National Program for surveillance and anti-microbial resistance for the period of 2019-2028

1. Se aprobă: 1) Programul național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2028, conform anexei nr.1; 2) Planul de acţiuni privind implementarea Programului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2023, conform anexei nr.2.

2. Ministerele, autorităţile administrative centrale şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia vor prezenta Ministerului Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale anual, până la data de 1 februarie, informaţia despre executarea Planului de acţiuni privind implementarea Programul național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2028, în anul precedent anului de gestiune, conform competenţelor stabilite.

3. Fiecare instituție responsabilă va identifica și planifica, în funcție de necesitate, fonduri necesare realizării Planului de acțiuni privind implementarea Programului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2028, atât din surse bugetare proprii, cât și din accesarea asistenței externe.

4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsuri de rigoare pentru implementarea Programului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2028.

5. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Programului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2028 şi Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei se pune în sarcina Ministerului Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale. PRIM-MINISTRU Maia SANDU Contrasemnează: ministrul sănătății, muncii și protecției sociale Ala Nemerenco ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului Georgeta Mincu Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr.___ din ________ 2018 PROGRAMUL NAȚIONAL PENTRU SUPRAVEGEGHEREA ȘI COMBATEREA REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE PENTRU ANII 2019-2028 I. PREAMBUL Programul național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2028 (în continuare –Programul) este documentul fundamental de politici cu privire la intervenţiile naţionale în domeniul managementului eficient al rezistenței antimicrobiene direcționat spre asigurarea sănătății şi bunăstării durabile a populaţiei umane şi animale. Prezentul Program a fost elaborat pentru crearea cadrului de politici necesar la implementarea prevederilor Legii ocrotirii sănătății nr.411/1995, Legii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice nr. 10/2009. Programul stabileşte intervențiile în conformitate cu priorităţile expuse în Politica naţională de sănătate pentru anii 2007-2021, Programul național de sănătate publică pentru anii 2014-2020, cadrul european de politici în domeniul rezistenței antimicrobiene, inclusiv Planul global de acțiuni al Organizației Mondiale a Sănătății (în continuare - OMS) din 2015 privind rezistența antimicrobiană. Programul este însoțit de un Plan de acțiuni (anexa nr.2 la hotărîre), în care sunt specificate obiectivele generale și specifice, sarcinile, acțiunile specifice, termenii de implementare și responsabilitățile clare pentru toți partenerii implicați în activitățile ce țin de rezistența antimicrobiană, costurile necesare și indicatorii de progres. II. DESCRIEREA SITUAŢIEI Rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă prioritară la nivel global1. Potrivit OMS rezistența antimicrobiană a atins cote alarmante în multe regiuni ale lumii. Au fost observate niveluri crescute ale rezistenței antimicrobiene la bacteriile asociate cu numeroase infecții comune (de exemplu, infecții ale tractului urinar, pneumonie, tuberculoză și gonoree) în toate regiunile OMS. De asemenea, crește și rezistența la medicamentele antivirale, precum cele utilizate pentru tratarea infecției cu HIV23, antimalarice, antifungice și altele. Rezistența antimicrobiană este definită ca rezistența unui agent microbian la un preparat antimicrobian la care era obișnuit să fie sensibil. Evoluția tulpinilor rezistente este un fenomen natural care se întâmplă atunci când microorganismele sunt expuse la antimicrobiene, iar trăsăturile de rezistență pot fi transmise anumitor tipuri de bacterii. Utilizarea nerațională a preparatelor antimicrobiene accelerează 1 Amtimicrobial resistance, Global Report on Surveillance, World Health Organization, 2014 2 HIV drug resistance report 2017. Geneva: World Health Organization; 2017 3 Global Action Plan for HIV Drug Resistance (2017-2021, World Health Organization acest fenomen natural, iar practicile slabe de control al infecțiilor determină răspândirea rezistenței antimicrobiene. Măsurile adoptate la nivel global includ Declarația Politică a Organizației Națiunilor Unite din 2016 privind rezistența antimicrobiană4 și Planul de acțiune globală al OMS din 2015 privind rezistența antimicrobiană5 care a fost adoptat ulterior de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (în continuare - OIE) și de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (în continuare - FAO). Problema rezistenței antimicrobiene a fost, de asemenea, abordată în cadrul forumurilor G7 și G206, iar combaterea rezistenței antimicrobiene necesită o abordare unică consolidată în baza principiului acceptat la nivel global „O singură sănătate” (One Health)7. Rezistența antimicrobiană este o povară socială și economică gravă, cauzând anual 25 mii de decese în Uniunea Europeană (în continuare - UE)8 și 700 mii de decese la nivel mondial, iar în lipsa acțiunilor, potrivit estimărilor, până în 2050, rezistența antimicrobiană ar putea cauza mai multe decese decât cancerul9. Creșterea perioadei și complexității tratamentului asociate rezistenței antimicrobiene, determină sporirea costurilor în sistemul de sănătate, iar în aspect economic determină reducea productivității muncii. Numai la nivelul UE se estimează că rezistența antimicrobiană implică 1,5 miliarde EURO anual sub formă de costuri medicale și pierderi de productivitate. Rezistența antimicrobiană amenință, de asemenea, realizarea unor obiective de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, în special țintele privind o stare bună de sănătate și bunăstare (obiectivul 3)10. În pofida măsurilor întreprinse la nivel global, ponderea bolilor transmisibile cauzate de microorganisme multirezistente la antimicrobienele de ultimă generație este în creștere. În același timp, ritmul de descoperire (numai 1 din 16 antibiotice în cercetare ajung la aplicare clinică) și producere a unor noi antimicrobiene a încetinit semnificativ în ultimele decenii. Amenințarea pentru sănătatea populației în ceea ce privește rezistența antimicrobiană este determinată de prescrierea irațională a antimicrobienelor de către furnizorii de asistență medicală, precum și consumul, administrarea și disponibilitatea antimicrobienelor fără prescripție medicală. Secţiunea 1-a. Descrierea situației actuale în Republica Moldova. Analiza succintă a problemelor identificate. În contextul reținerii fenomenului de rezistența antimicrobiană în Republica Moldova există un angajament politic și inițiative fundamentate în Legea privind 4 Political Declaration of the high-level meeting of the General Assembly on antimicrobial resistance, United Nations, 2016 5 Global action plan on antimicrobial resistance, 2015, World Health Organization. 6 Berlin Declaration of the G20 Health Ministers Together Today for a Healthy Tomorrow, in Berlin, Germany on 19-20 May 2017 7 68th World Health Assembly: WHA resolution 68.7, 2015, Geneva 8 Tehnical report ”The bacterial challenge: time to react”, 2009, ECDC 9 Tackling drug-resistant infections globally, Final report and recommendations, 2016, the review on antimicrobial resistance chired by JIM O’NEILL 10 https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/ supravegherea de stat a sănătăţii publice nr.10/2009, Programul naționalde sănătate publică pentru anii 2014-202011, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1032/2013. Rezistența antimicrobiană este definită ca problemă de sănătate publică, determinată de creşterea continuă a rezistenţei agenţilor cauzali la antimicrobiene, fiind parte componentă a sistemului național de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică și necesită abordare comprehensivă și intersectorială. Republica Moldova este parte a rețelelor globale în domeniul rezistenței antimicrobiene și, începând cu anul 2011, participă la supravegherea consumului de antibiotice în medicina umană în țările sud-est europene și, din 2015, la supravegherea rezistenței antimicrobiene în regiunea Europei de Est și Asiei Centrale (engl. CAESAR)12. Fortificarea rețelelor naționale în domeniul rezistenței antimicrobiene și extinderea participării ulterioare în rețele globale și regionale va permite Republicii Moldova ajustarea standardelor de calitate și procedurilor operaționale la rigorile internaționale și obținerea datelor comparabile, standardizate și veridice pentru luarea deciziilor bazate pe dovezi. Secţiunea a 2-a. Consolidarea coordonării la nivel național prin îmbunătățirea comunicării şi conlucrării inter- și intrasectoriale, conjugării eforturilor în controlul rezistenței antimicrobiene. Republica Moldova actualmente se găseşte într-o situație alarmantă la compartimentul reținerii rezistenței antimicrobiene, fapt ce impune necesitatea unor măsuri de intervenţie de maximă urgenţă la toate nivelurile. Combaterea eficientă a rezistenței antimicrobiene este o problemă complexă și necesită implicarea diferitor factori de decizie responsabili cum ar fi: autorități din sectorul sănătății umane și animale, siguranței alimentelor și furajelor, protecției apei și mediului, industriei de producere și cercetare a medicamentelor, înregistrării produselor biologic active, prelucrării și inactivării deșeurilor, administrațiilor publice centrale și locale, instituțiilor și departamentelor, organizațiilor necomerciale și societății civile per ansamblu. Comisia Extraordinară de Sănătate Publică este responsabilă de coordonare și colaborare intersectorială, precum și de abordarea integrată a pericolelor de sănătate publică, inclusiv amenințărilor cauzate de microorganismele cu rezistență exprimată la un șir extins de antimicrobiene. Totodată, este necesară crearea și operaționalizarea mecanismelor eficiente destinate soluționării problemelor rezistenței antimicrobiene. Îmbunătățirea și fortificarea mecanismelor de colaborare și coordonare între factorii decizionali, precum Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (în continuare - MSMPS); Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (în continuare - MADRM); Ministerul Economiei și Infrastructurii (în continuare - MEI); Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (în continuare MECC); Autoritățile Publice Locale (în continuare - APL), agenții și instituții, specialiștii 11 Strategia naţională de sănătate publică pentru anii 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013 12 Central Asian and Eastern Europea Surveillance of Antimicrobial resistance, Anual report, 2017, World Health Organization care prescriu antimicrobiene, producătorii și distribuitorii de antimicrobiene, vor permite combaterea rezistenței antimicrobiene, inclusiv asociate cu principiile de prescriere, circulație a antimicrobienelor, eliminare/inactivare a deșeurilor biologice, control al infecțiilor, supraveghere epidemiologică şi microbiologică. Colaborarea productivă dintre părțile cheie interesate din sectoarele sănătății umane, sănătății și bunăstării animalelor, alimentar, al apei și al mediului va contribui la utilizarea responsabilă și rațională a antimicrobienelor. Secţiunea a 3-a. Consolidarea sistemului național de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene pentru fortificarea sistemelor de supraveghere epidemiologică/ epizootologică. Microorganismele rezistente prezente la om, animale, în alimente și mediu reprezintă o problemă epidemiologică complexă. Sistemul de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene, existent în Republica Moldova este bazat pe monitorizarea circulației agenților microbieni identificați de la bolnavi și generează date parțiale și inconsistente. Rezultatele naționale privind sensibilitatea la antimicrobiene a microorganismelor patogene izolate de la persoane atestă o rezistență îngrijorătoare faţă de preparatele incluse în protocoalele naționale pentru terapia de primă intenție. Tuberculoza multidrog-rezistență (în continuare - MDR- TB) primară și secundară înregistrează rate înalte, respectiv 26% și 64%13 comparativ cu media 12% și 50% în regiunea europeană a OMS14. Circa 60% din tulpinile de microorganisme izolate de la pacienţi cu infecţii de plagă chirurgicală sunt rezistente la antimicrobiene. Tratamentul medicamentos în boli obişnuite de genul faringite, bronşite sau toxiinfecţii alimentare cauzate de bacterii suferă eşec datorită administrării iraționale și, deseori, în exces a antimicrobienelor. Datele privind sensibilitatea la antimicrobiene a microorganismelor denotă o rezistență semnificativă a acestora: fiecare a treia tulpină de Staphylococcus aureus este rezistentă la tetraciclină (30,4%), clindamicină (35,2%) și eritromicină (38,4%), iar aproximativ două din trei tulpini de Streptococcus pneumonia sunt rezistente la co-trimoxazol (59,6%), cefaclor (61,3%), oxacilină (64,9%)15 (tabel 1). Tabelul 1. Ponderea sensibilității microorganismelor la antibiotice, republica Moldova, a. 2017 Microorganizme Antimicrobie Staphylo Strepto E.coli Shigella Salmonella Klebsiella Enteroc ne coccus coccus sonnei typhimuriu pneumoni occus aureus pneumo m ae faecalis nia Tetraciclină 30,4 % - - - - - - Clindamicină 35,2 % - - - - - - Eritromicină 38,4 % - - - - - - Co- - 59,6 % - 71,5 % - - - trimoxazol 13 Programul naţional de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1160 din 20.10.2016 14 Global tuberculosis report WHO, 2017 15 Cefaclor - 61,3 % - - - - - Oxacilină - 64,9 % - - - - - Amoxacilin- - - 56,5 % 68,7 % 64,2 % 73,9 % - clavulanic Ampicilină - - 58,2 % - 66,8 % 87,7 % - Aztreonam - - 62,0 % - - - - Ticarcilin - - 72,6 % - - - - Amikacină - - - 51,7 % - - - Ceftazidim - - - - 60,6 % - - Norfloxacină - - - - - 69,6 % - Piperacilină - - - - - 75,8 % - Vancomicină - - - - - - 48 % Datele prezentate denotă necesitatea perfecționării sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene şi a consumului de antimicrobiene în baza abordărilor contemporane. Un sistem de supraveghere integrat va oferi o imagine completă a situației rezistenței antimicrobiene la nivel național și va permite deținerea unei baze de date standardizate pentru elaborarea unor norme în combaterea rezistenței antimicrobiene. Rețeaua de laboratoare microbiologice este implicată în diagnostic, iar în contextul rezistenței antimicrobiene laboratorul participă în procesul de supraveghere a fenomenului. O prioritate fundamentală pentru funcționarea și coordonarea rețelei de laborator, ca parte a supravegherii rezistenței antimicrobiene, este desemnarea laboratoarelor de referinţă. Laboratorul de referință este responsabil de coordonarea rețelei de laboratoare de performanță în cadrul a 10 Centre de Sănătate Publică teritoriale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în continuare - ANSP) și înrolarea ulterioară a altor laboratoare interesate, de asemenea, confirmarea tulpinilor rezistente la antimicrobiene, organizarea și asigurarea controlul calității, implementarea metodelor noi. Concomitent, în ţară există o rețea de laboratoare pentru diagnosticul tuberculozei, coordonată de Laboratorul de referință pe domeniul dat, care include și diagnosticul tuberculozei rezistente şi multirezistente la antimicrobiene. Actualmente, la nivel naţional există deficiențe privind schimbul de date privind rezistența antimicrobiană în domeniul sănătății umane și animale, fiind necesar stabilirea unui mecanism de colaborare, coordonare şi armonizare a activităţilor de laborator în domeniul rezistenței antimicrobiene. În majoritatea laboratoarelor microbiologice clinice din domeniul uman și cel veterinar lipsește o metodologie standardizată de testare a sensibilității la antimicrobiene. Standardizarea și armonizarea metodologiei de supraveghere a rezistenței antimicrobiene prin determinarea sensibilității microorganismelor la antimicrobiene cu monitorizarea mecanismelor de rezistență în conformitate cu standardele internaționale în contextul abordării „O singură sănătate”, va permite obținerea datelor calitative, complexe și comparabile care ulterior, vor servi ca dovezi pentru luarea deciziilor argumentate. Sistemul național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene necesită o integrare mai bună şi/sau afilierea la reţelele internaţionale: Reţeaua globală de supravegherea rezistenței antimicrobiene (GLASS), Reţeaua Europeană pentru Supraveghere a rezistenței antimicrobiene (EARS-Net), Reţeaua de Supraveghere a rezistenţei la antimicrobiene din Asia Centrală şi Europa de Est (CAESAR), care oferă date exacte de incidență și prevalență în timp util și tendințe de dezvoltare a rezistenței antimicrobiene la agenții patogeni. Secţiunea a 4-a. Elaborarea și punerea în aplicare a mecanismului privind utilizarea rațională a antimicrobienelor în domeniul uman și veterinar. Actualmente la nivel național există cadrul legal privind modul de prescriere și eliberare a antimicrobienelor. MSMPS întreprinde acțiuni pentru implementarea prevederilor privind eliberarea antimicrobienelor doar în baza prescrierii, ceea ce permite monitorizarea eliberării preparatelor și sancționarea abaterilor. În Republica Moldova, antimicrobienele pentru uz uman constituie circa 10% din volumul total al pieței de medicamente. Consumul anual al 16 antimicrobienelor de uz uman, în perioada 2011-2014, fluctuează de la 21,3 doze zilnice definite (în continuare - DDD) la 1000 locuitori/zi în 2011 până la 17,7 DDD în 2014. Datele comparative din 2011 pentru 29 țări din regiunea europeană denotă că consumul variază de la 15 DDD (Olanda, Norvegia) până la 43 DDD (Turcia), nivelul în Republica Moldova este mediu. Ratele de consum în creștere se atestă la antibiotice de generația a treia: Cefalosporine (de la 14,8% în 2011 la 20,7% în 2014) și Quinolone (de la 12,7% în 2011 la 17,1% în 2014), în anul 2014 în țară ponderea acestora constituind 37,8% din consumul total. Actualmente monitorizarea consumului de antimicrobiene se efectuează în baza datelor de import și este evidentă necesitatea utilizării unor surse de date, cum ar fi comerțul cu amănuntul, inclusiv cu dezagregarea pe sectoarele comunitar și spitalicesc. În domeniul medicinii veterinare, antibioticele sunt utilizate pentru tratament, combaterea bolilor și, în unele cazuri, ca promotori de creștere. Microorganismele, inclusiv cele rezistente la antimicrobiene, pot fi transmise de la animale la om, care ulterior, se pot răspândi în populația umană. Medicii veterinari și autoritățile naționale responsabile de siguranța alimentelor joacă un rol esențial în asigurarea unei utilizări raționale a antimicrobienelor în creșterea și menținerea sănătății animalelor, precum și în promovarea aderării la proceduri eficiente de igienă și de control al infecțiilor, menite să reducă necesitatea utilizării de antimicrobiene. Este esențial ca practica utilizării antimicrobienelor pentru promovarea creșterii în zootehnie să fie întreruptă și ca antimicrobienele pentru animale să fie achiziționate numai prin prescriere de către medicii veterinari17. Secţiunea a 5-a. Reducerea incidenței bolilor transmisibile prin asigurarea măsurilor de igienă, sanitație și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale. 16 Antimicrobial Medicines Consemption (AMC) Network, 2011-2014, WHO Regional Office for Europe. 