȘTI câmpie 70094 DOLJ ISALNIȚA câmpie 73772 DOLJ PREDEȘTI câmpie 74242 DOLJ ȘOPOT câmpie 70968 DOLJ BOTOȘEȘTI-PAIA câmpie 72604 DOLJ GOGOȘU câmpie 71910 DOLJ COȚOFENII DIN DOS câmpie 70174 DOLJ ȘIMNICU DE SUS câmpie 71723 DOLJ CERNĂȚEȘTI câmpie 74875 DOLJ COȚOFENII DIN FAȚĂ câmpie 70566 DOLJ ALMAJ câmpie 72819 DOLJ GRECEȘTI câmpie 74073 DOLJ SCAEȘTI câmpie 74171 DOLJ SECU câmpie 72677 DOLJ GOIEȘTI câmpie 71055 DOLJ BRĂDEȘTI câmpie 70414 DOLJ ORAȘ FI0LIAȘI câmpie 73371 DOLJ MURGAȘI câmpie 71340 DOLJ BULZEȘTI câmpie 69964 DOLJ BUCOVĂȚ câmpie 71126 DOLJ BRALOSTIȚA câmpie 73246 DOLJ MISCHII câmpie 73013 DOLJ MĂCEȘU DE SUS câmpie 73317 DOLJ MÂRȘANI câmpie 74949 DOLJ ROJIȘTE câmpie 71199 DOLJ BRATOVOEȘTI câmpie 71572 DOLJ CASTRANOVA câmpie 73852 DOLJ RADOVAN câmpie 72953 DOLJ LIPOVU câmpie 74923 DOLJ ÎNTORSURA câmpie 73665 DOLJ PISCU VECHI câmpie 73905 DOLJ RAST câmpie 73709 DOLJ PLENIȚA câmpie 74536 DOLJ UNIREA câmpie 73567 DOLJ OSTROVENI câmpie 70110 DOLJ PODARI câmpie 74907 DOLJ GHIDICI câmpie 76585 GALAȚI INDEPENDENȚA câmpie 76996 GALAȚI PISCU câmpie 76353 GALAȚI FUNDENI câmpie 75098 GALAȚI MUNICIPIUL GALAȚI câmpie 76969 GALAȚI PECHEA câmpie 76558 GALAȚI GRIVIȚA câmpie 72 76282 GALAȚI FOLTEȘTI câmpie 76718 GALAȚI MĂSTĂCANI câmpie 77536 GALAȚI VLĂDEȘTI câmpie 77475 GALAȚI VALEA MĂRULUI câmpie 75258 GALAȚI MUNTENI câmpie 75864 GALAȚI CAVADINEȘTI câmpie 75150 GALAȚI VÂNĂTORI câmpie 77331 GALAȚI TULUCEȘTI câmpie 75114 GALAȚI ȘENDRENI câmpie 77180 GALAȚI SLOBOZIA CONACHI câmpie 77153 GALAȚI SCHELA câmpie 77313 GALAȚI TUDOR VLADIMIRESCU câmpie 76763 GALAȚI NĂMOLOASA câmpie 76601 GALAȚI IVEȘTI câmpie 76674 GALAȚI LIEȘTI câmpie 77082 GALAȚI REDIU câmpie 75203 GALAȚI MUNICIPIUL TECUCI câmpie 76932 GALAȚI OANCEA câmpie 77288 GALAȚI SUCEVENI câmpie 76004 GALAȚI CORNI câmpie 77260 GALAȚI SMULȚI câmpie 76692 GALAȚI MATCA câmpie 75515 GALAȚI BARCEA câmpie 77126 GALAȚI SCÂNTEIEȘTI câmpie 75686 GALAȚI BĂNEASA câmpie 76638 GALAȚI JORĂȘTI câmpie 76317 GALAȚI FRUMUȘIȚA câmpie 75711 GALAȚI BRANIȘTEA câmpie 76111 GALAȚI COSTACHE NEGRI câmpie 77402 GALAȚI UMBRĂREȘTI câmpie 76139 GALAȚI CUCA câmpie 76040 GALAȚI COSMEȘTI câmpie 76807 GALAȚI NICOREȘTI câmpie 76406 GALAȚI GHIDIGENI câmpie 77579 GALAȚI NEGRILEȘTI câmpie 75953 GALAȚI COROD câmpie 76157 GALAȚI CUDALBI câmpie 76255 GALAȚI FÂRTĂNEȘTI câmpie 75472 GALAȚI ORAȘ TÂRGU BUJOR câmpie 75221 GALAȚI DRĂGĂNEȘTI câmpie 75668 GALAȚI BĂLENI câmpie 77601 GALAȚI SUHURLUI câmpie 76745 GALAȚI MOVILENI câmpie 77595 GALAȚI CUZA VODĂ câmpie 77224 GALAȚI SMÂRDAN câmpie 103194 GIURGIU GĂUJANI câmpie 105909 GIURGIU VEDEA câmpie 179739 GIURGIU MALU câmpie 100549 GIURGIU SLOBOZIA câmpie 103309 GIURGIU GOGOȘARI câmpie 104715 GIURGIU PUTINEIU câmpie 104519 GIURGIU OINACU câmpie 103354 GIURGIU GOSTINU câmpie 102909 GIURGIU FRĂȚEȘTI câmpie 102446 GIURGIU DAIA câmpie 101001 GIURGIU BĂNEASA câmpie 103899 GIURGIU IZVOARELE câmpie 103470 GIURGIU GREACA câmpie 104118 GIURGIU MIHAI BRAVU câmpie 105348 GIURGIU STOENEȘTI câmpie 179766 GIURGIU ISVOARELE câmpie 103639 GIURGIU HOTARELE câmpie 104975 GIURGIU SCHITU câmpie 103372 GIURGIU GOSTINARI câmpie 101662 GIURGIU CĂLUGĂRENI câmpie 105776 GIURGIU VALEA DRAGULUI câmpie 105106 GIURGIU SINGURENI câmpie 104047 GIURGIU LETCA NOUĂ câmpie 100781 GIURGIU ADUNAȚII-COPACENI câmpie 101984 GIURGIU CLEJANI câmpie 73 101378 GIURGIU BUCȘANI câmpie 104225 GIURGIU MARȘA câmpie 104485 GIURGIU OGREZENI câmpie 103407 GIURGIU GRĂDINARI câmpie 104831 GIURGIU ROATA DE JOS câmpie 102348 GIURGIU CREVEDIA MARE câmpie 101190 GIURGIU ORAȘ BOLINTIN-VALE câmpie 101163 GIURGIU BOLINTIN-DEAL câmpie 103997 GIURGIU JOIȚA câmpie 105972 GIURGIU VÂNĂTORII MICI câmpie 179775 GIURGIU SĂBĂRENI câmpie 102794 GIURGIU FLOREȘTI-STOENEȘTI câmpie 105623 GIURGIU ULMI câmpie 103087 GIURGIU GĂIȘENI câmpie 102071 GIURGIU COLIBAȘI câmpie 102106 GIURGIU COMANA câmpie 101519 GIURGIU BULBUCATA câmpie 103238 GIURGIU GHIMPAȚI câmpie 103693 GIURGIU IEPUREȘTI câmpie 104680 GIURGIU PRUNDU câmpie 179757 GIURGIU HERĂȘTI câmpie 101617 GIURGIU BUTURUGENI câmpie 105874 GIURGIU VĂRĂȘTI câmpie 154709 GIURGIU TOPORU câmpie 104788 GIURGIU RĂSUCENI câmpie 100521 GIURGIU MUNICIPIUL GIURGIU câmpie 105295 GIURGIU STĂNEȘTI câmpie 104136 GIURGIU ORAȘ MIHĂILEȘTI câmpie 179748 GIURGIU COSOBA câmpie 80560 GORJ IONEȘTI câmpie 82680 GORJ ȚÂNȚĂRENI câmpie 79237 GORJ BRĂNEȘTI câmpie 94492 IALOMIȚA STELNICA câmpie 92701 IALOMIȚA MUNICIPIUL FETEȘTI câmpie 92989 IALOMIȚA BORDUȘANI câmpie 179793 IALOMIȚA BUEȘTI câmpie 92783 IALOMIȚA ALBEȘTI câmpie 102641 IALOMIȚA DRĂGOEȘTI câmpie 94535 IALOMIȚA SUDIȚI câmpie 179828 IALOMIȚA ROȘIORI câmpie 92872 IALOMIȚA ANDRĂȘEȘTI câmpie 94376 IALOMIȚA SĂVENI câmpie 100923 IALOMIȚA AXINTELE câmpie 180000 IALOMIȚA PLATONEȘTI câmpie 94161 IALOMIȚA PERIEȚI câmpie 104270 IALOMIȚA MOVILIȚA câmpie 101056 IALOMIȚA BĂRCĂNEȘTI câmpie 93628 IALOMIȚA GHEORGHE LAZĂR câmpie 92836 IALOMIȚA ORAȘ AMARA câmpie 93021 IALOMIȚA BUCU câmpie 93067 IALOMIȚA ORAȘ CĂZĂNEȘTI câmpie 93600 IALOMIȚA GHEORGHE DOJA câmpie 102749 IALOMIȚA ORAȘ FIERBINȚI-TÂRG câmpie 179819 IALOMIȚA OGRADA câmpie 94795 IALOMIȚA VLĂDENI câmpie 103862 IALOMIȚA ION ROATĂ câmpie 94456 IALOMIȚA SFANTU GHEORGHE câmpie 94107 IALOMIȚA MUNTENI-BUZĂU câmpie 93995 IALOMIȚA MIHAIL KOGĂLNICEANU câmpie 100852 IALOMIȚA ALEXENI câmpie 94269 IALOMIȚA REVIGA câmpie 179800 IALOMIȚA MAIA câmpie 100736 IALOMIȚA MANASIA câmpie 180064 IALOMIȚA BĂRBULEȘTI câmpie 100683 IALOMIȚA MUNICIPIUL URZICENI câmpie 92907 IALOMIȚA BALACIU câmpie 101243 IALOMIȚA BRAZII câmpie 94045 IALOMIȚA MILOSEȘTI câmpie 92765 IALOMIȚA ORAȘ ȚĂNDĂREI câmpie 94688 IALOMIȚA VALEA CIORII câmpie 74 100754 IALOMIȚA ADÂNCATA câmpie 93209 IALOMIȚA COCORA câmpie 93717 IALOMIȚA GRINDU câmpie 94429 IALOMIȚA SCÂNTEIA câmpie 105794 IALOMIȚA VALEA MĂCRIȘULUI câmpie 100709 IALOMIȚA CIOCÂRLIA câmpie 103283 IALOMIȚA GÂRBOVI câmpie 180046 IALOMIȚA GURA IALOMIȚEI câmpie 179971 IALOMIȚA COLELIA câmpie 100870 IALOMIȚA ARMĂŞEŞTI câmpie 93646 IALOMIȚA GIURGENI câmpie 103960 IALOMIȚA JILAVELE câmpie 93575 IALOMIȚA FĂCĂENI câmpie 94330 IALOMIȚA SĂLCIOARA câmpie 93101 IALOMIȚA CIOCHINA câmpie 94081 IALOMIȚA MOVILA câmpie 92658 IALOMIȚA MUNICIPIUL SLOBOZIA câmpie 93156 IALOMIȚA CIULNIȚA câmpie 93735 IALOMIȚA GRIVIȚA câmpie 179702 IALOMIȚA TRAIAN câmpie 179980 IALOMIȚA MĂRCULEŞTI câmpie 93236 IALOMIȚA COSÂMBEŞTI câmpie 102703 IALOMIȚA DRIDU câmpie 180019 IALOMIȚA SĂRĂȚENI câmpie 179784 IALOMIȚA BORĂNEŞTI câmpie 102240 IALOMIȚA COŞERENI câmpie 105026 IALOMIȚA SINEŞTI câmpie 179999 IALOMIȚA MOLDOVENI câmpie 97517 IAȘI HORLEŞTI câmpie 96003 IAȘI UNGHENI câmpie 97679 IAȘI LEȚCANI câmpie 95747 IAȘI ARONEANU câmpie 98257 IAȘI MOVILENI câmpie 95667 IAȘI ANDRIEŞENI câmpie 98505 IAȘI POPRICANI câmpie 95239 IAȘI REDIU câmpie 100353 IAȘI VALEA LUPULUI câmpie 99058 IAȘI SINEŞTI câmpie 95471 IAȘI ORAŞ TÂRGU FRUMOS câmpie 95499 IAȘI ION NECULCE câmpie 97063 IAȘI FOCURI câmpie 100317 IAȘI FÂNTÂNELE câmpie 99600 IAȘI TRIFEŞTI câmpie 100344 IAȘI ROŞCANI câmpie 95943 IAȘI BIVOLARI câmpie 97189 IAȘI GORBAN câmpie 97394 IAȘI GROZEŞTI câmpie 98685 IAȘI RĂDUCĂNENI câmpie 96423 IAȘI COSTULENI câmpie 96370 IAȘI COMARNA câmpie 96254 IAȘI CIUREA câmpie 95293 IAȘI TOMEŞTI câmpie 99922 IAȘI TUTORA câmpie 98373 IAȘI PODU ILOAIEI câmpie 96940 IAȘI DUMEŞTI câmpie 97090 IAȘI GOLĂIEŞTI câmpie 98738 IAȘI ROMÂNEȘTI câmpie 97009 IAȘI ERBICENI câmpie 100148 IAŞI VLĂDENI câmpie 99879 IAȘI ȚIGĂNAŞI câmpie 97919 IAȘI MIROSLAVA câmpie 98435 IAȘI POPEŞTI câmpie 97722 IAȘI LUNGANI câmpie 95792 IAȘI BĂLȚAȚI câmpie 100273 IAȘI BALŞ câmpie 95872 IAȘI BELCEŞTI câmpie 96334 IAȘI COARNELE CAPREI câmpie 97321 IAȘI GROPNIȚA câmpie 95159 IAȘI HOLBOCA câmpie 95060 IAȘI MUNICIPIUL IAȘI câmpie 75 100004 IAȘI VICTORIA câmpie 96058 IAȘI BRĂEŞTI câmpie 98337 IAȘI PLUGARI câmpie 99370 IAȘI ŞIPOTE câmpie 98649 IAȘI PROBOTA câmpie 98603 IAȘI PRISĂCANI câmpie 179588 ILFOV COPĂCENI câmpie 105936 ILFOV VIDRA