Government Resolution validating Government Program “Good time”

1. Separarea imediată a aparatelor centrale ale ministerelor fără a reorganiza subdiviziunile interne de profil şi subordonarea autorităţilor/instituţiilor publice conform domeniilor de competenţă ale ministerelor, la această etapă nu se va face reorganizarea internă a aparatelor centrale ale ministerelor şi modificarea statelor de personal.

2. Efectuarea unei analize funcţionale şi reorganizarea ministerelor în mod optim pentru realizarea misiunii şi obiectivelor de dezvoltare. Orice modificare a numărului de funcţionari publici va fi efectuată în limita numărului total de angajaţi bugetari în ministere şi instituţii subordonate. În vederea atingerii priorităţilor imediate şi a obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, este propusă următoarea structură a Guvernului:

1. Prim -m inistru

2. V iceprim -m inistru pentru digitalizare: coordonarea eforturilor de digitalizare ale autorităţilor pentru a îmbunătăţi interacţiunea între cetăţeni, antreprenori şi stat prin intermediul unor instrumente digitale moderne, comode şi sigure. 8

3. V iceprim -m inistru pentru reintegrare: derularea de acţiuni diplomatice active cu partenerii externi şi de negocieri paşnice, politico-diplomatice pentru reintegrarea ţării cu asigurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în hotarele ei internaţional recunoscute.

4. Viceprim -m inistru, M inisterul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: elaborarea şi promovarea politicilor în domeniul transportului, construcţiilor, securităţii şi eficienţei energetice, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, dezvoltării locale şi regionale, promovarea proiectelor de infrastructură naţionale pentru creşterea calităţii vieţii.

5. Viceprim -m inistru, M inisterul A facerilor Externe şi Integrării Europene: realizarea politicii externe a Republicii Moldova în concordanţă cu interesele naţionale, inclusiv monitorizarea şi coordonarea procesului de integrare europeană a ţării, participarea la promovarea intereselor economice ale ţării, şi prestarea serviciilor calitative cetăţenilor stabiliţi peste hotare.

6. M inisterul Justiţiei: elaborarea şi promovarea politicilor publice în domeniul justiţiei pentru a asigura un sistem judiciar independent şi o justiţie transparentă şi echitabilă, respectarea şi apărarea drepturilor omului, lupta eficientă cu corupţia şi edificarea statului de drept.

7. M inisterul Finanţelor: realizarea managementului finanţelor publice şi elaborarea politicilor privind bugetul şi procesul bugetar, datoria sectorului public, activele şi patrimoniul statului, taxele şi impozitele, vama, evidenţa contabilă, audit, achiziţiile publice, control financiar-public intern, sectorul financiar-bancar şi nebancar, salarizarea în sectorul public, valori şi activitatea de evaluare.

8. M inisterul Economiei: asigurarea unei orientări strategice a economiei naţionale, elaborarea de politici publice pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei şi crearea unui mediu de reglementare stimulativ pentru antreprenoriatul privat.

9. M inisterul Agriculturii şi Industriei Alim entare: elaborarea, promovarea şi implementarea politicilor publice în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, dezvoltării rurale, precum şi în domeniile conexe, inclusiv, cercetare ştiinţifică de specialitate, irigarea, conservarea şi managementul durabil al solurilor.

10. M inisterul Educaţiei şi Cercetării: elaborarea şi promovarea politicilor în domeniile educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului pentru asigurarea unei educaţii incluzive, echitabile şi de calitate, pregătirea cadrelor calificate pentru economia naţională, dezvoltarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii, sporirea calităţii cercetărilor ştiinţifice şi a relevanţei rezultatelor ştiinţifice pentru mediul de afaceri, dezvoltarea oportunităţilor pentru tineri, dezvoltarea sportului în masă şi a sportului de performanţă.

11. M inisterul Culturii: elaborarea şi promovarea politicilor în domeniul culturii; asigurarea şi promovarea bunei funcţionări a industriilor creative; restaurarea, conservarea şi promovarea patrimoniului naţional; promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan naţional şi internaţional prin realizările culturii; susţinerea oamenilor de creaţie.