17 WHO guidelines on use of medically important antimicrobials in food-producing animals Accesul la surse îmbunătăţite de alimentare cu apă și canalizare are un rol important în asigurarea bunăstării populaţiei, prevenirii bolilor transmisibile, inclusiv celor inclusiv extrem de periculoase cauzate de apă, cum ar fi holera şi febra tifoidă. Datele Biroului Național de Statistică (2013) denotă că rata de conectare a populaţiei la sistemele centralizate de canalizare, este estimată la 22,2% la nivel de tară și diferă semnificativ în dependență de regiuni și mediul de reședință. În ultima perioadă, se atestă înrăutăţirea relativă a parametrilor microbiologici în toate sursele şi sistemele de apă potabilă, constituind la E.coli − 14,5% în 2015 faţă de 12,6% în 2009, la enterococi – respectiv, 15,1% faţă de 9,6%18. Indicatorii privind accesul la apa de calitate și facilități sanitare în instituțiile medico-sanitare sunt reflectați în cei generali, iar instituțiile menționate de rând cu alte instituții necesită sa fie asigurate cu apă de calitate, în cantități necesare și conectate la rețele de canalizare pentru asigurarea condițiilor de siguranță a pacienților în cadrul acordării asistenței medicale și reținerii răspândirii rezistenței antimicrobiene. Un șir de maladii transmisibile pot fi prevenite prin vaccinare, măsură de sănătate publică ce determină scăderea numărului de boli transmisibile și ulterior decade necesitatea prescrierii antimicrobienelor. În Republica Moldova, procesul de imunizări este recunoscut ca o prioritate a sănătății publice și este realizat în cadrul Programului Național de Imunizări, care are drept scop eliminarea sau reducerea morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii. Acoperirea vaccinală în conformitate cu țintele programului permite prevenirea bolilor precum hepatitele virale19, tuberculoza, rujeola, rubeola, oreionul, infecția rotavirală, altor boli imunodirijabile, atât în populația generală, cât și în cadrul instituțiilor medico- sanitare20. Detectarea, diagnosticarea și includerea în tratamentul antiretroviral a persoanelor cu infecția HIV de rând cu implementarea programelor de prevenire și control a infecției HIV/SIDA permit controlul situației epidemiologice, inclusiv prevenirea bolii în cadrul acordării asistenței medicale21. Rolul prevenirii și controlul infecțiilor în scopul asigurării siguranței pacienților și al calității actului medical este semnificativ, atât pentru lucrătorii medicali, cât și pentru pacienți. Infecțiile asociate asistenței medicale fac parte din problemele prioritare de sănătate publică prin consecinţele pe care le generează, ca urmare a morbidităţii, mortalităţii specifice, dar şi prin crearea premiselor pentru manifestarea fenomenului de emergenţă a microorganismelor multi-rezistente la antimicrobiene. În sistemul național de supraveghere epidemiologică al bolilor transmisibile infecțiile asociate asistenței medicale sunt listate ca problemă specială de sănătate 18 Protocolului privind Apa şi Sănătatea. 19 . Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2017-2021, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.342 din 26 mai 2017 20 Programul Național de Imunizări pentru anii 2016-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1113 din 6 octombrie 2016 21 Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1164 din 22.10.2016 publică22. Statistica oficială nu reflectă morbiditatea reală prin infecțiile asociate asistenței medicale, fiind caracterizată prin subraportarea acestor infecții și, în consecință, subevaluarea și subestimarea importanţei lor. Astfel, în anul 2017 în țară au fost notificate 1156 cazuri de infecții asociate asistenței medicale (anul 2016 - 1114 cazuri), ce constituie circa 2,0 la 1000 spitalizați. Structura infecțiilor asociate asistenței medicale în ultimii ani nu a suferit schimbări esențiale privind clasamentul formelor nosologice, liderismul fiind păstrat de infecțiile la lăuze, infecțiile de plagă chirurgicală, urmate de infecțiile consecutive unei injecții terapeutice. Totodată, este necesar de menționat că, drept urmare a implementării Protocolului clinic standardizat „Prevenirea pneumoniei asociată cu ventilația pulmonară artificială”, pneumoniile asociate ventilației mecanice se afirmă în structura infecțiilor asociate asistenței medicale, constituind 16,8% din suma totală de infecții asociate asistenței medicale notificate în anul 2017, comparativ cu 11,2% în a.2016 și 7,4% în anul 2015. Subraportarea cazurilor de infecții asociate asistenței medicale din teritorii este condiționată atât de implementarea insuficientă a protocoalelor clinice naționale, lipsa sau activitatea formală a comitetelor de spital, cât și de lipsa medicului epidemiolog de spital23. Secţiunea a 6-a. Combaterea rezistenței antimicrobiene în domeniul veterinar și agricol. Rezistența antimicrobiană nu este doar o problemă de sănătate publică, dar și o problemă de sănătate animală cu consecințe economice directe. Fenomenul de rezistență antimicrobiană determină scăderea eficienței tratamentului antimicrobian la animale, de asemenea, transmiterea de bacterii rezistente prin lanțul alimentar și de la animale la om. Până în prezent, monitorizarea rezistenței antimicrobiene în domeniul veterinar nu se efectuează, deoarece fenomenul de rezistență antimicrobiană nu este considerat o problemă în procesul de tratare a maladiilor și de creștere a animalelor. Desigur, au fost catalogate nenumărate cazuri de tratament ineficient a anumitor boli la animale, dar această situație era depășită prin alternarea diverselor grupuri de antimicrobiene, dacă între timp nu survenea decesul animalului. La o analiză mai profundă a situației din domeniul veterinar s-a concluzionat, că ar trebui îmbunătățite capacitățile laboratoarelor central și regionale pentru a face posibilă testarea rezistenței antimicrobiene din animale vii și produse alimentare provenite de la acestea, precum și testarea sensibilității la antimicrobiene înainte de aplicarea tratamentelor la animale. Conceptul de abordare unitară a rezistenței antimicrobiene în lume, precum și în Republica Moldova, este absolut necesar. Medicii veterinari trebuie să întreprindă măsuri concrete pentru a stimula utilizarea rațională a antimicrobienelor și respectiv, a reduce utilizarea acestora în sectorul animalier. Programului eficiente în prevenirea și controlul bolilor la animale pot determina reducerea numărului de infecții și tratamente necesare. Această abordare este un 22 Regulamentul privind sistemul național de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.951/2013. 23 Supravegherea de Stat a Sănătății Publice în Republica Moldova, Raport Național, 2017 concept mai nou pe compartimentul de sănătate și bunăstare animală, conform căreia combaterea este mai eficientă decât vindecarea24.. Obiectivul de reducere a consumului antimicrobienelor este în concordanță cu principiul de asigurare a sănătății și bunăstării animalelor. Nerespectarea condițiilor de întreținere și densitatea mare a animalelor în ferme este un factor de risc major și duce la apariția și răspândirea infecțiilor care necesită utilizarea de antimicrobiene. Vaccinarea efectivului de animale reprezintă o măsură eficientă de prevenire a bolilor și, în consecință, minimalizează necesitatea administrării antimicrobienelor. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare - ANSA) trebuie să elaboreze metode și să identifice căi de punere în aplicare a procesului de monitorizare a rezistenței antimicrobiene, scăderea consumului de antimicrobiene în domeniul veterinar, sporire a nivelului de igienă și bunăstare în fermele de creștere a animalelor, precum și organizarea instruirilor pentru specialiștii vizați. Universitatea Agrară de Stat din Moldova (în continuare - UASM) are un rol important în pregătirea, formarea continuă în domeniul rezistenței antimicrobiene a medicilor veterinari. Rezistența antimicrobiană vizează, de asemenea, siguranța alimentară, deoarece microorganismele și genele rezistente la antimicrobiene se răspândesc de la animale la om prin intermediul lanțului alimentar. De exemplu, apariția tulpinilor de Salmonella și Campylobacter rezistente este cauzată de utilizarea antimicrobienelor în creșterea animalelor, ca rezultat se atestă cazuri de boli la om ca urmare a consumului alimentelor nesigure . Sistemele integrate pentru monitorizarea consumului de antimicrobiene, precum și pentru supravegherea rezistenței antimicrobiene (în produse alimentare, populația de animale) trebuie implementate în domeniul sănătății animalelor. Factorii de mediu contribuie la dezvoltarea și răspândirea rezistenței antimicrobiene la om și animale, în special în zonele cu risc sporit din cauza gestionării inadecvate a subproduselor de origine animală și produselor derivate care nu sunt destinate consumului uman. Secţiunea a 7-a. Creșterea gradului de conștientizare privind rezistența antimicrobiană prin informare eficientă, educare și formare profesională. Guvernul, organizațiile interguvernamentale, instituțiile, organizațiile profesionale, organizațiile necomerciale, industria și mediul academic au un rol important în acumularea cunoștințelor în domeniul rezistenței antimicrobiene și aplicarea acestora în practică. Sondajele „Eurobarometru”25 privind rezistența antimicrobiană efectuate începând cu 2010 și până în prezent, arată că nivelul de conștientizare, atât a specialiștilor din domeniu, cât a populației față de legătura dintre utilizarea antimicrobienelor, dezvoltarea și răspândirea rezistenței antimicrobiene, continuă 24 Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi de protecţie a mediului, ANSA. 25 Eurobarometru Special 338 (aprilie 2010), Eurobarometru Special 407 (noiembrie 2013) și Eurobarometru Special 445 (iunie 2016) să fie scăzut. Aceasta duce la utilizarea irațională a antimicrobienelor la om și animale. Este necesar de a crește nivelul de conștientizare și educație a specialiștilor și populației față de rezistența antimicrobiană, inclusiv prin accesul la informație despre incidența și prevalența bolilor, diversitatea agenților patogeni și particularitățile de distribuție geografică a rezistenței antimicrobiene, înțelegerea modului în care se dezvoltă și se răspândește rezistența, căile de transmitere de la om la om, de la animale la animale, între om și animale, factorii de transmitere (alimente, apă, mediu), capacitatea de recunoaștere a mecanismelor de rezistență. Comunicarea trebuie să ducă la creșterea gradului de conștientizare publică și profesională a rezistenței antimicrobiene, la prescrierea corectă și utilizarea rațională a antimicrobienelor. Secţiunea a 8-a. Consolidarea cercetărilor în scopul diminuării rezistenței antimicrobiene și implementarea tehnologiilor inovatoare. Cercetarea, dezvoltarea și inovarea pot oferi soluții și instrumente noi în vederea prevenirii și tratării bolilor transmisibile, a îmbunătățirii metodelor de diagnostic și a controlului răspândirii rezistenței antimicrobiene. Programul naționalpentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene are rolul nu numai de a intensifica cercetarea, ci și de a stimula în continuare inovarea, de a oferi contribuții valoroase pentru politicile bazate pe știință, măsurile legale pentru combaterea rezistenței antimicrobiene și abordarea lacunelor de cunoștințe, cum ar fi cele referitoare la rezistența antimicrobiană în mediu. Cercetările cu privire la rezistența antimicrobiană trebuie să cuprindă toate domeniile de specialitate, abordând sănătatea umană, animală, precum și a mediului. Ele sunt considerate prioritare și sunt incluse în Planul global de acțiune al OMS. Cercetările rezistenței antimicrobiene necesită abordarea asupra bacteriilor, virusurilor, fungilor și paraziților, folosind diferite instrumente de finanțare și parteneriate în programele cadru pentru cercetare și inovare actuale și viitoare. Trebuie să existe un mecanism de colaborare la nivel interministerial, inter- ramural pentru realizarea în comun a proiectelor științifico-practice cu caracter aplicativ în scopul implementării rezultatelor de cercetare şi inovare relevante în activitatea rețelelor de laborator. Este necesar de monitorizat și evaluat rezultatele implementării și cost-eficiența activităților. III. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA POLITICII DE RIGOARE Asigurarea bunăstării sociale și economice reprezintă una din problemele prioritare ale Guvernului, fiind influențată de scăderea productivității economice cauzată de creșterea incidenței bolilor, duratei de spitalizare, costurilor de diagnosticare și tratament. Consecințele rezistenței antimicrobiene asupra sănătății umane și animale sunt considerabile. Pierderile economice sunt dificil de cuantificat, deoarece datele disponibile sunt parțiale. Ajustarea și implementarea cadrului legislativ va permite punerea în aplicare a celor mai bune practici referitoare la rezistența antimicrobiană, pentru fortificarea rețelelor naționale de supraveghere, monitorizarea tendințelor de dezvoltare a rezistenței antimicrobiene, sporirea controlului infecțiilor și siguranței pacienților, consumului rațional al antimicrobienelor în sănătatea umană și animală, sporirea siguranței alimentelor și protecției mediului. Colaborarea și coordonarea multisectorială, inclusiv în cadrul rețelelor naţionale de supraveghere cu implicarea întregii societăți, va permite trasarea și implementarea măsurilor complexe pentru promovarea consumului rațional al antimicrobienelor la om și animale, combaterea fenomenului de rezistență antimicrobiană, precum și menținerea eficienței antimicrobienelor. În pofida prezenței programelor și planurilor naționale în cadrul diferitor sectoare există unele rezerve în supravegherea rezistenței antimicrobiene. Crearea, menținerea și integrarea rețelelor naționale de supraveghere a rezistenței antimicrobiene în domeniul sănătății umane și animale sunt esențiale pentru conștientizarea de către factorii de decizie a dimensiunii problemei, care va permite schimbul de date, obținerea dovezilor comprehensive și identificarea direcțiilor de evoluție, determinarea legăturii dintre antimicrobiene și fenomenul de rezistența antimicrobiană, evaluarea politicilor și stabilirea intervențiilor de sănătate publică prioritare promovate de Guvern. Reglementarea și controlul consumului rațional al antimicrobienelor este esențială pentru a limita apariția rezistenței antimicrobiene în sectorul de asistență medicală umană și în domeniul veterinar. Promovarea utilizării raționale a antimicrobienelor, vizează reglementarea accesului la antimicrobiene, prescrierea și utilizarea adecvată a acestora. Reglementarea și implementarea programelor de educare, instruire și formare profesională sunt necesare pentru asigurarea accesului la informații veridice, conștientizarea și cultivarea deprinderilor, atât a specialiștilor în domeniul sănătății umane și animale, cât și a populației în general. Intensificarea cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul rezistenței antimicrobiene va oferi soluții și instrumente în vederea prevenirii și tratării bolilor transmisibile, îmbunătățirii metodelor de diagnostic și controlului răspândirii rezistenței antimicrobiene. Pentru realizarea acțiunilor sunt necesare diferite instrumente de finanțare și parteneriate parte a programelor cadru pentru cercetare și inovare, inclusiv în contextul implementării acordului de asociere între Republica Moldova și UE. Măsurile eficiente împotriva creșterii rezistenței antimicrobiene vor reduce impactul negativ al fenomenului asupra economiei și, prin urmare, pot fi considerate o contribuție la creșterea economică, la bugetele de asistență medicală durabilă, prin reducerea costurilor de asistență medicală și la o populație sănătoasă. IV. VIZIUNE, OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE Viziune: Sănătate şi bunăstare durabilă a populaţiei umane şi animale prin managementul eficient al rezistenței anitimicrobiene. Scopul: Realizarea acțiunilor comprehensive de control și reținere a dezvoltării şi răspândirii rezistenței antimicrobiene pentru asigurarea protecției sănătății şi prevenirii bolilor la oameni şi animale. Obiectiv general: Reducerea numărului bolilor transmisibile, consumului iraţional de antimicrobiene și menținerea eficacității tratamentului prin fortificarea capacităţilor şi serviciilor în domeniile uman, veterinar și agricol. Obiective specifice: 1) Consolidarea, până în anul 2020, a coordonării la nivel național prin instituirea și/sau operaționalizarea activității structurilor responsabile la toate nivelele. 2) Consolidarea sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene prin integrarea în rețeaua internațională în domeniul sănătății umane CAESAR până în anul 2024, crearea și operaționalizarea sistemului în domeniul sănătății animale și siguranței alimentelor, până în 2025, monitorizarea tulpinelor rezitente în mediu și crearea unei platforme operaționale pentru colectarea standardizată și schimbul operativ de date între instituțiile din domeniul sănătății umane, animale, siguranței alimentelor și mediului până în anul 2028. 3) Alinierea, până în anul 2028, a legislaţiei naţionale în domeniul consumului antimicrobienelor, în conformitate cu acquis-ul comunitar. 4) Reducerea incidenței bolilor transmisibile prin asigurarea măsurilor de igienă, sanitație și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale bazate pe dovezi colectate prin implementarea studiului de supravegherea de moment la nivel în 100% din spitale către anul 2022. 5) Combaterea rezistenței antimicrobiene în domeniul veterinar și agricol prin armonizarea cadrului normativ în domeniul circulației medicamentelor de uz veterinar la rigorile UE cu includerea obligatorie a precauțiunilor și atenționărilor privind rezistența antimicrobiană către anul 2028. 6) Creșterea gradului de conștientizare privind rezistența antimicrobiană prin informare, educare și formare profesională cu sporirea ponderii populaţiei generale informate, până la 30%, către anul 2023. 7) Consolidarea cercetărilor în scopul diminuării rezistenței antimicrobiene prin lansarea unei inițiative de programe comune în domeniul uman, veterinar și de mediu până în anul 2028. V. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI REZULTATELOR SCONTATE Secţiunea 1-a. Consolidarea, până în anul 2020, a coordonării la nivel național prin instituirea și/sau operaționalizarea activității structurilor responsabile la toate nivelele. Autoritățile publice centrale și locale poartă răspundere pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și planurilor naționale de acțiuni, legislației, reglementărilor, standardelor necesare pentru asigurarea utilizării raționale a antimicrobienelor. Pentru elaborarea și punerea în aplicare a acestor politici este esențială colaborarea între autorități și alte organizații, inclusiv cele care furnizează servicii de asistență medicală, organismele de reglementare, instituțiile ce asigură finanțarea, precum și cele implicate în educația profesională. Elaborarea și implementarea Strategiei și Planului național de acțiuni pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene necesită o colaborare strânsă la nivel central și local între toate domeniile precum: epidemiologie, microbiologie, farmacologie, igienă, controlul infecțiilor, boli infecțioase, medicina umană/clinică, medicina veterinară și toți ceilalți furnizori de servicii medicale. Este important ca grupurile de coordonare intersectorială, departamentale, instituționale pentru combaterea rezistenței antimicrobiene să fie reprezentate de toate părțile interesate pentru colaborarea eficientă în implementarea Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei. Pentru realizarea obiectivului specific sunt trasate următoarele sarcini:

1. Instituirea Consiliului național intersectorial de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene cu atribuirea MSMPS rolului de coordonator;

2. Eficientizarea mecanismelor de comunicare şi colaborare intersectorială și pledoarie pentru sporirea vigilenței și implementarea măsurilor de redresare a situației privind rezistența antimicrobiană;

3. Instituirea comitetelor tehnice (grupuri de lucru) sectoriale (departamentale) de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene;

4. Sporirea gradului de conștientizare și asumare a responsabilităților de către autorităţile vizate;

5. Fortificarea capacităţilor de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene la nivel teritorial (APL);

6. Fortificarea capacităţilor de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene la nivel instituțional. Secţiunea a 2-a. Consolidarea sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene prin integrarea în rețeaua internațională în domeniul sănătății umane CAESAR până în anul 2024, crearea și operaționalizarea sistemului în domeniul sănătății animale și siguranței alimentelor, până în 2025, monitorizarea tulpinelor rezitente în mediu și crearea unei platforme operaționale pentru colectarea standardizată și schimbul operativ de date între instituțiile din domeniul sănătății umane, animale, siguranței alimentelor și mediului până în anul 2028 Sistemul de supraveghere a rezistenței antimicrobiene este esențial în aprecierea dimensiunii problemei, în identificarea direcțiilor de evoluție și în evaluarea politicilor cu implementarea intervențiilor prioritare. Microorganisme rezistente la antimicrobiene pot fi depistate la om, animale, în alimente și în mediu, ceea ce determină necesitatea abordării complexe a problemei, implicând sisteme epidemiologice de supraveghere, cu colectarea sistematică standardizată și analiza comprehensivă a datelor, inclusiv privind rezistența extinsă a microorganismelor la antimicrobiene și argumentarea intervențiilor. Funcționarea eficientă a sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene este determinată de prezența rețelei de laboratoare microbiologice în domeniul sănătății publice dotate cu tehnologii moderne, metodologii standardizate, consumabile de calitate garantată, precum și personal calificat. Pe domeniul sănătății animalelor există laboratorul microbiologic central și 2 regionale care efectuează teste pentru identificarea sensibilității antimicrobiene a microorganismelor și reziduurilor antimicrobiene în produsele de origine animalieră. Pentru realizarea obiectivului specific sunt trasate următoarele sarcini:

1. Consolidarea sistemului național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene în domeniul sănătății umane cu integrarea ulterioară în rețelele internaționale;

2. Crearea și asigurarea funcționalității sistemului de supraveghere a rezistenței antimicrobiene în domeniul sănătății animale și a siguranței alimentelor.