câmpie 100576 ILFOV ORAŞ BUFTEA câmpie 102570 ILFOV DOMNEŞTI câmpie 179249 ILFOV CHIAJNA câmpie 179463 ILFOV MOGOŞOAIA câmpie 101742 ILFOV CERNICA câmpie 103443 ILFOV GRĂDIŞTEA câmpie 102605 ILFOV DRAGOMIREŞTI-VALE câmpie 179285 ILFOV CHITILA câmpie 101902 ILFOV CIOLPANI câmpie 104582 ILFOV PETRACHIOAIA câmpie 102525 ILFOV DĂRĂŞTI-ILFOV câmpie 104421 ILFOV NUCI câmpie 102035 ILFOV CLINCENI câmpie 179310 ILFOV DOBROEŞTI câmpie 102543 ILFOV 1 DECEMBRIE câmpie 179383 ILFOV JILAVA câmpie 105570 ILFOV TUNARI câmpie 101298 ILFOV BRĂNEȘTI câmpie 179481 ILFOV ORAȘ OTOPENI câmpie 105160 ILFOV SNAGOV câmpie 100969 ILFOV BALOTEȘTI câmpie 102160 ILFOV CORBEANCA câmpie 104546 ILFOV PERIȘ câmpie 102473 ILFOV DASCĂLU câmpie 103130 ILFOV GĂNEASA câmpie 105419 ILFOV ȘTEFĂNEȘTII DE JOS câmpie 179551 ILFOV ORAȘ VOLUNTARI câmpie 100834 ILFOV AFUMAȚI câmpie 101957 ILFOV CIOROGÂRLA câmpie 179533 ILFOV ORAȘ POPEȘTI LEORDENI câmpie 101145 ILFOV BERCENI câmpie 179409 ILFOV MĂGURELE câmpie 179221 ILFOV BRAGADIRU câmpie 102213 ILFOV CORNETU câmpie 103513 ILFOV GRUIU câmpie 104243 ILFOV MOARA VLĂSIEI câmpie 179347 ILFOV GLINA câmpie 179515 ILFOV PANTELIMON câmpie 113493 MEHEDINȚI SALCIA câmpie 112744 MEHEDINȚI OBÂRȘIA DE CÂMP câmpie 111444 MEHEDINȚI CUJMIR câmpie 114079 MEHEDINȚI VRATA câmpie 111550 MEHEDINȚI DÂRVARI câmpie 114060 MEHEDINȚI BRANIȘTEA câmpie 111783 MEHEDINȚI GÂRLA MARE câmpie 113849 MEHEDINȚI VÂNĂTORI câmpie 112771 MEHEDINȚI OPRIȘOR câmpie 112030 MEHEDINȚI GRUIA câmpie 113395 MEHEDINȚI PUNGHINA câmpie 112879 MEHEDINȚI PĂTULELE câmpie 113929 MEHEDINȚI VLĂDAIA câmpie 111417 MEHEDINȚI CORLAȚEL câmpie 110535 MEHEDINȚI BALĂCIȚA câmpie 111863 MEHEDINȚI GOGOȘU câmpie 112548 MEHEDINȚI JIANA câmpie 110232 MEHEDINȚI ORAȘ VÂNJU MARE câmpie 112806 MEHEDINȚI PADINA câmpie 111480 MEHEDINȚI DEVESEL câmpie 110946 MEHEDINȚI BURILA MARE câmpie 112076 MEHEDINȚI HINOVA câmpie 113206 MEHEDINȚI PRISTOL câmpie 110571 MEHEDINȚI BÂCLEȘ câmpie 76 109826 MEHEDINȚI SIMIAN câmpie 113894 MEHEDINȚI VÂNJULEȚ câmpie 113466 MEHEDINȚI ROGOVA câmpie 179196 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 6 câmpie 179150 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 2 câmpie 179169 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 3 câmpie 179141 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 1 câmpie 179178 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 4 câmpie 179187 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 5 câmpie 125178 NEAMȚ BOGHICEA câmpie 125588 OLT GÂRCOV câmpie 127938 OLT ORLEA câmpie 127251 OLT IANCA câmpie 130339 OLT GURA PADINII câmpie 127224 OLT GROJDIBODU câmpie 129282 OLT ȘTEFAN CEL MARE câmpie 127368 OLT IZBICENI câmpie 125542 OLT ORAȘ CORABIA câmpie 129745 OLT VĂDĂSTRIȚA câmpie 129629 OLT URZICA câmpie 129718 OLT VĂDASTRA câmpie 129460 OLT TIA MARE câmpie 129898 OLT VIȘINA câmpie 130375 OLT VIȘINA NOUĂ câmpie 126148 OLT CILIENI câmpie 127750 OLT OBÂRȘIA câmpie 125962 OLT BRASTAVĂȚU câmpie 128588 OLT RUSĂNEȘTI câmpie 126077 OLT BUCINIȘU câmpie 130320 OLT GRĂDINILE câmpie 129184 OLT STUDINA câmpie 128560 OLT ROTUNDA câmpie 128613 OLT SCĂRIȘOARA câmpie 130026 OLT VLĂDILA câmpie 129567 OLT TRAIAN câmpie 125659 OLT BABICIU câmpie 126647 OLT DEVESELU câmpie 129040 OLT SPRÂNCENATA câmpie 127144 OLT GOSTAVĂȚU câmpie 128524 OLT REDEA câmpie 129095 OLT STOENEȘTI câmpie 127536 OLT MIHĂȘTI câmpie 125472 OLT MUNICIPIUL CARACAL câmpie 126585 OLT DĂNEASA câmpie 125490 OLT DRĂGHICENI câmpie 128472 OLT RADOMIREȘTI câmpie 128864 OLT SEACA câmpie 126718 OLT DOBROSLOVENI câmpie 126102 OLT CEZIENI câmpie 125622 OLT ORAȘ DRĂGANEȘTI-OLT câmpie 130357 OLT OSICA DE JOS câmpie 126978 OLT FALCOIU câmpie 129763 OLT VĂLENI câmpie 127386 OLT IZVOARELE câmpie 127493 OLT MĂRUNȚEI câmpie 129111 OLT STOICĂNEȘTI câmpie 127714 OLT NICOLAE TITULESCU câmpie 127983 OLT OSICA DE SUS câmpie 130311 OLT GHIMPEȚENI câmpie 130384 OLT ȘOPÂRLIȚA câmpie 126406 OLT CRAMPOIA câmpie 126380 OLT COTEANA câmpie 129987 OLT VÂLCELE câmpie 128178 OLT PARSCOVENI câmpie 126022 OLT BRÂNCOVENI câmpie 77 130348 OLT IPOTEȘTI câmpie 125846 OLT BARZA câmpie 129246 OLT ȘERBĂNEȘTI câmpie 129585 OLT TUFENI câmpie 127563 OLT MILCOV câmpie 128105 OLT ORAȘ PIATRA-OLT câmpie 125677 OLT BALDOVINEȘTI câmpie 127689 OLT MOVILENI câmpie 125873 OLT BOBICEȘTI câmpie 125374 OLT SLĂTIOARA câmpie 127812 OLT OBOGA câmpie 130302 OLT GĂVĂNEȘTI câmpie 128052 OLT PERIEȚI câmpie 127064 OLT GĂNEASA câmpie 127322 OLT ICOANA câmpie 130295 OLT CĂLUI câmpie 130286 OLT BĂLTENI câmpie 128374 OLT ORAȘ POTCOAVA câmpie 128221 OLT PLEȘOIU câmpie 126326 OLT CORBU câmpie 126433 OLT CURTIȘOARA câmpie 127625 OLT MORUNGLAV câmpie 129139 OLT STREJEȘTI câmpie 126166 OLT CÂRLOGANI câmpie 130366 OLT SÂRBII - MĂGURA câmpie 129380 OLT TESLUI câmpie 127171 OLT GRĂDINARI câmpie 127901 OLT OPTAȘI-MĂGURA câmpie 127858 OLT OPORELU câmpie 126228 OLT COLONEȘTI câmpie 129317 OLT TATULEȘTI câmpie 128301 OLT POBORU câmpie 125757 OLT BARĂȘTI câmpie 128962 OLT SPINENI câmpie 127411 OLT LELEASCA câmpie 129503 OLT TOPANA câmpie 130124 OLT VULPENI câmpie 126674 OLT DOBREȚU câmpie 127288 OLT IANCU JIANU câmpie 126825 OLT DOBRUN câmpie 126905 OLT FĂGEȚELU câmpie 130062 OLT VOINEASA câmpie 125418 OLT ORAȘ BALȘ câmpie 127019 OLT FARCAȘELE câmpie 125347 OLT MUNICIPIUL SLATINA câmpie 128711 OLT ORAȘ SCORNICEȘTI câmpie 128436 OLT PRISEACA câmpie 129656 OLT VALEA MARE câmpie 127126 OLT GIUVĂRĂȘTI câmpie 125999 OLT BREBENI câmpie 128659 OLT SCHITU câmpie 133508 PRAHOVA GORGOTA câmpie 132226 PRAHOVA BALTA DOAMNEI câmpie 136250 PRAHOVA OLARI câmpie 133429 PRAHOVA GHERGHIȚA câmpie 135431 PRAHOVA ȘIRNA câmpie 135850 PRAHOVA TINOSU câmpie 134942 PRAHOVA PUCHENII MARI câmpie 135146 PRAHOVA SALCIILE câmpie 136241 PRAHOVA COCORĂȘTII COLȚ câmpie 132681 PRAHOVA CIORANI câmpie 135020 PRAHOVA RAFOV câmpie 133018 PRAHOVA DRĂGĂNEȘTI câmpie 130712 PRAHOVA BRAZI câmpie 133090 PRAHOVA DUMBRAVA câmpie 130552 PRAHOVA BĂRCĂNEȘTI câmpie 134194 PRAHOVA MĂNEȘTI câmpie 132379 PRAHOVA BOLDEȘTI-GRĂDIȘTEA câmpie 130892 PRAHOVA TÂRGȘORU VECHI câmpie 130614 PRAHOVA BERCENI câmpie 78 133394 PRAHOVA FULGA câmpie 131933 PRAHOVA ALBEȘTI-PALEOLOGU câmpie 132752 PRAHOVA COLCEAG câmpie 135896 PRAHOVA TOMȘANI câmpie 133214 PRAHOVA FILIPEȘTII DE TÂRG câmpie 132075 PRAHOVA ARICEȘTII RAHTIVANI câmpie 133330 PRAHOVA FLOREȘTI câmpie 134559 PRAHOVA POIENARII BURCHII câmpie 132164 PRAHOVA BABA ANA câmpie 130534 PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEȘTI câmpie 131407 PRAHOVA ORAȘ MIZIL câmpie 130678 PRAHOVA BLEJOI câmpie 138538 SATU MARE PIR câmpie 138734 SATU MARE SÂNTAU câmpie 136713 SATU MARE ACÂȘ câmpie 136768 SATU MARE ANDRID câmpie 138501 SATU MARE PETREȘTI câmpie 139107 SATU MARE TIREAM câmpie 137292 SATU MARE CĂUAȘ câmpie 138663 SATU MARE SÂNISLAU câmpie 138618 SATU MARE POMI câmpie 139287 SATU MARE VALEA VINULUI câmpie 179677 SATU MARE CĂMIN câmpie 139250 SATU MARE URZICENI câmpie 137540 SATU MARE CULCIU câmpie 136553 SATU MARE CĂPLENI câmpie 137611 SATU MARE DOBA câmpie 139358 SATU MARE VETIȘ câmpie 137675 SATU MARE DOROLȚ câmpie 179873 SATU MARE AGRIŞ câmpie 138164 SATU MARE MICULA câmpie 137960 SATU MARE LAZURI câmpie 180028 SATU MARE PORUMBEȘTI câmpie 136802 SATU MARE APA câmpie 138084 SATU MARE MEDIEȘU AURIT câmpie 136964 SATU MARE BELTIUG câmpie 137032 SATU MARE BERVENI câmpie 138280 SATU MARE ODOREU câmpie 137185 SATU MARE BOTIZ câmpie 179882 SATU MARE CIUMEȘTI câmpie 138208 SATU MARE MOFTIN câmpie 137728 SATU MARE FOIENI câmpie 136526 SATU MARE MUNICIPIUL CAREI câmpie 137764 SATU MARE HALMEU câmpie 138431 SATU MARE PAULEȘTI câmpie 138574 SATU MARE PISCOLT câmpie 136483 SATU MARE MUNICIPIUL SATU MARE câmpie 138805 SATU MARE SAUCA câmpie 136642 SATU MARE ORAȘ TĂȘNAD câmpie 139054 SATU MARE TEREBEȘTI câmpie 138039 SATU MARE LIVADA câmpie 139214 SATU MARE TURULUNG câmpie 139394 SATU MARE VIILE SATU MARE câmpie 136848 SATU MARE ORAȘ ARDUD câmpie 