3. Monitorizarea supravegherii rezistenței antimicrobiene a componentelor de mediu;

4. Asigurarea creării unei platforme operaționale pentru colectarea standardizată și schimbul operativ de date între instituțiile din domeniul sănătății umane, animale, siguranței alimentelor și mediului pentru monitorizarea situației și propunerea măsurilor de sănătate publică, precum și detectarea precoce a situațiilor/pericolelor/urgențelor de sănătate publică în contextul implementării Regulamentului Sanitar Internațional;

5. Desemnarea și asigurarea funcționalității laboratoarelor de referință pe segmentul uman şi veterinar, capabile să realizeze și să interpreteze testele de sensibilitate la antimicrobiene, detectarea mecanismelor de rezistenţă în baza standardelor acceptate și criteriilor de calitate;

6. Fortificarea rețelelor naționale de laborator pentru supravegherea rezistenței antimicrobiene și asigurarea accesului la servicii diagnostice adecvate în conformitate cu metodologia internațională standardizată. Secţiunea a 3-a. Alinierea, până în anul 2028, a legislaţiei naţionale în domeniul consumului antimicrobienelor, în conformitate cu acquis-ul comunitar. Utilizarea rațională a antimicrobienelor este esențială pentru a limita rezistența antimicrobiană în domeniul uman și veterinar. Sunt necesare măsuri intersectoriale coordonate în vederea promovării utilizării raţionale a antimicrobienelor la om și animale pentru a reduce dezvoltarea rezistenței antimicrobiene și a menține eficiența antimicrobienelor. Aceste măsuri, denumite adesea „acțiuni de utilizare raţională a antimicrobienelor”, sunt în vigoare în anumite sectoare, însă nu sunt dezvoltate suficient pentru toate situațiile în care se utilizează antimicrobienele. Pentru realizarea obiectivului specific sunt trasate următoarele sarcini:

1. Armonizarea legislației naționale la standardele UE și dezvoltarea mecanismelor de implementare a cadrului normativ de reglementare a utilizării antimicrobienelor de uz uman și veterinar;

2. Fortificarea procedurilor de autorizare privind plasarea pe piață și monitorizarea consumului de antimicrobiene de uz uman și veterinar;

3. Asigurarea accesului la antimicrobiene calitative, eficiente și inofensive;

4. Promovarea prescrierii raționale și monitorizarea procesului de utilizare a antimicrobienelor de uz uman și veterinar;

5. Încurajarea procesului de achiziționare centralizată a antimicrobienelor de uz uman şi veterinar;

6. Elaborarea mecanismelor de prescriere și ajustarea listelor de antimicrobiene în baza rezultatelor investigațiilor microbiologice;

7. Perfecționarea mecanismelor de încurajare a potențialilor consumatori de antimicrobiene de a consulta medicul;

8. Reglementarea publicității și marketingului antimicrobienelor, cu demotivarea acordării stimulentelor financiare specialiştilor care prescriu reţete. Secţiunea a 4-a. Reducerea incidenței bolilor transmisibile prin asigurarea măsurilor de igienă, sanitație și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale bazate pe dovezi colectate prin implementarea studiului de supravegherea de moment la nivel în 100% din spitale către anul 2022. Fortificarea programelor de control al infecțiilor v-a contribui la implementarea planurilor de acțiune global și național privind rezistența antimicrobiană, pregătirea și răspunsul la izbucniri, inclusiv provocate de agenți rezistenți la antimicrobiene, punerea în aplicare a Regulamentului Sanitar Internațional, asigurarea serviciilor de sănătate de calitate, îmbunătățirea siguranței pacientului, sprijinind bunele practici în prevenirea și controlul infecțiilor, a igienei, punerea în aplicare a obiectivului strategic 5 al Strategiei globale a OMS pentru servicii de sănătate centrate pe om. Sporirea măsurilor de asigurare cu apă potabilă, canalizare, alimente sigure, igiena mâinilor prezintă elemente cheie în prevenirea bolilor transmisibile. Combaterea bolilor transmisibile prin imunizări facilitează micșorarea semnificativă a morbidităţii, mortalităţii şi invalidităţii în urma acestor maladii, precum și determină micşorarea semnificativă a consumului de antimicrobiene. Pentru realizarea obiectivului specific sunt trasate următoarele sarcini:

1. Fortificarea și implementarea cadrului normativ privind controlul bolilor transmisibile, inclusiv infecțiilor asociate asistenței medicale, cu ajustarea la recomandările organismelor internaționale și UE.

2. Fortificarea sistemului de supraveghere epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale și integrarea în rețelele internaționale.

3. Fortificarea capacităților de detectare precoce și monitorizare microbiologică în instituțiile medico-sanitare;

4. Sporirea capacităților și abilităților la nivel național, regional și local în domeniul supravegherii epidemiologice și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale cu dezvoltarea programelor de prevenire și control bazate pe dovezi la toate nivelurile.

5. Sporirea complianței lucrătorilor medicali la cerințele privind igiena mâinilor.

6. Dezvoltarea şi promovarea programelor de monitorizare (engl. stewardship) a consumului la nivel de instituție/secție pentru prescrierea raţională a antimicrobienelor în baza rezultatelor microbiologice. Secțiunea a 5-a. Combaterea rezistenței antimicrobiene în domeniul veterinar și agricol prin armonizarea cadrului normativ în domeniul circulației medicamentelor de uz veterinar la rigorile UE cu includerea obligatorie a precauțiunilor și atenționărilor privind rezistența antimicrobiană către anul 2028. În procesul de creștere a animalelor problema rezistenței antimicrobiene este la fel de actuală ca și în sectorul uman. Din cauza faptului că la animale se folosesc aceleași antimicrobiene ca și la om, fenomenul dat migrează de la animale la om și viceversa. Consumul masiv a antibioticelor în medicina veterinară, net superior consumului de antibiotice în medicina umană, este condiționat de numărul mare de animale pe metru pătrat, de condițiile de igienă și întreținere în unitățile de creștere intensivă. În Republica Moldova deja din 2008 s-a interzis utilizarea antibioticelor în scop de promotor de creştere a animalelor prin adăugare în hrană sau apă, mai sunt necesare măsuri suplimentare de implementare și control al respectării acestui aspect în sectorul privat. Sunt necesare resurse și capacități de laborator pentru a monitoriza rezistența antimicrobiană la animale vii și produsele alimentare provenite de la acestea. Nivelul de igienă și bunăstare la ferme cunoaște o îmbunătățire, comparativ cu anii 1990-2000 și este determinat de scăderea numărului de animale din gospodării țărănești cu creșterea numărului de ferme unde sunt condiții mai bune de creștere a animalelor și un control adecvat din partea specialiștilor veterinari. Reducerea incidenţei bolilor la animale şi a infecţiilor zoonotice conduce la scăderea necesităţii utilizării antimicrobienelor. Pentru realizarea obiectivului specific sunt trasate următoarele sarcini:

1. Limitarea utilizării antimicrobienelor în tratament în domeniul veterinar, în special, a celor incluse în lista OMS al antimicrobienelor critice pentru medicina umană;

2. Monitorizarea de stat a circulației pe piață a antimicrobienelor destinate consumului în domeniul veterinar și agricol;

3. Monitorizarea microorganismelor rezistente circulante la animale vii, în produsele alimentare de origine animală și furaje, în special, celor comune omului;

4. Adaptarea continuă a programului de monitorizare a reziduurilor de antibiotice în animale vii și produse alimentare;

5. Interzicerea utilizării antimicrobienelor în calitate de promotor de creștere la animale;

6. Implementarea mecanismelor de eliberare a antimicrobienelor pentru uz veterinar doar în bază de rețetă veterinară;

7. Consolidarea complexului de măsuri de prevenire și control al infecțiilor la animale. Secţiunea a 6-a. Creșterea gradului de conștientizare privind rezistența antimicrobiană prin informare, educare și formare profesională cu sporirea ponderii populaţiei generale informate, până la 30%, către anul 2023. Instituțiile și asociațiile profesionale trebuie să includă subiectul rezistenței antimicrobiene ca parte integrantă a programelor de educație, formare, certificare profesională și perfecționare în sectorul sănătății umane. MADRM, de asemenea, trebuie să sprijine eforturile de conștientizare a acestor probleme și să popularizeze standardele principale de îngrijire și igienă a animalelor în rândul crescătorilor de animale și medicilor veterinari, precum și altor părți interesate din sectorul alimentar și al agriculturii. Societatea civilă, asociațiile comerciale și industriale, sindicatele, fondurile de educație științifică și mass-media, trebuie să sensibilizeze opinia publică și să îmbunătățească înțelegerea problemelor de prevenire și control al infecțiilor și utilizării raționale a antimicrobienelor în toate sectoarele. Factorii de decizie trebuie să încurajeze și să sprijine autoritățile responsabile, societatea civilă în realizarea activităților de conștientizare a rezistenței antimicrobiene care vor contribui la schimbarea comportamentului specialiștilor din sectorul ocrotirii sănătății, veterinar și agricol, precum și de către consumatori. Elucidarea problemelor utilizării antimicrobienelor și fenomenului de rezistență antimicrobiană în programa școlară v-a îmbunătăți înțelegerea și va crește gradul de conștientizare de la o vârstă fragedă. Pentru realizarea obiectivului specific sunt trasate următoarele sarcini:

1. Dezvoltarea programelor informativ-explicative, orientate către populația generală și populația țintă pe domenii, inclusiv prin desfășurarea campaniilor de informare;

2. Integrarea domeniului rezistenței antimicrobiene în programele de formare profesională, educație, certificare, perfecționare în sectorul sănătății umane și animale, agricol și mediu;

3. Realizarea studiilor, sondajelor privind necesitățile de instruire și eficienţa activităților realizate. Secţiunea a 7-a. Consolidarea cercetărilor în scopul diminuării rezistenței antimicrobiene prin lansarea unei inițiative de programe comune atât în domeniul uman, veterinar și de mediu până în anul 2028. Fenomenul rezistenței antimicrobiene este global și se manifestă prin scăderea eficacității antimicrobienelor existente. De aceea sunt necesare cercetări suplimentare pentru elaborarea medicamentelor, produselor antiinfecțioase, terapiilor și tratamentelor alternative noi destinate consumului uman și veterinar. Aplicarea studiilor științifice complexe va contribui la redirecționarea vechilor antimicrobiene, îmbunătățindu-le activitatea și la dezvoltarea noilor terapii antibacteriene, antiretrovirale, inclusiv cele pentru tratamentul MDR-TB, precum și în scopuri nemedicinale în agricultură și acvacultură. Elaborarea și aplicarea metodelor de evaluare a costurilor și eficacității economice a măsurilor de prevenire și combatere a rezistenței antimicrobiene, va contribui la stabilirea impactului acestuia la nivel național. Pentru realizarea obiectivului specific sunt trasate următoarele sarcini:

1. Elaborarea și promovarea programelor coordonate de cercetare care să argumenteze procesul de luare a deciziilor;

2. Prioritizarea cercetărilor, inclusiv a celor aplicative, pentru dezvoltarea și evaluarea intervențiilor care vor reține dezvoltarea și răspândirea rezistenței antimicrobiene în diferite sectoare;

3. Susținerea inițiativelor globale de identificare a unor terapii antimicrobiene noi și alternative;

4. Explorarea și identificarea oportunităților de colaborare internațională pentru a contribui la activitatea de cercetare și dezvoltare. VI ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR Daunele economice globale din cauza infecțiilor provocate de microorganisme rezistente la antimicrobiene, estimate de Banca Mondială, până în anul 2050, în lipsa intervențiilor ar putea cauza criză echivalentă cu cea financiară din anii 2008-200926. În cazul fenomenului rezistenței antimicrobiene, până în anul 2050, la nivel global, anual produsul intern brut (în continuare - PIB) ar putea scădea cu 1,1%, iar deficitul lui va depăși 1 trilion de dolari anual după 2030. În cazul impactului major al fenomenului de rezistență antimicrobiană, la nivel global se va pierde 3,8% din PIB anual până în 2050, cu un deficit de 3,4 miliarde de dolari SUA anual până în 2030 (fig. 1). Fig.1. Impactul economic al rezistenței antimicrobiene asupra PIB Conform estimărilor, diminuarea creșterii economice va fi înregistrată în ţările cu venituri mici. Impactul diferențial între ţări asupra PIB este rezultatul unei prevalențe sporite a bolilor infecțioase și al dependenței mai mari de câştigurile beneficiile financiare salariale în țările cu venituri reduse pe cap de locuitor (fig.2). 26 Drug-resistant infections, a threat to our economic future, March 2017, World Bank Fig 2. Costul economic al rezistenţei antimicrobiene asupra PIB în funcție de economia ţării Răspândirea necontrolată a rezistenței antimicrobiene poate afecta puternic comerțul internațional. Până în anul 2050, volumul exporturilor reale globale ar putea scădea sub valorile de bază cu 1,1%-3,8%. Producția și comerțul cu produse zootehnice și animale sunt deosebit de vulnerabile la impactul rezistenţei antimicrobiene. De exemplu, în Norvegia în anul 2015 vânzările de produse avicole au scăzut cu 20% (pentru unii distribuitori) ca rezultat al știrilor despre tulpina rezistentă de Escherichia coli (E. coli) izolată în carnea de pui. Ritmul de creştere a producției de animale în țările cu venituri mici ar scădea mai mult, cu o posibilă pierdere circa 11% până în anul 2050. Costurile anuale estimate pentru serviciile de asistență medicală, atât în sectorul public, cât și privat, se vor majora din cauza creșterii incidenţei bolilor și până în anul 2050, ar putea depăși nivelul de bază cu circa: 25% în țările cu venituri mici, 15% în țările cu venituri medii și 6% în țările cu venituri mari. Rezistența antimicrobiană poate influența negativ atingerea obiectivelor globale privind dezvoltarea durabilă către anul 2030, cum ar fi: eliminarea sărăciei, reducerea foametei, asigurarea unei vieți sănătoase, reducerea inegalității și revitalizarea parteneriatelor de dezvoltare globală. Impactul rezistenței antimicrobiene asupra sărăciei este deosebit de important: suplimentar 24 milioane de persoane ar fi forțate să se confrunte cu sărăcia extremă până în anul 2030, preponderent în țările cu venituri mici. Măsurile eficiente împotriva creșterii fenomenului rezistenței antimicrobiene vor reduce impactul negativ al acesteia asupra economiei și prin urmare, pot fi considerate o contribuție la creșterea economică, la bugetele de asistență medicală durabilă. Estimările realizate de Banca Mondială demonstrează că investițiile în combaterea rezistenței antimicrobiene constituie una dintre cele mai mari investiții de dezvoltare. Costul măsurilor de combatere a rezistenței antimicrobiene este estimat la 9 miliarde dolari SUA anual în țările cu venituri mici și mijlocii. Circa 50% din această sumă sunt destinate investițiilor și funcționării sistemelor naționale de sănătate publică, în 139 de țări. Beneficiile globale cumulative preconizate în urma combaterii rezistenței antimicrobiene în perioada 2017-2050 variază între 10-27 trilioane dolari SUA, mult mai mari decât costurile investite de 0,2 trilioane dolari SUA. Țările cu venituri mici vor beneficia de câştiguri financiare substanțiale, în raport cu mărimea economiilor lor. Cel mai mare câștig absolut și pe cap de locuitor, se va înregistra în țările cu venituri medii și mari. Prin măsuri de combatere a rezistenței antimicrobiene, doar 10% din costuri au fost evitate, țările cu venituri mari vor beneficia în continuare de venituri de 0,9 - 2,7 trilioane de dolari SUA. Aceasta constituie de 4-13 ori mai mult decât costul investiției globale de 0,2 trilioane de dolari SUA (fig.3). Fig.3. Beneficiile investițiilor în combaterea rezistenței antimicrobiene În cazul investiției anuale de 9 miliarde de dolari SUA, pe parcursul a 7 ani, rata economică așteptată de rentabilitate (în continuare ERR) va varia de la 31%- 88% anual. În Republica Moldova nu au fost realizate studii economice în domeniul costificării măsurilor de prevenire și control a rezistenței antimicrobiene, de aceia estimarea la moment al beneficiilor economice, financiare și sociale versus cheltuielilor este imposibilă, iar pentru argumentarea deciziilor au fost luate în calcul studiile realizate la nivel global și cele mai bune practici internaționale. Efectuarea activităților planificate în Planul de acțiuni pentru realizarea Strategiei (anexa nr.2 la prezenta hotărâre) necesită investiții în domeniu, ceea ce presupune ca fiecare autoritate responsabilă va prevedea resurse financiare în limitele alocaţiilor aprobate anual pentru bugetele lor. Mijloacele financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, indicate în costurile aferente implementării Strategiei, reprezintă resurse proprii ale instituțiilor medicale, obținute în temeiul legislației în vigoare, conform contractelor încheiate cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, în limita mijloacelor financiare disponibile. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea măsurilor preconizate este realizată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate şi formulate în cadrul Planului de acţiuni (anexa nr. 2 la prezenta hotărâre). Instrumentele și sursele de finanțare ale acțiunilor de implementare a prezentei Programului sunt divizate în două categorii: interne și externe. Din sursele interne de finanțare fac parte bugetul de stat și alocările din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Finanțarea externă se constituie din asistența tehnică acordată de organismele internaționale. Costul estimativ pe termen mediu al prezentei Programului este detaliat pentru fiecare an în funcție de sursa de finanțare, în conformitate cu activitățile Strategiei, și este specificat în anexa nr.1 la Planul de acțiuni. Totodată, MSMPS va participa la realizarea Programului ca organ coordonator, executiv şi consultativ. Resursele tehnice şi umane necesare implementării prezentei Programului sunt estimate şi detaliate pentru fiecare etapă a procesului de executare în Planul de acţiuni privind implementarea Programului. Planul de acţiuni pentru implementarea prezentului Program (anexa nr.2 la prezenta hotărâre) va servi, de asemenea, drept mecanism de bază pentru punerea în practică a Programului, care stabileşte obiectivele specifice în domeniile identificate şi acţiunile pentru atingerea lor, termenii-limită, instituţiile responsabile şi indicatorii de evaluare a rezultatelor obţinute.. Realizarea măsurilor eficiente împotriva creșterii fenomenului rezistenței antimicrobiene va reduce impactul negativ al acesteia asupra economiei și, prin urmare, pot fi considerate o contribuție la creșterea economică, la bugetele de asistență medicală și la o populație productivă și sănătoasă. VII. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE MONITORIZARE În cadrul Planului de acțiuni pentru implementare (anexa nr.2 la prezenta hotărâre) sunt formulați indicatorii de progres. Indicatorii de progres vor fi folosiți pentru monitorizarea și evaluarea eficacității măsurilor. Indicatorii au fost elaborați ținând cont de situația curentă în domeniul rezistenței antimicrobiene în Republica Moldova. Indicatorii se referă la următoarele activități: consolidarea coordonării la nivel național, consolidarea sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene, dezvoltarea mecanismului privind utilizarea rațională a antimicrobienelor, reducerea incidenței bolilor transmisibile, inclusiv infecțiilor asociate asistenței medicale, creșterea gradului de conștientizare în domeniul rezistenței antimicrobiene. VIII. ETAPELE ŞI TERMENII DE IMPLEMENTARE Prezentul Program prevede o abordare complexă a măsurilor, care au ca scop susţinerea interacţiunilor Guvernului şi societăţii în vederea îmbunătăţirii semnificative a sănătăţii şi bunăstării populaţiei, reducerii inechităţilor în domeniul sănătăţii, consolidării sănătăţii publice. Aceste măsuri urmează să fie efectuate în două etape: 1) etapa I – anii 2019-2023 – va fi axată preponderent pe perfecţionarea şi armonizarea cadrului normativ existent, elaborarea de noi acte în domeniul rezistenței antimicrobiene în conformitate cu cerinţele UE şi OMS, precum şi pe dezvoltarea capacităţilor tuturor partenerilor cu atribuţii şi responsabilităţi ce ţin de realizarea operaţiunilor, serviciilor şi activităţilor din domeniul rezistenței antimicrobiene; 2) etapa II – anii 2023-2028– se preconizează implementarea prevederilor actelor normative, realizarea acţiunilor în scopul îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei, ceea ce va contribui şi la combaterea rezistenței antimicrobiene. Termenele de realizare a măsurilor privind dezvoltarea, implementarea şi evaluarea acţiunilor de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene sunt stipulate în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului. IX. MONITORIZAREA, EVALUAREA ŞI RAPORTAREA Monitorizarea implementării Programului va fi realizată de MSMPS. Evaluarea implementării Programului se va efectua la toate etapele: 1) în perioada de elaborare a programelor de intervenţie; 2) pe parcursul derulării acestor programe pentru restructurarea lor, dacă este cazul; 3) după finalizarea programelor. Evaluarea se va face pe baza indicatorilor de progres, stabiliţi pentru Program. X. ROLUL ŞI RESPONSABILITĂŢILE PARTENERILOR Structurile implicate în supravegherea sănătăţii umane și animale, mediului şi bunăstării populaţiei poartă deplina responsabilitate în faţa publicului. Aceste structuri asigură accesul publicului la planurile sale strategice, la rezultatele evaluărilor obţinute, la informaţia privind utilizarea fondurilor şi eficienţa activităţilor realizate. XI. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ Cooperarea internaţională se va dezvolta în ritm ascendent. Va continua colaborarea, atât cu partenerii tradiţionali (OMS, Fondul ONU pentru Populaţie, Banca Mondială, FAO, Codex Alimentarius), cât şi la nivel european, cu ţările, instituţiile şi serviciile interesate. Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. ____ din _________ PLANUL DE ACŢIUNI pentru implementarea Programul național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2023 Obiectiv general. Reducerea numărului bolilor transmisibile, consumului iraţional de antimicrobiene și menținerea eficacității tratamentului prin fortificarea capacităţilor şi serviciilor în domeniile uman, veterinar și agricol. Acțiunile practice întreprinse Termenii de Costuri aferente Responsabili de Parteneri Indicatori de progres pentru realizarea obiectivelor realizare implementării implimentare pentru stabilite (mii lei) implementare 1 2 3 4 5 6 Obiectiv specific 1. Consolidarea, până în anul 2020, a coordonării la nivel național prin instituirea și/sau operaționalizarea activității structurilor responsabile la toate nivelele. Sarcina 1.1. Instituirea Consiliului național intersectorial de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene cu atribuirea MSMPS rolului de coordonator 1.1.1 Desemnarea membrilor Sem. I a.2019 Nu necesită alocații MSMPS AȘM Ordin de constituire a Consiliului național intersectorial MADRM USMF Consiliului adoptat de coordonare a activităților de ANSA „Nicolae supraveghere și combatere a AMDM Testemițanu” rezistenței antimicrobiene CNAM UASM MECC ANACEC 1.1.2 Reglementarea structurii și Sem. I a.2019 Nu necesită alocații MSMPS AȘM Regulamentul de activității Consiliului național MADRM USMF activitate aprobat intersectorial de coordonare a ANSA „Nicolae activităților de supraveghere și AMDM Testemițanu” combatere a rezistenței CNAM antimicrobiene MECC ANACEC 1.1.3 Coordonarea activităților 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS AȘM Număr de ședințe pentru implementarea Programului (anual) MADRM USMF realizate anual ANSA „Nicolae AMDM Testemițanu” CNAM MECC ANACEC Sarcina 1.2. Eficientizarea mecanismelor de comunicare şi colaborare intersectorială și pledorie pentru sporirea vigilenței și implementarea măsurilor de redresare a situației privind rezistența antimicrobiană 1.2.1 Prioritizarea domeniului 2020-2023 Nu necesită alocații MSMPS Politici privind supravegherea și (anual) MADRM revizuite/elaborate combaterea rezistenței ANSA anual antimicrobiene cu includerea în AMDM politicele naționale CNAM MECC 1.2.2 Elaborarea și aprobarea 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS Plan aprobat anual prin Planului de activitate a Consiliului (anual) MADRM decizia Consiliului național intersectorial de ANSA național coordonare a activităților de AMDM prevenire și control al rezistenței CNAM la antimicrobiene MECC 1.2.3 Fortificarea capacităților 