137443 SATU MARE CRAIDOROLT câmpie 153400 TELEORMAN NĂSTURELU câmpie 152314 TELEORMAN BUJORU câmpie 151978 TELEORMAN ORAȘ ZIMNICEA câmpie 151709 TELEORMAN CIUPERCENI câmpie 155118 TELEORMAN FÂNTÂNELE câmpie 151736 TELEORMAN ISLAZ câmpie 152234 TELEORMAN BRAGADIRU câmpie 153589 TELEORMAN PIETROȘANI câmpie 154460 TELEORMAN SUHAIA câmpie 154736 TELEORMAN TRAIAN câmpie 151683 TELEORMAN MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE câmpie 152500 TELEORMAN CERVENIA câmpie 151763 TELEORMAN LIȚA câmpie 153561 TELEORMAN PIATRA câmpie 152662 TELEORMAN CRÂNGU câmpie 79 155109 TELEORMAN DRACEA câmpie 153829 TELEORMAN PUTINEIU câmpie 154344 TELEORMAN SLOBOZIA MÂNDRĂ câmpie 151816 TELEORMAN NANOV câmpie 153909 TELEORMAN RĂSMIREŞTI câmpie 152332 TELEORMAN BUZESCU câmpie 151790 TELEORMAN MUNICIPIUL ALEXANDRIA câmpie 153776 TELEORMAN VITĂNEŞTI câmpie 154996 TELEORMAN NENCIULEŞTI câmpie 153204 TELEORMAN MAVRODIN câmpie 152038 TELEORMAN BĂBĂIȚA câmpie 153865 TELEORMAN RADOIEŞTI câmpie 153507 TELEORMAN ORBEASCA câmpie 152172 TELEORMAN BOTOROAGA câmpie 154415 TELEORMAN STEJARU câmpie 154166 TELEORMAN SFINȚEŞTI câmpie 153473 TELEORMAN OLTENI câmpie 154932 TELEORMAN VÂRTOAPE câmpie 152724 TELEORMAN DIDEŞTI câmpie 155092 TELEORMAN BEUCA câmpie 153437 TELEORMAN NECŞEŞTI câmpie 151905 TELEORMAN ORAŞ VIDELE câmpie 154754 TELEORMAN TRIVALEA-MOŞTENI câmpie 154978 TELEORMAN ZÂMBREASCA câmpie 151996 TELEORMAN BALACI câmpie 154228 TELEORMAN SILIŞTEA câmpie 154282 TELEORMAN SILIŞTEA-GUMEŞTI câmpie 154068 TELEORMAN SCURTU MARE câmpie 154665 TELEORMAN TĂTĂRĂŞTII DE SUS câmpie 153062 TELEORMAN GRATIA câmpie 153696 TELEORMAN POENI câmpie 154308 TELEORMAN SÂRBENI câmpie 153151 TELEORMAN LUNCA câmpie 152760 TELEORMAN DOBROTEŞTI câmpie 152902 TELEORMAN DRĂGĂNEŞTI-VLAŞCA câmpie 152127 TELEORMAN BOGDANA câmpie 153605 TELEORMAN PLOSCA câmpie 152948 TELEORMAN FURCULEŞTI câmpie 155154 TELEORMAN UDA-CLOCOCIOV câmpie 154790 TELEORMAN TROIANUL câmpie 154852 TELEORMAN VEDEA câmpie 155127 TELEORMAN FRASINEȚ câmpie 153240 TELEORMAN MĂGURA câmpie 154521 TELEORMAN TALPA câmpie 153026 TELEORMAN GĂLĂȚENI câmpie 152582 TELEORMAN COSMEȘTI câmpie 152528 TELEORMAN CIOLĂNEȘTI câmpie 154585 TELEORMAN TĂTĂRĂȘTII DE JOS câmpie 153277 TELEORMAN MĂLDĂENI câmpie 152467 TELEORMAN CALMATUIU DE SUS câmpie 153124 TELEORMAN LISA câmpie 152350 TELEORMAN CĂLINEȘTI câmpie 153543 TELEORMAN PERETU câmpie 153295 TELEORMAN MERENI câmpie 151932 TELEORMAN CREVENICU câmpie 153384 TELEORMAN MOȘTENI câmpie 152564 TELEORMAN CONȚEȘTI câmpie 154497 TELEORMAN STOROBĂNEASA câmpie 153339 TELEORMAN MÂRZĂNEȘTI câmpie 152993 TELEORMAN FRUMOASA câmpie 151834 TELEORMAN POROSCHIA câmpie 154914 TELEORMAN VIIȘOARA câmpie 152797 TELEORMAN DRACSENEI câmpie 153972 TELEORMAN SĂCENI câmpie 154013 TELEORMAN SCRIOAȘTEA câmpie 154139 TELEORMAN SEACA câmpie 152868 TELEORMAN DRAGĂNEȘTI DE VEDE câmpie 152412 TELEORMAN CĂLMĂTUIU câmpie 152270 TELEORMAN BUJORENI câmpie 155136 TELEORMAN PURANI câmpie 80 152083 TELEORMAN BLEJEȘTI câmpie 154834 TELEORMAN ȚIGĂNEȘTI câmpie 152252 TELEORMAN BRÂNCENI câmpie 154380 TELEORMAN SMARDIOASA câmpie 153106 TELEORMAN IZVOARELE câmpie 153623 TELEORMAN PLOPII-SLĂVITEȘTI câmpie 155083 TELEORMAN BECIU câmpie 152617 TELEORMAN CRÂNGENI câmpie 155145 TELEORMAN SĂELELE câmpie 154184 TELEORMAN SEGARCEA-VALE câmpie 151870 TELEORMAN MUNICIPIUL ROȘIORI DE VEDE câmpie 153936 TELEORMAN SALCIA câmpie 157781 TIMIȘ MORAVIȚA câmpie 156669 TIMIȘ DENTA câmpie 155458 TIMIȘ ORAȘ DETA câmpie 155591 TIMIȘ BANLOC câmpie 159491 TIMIȘ LIVEZILE câmpie 157273 TIMIȘ GIERA câmpie 159366 TIMIȘ BÎRDA câmpie 157086 TIMIȘ ORAȘ GĂTAIA câmpie 159400 TIMIȘ GHILAD câmpie 159339 TIMIȘ VOITEG câmpie 157004 TIMIȘ FOENI câmpie 159035 TIMIȘ TORMAC câmpie 157424 TIMIȘ JEBEL câmpie 156357 TIMIȘ ORAȘ CIACOVA câmpie 157923 TIMIȘ NITCHIDORF câmpie 157317 TIMIȘ GIULVĂZ câmpie 157497 TIMIȘ LIEBLING câmpie 159525 TIMIȘ OTELEC câmpie 157031 TIMIȘ GAVOJDIA câmpie 159446 TIMIȘ PĂDURENI câmpie 159437 TIMIȘ PARȚA câmpie 158449 TIMIȘ SACOȘU TURCESC câmpie 158065 TIMIȘ PECIU NOU câmpie 158779 TIMIȘ SAG câmpie 156311 TIMIȘ CHEVERESU MARE câmpie 156106 TIMIȘ BOLDUR câmpie 155314 TIMIȘ GIROC câmpie 159142 TIMIȘ UIVAR câmpie 158243 TIMIȘ RACOVIȚA câmpie 158699 TIMIȘ SÂNMIHAIU ROMÂN câmpie 157834 TIMIȘ MOSNIȚA NOUĂ câmpie 156473 TIMIȘ COSTEIU câmpie 159516 TIMIȘ BUCOVĂȚ câmpie 156277 TIMIȘ CENEI câmpie 159375 TIMIȘ CHECEA câmpie 155797 TIMIȘ BELINT câmpie 155289 TIMIȘ GHIRODA câmpie 155261 TIMIȘ DUMBRĂVIȚA câmpie 158564 TIMIȘ SĂCĂLAZ câmpie 155243 TIMIȘ MUNICIPIUL TIMIȘOARA câmpie 158966 TIMIȘ TOPOLOVAȚU MARE câmpie 155546 TIMIȘ BALINT câmpie 156213 TIMIȘ CĂRPINIȘ câmpie 155494 TIMIȘ ORAȘ JIMBOLIA câmpie 157193 TIMIȘ GHIZELA câmpie 158396 TIMIȘ REMETEA MARE câmpie 157246 TIMIȘ GIARMATA câmpie 155760 TIMIȘ BECICHERECU MIC câmpie 159384 TIMIȘ DUDEȘTII NOI câmpie 159428 TIMIȘ IECEA MARE câmpie 158314 TIMIȘ ORAȘ RECAȘ câmpie 155911 TIMIȘ BILED câmpie 155662 TIMIȘ BÂRA câmpie 158653 TIMIȘ SÂNANDREI câmpie 158181 TIMIȘ PIȘCHIA câmpie 158608 TIMIȘ SECAȘ câmpie 157451 TIMIȘ LENAUHEIM câmpie 156437 TIMIȘ COMLOSU MARE câmpie 81 157969 TIMIȘ OHABA LUNGĂ câmpie 159464 TIMIȘ ȘANDRA câmpie 159419 TIMIȘ GOTTLOB câmpie 158528 TIMIȘ SATCHINEZ câmpie 159393 TIMIȘ FIBIȘ câmpie 158010 TIMIȘ ORTIȘOARA câmpie 158859 TIMIȘ TEREMIA MARE câmpie 157530 TIMIȘ LOVRIN câmpie 159507 TIMIȘ PESAC câmpie 159473 TIMIȘ TOMNATIC câmpie 159213 TIMIȘ VARIAȘ câmpie 157683 TIMIȘ MASLOC câmpie 159482 TIMIȘ VÂLCANI câmpie 158109 TIMIȘ PERIAM câmpie 155528 TIMIȘ ORAȘ SÂNNICOLAU MARE câmpie 159455 TIMIȘ SARAVALE câmpie 156712 TIMIȘ DUDEȘTII VECHI câmpie 158733 TIMIȘ SÂNPETRU MARE câmpie 155724 TIMIȘ BEBA VECHE câmpie 156259 TIMIȘ CENAD câmpie 160047 TULCEA CEATALCHIOI câmpie 160458 TULCEA GRINDU câmpie 160779 TULCEA MALIUC câmpie 161133 TULCEA PARDINA câmpie 160172 TULCEA CHILIA VECHE câmpie 160261 TULCEA CRIȘAN câmpie 161231 TULCEA SFÂNTU GHEORGHE câmpie 160911 TULCEA MURIGHIOL câmpie 161482 TULCEA VALEA NUCARILOR câmpie 159614 TULCEA MUNICIPIUL TULCEA câmpie 161053 TULCEA NUFĂRU câmpie 161302 TULCEA SOMOVA câmpie 160724 TULCEA MAHMUDIA câmpie 161552 TULCEA BESTEPE câmpie 159687 TULCEA ORAȘ ISACCEA câmpie 161035 TULCEA NICULIȚEL câmpie 160387 TULCEA FRECAȚEI câmpie 160617 TULCEA JIJILA câmpie 161525 TULCEA I.C. BRĂTIANU câmpie 161286 TULCEA SMÂRDAN câmpie 161464 TULCEA TURCOAIA câmpie 159730 TULCEA ORAȘ MĂCIN câmpie 159945 TULCEA CARCALIU câmpie 160305 TULCEA DĂENI câmpie 159650 TULCEA ORAȘ BABADAG câmpie 161179 TULCEA SARICHIOI câmpie 159785 TULCEA BAIA câmpie 161259 TULCEA SLAVA CERCHEZA câmpie 160831 TULCEA MIHAI BRAVU câmpie 161543 TULCEA VĂCĂRENI câmpie 160092 TULCEA CEAMURLIA DE JOS câmpie 160877 TULCEA MIHAIL KOGĂLNICEANU câmpie 160644 TULCEA JURILOVCA câmpie 161151 TULCEA PECENEAGA câmpie 161106 TULCEA OSTROV câmpie 159767 TULCEA ORAȘ SULINA câmpie 159883 TULCEA C.A. ROSETTI câmpie 170612 VÂLCEA LALOSU câmpie 169583 VÂLCEA FĂUREȘTI câmpie 174218 VÂLCEA VOICEȘTI câmpie 174502 VÂLCEA DICULEȘTI câmpie 173748 VÂLCEA ȘTEFĂNEȘTI câmpie 173793 VÂLCEA ȘUȘANI câmpie 171209 VÂLCEA MĂDULARI câmpie 162559 VASLUI BLĂGEȘTI câmpie 163789 VASLUI EPURENI câmpie 164981 VASLUI ORAȘ MURGENI câmpie 163832 VASLUI FALCIU câmpie 163903 VASLUI GĂGEȘTI câmpie 162498 VASLUI BEREZENI câmpie 82 166672 VASLUI VETRIȘOAIA câmpie 164749 VASLUI LUNCA BANULUI câmpie 164277 VASLUI DIMITRIE CANTEMIR câmpie 165979 VASLUI STĂNILEȘTI câmpie 163681 VASLUI DUDA-EPURENI câmpie 163618 VASLUI DRÂNCENI câmpie 161829 VASLUI MUNICIPIUL HUȘI câmpie 165185 VASLUI PĂDURENI câmpie 175590 VRANCEA CIORĂȘTI câmpie 175206 VRANCEA BĂLEȘTI câmpie 176613 VRANCEA MĂICĂNEȘTI câmpie 177600 VRANCEA SIHLEA câmpie 175938 VRANCEA DUMBRĂVENI câmpie 177986 VRANCEA TĂTĂRANU câmpie 176301 VRANCEA GUGEȘTI câmpie 176855 VRANCEA NĂNEȘTI câmpie 178938 VRANCEA GOLOGANU câmpie 177726 VRANCEA SLOBOZIA CIORĂȘTI câmpie 178821 VRANCEA VULTURU câmpie 