2019-2023 272 MSMPS AȘM Numărul activităților autorităților publice centrale și (anual) MADRM USMF (comunicare, pledorie, instituțiilor subordonate privind ANSA „Nicolae instruire etc) realizate supravegherea și combaterea AMDM Testemițanu” anual rezistenței antimicrobiene CNAM MECC ANACEC Sarcina 1.3. Instituirea comitetelor tehnice (grupuri de lucru) sectoriale (departamentale) de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene 1.3.1 Asigurarea funcționalității Sem. II Nu necesită alocații MSMPS AȘM Ordin de constituire a Comitetelor tehnice sectoriale a.2019 MADRM USMF comitetelor tehnice, (departamentale) de coordonare a ANSA „Nicolae Regulamentul de activităților de supraveghere și AMDM Testemițanu” activitate aprobate combatere a rezistenței CNAM UASM antimicrobiene MECC ANACEC 1.3.2 Operaționalizarea activității Sem. II Nu necesită alocații MSMPS AȘM Plan aprobat comitetelor tehnice sectoriale a.2019 MADRM USMF”Nicolae Numărul de activități (departamentale) de coordonare a ANSA Testemițanu” realizate conform activităților de supraveghere și AMDM UASM Planului combatere a rezistenței CNAM antimicrobiene MECC ANACEC Sarcina 1.4. Sporirea gradului de conștientizare și asumare a responsabilităților de către autorităţile vizate 1.4.1 Instruirea reprezentanților 2019-2023 110,5 MSMPS AȘM Numărul de activități autorităților vizate și instituțiilor (anual) MADRM USMF (ateliere de lucru, mese subordonate privind supravegherea ANSA „Nicolae rotunde etc.) realizate și combaterea rezistenței AMDM Testemițanu” anual antimicrobiene CNAM UASM Numărul de persoane MECC instruite anual ANACEC 1.4.2 Realizarea schimbului de 2019-2023 357 MSMPS AȘM Numărul de vizite de informații și bune practici între (anual) MADRM USMF studiu realizate anual autoritățile vizate la nivel ANSA „Nicolae Numărul de persoane național/regional/internațional AMDM Testemițanu” instruite CNAM UASM anual MECC ANACEC Sarcina 1.5. Fortificarea capacităţilor de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene la nivel teritorial (APL) 1.5.1 Elaborarea și aprobarea Sem. II Nu necesită alocații Subdiviziunile Autorităţile Numărul de planuri Planului teritorial intersectorial de a.2019 teritoriale ale APL de nivel II aprobate supraveghere și combatere a ANSP rezistenței antimicrobiene 1.5.2 Planificarea și abordarea în 2019-2023 Nu necesită alocații Subdiviziunile Autorităţile Nuumărul de ședințe a cadrul ședințelor Comisiilor (anual) teritoriale ANSP APL de nivel II Comisiilor extraordinare de Sănătate Publică Extraordinare de teritoriale a activităților Sănătate publică intersectoriale de supraveghere și teritoriale realizate combatere a rezistenței anual antimicrobiene Numărul de decizii aprobate anual 1.5.3 Asigurarea activităților de 2019-2023 Nu necesită alocații Subdiviziunile Numărul de ședințe a supraveghere și combatere a (anual) teritoriale ANSP și Consiliilor de sănătate rezistenței antimicrobiene la nivel ANSA publică și Comisiilor intrasectorial (sănătate umană și antiepizootice animală) excepţionale realizate anual Numărul de decizii aprobate anual Sarcina 1.6. Fortificarea capacităţilor de coordonare a activităților de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene la nivel instituțional 1.6.1 Elaborarea și implementarea 2019-2023 Nu necesită alocații Conducătorii IMS Ghid, POS, Liste de strategiei multimodale de utilizare (anual) verificare aprobate rațională a antimicrobienelor în anual instituțiile medico-sanitare cu Numărul de instruiri staționar realizate anual Numărul de audite interne realizate anual 1.6.2 Desemnarea persoanei 2019-2023 Nu necesită alocații Conducătorii IMS Numărul de spitale cu responsabile pentru activitățile de (anual) responsabil desemnat utilizare rațională a antimicrobienelor în instituțiile medico-sanitare cu staționar 1.6.3 Dezvoltarea mecanismelor 2019-2023 Nu necesită alocații Conducătorii Numărul crescătoriilor funcționale de utilizare rațională a (anual) crescătoriilor de de animale, antimicrobienelor la crescătoriile animale, complexelor zootehnice de animale, complexele zootehnice complexelor cu mecanisme zootehnice implementate anual Obiectiv specific 2. Consolidarea sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene prin integrarea în rețeaua internațională în domeniul sănătății umane CAESAR până în anul 2024, crearea și operaționalizarea sistemului în domeniul sănătății animale și siguranței alimentelor, până în 2025, monitorizarea tulpinelor rezitente în mediu și crearea unei platforme operaționale pentru colectarea standardizată și schimbul operativ de date între instituțiile din domeniul sănătății umane, animale, siguranței alimentelor și mediului până în anul 2028. Sarcina 2.1. Consolidarea sistemului național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene în domeniul sănătății umane cu integrarea ulterioară în rețelele internaționale 2.1.1 Instituirea sistemului 2019 Nu necesită alocații MSMPS Ordinul MSMPS de național de supraveghere ANSP instituire abrobat epidemiologică a rezistenței antimicrobiene 2.1.2 Reglementarea coordonării 2019 Nu necesită alocații MSMPS Instituția activității sistemului național de ANSP coordonatoare supraveghere epidemiologică a nominalizată; rezistenței antimicrobiene Punct focal national desemnat; Laborator de referință nominalizat. 2.1.3Asigurarea implimentării 2019-2023 2 510,75 MSMPS IMS incluse anual în sistemului național de (anual) ANSP sistemul național de supraveghere epidemiologică a Centrul pentru supraveghere rezistenței antimicrobiene achiziții publice Numărul de controale centralizate în externe de calitate sănătate realizate anual IMS publice, Numărul de achiziții departamentale, și publice centralizate a private. consumabililor organizate anual Numărul de activități de instruire realizate anual 2.1.4 Integrarea sistemului 2019-2023 42,5 MSMPS Numărul de rețele național de supraveghere ANSP internaționale la care s- epidemiologică a rezistenței au furnizate anual date antimicrobiene în rețelele Numărul de tulpini internaționale raportate anual Numărul de participări anuale la controale internaționale a calității Sarcina 2.2. Crearea și asigurarea funcționalității sistemului de supraveghere a rezistenței antimicrobiene în domeniul sănătății animale și a siguranței alimentelor 2.2.1 Crearea sistemului de 2020 Nu necesită alocații ANSA OIE Decizie de instituire supraveghere a rezistenței aprobată antimicrobiene în domeniul sănătății animale și a siguranței alimentelor 2.2.2 Reglementarea coordonării 2020 Nu necesită alocații ANSA OIE Instituția coordonatoare activității sistemului de nominalizată; supraveghere a rezistenței Punct focal antimicrobiene în sectorul sănătății nominalizat; animale și a siguranței alimentelor Laborator de referință nominalizat. 2.2.3 Elaborarea și aprobarea 2020 Nu necesită alocații ANSA OIE Regulament aprobat Regulamentului privind funcționarea sistemul de supraveghere a rezistenței antimicrobiene în sectorul sănătății animale și a siguranței alimentelor 2.2.4 Asigurarea implementării 2020-2023 317,9 ANSA OIE Numărul de instituții sistemul de supraveghere a (anual) incluse anual în rezistenței antimicrobiene în sistemul de sectorul sănătății animale și a supraveghere siguranței alimentelor Numărul de controale externe de calitate realizate anual Numărul de activități de instruire realizate anual Sarcina 2.3. Monitorizarea supravegherii rezistenței antimicrobiene a componentelor de mediu 2.3.1 Monitorizarea tulpinelor 2020-2023 180 MADRM Numărul de probe rezistente în mediu, inclusiv în (anual) examinate anual apele de suprafață, acvacultură și ape reziduale 2.3.2 Monitorizarea preparatelor 2022-2023 Nu necesită alocații MADRM Numărul de probe antimicrobiene în mediu (anual) examinate anual Sarcina 2.4. Asigurarea creării unei platforme operaționale pentru colectarea standardizată și schimbul operativ de date între instituțiile din domeniul sănătății umane, animale, siguranței alimentelor și mediului pentru monitorizarea situației și propunerea măsurilor de sănătate publică, precum și detectarea precoce a situațiilor/pericolelor/urgențelor de sănătate publică în contextul implementării Regulamentului Sanitar Internațional 2.4.1 Studierea și stabilirea datelor 2023 Nu necesită alocații MSMPS Procedură abrobată pentru colectarea și raportarea MADRM standardizată în cadrul platformei ANSP operaționale ANSA 2.4.2 Operaționalizarea 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS POS aprobate anual mecanismelor de alertă precoce (anual) MADRM pentru asigurarea schimbului ANSP operativ de date privind rezistența ANSA antimicrobiană Sarcina 2.5. Desemnarea și asigurarea funcționalității laboratoarelor de referință pe segmentul uman şi veterinar, capabile să realizeze și să interpreteze testele de sensibilitate la antimicrobiene, detectarea mecanismelor de rezistenţă în baza standardelor acceptate și criteriilor de calitate 2.5.1 Reglementarea criteriilor de 2020 Nu necesită alocații MSMPS Criterii aprobate desemnare a laboratoarelor de ANSP referință în rezistența ANSA antimicrobiană 2.5.2 Transpunerea la nivel 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS Standard tradus național și Reglementarea (anual) ANSP standardului EUCAST de testare a ANSA rezistenței antimicrobiene 2.5.3 Asigurarea implementării 2020-2023 142,8 MSMPS Numărul de instruiri eșalonate a standardului EUCAST (anual) ANSP efectuate anual de testare a rezistenței Numărul de persoane antimicrobiene în toate instruite anual laboratoarele microbiologice din Numărul de participări sectorul uman anuale la controale externe a calității Numărul de metode implementate anual 2.5.4 Fortificarea capacității 2020-2023 1394 MSMPS Numărul de metode laboratorelor de referință în (anual) ANSP implementate anual testarea rezistenței antimicrobiene ANSA prin asigurarea cu resurse şi posibilităţi sporite de a efectua teste de laborator specializate 2.5.5.Acreditarea laboratorului de 2019-2023 54 referinţă RAM metodelor de control la ISO 15189 Sarcina 2.6. Fortificarea rețelelor naționale de laborator pentru supravegherea rezistenței antimicrobiene și asigurarea accesului la servicii diagnostice adecvate în conformitate cu metodologia internațională standardizată 2.6.1 Elaborarea protocoalelor 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de protocoale standardizate de recoltare și (anual) CNAM elaborate și aprobate diagnostic a prelevatelor ANSP anual bacteriologice în conformitate cu ANSA rigorile internaționale 2.6.2 Elaborarea ghidurilor şi 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de ghiduri şi procedurilor standarde de (anual) CNAM proceduri elaborate și diagnostic a mecanismelor de ANSP aprobate anual rezistență la microorganismele ANSA incluse în supravegherea rezistenței antimicrobiene 2.6.3 Fortificarea capacităților și 2019-2023 34 MSMPS Programe de instruire capabilității de diagnostic a (anual) MADRM elaborate anual rețelelor naționale de laborator AMDM Numărul de persoane pentru supravegherea rezistenței ANSA instruite anual antimicrobiene Numărul de metode noi implementate anual 2.6.4 Elaborarea și implementarea 2023 Nu necesită alocații MSMPS Grup de lucru mecanismului de schimb de ANSP intersectorial instituit informații și bune practici între ANSA ambele rețele de supraveghere a rezistenței antimicrobiene din sectorul de sănătate uman şi veterinar 2.6.5 Organizarea controlului 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de participări calităţii investigaţiilor în cadrul ANSP anuale în controale rețelelor prin testări de ANSA externe de calitate intercomparare, controale externe Numărul de laboratoare de calitate, inclusiv în domeniul participante anual în rezistenței antimicrobiene la nivel controale externe de naţional calitate Obiectiv specific 3. Alinierea, până în anul 2028, a legislaţiei naţionale în domeniul consumului antimicrobienelor, în conformitate cu acquis- ul comunitar. Sarcina 3.1. Armonizarea legislației naționale la standardele UE și dezvoltarea mecanismelor de implementare a cadrului normativ de reglementare a utilizării antimicrobienelor de uz uman și veterinar 3.1.1 Transpunerea legislației 2020-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de acte europene în domeniul (anual) MADRM normative aprobate - AMDM anual ANSA 3.1.2 Stabilirea standardelor și 2020-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de documente cerințelor unice în domeniul MADRM normative aprobate autorizării fabricării, importului și AMDM anual plasării pe piață a medicamentelor ANSA Sarcina 3.2. Fortificarea procedurilor de autorizare privind plasarea pe piață și monitorizarea consumului de antimicrobiene de uz uman și veterinar 3.2.1 Elaborarea și punerea în 2022-2023 1 000 MSMPS Numărul de proceduri aplicare a procedurilor de (anual) MADRM aprobate anual autorizare privind plasarea pe piață AMDM Soft operaţional a antimicrobienelor în sectorul ANSA (nomencaltorul uman și veterinar medicamentelor de uz veterinar) 3.2.2 Elaborarea și implementarea 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de proceduri procedurilor unice/comune pentru (anual) MADRM aprobate anual monitorizarea consumului de AMDM antimicrobiene în sectorul uman și ANSA veterinar 3.2.3 Fortificarea capacităților 2028 255 MSMPS USMF Numărul de programe autorității naționale responsabile MADRM „Nicolae de instruire aprobate pentru monitorizarea plasării pe AMDM Testemițanu” anual piață și a consumului de ANSA UASM Numărul de persoane antimicrobiene în sectorul uman și instruite anual veterinar 3.2.4 Elaborarea și implementarea 2023 Nu necesită alocații MSMPS Act normativ aprobat mecanismului de schimb de MADRM informații și bune practici între AMDM autoritățile naționale vizate ANSA Sarcina 3.3. Asigurarea accesului la antimicrobiene calitative, eficiente și inofensive 3.3.1 Elaborarea regulamentelor, 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de documente procedurilor, criteriilor privind (anual) MADRM aprobate accesibilitatea fizică la AMDM antimicrobiene calitative, eficiente ANSA și inofensive 3.3.2 Elaborarea regulamentelor, 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de documente procedurilor, criteriilor privind (anual) MADRM aprobate accesibilitatea economică la AMDM antimicrobiene calitative, eficiente ANSA și inofensive 3.3.3 Revizuirea și implementarea 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de documente protocoalelor clinice naționale în (anual) AMDM aprobate anual baza recomandărilor OMS privind gruparea antimicrobienelor în grupuri „access”, „watch”, „reserve” 3.3.4Elaborarea și implementarea 2022-2023 Nu necesită alocații MADRM Numărul de documente regulamentului național privind (anual) ANSA aprobate anual gruparea antimicrobienelor în grupuri în domeniul sănătății animale Sarcina 3.4. Promovarea prescrierii raționale și monitorizarea procesului de utilizare a antimicrobienelor de uz uman și veterinar 3.4.1 Revizuirea indicatorilor de 2021-2023 Nu necesită alocații MSMPS Proceduri aprobate performanță pentru încurajarea (anual) AMDM anual prescrierii raționale a ANSA antimicrobienelor și monitorizarea complianței la cerințele stabilite 3.4.2 Elaborarea sistemului de 2023 Nu necesită alocații MSMPS monitorizare și raportare a AMDM Concept elaborat rețetelor prescrise versus preparate ANSA eliberate nominal și cantitativ Sarcina 3.5. Încurajarea procesului de achiziționare centralizată a antimicrobienelor de uz uman şi veterinar 3.5.1 Fortificarea capacităților 2021-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de programe autorităților implicate în procesul (anual) MADRM de instruire aprobat de achiziționare centralizată a AMDM Numărul de persoane antimicrobienelor în sectorul de ANSA instruite sănătate uman şi veterinar 3.5.2 Fortificarea capacităților de 2022-2023 102 MSMPS USMF Numărul de programe monitorizare a conformării la (anual) MADRM „Nicolae de instruire aprobate cerințele procesului de AMDM Testemițanu” anual achiziționare a antimicrobienelor ANSA UASM Numărul de persoane în sectorul de sănătate uman şi instruite anual veterinar 3.5.3 Elaborarea criteriilor de Periodic (2-5 Nu necesită alocații MSMPS Set de criterii aprobate reactualizare a listei de ani) MADRM periodic antimicrobiene supuse AMDM achiziționării centralizate în baza ANSA rezultatelor de laborator Sarcina 3.6. Elaborarea mecanismelor de prescriere și ajustarea listelor de antimicrobiene în baza rezultatelor investigațiilor microbiologice 3.6.1 Elaborarea mecanismelor de 2022 Nu necesită alocații MSMPS Mecanisme de prescriere și ajustare a listelor de AMDM prescriere elaborateși antimicrobiene în baza rezultatelor ANSA implementate anual investigațiilor microbiologice 3.6.2 Fortificarea capacităților de 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS Mecanisme de monitorizare a prescrierii AMDM monitorizare elaborate antimicrobienelor în baza ANSA și implementate anual rezultatelor investigațiilor CNAM Numărul de programe microbiologice aprobate anual Sarcina 3.7. Perfecționarea mecanismelor de încurajare a potențialilor consumatori de antimicrobiene de a consulta medicul 3.7.1 Revizuirea listei de Periodic (2-5 Nu necesită alocații MSMPS Liste revizuite periodic antimicrobiene compensate pentru ani) AMDM încurajarea potențialilor CNAM consumatori de a consulta medicul 3.7.2 Elaborarea şi implementarea 2021-2023 Nu necesită alocații MSMPS Algoritme aprobate algoritmelor de comunicare între (anual) AMDM specialiști (clinician-farmacist- microbiolog-epidemiolog) 3.7.3 Elaborarea ghidurilor privind 2022 Nu necesită alocații MSMPS Ghiduri aprobate comunicarea cu pacienții și AMDM implicarea acestora în luarea CNAM deciziilor argumentate în indicarea terapiei cu antimicrobiene Sarcina 3.8. Reglementarea publicității și marketingului antimicrobienelor, cu demotivarea acordării stimulentelor financiare specialiştilor care prescriu reţete 3.8.1 Actualizarea Regulamentului 2020 Nu necesită alocații MSMPS Regulament aprobat privind monitorizarea restricțiilor MADRM privind publicitatea și marketingul AMDM antimicrobienelor ANSA Consiliul Coordonator al Audiovizualului 3.8.2 Fortificarea capacităților de 2023 Nu necesită alocații MSMPS USMF Numărul de programe monitorizare a implementării MADRM „Nicolae aprobate anual restricțiilor privind publicitatea și AMDM Testemițanu” Numărul de persoane marketingul antimicrobienelor ANSA UASM instruite anual Consiliul Coordonator al Audiovizualului 3.8.3 Elaborarea și implementarea 20202023 Nu necesită alocații MSMPS Mecanisme aprobate mecanismelor de verificare a (anual) MADRM agenților economici în domeniul CNA farmaceutic privind demotivarea acordării stimulentelor financiare specialiştilor care prescriu reţete Obiectiv specific 4. Reducerea incidenței bolilor transmisibile prin asigurarea măsurilor de igienă, sanitație și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale bazate pe dovezi colectate prin implementarea studiului de supravegherea de moment la nivel în 100% din spitale către anul 2022 Sarcina 4.1. Fortificarea și implementarea cadrului normativ privind controlul bolilor transmisibile, inclusiv infecțiilor asociate asistenței medicale, cu ajustarea la recomandările organismelor internaționale și UE 4.1.1. Actualizarea definţiilor de 2019 Nu necesită alocații MSMPS Definiții actualizate caz și a formularelor de raportare a ANSP Formular statistic infecțiilor asociate asistenței IMSP modificat medicale în conformitate cu actele UE 4.1.2 Transpunerea ghidurilor 2020-2023 Nu necesită alocații MSMPS OMS Numărul de ghiduri internaționale în domeniul (anual) ANSP elaborate și aprobate infecțiilor asociate asistenței anual medicale Sarcina 4.2. Fortificarea sistemului de supraveghere epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale și integrarea în rețelele internaţionale 4.2.1 Integrarea eșalonată a 2022-2023 Nu necesită alocații MSMPS OMS Numărul de rețele sistemului național de ANSP pentru care s-a furnizat supraveghere epidemiologică a (anual) IMS anual date infecțiilor asociate asistenței medicale în rețelele internaționale 4.2.2 Instituirea sistemului 2019 Nu necesită alocații MSMPS ECDC Ordin de instituire național de supraveghere de ANSP aprobat prevalență de moment a infecțiilor asociate asistenței medicale și consumul antimicrobienelor în baza metodologiei ECDC 4.2.3 Reglementarea coordonării 2019 Nu necesită alocații MSMPS ECDC Instituția coordonatoare sistemului de prevalență de ANSP nominalizată. moment a infecțiilor asociate Punct focal asistenței medicale și consumul nominalizat antimicrobienelor 4.2.4 Elaborarea și aprobarea 2019 Nu necesită alocații MSMPS Metodologie aprobată metodologiei privind sistemul de ANSP prevalență de moment a infecțiilor asociate asistenței medicale și consumul antimicrobienelor 4.2.5 Asigurarea implementării 2019-2023 3 200 MSMPS Institutul de IMS incluse anual în sistemului național de prevalență (anual) ANSP Sănătate sistemul național de de moment a infecțiilor asociate Instituțiile medico- Publică din supraveghere asistenței medicale și consumul sanitare publice, Oslo antimicrobienelor departamentale, și OMS private ECDC 4.2.6 Integrarea sistemului 2020-2023 MSMPS OMS Nrumărul de rețele național de supraveghere 75 ANSP internaționale la care au epidemiologică a rezistenței fost furnizate datele antimicrobiene în rețelele anual internaționale Sarcina 4.3. Fortificarea capacităților de detectare precoce și monitorizare microbiologică în instituțiile medico-sanitare 4.3.1 Creșterea capacității de 2020-2023 74 MSMPS, Numărul de teste identificare a pacienților IMS screening implementate infectați/colonizați cu germeni ce ANSP anual reprezintă risc major AMDM epidemiologic pentru IMS 4.3.2 Sporirea performanței 2020-2023 13 307,2 MSMPS, Numărul de laboratoare laboratoarelor microbiologie IMS care au implementat privind diagnosticul etiologic a ANSP anual metodologii infecțiilor asociate asistenței AMDM rapide de diagnostic medicale și rezistența Numărul de laboratoare antimicrobiană microbiologice care au implementat anual standardul ECUAST Numărul de laboratoare microbiologice care au participat în controlul extern al calității, anual Numărul de laboratoare încadrate anual în sistemul național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene 4.3.3 Revizuirea principiilor de 2020-2023 Nu necesită alocații- MSMPS IMS care au autocontrol efectuate de IMS (anual) IMS implementat anual bazată pe evaluare riscurilor şi ANSP autocontrolul definirea zonelor de risc într-o MSMPS microbiologic în baza hartă a acestora evaluării riscurilor Sarcina 4.4. Sporirea capacităților și abilităților la nivel naţional, regional și local în domeniul supravegherii epidemiologice și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale cu dezvoltarea programelor de prevenire și control bazate pe dovezi la toate nivelurile 4.4.1 Dezvoltarea de programe de 2021-2023 Nu necesită alocații MSMPS USMF Numărul de programe pregătire pentru medici (anual) MECC „Nicolae de pregătire elaborate epidemiologi, clinicieni şi pentru CECLMSMF Testemițanu” anual asistenţi medicali privind ANSP supravegherea epidemiologică și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale 4.4.2 Ajustarea curriculei de 2021-2023 Nu necesită alocații MSMPS USMF Curricule ajustate anual pregătire a medicilor epidemiologi (anual) MECC „Nicolae prin elaborarea modulelor care să CECLMSMF Testemițanu” dezvolte competenţele necesare ANSP 4.4.3 Efectuarea instruirilor în 2020-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de instruiri domeniul supravegherii (anual) IMS efectuate anual epidemiologice a infecțiilor ANSP Numărul de persoane asociate asistenței medicale și instruite anual rezistenței antimicrobiene 4.4.4 Elaborarea indicatorilor de 2020 Nu necesită alocații MSMPS Indicatori aprobați performaţii pentru stimularea CNAM supravegherii infecțiilor asociate ANSP asistenței medicale Sarcina 4.5. Sporirea compleanței lucrătorilor medicali la cerințele privind igiena mâinilor 4.5.1 Implementarea metodologiei 2020-2023 Nu necesită alocații IMS IMS care au observațiilor directe a modului de implementat aplicare a procedurii de igienizare/ metodologiaNumărul dezinfecție a mâinilor în funcție de de observații efectuate gradul de risc /an 4.5.2 Asigurarea IMS cu 2020-2023 2 482 MSMPS Centrul pentru IMS dotate cu echipamente pentru instruirea IMS Achiziții echipament/anual lucrătorilor medicali privind Publice metodologia procedurii de Centralizate în igienizare/dezinfecţie a mâinilor Sănătate Sarcina 4.6. Dezvoltarea şi promovarea programelor de monitorizare(engl. stewardship) a consumului la nivel de instituție/secție pentru prescrierea raţională a produselor antimicrobiene în baza rezultatelor microbiologice 4.6.1 Realizarea schimbului de 2020-2023 102 MSMPS Numărul de vizite la informații și bune practici între (anual) IMS nivel național efectuate sistemul de sănătate ANSP anual național/regional /internațional AMDM Numărul studiilor de privind monitorizarea consumului vizită efectuate anual antimicrobienelor 4.6.2 Reglementarea monitorizării 2022-2023 Nu necesită alocații IMS Numărul de consumului antimicrobienelor în (anual) regulamente elaborate IMS anual 4.6.3 Fortificarea monitorizării 2021-2023 170 MSMPS USMF Programe de instruire consumului antimicrobienelor în (anual) IMS „Nicolae elaborate anual IMS AMDM Testemițanu” Numărul de persoane UASM instruite anual Obiectiv specific 5. Combaterea rezistenței antimicrobiene în domeniul veterinar și agricol prin armonizarea cadrului normativ în domeniul circulației medicamentelor de uz veterinar la rigorile UE cu includerea obligatorie a precauțiunilor și atenționărilor privind rezistența antimicrobiană către anul 2028. Sarcina 5.1. Limitarea utilizării antimicrobienelor în tratament în domeniul veterinar, în special, a celor incluse în lista OMS a substanțelor antimicrobiene critice pentru medicina umană 5.1.1 Armonizarea cadrului 2021-2023 Nu necesită alocații MADRM Numărul de acte normativ în domeniul circulației ANSA transpuse anual medicamentelor de uz veterinar la rigorile UE cu includerea obligatorie a precauțiunilor și atenționărilor privind rezistența antimicrobiană 5.1.2 Elaborarea mecanismelor de 2021-2023 Nu necesită alocații MADRM Numărul de acte implementare a cadrului normativ ANSA transpuse anual în domeniul circulației medicamentelor de uz veterinar 5.1.3 Elaborarea ghidului de bună 2020-2023 Nu necesită alocații ANSA Ghid aprobat anual practică clinică, a broșurilor şi a Numărul de materiale altor materiale de ghidare pentru de ghidare elaborate medicii veterinari de liberă anual practică cu recomandări de tratare și evitare a substanțelor antimicrobiene critice pentru medicina umană Sarcina 5.2. Monitorizarea de stat a circulației pe piață a antimicrobienelor destinate consumului în domeniul veterinar și agricol 5.2.1 Crearea programelor 2023 900 MADRM Numărul de platforme informaționale pentru ANSA informaționale lansate monitorizarea antimicrobienilor