176748 VRANCEA MILCOVUL câmpie 174824 VRANCEA GOLEȘTI câmpie 174780 VRANCEA CÂMPINEANCA câmpie 174744 VRANCEA MUNICIPIUL FOCȘANI câmpie 178929 VRANCEA BILIEȘTI câmpie 175019 VRANCEA ORAȘ ODOBEȘTI câmpie 177352 VRANCEA PUFEȘTI câmpie 177842 VRANCEA SURAIA câmpie 178956 VRANCEA RĂSTOACA câmpie 178607 VRANCEA VÂNĂTORI câmpie 176212 VRANCEA GAROAFA câmpie 178947 VRANCEA OBREJIȚA câmpie 174922 VRANCEA ORAȘ MĂRĂȘEȘTI câmpie 4482 ALBA GÂRBOVA deal 4106 ALBA CALNIC deal 7044 ALBA SĂLIȘTEA deal 9019 ALBA CUT deal 7810 ALBA SIBOT deal 4268 ALBA DOSTAT deal 1874 ALBA MUNICIPIUL SEBEȘ deal 4240 ALBA DAIA ROMÂNĂ deal 7945 ALBA SPRING deal 8826 ALBA VÎNTU DE JOS deal 6930 ALBA ROȘIA DE SECAȘ deal 3761 ALBA CENADE deal 1071 ALBA CIUGUD deal 3805 ALBA CERGĂU deal 2988 ALBA BERGHIN deal 6164 ALBA OHABA deal 8354 ALBA VALEA LUNGĂ deal 7384 ALBA SÂNTIMBRU deal 4188 ALBA CRĂCIUNELU DE JOS deal 5700 ALBA MIHALȚ deal 1348 ALBA MUNICIPIUL BLAJ deal 8096 ALBA ORAȘ TEIUȘ deal 3958 ALBA CETATEA DE BALTĂ deal 6547 ALBA RĂDEȘTI deal 5103 ALBA JIDVEI deal 7865 ALBA SONA deal 5210 ALBA LOPADEA NOUĂ deal 4703 ALBA HOPARTA deal 1213 ALBA MUNICIPIUL AIUD deal 4302 ALBA FARĂU deal 5755 ALBA MIRASLAU deal 1794 ALBA ORAȘ OCNA MUREȘ deal 6048 ALBA NOSLAC deal 5309 ALBA LUNCA MUREȘULUI deal 8158 ALBA UNIREA deal 9026 ALBA BUCERDEA GRANOASĂ deal 7348 ALBA SÂNCEL deal 1017 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA deal 83 12402 ARAD SISTAROVĂȚ deal 10765 ARAD DORGOȘ deal 12778 ARAD ZABRANI deal 12572 ARAD VARADIA DE MUREȘ deal 11842 ARAD SAVÂRȘIN deal 10104 ARAD BÂRZAVA deal 10514 ARAD COVĂSINȚ deal 9743 ARAD ALMAȘ deal 11762 ARAD PLEȘCUȚA deal 12457 ARAD TAUT deal 10293 ARAD BUTENI deal 12509 ARAD TÂRNOVA deal 12288 ARAD ȘILINDIA deal 10051 ARAD BÂRSA deal 10701 ARAD DIECI deal 10943 ARAD GURAHONT deal 10195 ARAD BOCSIG deal 11307 ARAD IGNEȘTI deal 10532 ARAD CRAIVA deal 10346 ARAD CARÂND deal 9690 ARAD ORAȘ SEBIȘ deal 11664 ARAD PETRIȘ deal 9930 ARAD BELIU deal 11236 ARAD HĂȘMAȘ deal 10453 ARAD CONOP deal 18028 ARGEȘ POIANA LACULUI deal 13757 ARGEȘ ORAȘ TOPOLOVENI deal 15554 ARGEȘ CIOMĂGEȘTI deal 15652 ARGEȘ COCU deal 19392 ARGEȘ UDA deal 13301 ARGEȘ ORAȘ MIOVENI deal 15108 ARGEȘ CĂLINEȘTI deal 16132 ARGEȘ CUCA deal 14352 ARGEȘ BELEȚI-NEGREȘTI deal 17209 ARGEȘ MICEȘTI deal 17101 ARGEȘ MERIȘANI deal 16365 ARGEȘ DĂRMĂNEȘTI deal 19338 ARGEȘ ȚIȚEȘTI deal 16285 ARGEȘ DAVIDEȘTI deal 17423 ARGEȘ MORĂREȘTI deal 14726 ARGEȘ BOȚEȘTI deal 17913 ARGEȘ POIENARII DE ARGEȘ deal 18778 ARGEȘ STÂLPENI deal 20055 ARGEȘ VULTUREȘTI deal 14165 ARGEȘ BĂICULEȘTI deal 15901 ARGEȘ COSEȘTI deal 15493 ARGEȘ CIOFRÂNGENI deal 16659 ARGEȘ HÂRȚIEȘTI deal 17254 ARGEȘ MIHĂEȘTI deal 13622 ARGEȘ MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ deal 19999 ARGEȘ VLĂDEȘTI deal 19249 ARGEȘ ȚIGVENI deal 17851 ARGEȘ PIETROȘANI deal 18670 ARGEȘ SCHITU GOLEȘTI deal 19695 ARGEȘ VALEA IAȘULUI deal 19631 ARGEȘ VALEA DANULUI deal 16454 ARGEȘ DOMNEȘTI deal 15313 ARGEȘ CEPARI deal 16551 ARGEȘ GODENI deal 13819 ARGEȘ ALBEȘTII DE ARGEȘ deal 14584 ARGEȘ BOGAȚI deal 16427 ARGEȘ DOBREȘTI deal 17049 ARGEȘ MĂLURENI deal 17619 ARGEȘ MUSATEȘTI deal 15983 ARGEȘ COTMEANA deal 16506 ARGEȘ DRĂGANU deal 13392 ARGEȘ ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI deal 13169 ARGEȘ MUNICIPIUL PITEȘTI deal 14272 ARGEȘ BALILEȘTI deal 14851 ARGEȘ BUDEASA deal 84 26029 BACĂU URECHEȘTI deal 21720 BACĂU CASIN deal 21560 BACĂU BOGDĂNEȘTI deal 24524 BACĂU PODU TURCULUI deal 20670 BACĂU ȘTEFAN CEL MARE deal 24276 BACĂU PÂRGĂREȘTI deal 25825 BACĂU TÂRGU TROTUȘ deal 23948 BACĂU ORBENI deal 22834 BACĂU GLĂVĂNEȘTI deal 24034 BACĂU PARAVA deal 21971 BACĂU CORBASCA deal 22237 BACĂU DEALU MORII deal 24766 BACĂU RĂCĂCIUNI deal 21855 BACĂU CLEJA deal 22665 BACĂU GĂICEANA deal 24187 BACĂU PÂNCEȘTI deal 23289 BACĂU LIVEZI deal 22460 BACĂU FĂRĂOANI deal 23494 BACĂU MOTOȘENI deal 22941 BACĂU HORGEȘTI deal 26118 BACĂU VULTURENI deal 25148 BACĂU SĂNDULENI deal 24631 BACĂU PODURI deal 21338 BACĂU BEREȘTI-TAZLĂU deal 21098 BACĂU ARDEOANI deal 23387 BACĂU MAGIREȘTI deal 25521 BACĂU STĂNIȘEȘTI deal 25629 BACĂU STRUGARI deal 20411 BACĂU MĂGURA deal 24837 BACĂU RĂCHITOASA deal 25932 BACĂU UNGURENI deal 21668 BACĂU BUHOCI deal 25291 BACĂU SCORȚENI deal 24338 BACĂU PÂRJOL deal 20313 BACĂU HEMEIUȘ deal 22781 BACĂU GÂRLENI deal 25861 BACĂU TRAIAN deal 26361 BACĂU PRĂJEȘTI deal 26379 BACĂU IȚEȘTI deal 26353 BACĂU ODOBEȘTI deal 21506 BACĂU BLĂGEȘTI deal 25228 BACĂU SĂUCEȘTI deal 21249 BACĂU BEREȘTI-BISTRIȚA deal 23644 BACĂU NEGRI deal 24711 BACĂU RACOVA deal 20778 BACĂU ORAȘ BUHUȘI deal 22111 BACĂU DĂMIENEȘTI deal 23207 BACĂU LIPOVA deal 22576 BACĂU FILIPEȘTI deal 22488 BACĂU FILIPENI deal 23868 BACĂU ONCEȘTI deal 23047 BACĂU HURUIEȘTI deal 22059 BACĂU COȚOFĂNEȘTI deal 21757 BACĂU CĂIUȚI deal 21454 BACĂU BÂRSĂNEȘTI deal 20607 BACĂU GURA VĂII deal 22898 BACĂU HELEGIU deal 26346 BACĂU GIOSENI deal 26338 BACĂU BUCIUMI deal 24999 BACĂU ROȘIORI deal 23127 BACĂU IZVORU BERHECIULUI deal 21891 BACĂU COLONEȘTI deal 25362 BACĂU SECUIENI deal 24427 BACĂU PLOPANA deal 24089 BACĂU PARINCEA deal 25692 BACĂU TĂMAȘI deal 23715 BACĂU NICOLAE BĂLCESCU deal 20563 BACĂU MUNICIPIUL ONEȘTI deal 23350 BACĂU LUIZI-CĂLUGARA deal 26320 BACĂU SARATA deal 85 20466 BACĂU MĂRGINENI deal 20297 BACĂU MUNICIPIUL BACĂU deal 20359 BACĂU LETEA VECHE deal 20876 BACĂU MUNICIPIUL MOINEȘTI deal 26083 BACĂU VALEA SEACĂ deal 25068 BACĂU SASCUT deal 25745 BACĂU TĂTĂRĂȘTI deal 28193 BIHOR CARPINEȚ deal 26840 BIHOR ORAȘ STEI deal 30773 BIHOR RIENI deal 27971 BIHOR BUNȚEȘTI deal 29243 BIHOR DRĂGĂNEȘTI deal 26804 BIHOR MUNICIPIUL BEIUȘ deal 31422 BIHOR ȘOIMI deal 30229 BIHOR OLCEA deal 30416 BIHOR POCOLA deal 31921 BIHOR UILEACU DE BEIUȘ deal 30719 BIHOR REMETEA deal 28763 BIHOR COCIUBA MARE deal 28139 BIHOR CĂPÂLNA deal 30648 BIHOR RĂBĂGANI deal 30470 BIHOR POMEZEU deal 31057 BIHOR SÂMBĂTA deal 29573 BIHOR HOLOD deal 29813 BIHOR LĂZĂRENI deal 29154 BIHOR DOBREȘTI deal 28335 BIHOR CEICA deal 29341 BIHOR DRĂGEȘTI deal 29519 BIHOR HIDIȘELU DE SUS deal 32090 BIHOR VÂRCIOROG deal 31976 BIHOR VADU CRIȘULUI deal 26582 BIHOR SÂNMARTIN deal 28816 BIHOR COPĂCEL deal 30069 BIHOR MĂGEȘTI deal 26742 BIHOR ASTILEU deal 31878 BIHOR TETCHEA deal 30274 BIHOR OSORHEI deal 30871 BIHOR SACADAT deal 29902 BIHOR LUGAȘU DE JOS deal 29724 BIHOR INEU deal 31716 BIHOR TILEAGD deal 32161 BIHOR PALEU deal 26564 BIHOR MUNICIPIUL ORADEA deal 27757 BIHOR BRUSTURI deal 28415 BIHOR CETARIU deal 31128 BIHOR SÂRBI deal 31208 BIHOR SPINUȘ deal 29038 BIHOR DERNA deal 30568 BIHOR POPEȘTI deal 31262 BIHOR SUPLACU DE BARCĂU deal 31654 BIHOR TĂUTEU deal 27329 BIHOR BALC deal 27070 BIHOR ABRAM deal 27506 BIHOR BOIANU MARE deal 32045 BIHOR VIIȘOARA deal 27212 BIHOR AUȘEU deal 34422 BISTRIȚA-NĂSĂUD SILIVAȘU DE CÂMPIE deal 35312 BISTRIȚA-NĂSĂUD URMENIȘ deal 33881 BISTRIȚA-NĂSĂUD MILAȘ deal 33845 BISTRIȚA-NĂSĂUD MICEȘTII DE CÂMPIE deal 34477 BISTRIȚA-NĂSĂUD SÂNMIHAIU DE CÂMPIE deal 33952 BISTRIȚA-NĂSĂUD MONOR deal 33015 BISTRIȚA-NĂSĂUD CHIOCHIȘ deal 34645 BISTRIȚA-NĂSĂUD ȘIEU deal 33658 BISTRIȚA-NĂSĂUD MAȚEI deal 33435 BISTRIȚA-NĂSĂUD LECHINTA deal 32704 BISTRIȚA-NĂSĂUD BUDACU DE JOS deal 34770 BISTRIȚA-NĂSĂUD ȘIEU-ODORHEI deal 32660 BISTRIȚA-NĂSĂUD BRANIȘTEA deal 32483 BISTRIȚA-NĂSĂUD ORAȘ BECLEAN deal 86 33541 BISTRIȚA-NĂSĂUD LIVEZILE deal 34173 BISTRIȚA-NĂSĂUD PETRU RAREȘ deal 33382 BISTRIȚA-NĂSĂUD JOSENII BÂRGĂULUI deal 33202 BISTRIȚA-NĂSĂUD DUMITRA deal 35269 BISTRIȚA-NĂSĂUD URIU deal 179953 BISTRIȚA-NĂSĂUD CICEU- MIHĂIEȘTI deal 33122 BISTRIȚA-NĂSĂUD CHIUZA deal 33989 BISTRIȚA-NĂSĂUD NIMIGEA deal 32768 BISTRIȚA-NĂSĂUD BUDEȘTI deal 34985 BISTRIȚA-NĂSĂUD TEACA deal 34903 BISTRIȚA-NĂSĂUD SÎNTEREAG deal 32394 BISTRIȚA-NĂSĂUD MUNICIPIUL BISTRIȚA deal 34690 BISTRIȚA-NĂSĂUD ȘIEU-MĂGHERUȘ deal 33275 BISTRIȚA-NĂSĂUD GALAȚII BISTRIȚEI deal 33765 BISTRIȚA-NĂSĂUD MĂRIȘELU deal 37280 BOTOȘANI ORAȘ FLĂMÂNZI deal 39872 BOTOȘANI VORONA deal 39975 BOTOȘANI COSULA deal 36907 BOTOȘANI CRISTEȘTI deal 36756 BOTOȘANI CORNI deal 35759 BOTOȘANI CURȚEȘTI deal 39738 BOTOȘANI VLĂDENI deal 36453 BOTOȘANI ORAȘ BUCECEA deal 38063 BOTOȘANI MIHAI EMINESCU deal 37850 BOTOȘANI LEORDA deal 36373 BOTOȘANI BRĂEȘTI deal 39694 BOTOȘANI VÂRFU CÂMPULUI deal 39612 BOTOȘANI VĂCULEȘTI deal 39942 BOTOȘANI LOZNA deal 39967 BOTOȘANI CÂNDEȘTI deal 38161 BOTOȘANI MIHĂILENI deal 39122 BOTOȘANI SENDRICENI deal 36006 BOTOȘANI MUNICIPIUL DOROHOI deal 37011 BOTOȘANI DERSCA deal 37672 BOTOȘANI HILIȘEU-HORIA deal 36202 BOTOȘANI AVRAMENI deal 37823 BOTOȘANI IBĂNEȘTI deal 40035 BOTOȘANI ADĂȘENI deal 38544 BOTOȘANI POMÂRLA deal 36952 BOTOȘANI CRISTINEȘTI deal 36532 BOTOȘANI CONCEȘTI deal 38982 BOTOȘANI SUHĂRĂU deal 39658 BOTOȘANI VIIȘOARA deal 36809 BOTOȘANI COȚUȘCA deal 37770 BOTOȘANI HUDEȘTI deal 35946 BOTOȘANI ORAȘ DĂRĂBANI deal 38633 BOTOȘANI RĂDĂUȚI-PRUT deal 38492 BOTOȘANI PĂLTINIȘ deal 37324 BOTOȘANI FRUMUȘICA deal 39391 BOTOȘANI TUDORA deal 40214 BRAȘOV ORAȘ GHIMBĂV deal 40465 BRAȘOV ORAȘ VICTORIA deal 41925 BRAȘOV SÂNPETRU deal 41667 BRAȘOV PREJMER deal 40606 BRAȘOV BOD deal 42307 BRAȘOV VOILA deal 41417 BRAȘOV MÂNDRA deal 40278 BRAȘOV MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ deal 41818 BRAȘOV ȘERCAIA deal 41578 BRAȘOV PĂRĂU deal 40857 BRAȘOV COMANA deal 42076 BRAȘOV TICUȘU deal 42156 BRAȘOV UNGRA deal 41284 BRAȘOV JIBERT deal 40394 BRAȘOV ORAȘ RUPEA deal 41248 BRAȘOV HOMOROD deal 40768 BRAȘOV CATA deal 41033 BRAȘOV HALCHIU deal 40955 BRAȘOV FELDIOARA deal 40544 BRAȘOV BECLEAN deal 87 41088 BRAȘOV HARMAN deal 40820 BRAȘOV CINCU deal 41943 BRAȘOV SOARS deal 41701 BRAȘOV RACOȘ deal 42498 BRAȘOV AUGUSTIN deal 47854 BUZĂU NAENI deal 45619 BUZĂU BREAZA deal 48487 BUZĂU PIETROASELE deal 47453 BUZĂU MEREI deal 49643 BUZĂU TISAU deal 46313 BUZĂU CISLAU deal 50102 BUZĂU VERNEȘTI deal 47337 BUZĂU MĂGURA deal 50549 BUZĂU UNGURIU deal 50326 BUZĂU VIPEREȘTI deal 48771 BUZĂU POȘTA CÂLNĂU deal 45334 BUZĂU BLĂJANI deal 46019 BUZĂU CERNĂȚEȘTI deal 48557 BUZĂU PÂRSCOV deal 45101 BUZĂU BERCA deal 50415 BUZĂU ZÂRNEȘTI deal 48922 BUZĂU RACOVIȚENI deal 45003 BUZĂU BECENI deal 47818 BUZĂU MURGEȘTI deal 47006 BUZĂU GREBANU deal 49313 BUZĂU SCORȚOASA deal 47417 BUZĂU MĂRGĂRITEȘTI deal 48165 BUZĂU PARDOȘI deal 49769 BUZĂU TOPLICENI deal 45673 BUZĂU BUDA deal 48682 BUZĂU PODGORIA deal 53489 CARAȘ-SEVERIN CORONINI deal 53853 CARAȘ-SEVERIN ȘICHEVIȚA deal 52909 CARAȘ-SEVERIN GARNIC deal 51056 CARAȘ-SEVERIN ORAȘ MOLDOVA NOUĂ deal 53513 CARAȘ-SEVERIN POJEJENA deal 54109 CARAȘ-SEVERIN SOCOL deal 53345 CARAȘ-SEVERIN NAIDAS deal 53675 CARAȘ-SEVERIN RACASDIA deal 51118 CARAȘ-SEVERIN ORAȘ ORAVIȚA deal 54500 CARAȘ-SEVERIN VARADIA deal 52035 CARAȘ-SEVERIN CIUDANOVITA deal 52990 CARAȘ-SEVERIN GRĂDINARI deal 52954 CARAȘ-SEVERIN GORUIA deal 54305 CARAȘ-SEVERIN TICVANIU MARE deal 53167 CARAȘ-SEVERIN LUPAC deal 52696 CARAȘ-SEVERIN DOGNECEA deal 54350 CARAȘ-SEVERIN TÂRNOVA deal 50987 CARAȘ-SEVERIN OCNA DE FIER deal 53425 CARAȘ-SEVERIN PĂLTINIȘ deal 51626 CARAȘ-SEVERIN BREBU deal 50969 CARAȘ-SEVERIN ORAȘ BOCȘA deal 52758 CARAȘ-SEVERIN EZERIS deal 51010 CARAȘ-SEVERIN MUNICIPIUL CARANSEBEȘ deal 51500 CARAȘ-SEVERIN BERZOVIA deal 54699 CARAȘ-SEVERIN ZORLENTU MARE deal 53639 CARAȘ-SEVERIN RÂMNA deal 53372 CARAȘ-SEVERIN OBREJA deal 54537 CARAȘ-SEVERIN VERMEȘ deal 51877 CARAȘ-SEVERIN CONSTANTIN DAICOVICIU deal 53791 CARAȘ-SEVERIN SASCA MONTANA deal 51984 CARAȘ-SEVERIN CIUCHICI deal 53755 CARAȘ-SEVERIN SACU deal 52062 CARAȘ-SEVERIN COPĂCELE deal 52785 CARAȘ-SEVERIN FARLIUG deal 52856 CARAȘ-SEVERIN FOROTIC deal 52650 CARAȘ-SEVERIN DOCLIN deal 58311 CLUJ LUNA deal 55357 CLUJ MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII deal 56844 CLUJ CEANU MARE deal 88 57742 CLUJ FRATA deal 57706 CLUJ FLOREȘTI deal 59657 CLUJ SUATU deal 56522 CLUJ CĂMĂRAȘU deal 58623 CLUJ MOCIU deal 56354 CLUJ CĂIANU deal 58259 CLUJ JUCU deal 56773 CLUJ CĂTINA deal 58794 CLUJ PALATCA deal 57831 CLUJ GEACA deal 57948 CLUJ GÂRBĂU deal 55446 CLUJ ORAȘ HUEDIN deal 56210 CLUJ BONTIDA deal 56265 CLUJ BORȘA deal 59586 CLUJ SÂNPAUL deal 59416 CLUJ SIC deal 55473 CLUJ AGHIREȘU deal 60099 CLUJ VULTURENI deal 57546 CLUJ DABACA deal 55776 CLUJ AŞCHILEU deal 55384 CLUJ MUNICIPIUL GHERLA deal 57644 CLUJ FIZEŞU GHERLII deal 55623 CLUJ ALUNIŞ deal 58856 CLUJ PÂNTICEU deal 58552 CLUJ MINTIU GHERLII deal 56096 CLUJ BOBÂLNA deal 59130 CLUJ RECEA-CRIŞTUR deal 55062 CLUJ CUZDRIOARA deal 59942 CLUJ VAD deal 57314 CLUJ CATCĂU deal 56666 CLUJ CAŞEIU deal 55838 CLUJ BACIU deal 56988 CLUJ CHINTENI deal 56327 CLUJ BUZA deal 59826 CLUJ TAGA deal 55160 CLUJ MICA deal 55687 CLUJ APAHIDA deal 57350 CLUJ COJOCNA deal 58990 CLUJ PLOŞCOŞ deal 58142 CLUJ ICLOD deal 57449 CLUJ CORNEŞTI deal 55598 CLUJ AITON deal 54975 CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA deal 56425 CLUJ CĂLĂRAȘI deal 58918 CLUJ PETREŞTII DE JOS deal 55311 CLUJ SĂNDULEŞTI deal 59764 CLUJ TURENI deal 55106 CLUJ JICHIŞU DE JOS deal 55008 CLUJ MUNICIPIUL DEJ deal 55277 CLUJ MIHAI VITEAZU deal 55259 CLUJ MUNICIPIUL TURDA deal 58721 CLUJ MOLDOVENEŞTI deal 60062 CLUJ VIIŞOARA deal 59693 CLUJ TRITENII DE JOS deal 64238 COVASNA CHICHIŞ deal 64639 COVASNA OZUN deal 64773 COVASNA RECI deal 64005 COVASNA BRATEŞ deal 63937 COVASNA BOROŞNEU MARE deal 63394 COVASNA MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE deal 64130 COVASNA CĂTĂLINA deal 63740 COVASNA MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC deal 64425 COVASNA ILIENI deal 63447 COVASNA ORAȘ BARAOLT deal 68002 DÂMBOVIȚA MĂNEȘTI deal 67595 DÂMBOVIȚA GURA OCNIȚEI deal 65431 DÂMBOVIȚA RĂZVAD deal 65379 DÂMBOVIȚA ANINOASA deal 65477 DÂMBOVIȚA ȘOTANGA deal 65413 DÂMBOVIȚA DOICEȘTI deal 89 65841 DÂMBOVIȚA MUNICIPIUL MORENI deal 68324 DÂMBOVIȚA OCNIȚA deal 68921 DÂMBOVIȚA TĂTĂRANI deal 67522 DÂMBOVIȚA GLODENI deal 179640 DÂMBOVIȚA VULCANA-PANDELE deal 66009 DÂMBOVIȚA BRĂNEȘTI deal 66526 DÂMBOVIȚA CÂNDEȘTI deal 179908 DÂMBOVIȚA PIETRARI deal 65921 DÂMBOVIȚA ORAȘ PUCIOASA deal 69526 DÂMBOVIȚA VOINEȘTI deal 65609 DÂMBOVIȚA ORAȘ FIENI deal 67942 DÂMBOVIȚA MALU CU FLORI deal 65645 DÂMBOVIȚA MOȚĂIENI deal 69615 DÂMBOVIȚA VULCANA-BĂI deal 67835 DÂMBOVIȚA LUDEȘTI deal 70744 DOLJ ARGETOAIA deal 73102 DOLJ MELINEȘTI deal 74956 DOLJ TĂLPAȘ deal 72276 DOLJ FARCAȘ deal 77377 GALAȚI ȚEPU deal 77509 GALAȚI VÂRLEZI deal 76497 GALAȚI GOHOR deal 77028 GALAȚI PRIPONEȘTI deal 75819 GALAȚI BUCIUMENI deal 75766 GALAȚI BRĂHĂȘEȘTI deal 75917 GALAȚI CERTEȘTI deal 76175 GALAȚI DRĂGUȘENI deal 75542 GALAȚI BĂLĂBĂNEȘTI deal 75338 GALAȚI ORAȘ BEREȘTI deal 77561 GALAȚI RĂDEȘTI deal 75356 GALAȚI BEREȘTI-MERIA deal 75613 GALAȚI BĂLĂȘEȘTI deal 77587 GALAȚI POIANA deal 82314 GORJ STOINA deal 79157 GORJ BORAȘCU deal 82555 GORJ TURBUREA deal 82779 GORJ VĂGIULEȘTI deal 82617 GORJ ORAȘ TURCENI deal 79077 GORJ BOLBOȘI deal 79497 GORJ CĂPRENI deal 81656 GORJ SÂMARINEȘTI deal 82733 GORJ URDARI deal 80506 GORJ HUREZANI deal 81264 GORJ PLOPȘORU deal 78604 GORJ ANINOASA deal 82047 GORJ SLIVILEȘTI deal 80249 GORJ DRAGOTEȘTI deal 80043 GORJ DĂNCIULEȘTI deal 81816 GORJ SĂULEȘTI deal 82831 GORJ VLADIMIR deal 79585 GORJ CĂTUNELE deal 82243 GORJ STEJARI deal 78141 GORJ MUNICIPIUL MOTRU deal 80846 GORJ MĂTĂSARI deal 78828 GORJ BĂRBĂTEȘTI deal 78454 GORJ ORAȘ ȚICLENI deal 80613 GORJ JUPÂNEȘTI deal 79004 GORJ BĂLTENI deal 80766 GORJ LOGREȘTI deal 79656 GORJ CIUPERCENI deal 80711 GORJ LICURICI deal 80365 GORJ GLOGOVA deal 78926 GORJ BERLEȘTI deal 78016 GORJ DRĂGUTEȘTI deal 80123 GORJ DĂNEȘTI deal 78329 GORJ ORAȘ TÂRGU CĂRBUNEȘTI deal 79406 GORJ BUSTUCHIN deal 82396 GORJ TELEȘTI deal 80427 GORJ GODINEȘTI deal 78472 GORJ ALBENI deal 90 81861 GORJ SCOARȚA deal 77910 GORJ BĂLEȘTI deal 81497 GORJ ROȘIA DE AMARADIA deal 77812 GORJ MUNICIPIUL TÂRGU JIU deal 81415 GORJ PRIGORIA deal 78668 GORJ ARCANI deal 78748 GORJ BĂLĂNEȘTI deal 80677 GORJ LELEȘTI deal 78873 GORJ BENGEȘTI-CIOCĂDIA deal 