plasate pe piață, destinate sectorului veterinar și agricultură, inclusiv pentru import/fabricarea autohtonă Sarcina 5.3. Monitorizarea microorganismelor rezistente circulante la animale vii, în produsele alimentare de origine animală și furaje, în special celor comune omului 5.3.1 Identificarea posibilităților și 2020-2023 3 580,2 ANSA Numărul de teste implementarea testărilor (anual) rapide/expres rapide/expres a sensibilității implementate anual microorganismelor la Numărul de instruiri antimicrobiene efectuate anual privind implimentarea noilor metodologii Numărul de persoane instruite anual Sarcina 5.4. Adaptarea continuă a Programului de monitorizare a rezidurilor antimicrobienelor în animale vii și produse alimentare 5.4.1 Asigurarea funcționalității 2020-2023 Nu necesită alocații ANSA Numărul de testări laboratorul național de referință (anual) privind rezistența privind rezistența antimicrobiană antimicrobiană în domeniul veterinar efectuate/an 5.4.2 Instruirea privind rezistența 2020-2023 68 ANSA Numărul de instruiri antimicrobiană a personalului din (anual) efectuate anual laboratorul național de referință Numărul de persoane privind rezistența antimicrobiană instruite anual în domeniul veterinar 5.4.3 Acreditarea metodelor de 2020-2023 106,4 ANSA Numărul de metode control la ISO 17025 (anual) acreditate anual 5.4.4 Includerea în programul 2020-2023 350 ANSA Numărul de teste național de supraveghere și (anual) efectuate anual la monitorizare a rezidurilor din preparate animale vii și produse alimentare antimicrobiene de origine animală a preparatelor antimicrobiene care sunt prezente pe piață și utilizate pentru tratamentul animalelor de interes economic Sarcina 5.5. Interzicerea utilizării antimicrobienilor în calitate de promotor de creștere la animale 5.5.1 Dezvoltarea și 2023 Nu necesită alocații ANSA Metodă adoptată implementarea metodologiei Numărul de testări privind testarea apei destinată efectuate per an adăpării, precum și a hranei pentru animale la unitățile de creștere, în scopul identificării eventualelor administrări ilegale de antimicrobieni în scop de promotor de creștere sau profilaxie 5.5.2 Completarea Codului 2021 Nu necesită alocații MADRM Lege adoptată Contravențional al Republicii ANSA Moldova cu sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor normative în domeniul consumului de antimicrobiene, utilizarea în alte scopuri decât cele de tratament 5.5.3 Reglementarea 2023 Nu necesită alocații ANSA Grup de lucru instituit mecanismelor și fluxului de Mecanism elaborat distribuire a antimicrobienelor de uz veterinar doar către unități autorizate în acest sens Sarcina 5.6. Implementarea mecanismelor de eliberare a antimicrobienelor pentru uz veterinar doar în bază de rețetă veterinară 5.6.1 Perfecționarea procedurii de 2020-2023 Nu necesită alocații ANSA Proceduri implementate prescriere și eliberare a (anual) anual antimicrobienilor în baza prescripțiilor medicale veterinare Sarcina 5.7. Consolidarea complexului de măsuri de prevenire și control al infecțiilor la animale 5.7.1 Elaborarea și implementarea 2020-2022 16 ANSA Numărul de unități de sistemelor de biosecuritate în (anual) creștere care au un exploatațiile de creștere a program aplicat/an animalelor Obiectiv specific 6. Creșterea gradului de conștientizare privind rezistența antimicrobiană prin informare, educare și formare profesională cu sporirea ponderii populaţiei generale informate, până la 30%, către anul 2023 Sarcina 6.1. Dezvoltarea programelor informativ-explicative, orientate către populația generală și populația țintă pe domenii, inclusiv prin desfășurarea campaniilor de informare 6.1.1 Elaborarea programelor 2019-2023 930 MSMPS Numărul programelor/ informativ-explicative, a (anual) ANSP materialelor materialelor de ghidare pentru ANSA informative elaborate diferite grupuri de populaţie, anual banere, video, fişe informative, etc 6.1.2 Difuzarea informațiilor 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de informații standardizate și actualizate privind (anual) ANSP difuzate anual rezistența antimicrobiană în mass- ANSA media, situri specializate, rețelele de socializare, etc 6.1.3 Organizarea activităților de 2019-2023 100 MSMPS Numărul de conștientizare și informare (anual) ANSP companii/mese rotunde, ANSA flash-moburi, emisiuni organizate anual Sarcina 6.2. Integrarea domeniului rezistenței antimicrobiene în programele de formare profesională, educație, certificare, perfecționare în sectorul sănătății umane și animale, agricol și mediu 6.2.1 Reevaluarea curriculelor de 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de curricule instruire existente (instituţiile de (anual) MECC ajustate anual învătământ secundar, profesional MADRM tehnic postsecundar, postsecundar ANSA nonterțiar și cu programe combinate și superior) cu integrarea domeniului rezistenței antimicrobiene 6.2.2. Instruirea la toate etapele de 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS Numărul de activități formare profesională. MECC organizate anual MADRM Numărul de persoane ANSA instruite anual Sarcina 6.3. Realizarea studiilor, sondajelor privind necesitățile de instruire și eficienţa activităților realizate 6.3.1 Evaluarea nivelului de 2020-2023 408 MSMPS Numărul de conștientizare și de cunoștințe prin MADRM studii/anchete efectuate diverse studii ANSP anual ANSA Numărul de rapoarte CNAM publicate anual 6.3.2 Evaluarea surselor de 2020-2023 170 MSMPS Numărul de rapoarte informare MADRM publicate anual ANSP ANSA CNAM Obiectiv specific 7. Consolidarea cercetărilor în scopul diminuării rezistenței antimicrobiene prin lansarea unei inițiative de programe comune atât în domeniul uman, veterinar și de mediu până în anul 2028. Sarcina 7.1. Elaborarea și promovarea programelor coordonate de cercetare care să argumenteze procesul de luare a deciziilor 7.1.1 Evaluarea și analiza studiilor 2020-2023 8 000 MSMPS Raport de evaluare realizate privind rezistența MADRM elaborat/anual antimicrobiană cu identificarea MECC provocărilor prioritare naționale ANSP pentru cercetarea în domeniul menționat 7.1.2 Elaborarea și promovarea 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS UASM Program cercetare programelor coordonate de MADRM elaborat și cercetare care să argumenteze MECC finanțat/anual procesele de luare a deciziilor ANSP privind supravegherea și ANACEC combaterea rezistenței antimicrobiene Sarcina 7.2. Prioritizarea cercetărilor, inclusiv a celor aplicative, pentru dezvoltarea și evaluarea intervențiilor care vor reține dezvoltarea și răspândirea rezistenței antimicrobiene în diferite sectoare 7.2.1 Elaborarea proiectelor de 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS USMF Numărul de proiecte cercetare aplicativă MADRM „Nicolae elaborate și înaintate intersectoriale/interdepartamentale MECC Testemițanu” anual pentru abordarea aspectelor ANSP UASM comune între diferite domenii privind problema rezistenței antimicrobiene Sarcina 7.3. Susţinerea iniţiativelor globale de identificare a unor terapii antimicrobiene noi și alternative 7.3.1 Sprijinirea lansării unei 2019-2023 340 MSMPS USMF Numărul de programe inițiative de programe comune MECC „Nicolae elaborate și lansate menite să coordoneze activitățile MADRM Testemițanu” anual de cercetare la nivel național ANSP UASM asociate rezistenței antimicrobiene, atât în domeniul uman, cât și veterinar Sarcina 7.4. Explorarea și identificarea oportunităților de colaborare internațională pentru a contribui la activitatea de cercetare și dezvoltare 7.4.1 Identificarea programelor 2019-2023 Nu necesită alocații MSMPS USMF Numărul de proiecte internaționale de cercetare, MECC „Nicolae elaborate și aplicate aplicarea/participarea cu proiecte MADRM Testemițanu” anual pentru finanțare de cercetare ce abordează ANACEC UASM problema rezistenței ANSP antimicrobiene Anexa nr.1 la Planul de acțiuni pentru implementarea Programului național de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2023, aprobată prin HG nr.___din ________2018 BUGETUL Planului de acțiuni pentru implementarea Programului național de supraveghere și combatere a rezistenței antimicrobiene pentru anii 2019-2023 (mii lei) a.2019 a.2020 a.2021 To inclusiv Tot inclusiv Tot inclusiv tal al al Finanţare din proiecte şi Finanţare din proiecte şi Fondurile asigurărilor Fondurile asigurărilor Fondurile asigurărilor Suma neacoperită Suma neacoperită obligatorii de asistenţă Bugetul de stat Bugetul de stat Bugetul de stat Obiective specifice medicală obligatorii de asistenţă granturi aprobate spre obligatorii de asistenţă granturi aprobate spre Finanţare din proiecte şi granturi aprobate spre medicală finanţare medicală finanţare finanţare Suma neacoperită 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Consolidarea, până în anul 2020, a coordonării la 212,2 nivel național prin instituirea și/sau 20 146, 256, 44,2 161,5 52,7 93,5 44,2 operaționalizarea activității structurilor responsabile 5,7 2 7 la toate nivelele Consolidarea sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene prin integrarea în rețeaua 34 148, 893, 345.7 151 113 6,6 198,6 377,6 170 377,6 internațională în domeniul sănătății umane 5 05 35 5 3,65 6.05 CAESAR până în anul 2024, crearea și operaționalizarea sistemului în domeniul sănătății animale și siguranței alimentelor, până în 2025, monitorizarea tulpinelor rezitente în mediu și crearea unei platforme operaționale pentru colectarea standardizată și schimbul operativ de date între instituțiile din domeniul sănătății umane, animale, siguranței alimentelor și mediului până în anul 2028 Alinierea, până în anul 2028, a legislaţiei naţionale în domeniul consumului antimicrobienelor, în 76,5 76,5 51 51 conformitate cu acquis-ul comunitar. Reducerea incidenței bolilor transmisibile prin asigurarea măsurilor de igienă, sanitație și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale bazate pe 71 326 139 7 708 40 3224 5000 34 8947,2 dovezi colectate prin implementarea studiului de 5 4 81,2 supravegherea de moment la nivel în 100% din spitale către anul 2022 Combaterea rezistenței antimicrobiene în domeniul veterinar și agricol prin armonizarea cadrului normativ în domeniul circulației medicamentelor de 35 680, 350 68 68 102 578,2 uz veterinar la rigorile UE cu includerea obligatorie 0 2 a precauțiunilor și atenționărilor privind rezistența antimicrobiană către anul 2028. Creșterea gradului de conștientizare privind rezistența antimicrobiană prin informare, educare și 11 30,6 6,6 76,8 358 35,6 6,6 315,8 364 40,6 6,6 316,8 formare profesională cu sporirea ponderii populaţiei 4 generale informate, până la 30%, către anul 2023 Consolidarea cercetărilor în scopul diminuării 2 2 000 2 2 000 000 000 rezistenței antimicrobiene prin lansarea unei inițiative de programe comune atât în domeniul uman, veterinar și de mediu până în anul 2028 Total 188 17 510, 5871, 637 579, 946, 680 46,7 418,2 31, 205,2 55 424,2 3 3,85 12054,4 85 3 6,05 5 35 Obiective specifice 2022 2023 Total inclusiv Total inclusiv Fondurile asigurărilor Finanţare din proiecte şi Fondurile asigurărilor Suma neacoperită obligatorii de asistenţă Total Bugetul de stat Bugetul de stat per medicală granturi aprobate spre obligatorii de asistenţă obiectiv finanţare 2019-2023 Finanţare din proiecte şi medicală granturi aprobate spre finanţare Suma neacoperită 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Consolidarea, până în anul 2020, a coordonării la nivel național prin instituirea și/sau operaționalizarea activității structurilor 78,2 51 27,2 52,7 25 27,7 739,5 responsabile la toate nivelele Consolidarea sistemului național de supraveghere a rezistenței antimicrobiene prin integrarea în rețeaua internațională în domeniul sănătății umane CAESAR până în anul 2024, crearea 961,6 577 960,6 384.6 576.05 384,6 4675.95 și operaționalizarea sistemului în domeniul sănătății animale și 5 .05 5 siguranței alimentelor, până în 2025, monitorizarea tulpinelor rezitente în mediu și crearea unei platforme operaționale pentru colectarea standardizată și schimbul operativ de date între instituțiile din domeniul sănătății umane, animale, siguranței alimentelor și mediului până în anul 2028 Alinierea, până în anul 2028, a legislaţiei naţionale în domeniul 127 consumului antimicrobienelor, în conformitate cu acquis-ul 127,5 ,5 1102 102 1000 1357 comunitar. Reducerea incidenței bolilor transmisibile prin asigurarea măsurilor de igienă, sanitație și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale bazate pe dovezi colectate prin 725 725 725 725 19410,2 implementarea studiului de supravegherea de moment la nivel în 100% din spitale către anul 2022 Combaterea rezistenței antimicrobiene în domeniul veterinar și agricol prin armonizarea cadrului normativ în domeniul circulației medicamentelor de uz veterinar la rigorile UE cu 2006, 200 1806,4 1916 16 1900 5020,6 4 includerea obligatorie a precauțiunilor și atenționărilor privind rezistența antimicrobiană către anul 2028 Creșterea gradului de conștientizare privind rezistența antimicrobiană prin informare, educare și formare profesională 234 117 117 538 167 167 204 1608 cu sporirea ponderii populaţiei generale informate, până la 30%, către anul 2023 Consolidarea cercetărilor în scopul diminuării rezistenței antimicrobiene prin lansarea unei inițiative de programe comune 2340 85 2255 2000 2000 8340 atât în domeniul uman, veterinar și de mediu până în anul 2028 Total 6472, 115 501,6 4813 7294, 886, 551,6 5856, 75 7,5 ,6 35 05 7 41151,25 5