81754 GORJ SĂCELU deal 79362 GORJ BUMBEȘTI-PITIC deal 78542 GORJ ALIMPEȘTI deal 78089 GORJ TURCINEȘTI deal 79932 GORJ CRUȘET deal 79736 GORJ CALNIC deal 80980 GORJ NEGOMIR deal 80285 GORJ FĂRCĂȘEȘTI deal 82895 GORJ ORAȘ ROVINARI deal 86487 HARGHITA PORUMBENI deal 85582 HARGHITA SECUIENI deal 85127 HARGHITA MUGENI deal 83525 HARGHITA ORAȘ CRISTURU SECUIESC deal 85984 HARGHITA SIMONEȘTI deal 83785 HARGHITA ATID deal 91624 HUNEDOARA TOTEȘTI deal 88644 HUNEDOARA BRETEA ROMÂNĂ deal 86936 HUNEDOARA TELIUCU INFERIOR deal 87424 HUNEDOARA ORAȘ CĂLAN deal 90262 HUNEDOARA MARTINȘTI deal 91688 HUNEDOARA TURDAȘ deal 87638 HUNEDOARA MUNICIPIUL ORĂȘTIE deal 89954 HUNEDOARA LAPUGIU DE JOS deal 89856 HUNEDOARA ILIA deal 89080 HUNEDOARA BURJUC deal 88546 HUNEDOARA BRANIȘCA deal 89687 HUNEDOARA GURASADA deal 92177 HUNEDOARA ZAM deal 89428 HUNEDOARA DOBRA deal 90431 HUNEDOARA PESTIȘU MIC deal 86810 HUNEDOARA MUNICIPIUL HUNEDOARA deal 86687 HUNEDOARA MUNICIPIUL DEVA deal 89801 HUNEDOARA HÂRĂU deal 91330 HUNEDOARA ȘOIMUȘ deal 91731 HUNEDOARA GENERAL BERTHELOT deal 87576 HUNEDOARA ORAȘ HAȚEG deal 87665 HUNEDOARA ORAȘ SIMERIA deal 88047 HUNEDOARA BACIA deal 90994 HUNEDOARA ROMOS deal 98202 IAȘI MOȘNA deal 97553 IAȘI IPATELE deal 98220 IAȘI MOTCA deal 96147 IAȘI CEPLENIȚA deal 100335 IAȘI RĂCHITENI deal 97811 IAȘI MIRCEȘTI deal 97777 IAȘI MĂDÂRJAC deal 96110 IAȘI BUTEA deal 100362 IAȘI CIOHORANI deal 95612 IAȘI ALEXANDRU I. CUZA deal 98051 IAȘI MIROSLOVEȘTI deal 100326 IAȘI HĂRMĂNEȘTI deal 99539 IAȘI TODIREȘTI deal 100086 IAȘI VÂNĂTORI deal 96478 IAȘI COTNARI deal 98168 IAȘI MOGOȘEȘTI-SIRET deal 97438 IAȘI HĂLĂUCEȘTI deal 100308 IAȘI DRĂGUȘENI deal 96593 IAȘI COZMEȘTI deal 97241 IAȘI GRAJDURI deal 97875 IAȘI MIRONEASA deal 98113 IAȘI MOGOȘEȘTI deal 91 95088 IAȘI BÂRNOVA deal 99968 IAȘI VALEA SEACĂ deal 96637 IAȘI CRISTEȘTI deal 98998 IAȘI SCOBINȚI deal 99101 IAȘI SIREȚEL deal 99209 IAȘI STRUNGA deal 99165 IAȘI STOLNICENI-PRĂJESCU deal 95391 IAȘI MUNICIPIUL PAȘCANI deal 96664 IAȘI CUCUTENI deal 97606 IAȘI LESPEZI deal 100282 IAȘI COSTEȘTI deal 98827 IAȘI SCHITU DUCA deal 99478 IAȘI TĂTĂRUȘI deal 97465 IAȘI HELEȘTENI deal 95355 IAȘI ORAȘ HÂRLĂU deal 98916 IAȘI SCÂNTEIA deal 96192 IAȘI CIORTEȘTI deal 99290 IAȘI ȘCHEIA deal 96888 IAȘI DOBROVĂȚ deal 96717 IAȘI DAGÂȚA deal 98300 IAȘI OȚELENI deal 96904 IAȘI DOLHEȘTI deal 99441 IAȘI TANSA deal 96815 IAȘI DELENI deal 100219 IAȘI VOINEȘTI deal 99673 IAȘI ȚIBANA deal 99780 IAȘI ȚIBĂNEȘTI deal 98774 IAȘI RUGINOASA deal 107430 MARAMUREȘ BOIU MARE deal 108366 MARAMUREȘ OARTA DE JOS deal 107234 MARAMUREȘ BICAZ deal 109265 MARAMUREȘ ORAȘ ULMENI deal 107190 MARAMUREȘ BĂSEȘTI deal 179837 MARAMUREȘ COAȘ deal 106817 MARAMUREȘ ORAȘ TÂRGU LĂPUȘ deal 109176 MARAMUREȘ ORAȘ SOMCUȚA MARE deal 108918 MARAMUREȘ SALSIG deal 108268 MARAMUREȘ MIREȘU MARE deal 108491 MARAMUREȘ REMETEA CHIOARULUI deal 179855 MARAMUREȘ GÂRDANI deal 107118 MARAMUREȘ BAIȚA DE SUB CODRU deal 107733 MARAMUREȘ COPALNIC-MĂNĂȘTUR deal 108794 MARAMUREȘ SĂCĂLĂȘENI deal 108712 MARAMUREȘ SATULUNG deal 179846 MARAMUREȘ COLȚĂU deal 107083 MARAMUREȘ ASUAJU DE SUS deal 106363 MARAMUREȘ GROȘI deal 108035 MARAMUREȘ DUMBRĂVIȚA deal 108106 MARAMUREȘ FARCAȘA deal 107001 MARAMUREȘ ARDUȘAT deal 107546 MARAMUREȘ CĂLINEȘTI deal 106648 MARAMUREȘ VADU IZEI deal 107350 MARAMUREȘ BOCICOIU MARE deal 107715 MARAMUREȘ CÂMPULUNG LA TISA deal 108963 MARAMUREȘ ORAȘ SEINI deal 107662 MARAMUREȘ CICÂRLĂU deal 107047 MARAMUREȘ ARINIȘ deal 106559 MARAMUREȘ MUNICIPIUL SIGHETU MARMAȚIEI deal 106620 MARAMUREȘ SARASĂU deal 106407 MARAMUREȘ RECEA deal 113153 MEHEDINȚI POROINA MARE deal 111916 MEHEDINȚI GRECI deal 112600 MEHEDINȚI LIVEZILE deal 113974 MEHEDINȚI VOLOIAC deal 110116 MEHEDINȚI ORAȘ STREHAIA deal 112129 MEHEDINȚI HUSNICIOARA deal 111275 MEHEDINȚI CORCOVA deal 111097 MEHEDINȚI CĂZĂNEȘTI deal 112664 MEHEDINȚI MALOVĂȚ deal 110063 MEHEDINȚI MUNICIPIUL ORȘOVA deal 92 110875 MEHEDINȚI BROȘTENI deal 113625 MEHEDINȚI SISEȘTI deal 111685 MEHEDINȚI FLOREȘTI deal 110688 MEHEDINȚI BALVĂNEȘTI deal 113698 MEHEDINȚI SOVARNA deal 110296 MEHEDINȚI BALA deal 112334 MEHEDINȚI ILOVIȚA deal 111587 MEHEDINȚI DUMBRAVA deal 112469 MEHEDINȚI IZVORU BÂRZII deal 109773 MEHEDINȚI MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN deal 110820 MEHEDINȚI BREZNIȚA-OCOL deal 110740 MEHEDINȚI BREZNIȚA-MOTRU deal 111006 MEHEDINȚI BUTOIEȘTI deal 113518 MEHEDINȚI STÂNGĂCEAUA deal 111989 MEHEDINȚI GROZEȘTI deal 113233 MEHEDINȚI PRUNIȘOR deal 113732 MEHEDINȚI TAMNA deal 113607 MEHEDINȚI SVINITA deal 114514 MUREȘ MUNICIPIUL SIGHIȘOARA deal 114603 MUREȘ ALBEȘTI deal 120218 MUREȘ VIIȘOARA deal 115307 MUREȘ BAHNEA deal 116938 MUREȘ GĂNEȘTI deal 120343 MUREȘ ZAGĂR deal 115771 MUREȘ BICHIȘ deal 118209 MUREȘ MICA deal 115637 MUREȘ BĂLĂUȘERI deal 116171 MUREȘ COROISÂNMARTIN deal 116395 MUREȘ CUCERDEA deal 119661 MUREȘ SUPLAC deal 115236 MUREȘ AȚINTIȘ deal 119466 MUREȘ SÂNPAUL deal 114970 MUREȘ ACĂȚARI deal 118575 MUREȘ OGRA deal 116439 MUREȘ CUCI deal 117827 MUREȘ ORAȘ IERNUT deal 119894 MUREȘ ORAȘ UNGHENI deal 115824 MUREȘ BOGATA deal 120487 MUREȘ CORUNCA deal 116046 MUREȘ CHEȚANI deal 114710 MUREȘ ORAȘ LUDUȘ deal 117925 MUREȘ LIVEZENI deal 120478 MUREȘ CHIBED deal 118281 MUREȘ ORAȘ MIERCUREA NIRAJULUI deal 119386 MUREȘ SÂNGER deal 117667 MUREȘ ICLANZEL deal 118637 MUREȘ PAPIU ILARIAN deal 119858 MUREȘ TĂURENI deal 120496 MUREȘ SĂRĂȚENI deal 120511 MUREȘ BERENI deal 114417 MUREȘ SÂNGEORGIU DE MUREȘ deal 120076 MUREȘ VĂRGATA deal 118691 MUREȘ PANET deal 117275 MUREȘ GREBENIȘU DE CÂMPIE deal 114453 MUREȘ SÂNTANA DE MUREȘ deal 120502 MUREȘ MĂDĂRAȘ deal 119750 MUREȘ SAULIA deal 120370 MUREȘ ZĂU DE CÂMPIE deal 116652 MUREȘ ERNEI deal 119974 MUREȘ VALEA LARGĂ deal 115389 MUREȘ BAND deal 117505 MUREȘ HODOSA deal 119803 MUREȘ ȘINCAI deal 115959 MUREȘ CEUAȘU DE CÂMPIE deal 118824 MUREȘ POGĂCEAUA deal 117113 MUREȘ GLODENI deal 118370 MUREȘ MIHEȘU DE CÂMPIE deal 117177 MUREȘ GORNEȘTI deal 120316 MUREȘ VOIVODENI deal 115600 MUREȘ BALA deal 93 115708 MUREȘ BEICA DE JOS deal 118799 MUREȘ PETELEA deal 118995 MUREȘ RACIU deal 116340 MUREȘ CRĂIEȘTI deal 119527 MUREȘ SÂNPETRU DE CÂMPIE deal 115851 MUREȘ BREAZA deal 116723 MUREȘ FĂRĂGĂU deal 119242 MUREȘ ORAȘ SÂRMAȘU deal 117783 MUREȘ IDECIU DE JOS deal 119723 MUREȘ ȘUȘENI deal 115147 MUREȘ ALUNIȘ deal 115897 MUREȘ BRÂNCOVENEȘTI deal 116224 MUREȘ COZMA deal 114319 MUREȘ MUNICIPIUL TÂRGU MUREȘ deal 114382 MUREȘ SÂNCRAIU DE MUREȘ deal 114355 MUREȘ CRIȘTEȘTI deal 116983 MUREȘ GHEORGHE DOJA deal 116288 MUREȘ CRĂCIUNEȘTI deal 118753 MUREȘ PĂSĂRENI deal 116867 MUREȘ GĂLEȘTI deal 115575 MUREȘ BĂGACIU deal 114925 MUREȘ MUNICIPIUL ȚÂRNĂVENI deal 115076 MUREȘ ADAMUS deal 115520 MUREȘ BATOȘ deal 117998 MUREȘ LUNCA deal 114809 MUREȘ MUNICIPIUL REGHIN deal 119590 MUREȘ SOLOVĂSTRU deal 115183 MUREȘ APOLD deal 120254 MUREȘ VÂNĂTORI deal 119206 MUREȘ SASCHIZ deal 122061 NEAMȚ CÂNDEȘTI deal 124028 NEAMȚ REDIU deal 122132 NEAMȚ COSTIȘA deal 121153 NEAMȚ BAHNA deal 123255 NEAMȚ ONICENI deal 124885 NEAMȚ VALEA URSULUI deal 123674 NEAMȚ PODOLENI deal 123228 NEAMȚ MOLDOVENI deal 120824 NEAMȚ SĂVINEȘTI deal 120771 NEAMȚ DUMBRAVA ROȘIE deal 125098 NEAMȚ DOCHIA deal 122702 NEAMȚ GIROV deal 122285 NEAMȚ DOBRENI deal 122392 NEAMȚ DRAGOMIREȘTI deal 124411 NEAMȚ ȘTEFAN CEL MARE deal 123969 NEAMȚ RĂZBOIENI deal 124849 NEAMȚ URECHENI deal 121938 NEAMȚ BRUSTURI deal 125132 NEAMȚ DRĂGĂNEȘTI deal 124117 NEAMȚ ORAȘ ROZNOV deal 125061 NEAMȚ ZĂNEȘTI deal 123175 NEAMȚ MĂRGINENI deal 124073 NEAMȚ ROMÂNI deal 123013 NEAMȚ ICUȘEȘTI deal 121876 NEAMȚ BOZIENI deal 123102 NEAMȚ ION CREANGĂ deal 124233 NEAMȚ SECUIENI deal 123709 NEAMȚ POIENARI deal 125150 NEAMȚ GÂDINȚI deal 120860 NEAMȚ MUNICIPIUL ROMAN deal 122613 NEAMȚ FĂUREI deal 125105 NEAMȚ RUGINOASA deal 124153 NEAMȚ SAGNA deal 120888 NEAMȚ CORDUN deal 124634 NEAMȚ TĂMĂŞENI deal 124206 NEAMȚ SĂBĂOANI deal 125169 NEAMȚ NEGREŞTI deal 121466 NEAMȚ BÂRGĂUANI deal 125123 NEAMȚ VĂLENI deal 122668 NEAMȚ GHERĂEŞTI deal 94 121607 NEAMȚ BODEŞTI deal 124331 NEAMȚ STĂNIȚA deal 121796 NEAMȚ BOȚEŞTI deal 124750 NEAMȚ TUPILAȚI deal 125114 NEAMȚ GHINDĂOANI deal 124803 NEAMȚ ȚIBUCANI deal 122908 NEAMȚ GRUMĂZEŞTI deal 123371 NEAMȚ PĂSTRĂVENI deal 123424 NEAMȚ PETRICANI deal 121055 NEAMȚ ORAŞ TÂRGU NEAMȚ deal 124661 NEAMȚ TIMIŞEŞTI deal 121242 NEAMȚ BĂLȚĂTEŞTI deal 123914 NEAMȚ RĂUCEŞTI deal 125141 NEAMȚ PÂNCEŞTI deal 121386 NEAMȚ BÎRA deal 122347 NEAMȚ DOLJEŞTI deal 120922 NEAMȚ HORIA deal 124723 NEAMȚ TRIFEŞTI deal 122463 NEAMȚ DULCEŞTI deal 129816 OLT VERGULEASA deal 126503 OLT CUNGREA deal 130231 OLT VULTUREŞTI deal 126772 OLT DOBROTEASA deal 128882 OLT SÂMBUREŞTI deal 129914 OLT VITOMIREŞTI deal 135949 PRAHOVA VALEA CĂLUGĂREASCĂ deal 130785 PRAHOVA BUCOV deal 133161 PRAHOVA FILIPEȘTII DE PĂDURE deal 131620 PRAHOVA ORAȘ URLAȚI deal 130847 PRAHOVA PAULEȘTI deal 131443 PRAHOVA ORAȘ PLOPENI deal 133278 PRAHOVA FÂNTÂNELE deal 134390 PRAHOVA PLOPU deal 132510 PRAHOVA CEPTURA deal 130981 PRAHOVA ORAȘ BĂICOI deal 133688 PRAHOVA GURA VADULUI deal 133722 PRAHOVA IORDĂCHEANU deal 133615 PRAHOVA GORNET-CRICOV deal 132459 PRAHOVA CĂLUGĂRENI deal 132315 PRAHOVA BĂNEȘTI deal 132716 PRAHOVA COCORĂȘTII MISLII deal 131461 PRAHOVA DUMBRĂVEȘTI deal 132271 PRAHOVA BĂLTEȘTI deal 133866 PRAHOVA JUGURENI deal 135164 PRAHOVA SCORȚENI deal 134443 PRAHOVA PODENII NOI deal 132011 PRAHOVA APOSTOLACHE deal 136198 PRAHOVA VÂLCĂNEȘTI deal 133562 PRAHOVA GORNET deal 134336 PRAHOVA PĂCUREȚI deal 131256 PRAHOVA MUNICIPIUL CÂMPINA deal 135244 PRAHOVA SÂNGERU deal 131835 PRAHOVA GURA VITIOAREI deal 133919 PRAHOVA LAPOS deal 136134 PRAHOVA VARBILĂU deal 135404 PRAHOVA SURANI deal 132645 PRAHOVA CHIOJDEANCA deal 135501 PRAHOVA ȘOIMARI deal 131817 PRAHOVA ORAȘ VĂLENII DE MUNTE deal 131988 PRAHOVA ALUNIȘ deal 135725 PRAHOVA TEIȘANI deal 132896 PRAHOVA DRAJNA deal 136269 PRAHOVA VADU SĂPAT deal 134014 PRAHOVA MĂGURELE deal 131069 PRAHOVA ORAȘ BOLDEȘTI-SCĂENI deal 133964 PRAHOVA LIPĂNEȘTI deal 134050 PRAHOVA MĂGURENI deal 132805 PRAHOVA CORNU deal 131274 PRAHOVA POIANA CÂMPINA deal 131103 PRAHOVA ORAȘ BREAZA deal 95 141081 SĂLAJ FILDU DE JOS deal 139982 SĂLAJ ALMAŞU deal 140869 SĂLAJ CUZAPLAC deal 143147 SĂLAJ ZIMBOR deal 142676 SĂLAJ SÂNMIHAIU ALMAŞULUI deal 141027 SĂLAJ DRAGU deal 139937 SĂLAJ AGRIJ deal 142612 SĂLAJ SAG deal 141447 SĂLAJ HIDA deal 179631 SĂLAJ TREZNEA deal 140208 SĂLAJ BĂNIŞOR deal 142426 SĂLAJ ROMÂNAŞI deal 142337 SĂLAJ PLOPIŞ deal 142079 SĂLAJ MESEŞENII DE JOS deal 141232 SĂLAJ GARBOU deal 141312 SĂLAJ HALMASD deal 140146 SĂLAJ BĂLAN deal 139704 SĂLAJ MUNICIPIUL ZALĂU deal 143021 SĂLAJ VARSOLT deal 140672 SĂLAJ CREACA deal 179695 SĂLAJ SIMIŞNA deal 142122 SĂLAJ MIRSID deal 141722 SĂLAJ IP deal 139884 SĂLAJ ORAŞ ŞIMLEU SILVANIEI deal 140823 SĂLAJ CRIŞENI deal 142284 SĂLAJ PERICEI deal 141946 SĂLAJ MARCA deal 142499 SĂLAJ RUS deal 140084 SĂLAJ BABENI deal 141376 SĂLAJ HERECLEAN deal 141134 SĂLAJ GALGĂU deal 142373 SĂLAJ POIANA BLENCHII deal 140958 SĂLAJ DOBRIN deal 140324 SĂLAJ BOCŞA deal 141884 SĂLAJ LOZNA deal 142006 SĂLAJ MAERIŞTE deal 140440 SĂLAJ CAMAR deal 140477 SĂLAJ CARASTELEC deal 140583 SĂLAJ COŞEIU deal 142854 SĂLAJ SAMSUD deal 141786 SĂLAJ LETCA deal 142881 SĂLAJ SARMĂŞAG deal 141580 SĂLAJ ILEANDA deal 142550 SĂLAJ SALATIG deal 142177 SĂLAJ NAPRADEA deal 140280 SĂLAJ BOBOTA deal 140501 SĂLAJ CHIESD deal 140244 SĂLAJ BENESAT deal 140379 SĂLAJ BUCIUMI deal 141535 SĂLAJ HOROATU CRASNEI deal 140547 SĂLAJ CIZER deal 142710 SĂLAJ SOMEȘ-ODORHEI deal 139811 SĂLAJ ORAȘ JIBOU deal 142774 SĂLAJ SURDUC deal 142952 SĂLAJ VÂLCĂU DE JOS deal 140627 SĂLAJ CRASNA deal 139740 SĂLAJ ORAȘ CEHU SILVANIEI deal 180037 SĂLAJ BOGHIȘ deal 142239 SĂLAJ NUSFALAU deal 137844 SATU MARE HODOD deal 137130 SATU MARE BOGDAND deal 138770 SATU MARE SĂCĂȘENI deal 138921 SATU MARE SUPUR deal 137103 SATU MARE BÂRSĂU deal 137504 SATU MARE CRUCIȘOR deal 137899 SATU MARE HOMOROADE deal 137069 SATU MARE BIXAD deal 137274 SATU MARE CÂMÂRZANA deal 139170 SATU MARE TURT deal 136919 SATU MARE BATARCI deal 96 139009 SATU MARE TARNA MARE deal 180091 SATU MARE RACȘA deal 138351 SATU MARE ORAȘU NOU deal 137746 SATU MARE GHERTA MICĂ deal 136599 SATU MARE ORAȘ NEGREȘTI-OAȘ deal 139330 SATU MARE VAMA deal 139143 SATU MARE TARSOLT deal 137229 SATU MARE CĂLINEȘTI-OAȘ deal 137363 SATU MARE CEHAL deal 138869 SATU MARE SOCOND deal 144508 SIBIU CARTA deal 145792 SIBIU ȘURA MICĂ deal 145408 SIBIU ROȘIA deal 144893 SIBIU MARPOD deal 143851 SIBIU ORAȘ OCNA SIBIULUI deal 144928 SIBIU ORAȘ MIERCUREA SIBIULUI deal 145765 SIBIU ȘURA MARE deal 145140 SIBIU NOCRICH deal 145998 SIBIU VURPAR deal 143922 SIBIU APOLDU DE JOS deal 144456 SIBIU CHIRPAR deal 144866 SIBIU LUDOS deal 145603 SIBIU SLIMNIC deal 143888 SIBIU ALTINA deal 144795 SIBIU LOAMNEȘ deal 144964 SIBIU MERGHINDEAL deal 145042 SIBIU MIHĂILENI deal 145667 SIBIU ȘEICA MARE deal 143682 SIBIU ORAȘ AGNITA deal 144232 SIBIU BARGHIȘ deal 144651 SIBIU IACOBENI deal 145738 SIBIU ȘEICA MICĂ deal 144116 SIBIU AXENTE SEVER deal 145104 SIBIU MOȘNA deal 143771 SIBIU ORAȘ COPȘA MICĂ deal 144991 SIBIU MICASASA deal 143646 SIBIU TÂRNAVA deal 144349 SIBIU BRĂTEIU deal 143619 SIBIU MUNICIPIUL MEDIAȘ deal 144303 SIBIU BLĂJEL deal 146012 SIBIU ALMA deal 144553 SIBIU DARLOS deal 143806 SIBIU ORAȘ DUMBRĂVENI deal 144152 SIBIU BAZNA deal 144376 SIBIU BRĂDENI deal 144410 SIBIU BRUIU deal 143450 SIBIU MUNICIPIUL SIBIU deal 145220 SIBIU PAUCA deal 143557 SIBIU ȘELIMBĂR deal 147072 SUCEAVA BOROAIA deal 147054 SUCEAVA BOGDĂNEȘTI deal 150766 SUCEAVA VADU MOLDOVEI deal 151488 SUCEAVA FÂNTÂNA MARE deal 146904 SUCEAVA BAIA deal 146539 SUCEAVA MUNICIPIUL FĂLTICENI deal 149968 SUCEAVA PREUȚEȘTI deal 150891 SUCEAVA VALEA MOLDOVEI deal 151549 SUCEAVA HÂRTOP deal 147786 SUCEAVA CORNU LUNCII deal 150070 SUCEAVA RĂDĂȘENI deal 147465 SUCEAVA BUNEȘTI deal 151576 SUCEAVA BERCHIȘEȘTI deal 151157 SUCEAVA VULTUREȘTI deal 149227 SUCEAVA ORAȘ LITENI deal 149049 SUCEAVA HORODNICENI deal 148328 SUCEAVA DRAGOIEȘTI deal 149753 SUCEAVA PALTINOASA deal 151567 SUCEAVA CIPRIAN PORUMBESCU deal 150588 SUCEAVA UDEȘTI deal 147134 SUCEAVA BOSANCI deal 97 149414 SUCEAVA MOARA deal 147660 SUCEAVA ILIȘEȘTI deal 146281 SUCEAVA IPOTEȘTI deal 148453 SUCEAVA FÂNTÂNELE deal 150310 SUCEAVA STROIEȘTI deal 149780 SUCEAVA PARȚEȘTII DE JOS deal 151530 SUCEAVA BĂLĂCEANA deal 151433 SUCEAVA COMĂNEȘTI deal 146432 SUCEAVA ȘCHEIA deal 147161 SUCEAVA BOTOȘANA deal 146263 SUCEAVA MUNICIPIUL SUCEAVA deal 150524 SUCEAVA TODIREȘTI deal 147633 SUCEAVA ORAȘ CAJVANA deal 146860 SUCEAVA ARBORE deal 151442 SUCEAVA IASLOVĂȚ deal 149833 SUCEAVA PĂTRĂUȚI deal 151512 SUCEAVA HÂNȚEȘTI deal 147937 SUCEAVA DĂRMĂNEȘTI deal 146325 SUCEAVA MITOCU DRAGOMIRNEI deal 151521 SUCEAVA BURLA deal 146931 SUCEAVA ORAȘ MILISĂUȚI deal 151120 SUCEAVA VOLOVĂȚ deal 151460 SUCEAVA ȘERBĂUȚI deal 148970 SUCEAVA GRĂNICEȘTI deal 150196 SUCEAVA SATU MARE deal 151344 SUCEAVA ZVORIȘTEA deal 146628 SUCEAVA MUNICIPIUL RĂDĂUȚI deal 147580 SUCEAVA CALAFINDEȘTI deal 149101 SUCEAVA HORODNIC DE JOS deal 151246 SUCEAVA ZAMOSTEA deal 151558 SUCEAVA VOITINEL deal 148872 SUCEAVA GĂLĂNEȘTI deal 148694 SUCEAVA FRĂTĂUȚII VECHI deal 148916 SUCEAVA GRĂMEȘTI deal 147036 SUCEAVA BILCA deal 148667 SUCEAVA FRĂTĂUȚII NOI deal 149584 SUCEAVA MUȘENIȚA deal 151077 SUCEAVA VICOVU DE JOS deal 151095 SUCEAVA ORAȘ VICOVU DE SUS deal 148293 SUCEAVA DORNEȘTI deal 147526 SUCEAVA CACICA deal 151585 SUCEAVA POIENI-SOLCA deal 151022 SUCEAVA VEREȘTI deal 146370 SUCEAVA ORAȘ SALCEA deal 148426 SUCEAVA DUMBRĂVENI deal 150221 SUCEAVA SIMINICEA deal 146799 SUCEAVA ADÂNCATA deal 149290 SUCEAVA MARGINEA deal 151479 SUCEAVA HORODNIC DE SUS deal 146995 SUCEAVA BĂLCĂUȚI deal 146655 SUCEAVA ORAȘ SIRET deal 148006 SUCEAVA ORAȘ DOLHASCA deal 148097 SUCEAVA DOLHEȘTI deal 148514 SUCEAVA FORĂȘTI deal 148382 SUCEAVA DRĂGUȘENI deal 156623 TIMIȘ DAROVA deal 156534 TIMIȘ CRICIOVA deal 155403 TIMIȘ ORAȘ BUZIAȘ deal 155350 TIMIȘ MUNICIPIUL LUGOJ deal 155957 TIMIȘ BARNA deal 156927 TIMIȘ FARDEA deal 159071 TIMIȘ TRAIAN VUIA deal 156767 TIMIȘ DUMBRAVA deal 156589 TIMIȘ CURTEA deal 155840 TIMIȘ BETHAUSEN deal 157736 TIMIȘ MĂNĂSTIUR deal 156801 TIMIȘ ORAȘ FĂGET deal 157585 TIMIȘ MARGINA deal 156151 TIMIȘ BRESTOVĂȚ deal 156035 TIMIȘ BOGDA deal 98 159259 TIMIȘ VICTOR VLAD DELAMARINA deal 158804 TIMIȘ ȘTIUCA deal 157362 TIMIȘ JAMU MARE deal 161561 TULCEA VALEA TEILOR deal 160476 TULCEA HAMCEARCA deal 160127 TULCEA CERNA deal 160430 TULCEA GRECI deal 160323 TULCEA DOROBANȚU deal 161384 TULCEA TOPOLOG deal 160528 TULCEA HORIA deal 160564 TULCEA IZVOARELE deal 160225 TULCEA CIUCUROVA deal 161348 TULCEA STEJARU deal 159963 TULCEA CASIMCEA deal 159847 TULCEA BEIDAUD deal 160680 TULCEA LUNCAVIȚA deal 160993 TULCEA NALBANT deal 170952 VÂLCEA LUNGEȘTI deal 167981 VÂLCEA MUNICIPIUL DRĂGĂȘANI deal 173597 VÂLCEA SUTEȘTI deal 168452 VÂLCEA ORAȘ BĂLCEȘTI deal 174085 VÂLCEA VALEA MARE deal 169306 VÂLCEA CRETENI deal 174511 VÂLCEA LACUSTENI deal 170097 VÂLCEA GHIOROIU deal 172457 VÂLCEA PRUNDENI deal 170444 VÂLCEA GUSOENI deal 171101 VÂLCEA MĂCIUCA deal 174290 VÂLCEA ZATRENI deal 171879 VÂLCEA ORLEȘTI deal 173855 VÂLCEA TETOIU deal 173132 VÂLCEA STĂNEȘTI deal 169547 VÂLCEA DRAGOEȘTI deal 170168 VÂLCEA GLAVILE deal 169681 VÂLCEA FÂRȚĂTEȘTI deal 170872 VÂLCEA LIVEZI deal 171806 VÂLCEA OLANU deal 172947 VÂLCEA SCUNDU deal 170685 VÂLCEA LĂDEȘTI deal 170514 VÂLCEA IONEȘTI deal 172279 VÂLCEA PESCEANA deal 170792 VÂLCEA LĂPUȘATA deal 170346 VÂLCEA GRĂDIȘTEA deal 172698 VÂLCEA ROȘIILE deal 172581 VÂLCEA ROEȘTI deal 173374 VÂLCEA STOILEȘTI deal 172992 VÂLCEA SINEȘTI deal 173686 VÂLCEA SIRINEASA deal 169404 VÂLCEA DANICEI deal 168372 VÂLCEA ORAȘ BABENI deal 169994 VÂLCEA GALICEA deal 171628 VÂLCEA NICOLAE BĂLCESCU deal 172377 VÂLCEA POPEȘTI deal 168602 VÂLCEA ORAȘ BERBEȘTI deal 169182 VÂLCEA COPĂCENI deal 171469 VÂLCEA MILCOIU deal 169896 VÂLCEA FRÂNCEȘTI deal 168791 VÂLCEA BUDEȘTI deal 171325 VÂLCEA MIHĂEȘTI deal 169039 VÂLCEA CERNIȘOARA deal 171995 VÂLCEA PĂUȘEȘTI deal 167641 VÂLCEA ORAȘ BĂILE GOVORA deal 171067 VÂLCEA MATEEȘTI deal 173533 VÂLCEA STROEȘTI deal 172340 VÂLCEA PIETRARI deal 171272 VÂLCEA MALDĂREȘTI deal 173935 VÂLCEA TOMȘANI deal 173061 VÂLCEA SLĂTIOARA deal 172082 VÂLCEA PĂUȘEȘTI-MĂGLAȘI deal 168880 VÂLCEA BUJORENI deal 99 168960 VÂLCEA BUNEȘTI deal 174520 VÂLCEA MITROFANI deal 168309 VÂLCEA AMĂRĂȘTI deal 168229 VÂLCEA ALUNU deal 171931 VÂLCEA OTEȘANI deal 174156 VÂLCEA VLĂDEȘTI deal 168130 VÂLCEA ORAȘ OCNELE MARI deal 167473 VÂLCEA MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA deal 167311 VASLUI POCHIDIA deal 166529 VASLUI TUTOVA deal 166770 VASLUI VINDEREI deal 164543 VASLUI IVEȘTI deal 167231 VASLUI FRUNTISENI deal 161794 VASLUI MUNICIPIUL BÂRLAD deal 167268 VASLUI CIOCANI deal 167179 VASLUI ZORLENI deal 165274 VASLUI PERIENI deal 166137 VASLUI SULETEA deal 163057 VASLUI COROIEȘTI deal 162327 VASLUI BĂCANI deal 167286 VASLUI DODEȘTI deal 165416 VASLUI POGANA deal 166707 VASLUI VIIȘOARA deal 162194 VASLUI BANCA deal 164339 VASLUI IANA deal 167222 VASLUI IBĂNEȘTI deal 165817 VASLUI ROȘIEȘTI deal 162693 VASLUI BOGDĂNEȘTI deal 162791 VASLUI BOGDĂNIȚA deal 165470 VASLUI PUIEȘTI deal 162069 VASLUI ALEXANDRU VLAHUȚĂ deal 167035 VASLUI VUTCANI deal 163137 VASLUI COSTEȘTI deal 163324 VASLUI DELENI deal 162595 VASLUI BOGDANA deal 163967 VASLUI GHERGHEȘTI deal 166869 VASLUI VOINEȘTI deal 164687 VASLUI LIPOVĂȚ deal 164197 VASLUI HOCENI deal 165336 VASLUI POIENEȘTI deal 167320 VASLUI PUȘCAȘI deal 165069 VASLUI OLTENEȘTI deal 164598 VASLUI LAZA deal 163486 VASLUI DRAGOMIREȘTI deal 163208 VASLUI CREȚEȘTI deal 162452 VASLUI BĂLTENI deal 161945 VASLUI MUNICIPIUL VASLUI deal 164393 VASLUI IVĂNEȘTI deal 167302 VASLUI MUNTENII DE SUS deal 166182 VASLUI TANACU deal 163379 VASLUI DELEȘTI deal 167277 VASLUI COZMEȘTI deal 165611 VASLUI PUNGEȘTI deal 166315 VASLUI TĂTĂRANI deal 164062 VASLUI GÂRCENI deal 166057 VASLUI ȘTEFAN CEL MARE deal 165130 VASLUI OSEȘTI deal 166636 VASLUI VĂLENI deal 167240 VASLUI RAFAILA deal 167295 VASLUI FEREȘTI deal 166985 VASLUI VULTUREȘTI deal 167071 VASLUI ZAPODENI deal 165899 VASLUI SOLEȘTI deal 162149 VASLUI ARSURA deal 163734 VASLUI DUMEȘTI deal 161856 VASLUI ORAȘ NEGREȘTI deal 167259 VASLUI POGONEȘTI deal 162014 VASLUI ALBEȘTI deal 164936 VASLUI MUNTENII DE JOS deal 164829 VASLUI MĂLUȘTENI deal 100 164133 VASLUI GRIVIȚA deal 166413 VASLUI TODIREȘTI deal 164892 VASLUI MICLEȘTI deal 162871 VASLUI BOȚEȘTI deal 162924 VASLUI BUNEȘTI-AVEREȘTI deal 163253 VASLUI DĂNEȘTI deal 165719 VASLUI REBRICEA deal 163002 VASLUI CODĂEÂȘTI deal 162381 VASLUI BĂCEȘTI deal 166235 VASLUI TĂCUTA deal 175439 VRANCEA BORDEȘTI deal 178901 VRANCEA POPEȘTI deal 175732 VRANCEA CÂRLIGELE deal 178689 VRANCEA VÂRTESCOIU deal 175466 VRANCEA BROȘTENI deal 176506 VRANCEA JARIȘTEA deal 175368 VRANCEA BOLOTEȘTI deal 178180 VRANCEA ȚIFEȘTI deal 178377 VRANCEA VIDRA deal 177799 VRANCEA STRAOANE deal 177405 VRANCEA RĂCOASA deal 177236 VRANCEA PĂUNEȘTI deal 176150 VRANCEA FITIONEȘTI deal 175670 VRANCEA CÂMPURI deal 178894 VRANCEA PLOȘCUȚENI deal 177557 VRANCEA RUGINEȘTI deal 177879 VRANCEA TĂNĂSOAIA deal 174860 VRANCEA MUNICIPIUL ADJUD deal 176445 VRANCEA HOMOCEA deal 175787 VRANCEA CORBIȚA deal 175260 VRANCEA BOGHEȘTI deal 175055 VRANCEA ORAȘ PANCIU deal 178046 VRANCEA ȚÂMBOEȘTI deal 177655 VRANCEA SLOBOZIA BRADULUI deal 178279 VRANCEA URECHEȘTI deal 175885 VRANCEA COTEȘTI deal 175983 VRANCEA DUMITREȘTI deal 176338 VRANCEA GURA CALIȚEI deal 176793 VRANCEA MOVILIȚA deal 7099 ALBA SASCIORI munte 6217 ALBA PIANU munte 3841 ALBA CERU-BĂCĂINȚI munte 3397 ALBA BLANDIANA munte 5577 ALBA METEȘ munte 4142 ALBA CRICĂU munte 1936 ALBA ORAȘ ZLATNA munte 4366 ALBA GALDA DE JOS munte 4008 ALBA CIURULEASA munte 4981 ALBA ÎNTREGALDE munte 7767 ALBA STREMT munte 1151 ALBA ORAȘ ABRUD munte 3459 ALBA BUCIUM munte 5826 ALBA MOGOȘ munte 6761 ALBA ROȘIA MONTANA munte 6397 ALBA PONOR munte 7446 ALBA SOHODOL munte 6627 ALBA RAMEȚ munte 8425 ALBA VIDRA munte 5167 ALBA LIVEZILE munte 2915 ALBA ORAȘ BAIA DE ARIEȘ munte 6271 ALBA POIANA VADULUI munte 2577 ALBA AVRAM IANCU munte 6976 ALBA SALCIUA munte 8229 ALBA VADU MOȚILOR munte 5336 ALBA LUPȘA munte 6592 ALBA RIMETEA munte 1455 ALBA ORAȘ CÂMPENI munte 3039 ALBA BISTRA munte 6468 ALBA POSAGA munte 2130 ALBA ALBAC munte 101 6119 ALBA OCOLIȘ munte 7197 ALBA SCĂRIȘOARA munte 4767 ALBA HOREA munte 4525 ALBA GARDA DE SUS munte 2381 ALBA ARIEȘENI munte 2309 ALBA ALMAȘU MARE munte 8014 ALBA SUGAG munte 4927 ALBA IGHIU munte 1696 ALBA ORAȘ CUGIR munte 10239 ARAD BRAZII munte 10417 ARAD CHISINDIA munte 11058 ARAD HĂLMAGIU munte 11174 ARAD HĂLMĂGEL munte 12689 ARAD VÂRFURILE munte 10649 ARAD DEZNA munte 11478 ARAD MONEASA munte 9832 ARAD ARCHIȘ munte 14673 ARGEȘ BOȚENI munte 15402 ARGEȘ CETĂȚENI munte 17968 ARGEȘ POIENARII DE MUSCEL munte 17334 ARGEȘ MIOARELE munte 19141 ARGEȘ SUICI munte 14922 ARGEȘ BUGHEA DE JOS munte 15448 ARGEȘ CICĂNEȘTI munte 13999 ARGEȘ ANINOASA munte 15830 ARGEȘ CORBI munte 18858 ARGEȘ STOENEȘTI munte 15741 ARGEȘ CORBENI munte 14753 ARGEȘ BRĂDULEȚ munte 16472 ARGEȘ DRAGOSLAVELE munte 14405 ARGEȘ BEREVOEȘTI munte 13891 ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL munte 13524 ARGEȘ VALEA MARE PRAVĂȚ munte 16908 ARGEȘ LEREȘTI munte 16329 ARGEȘ DÂMBOVICIOARA munte 18554 ARGEȘ SALATRUCU munte 18527 ARGEȘ RUCĂR munte 14049 ARGEȘ AREFU munte 17771 ARGEȘ NUCȘOARA munte 20063 ARGEȘ BUGHEA DE SUS munte 13490 ARGEȘ MUNICIPIUL CÂMPULUNG munte 23449 BACĂU MĂNĂSTIREA CASIN munte 23797 BACĂU OITUZ munte 20910 BACĂU ORAȘ SLĂNIC-MOLDOVA munte 20965 BACĂU ORAȘ TÂRGU OCNA munte 21418 BACĂU BERZUNȚI munte 20821 BACĂU ORAȘ COMĂNEȘTI munte 25488 BACĂU SOLONȚ munte 21597 BACĂU BRUSTUROASA munte 21196 BACĂU BALCANI munte 21123 BACĂU ASĂU munte 22718 BACĂU GHIMEȘ-FĂGET munte 21007 BACĂU AGĂȘ munte