12. M inisterul Sănătăţii: îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin elaborarea şi monitorizarea politicilor, strategiilor şi programelor de acţiune în domeniul sănătăţii care să asigure un acces echitabil la servicii de sănătate de calitate, continue, durabile şi cost-eficiente tuturor cetăţenilor; susţinând şi promovând intervenţiile de protecţie, prevenţie şi promovare a sănătăţii şi modului sănătos de viaţă. 9

13. M inisterul Muncii şi Protecţiei Sociale: definirea, coordonarea şi implementarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniul muncii, al relaţiilor de muncă, al egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, al familiei, al protecţiei sociale şi al persoanelor vârstnice, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor, asigurării coeziunii sociale şi reducerii sărăciei prin asigurarea unui sistem social şi de ocupare de calitate, echitabil şi accesibil pentru toţi cetăţenii.

14. M inisterul Mediului: asigurarea dreptului cetăţenilor la un mediu sănătos, prin îmbunătăţirea calităţii mediului şi utilizarea raţională şi responsabilă a resurselor naturale, având în vedere necesităţile generaţiei actuale şi celor viitoare, prin decuplarea utilizării resurselor naturale şi impactului asupra mediului de creşterea economică şi prin consolidarea şi excluderea riscurilor de corupere în instituţiile de mediu.

15. M inisterul A facerilor Interne: prestarea serviciilor de calitate în domeniul ordinii publice şi securităţii pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, a proprietăţii publice şi private, asigurând o calitate mai bună a vieţii într-un mediu sigur şi transparent.

16. M inisterul Apărării: elaborarea politicii de apărare, conducerea şi coordonarea procesului de construcţie şi dezvoltare a Armatei Naţionale, determinarea în timp util a riscurilor şi ameninţărilor cu caracter militar, precum şi a necesităţilor privind pregătirea sistemului naţional de apărare pentru asigurarea securităţii militare a statului. 10 V. P riorităţi im ediate Guvernul preia mandatul într-un context complicat. Pe plan extern, se atestă propagarea unui val pandemic cauzat de noile tulpini COVID-19, redefinirea relaţiilor economice şi creşterea semnificativă a preţurilor la combustibil şi materii prime. Pe plan intern, recuperarea economică şi pregătirea de un nou val pandemic a fost afectată de guvernare proastă, volatilitate politică şi funcţionarea deficientă a instituţiilor publice. În consecinţă, în primele luni de mandat, Guvernul va prioritiza 4 direcţii de activitate:

1. G estionarea eficientă a crizei san itare cauzate de pandem ia de COVID-19: • Crearea unui consiliu de experţi medici care să furnizeze Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică în comun cu instituţiile specializate ale statului analize şi prognoze ale situaţiei pandemice în Republica Moldova şi în lume, astfel ca deciziile CNESP să fie eficiente, rezonabile şi echitabile, bazate şi pe o analiză amplă a impactului economic şi social; • Crearea în cadrul Centrului de dirijare în situaţii excepţionale a unei celule de comunicare strategică responsabilă pentru implementarea unor campanii de comunicare orientate pe schimbarea de atitudine şi comportament a audienţei-ţinte vulnerabile; • Monitorizarea spaţiului informaţional în vederea combaterii dezinformării şi/sau informării manipulatorii cu privire la situaţia pandemică şi la acţiunile de prevenire a răspândirii infecţiei COVID-19; • Ajustarea continuă şi permanentă a tuturor protocoalelor de tratament şi standardele de proceduri în cazul infecţiei cu COVID-19; • Asigurarea accesului nelimitat, imediat şi gratuit tuturor persoanelor cu simptome clinice sau contacţilor din focare la teste PCR sau rapide antigenice pentru detecţia Coronavirusului de tip nou prin creşterea capacităţii de testare a laboratoarelor publice şi private, inclusiv la domiciliu prin centre mobile de testare şi creşterea numărului locurilor de colectare a analizelor; • Testarea obligatorie şi regulată a personalului medical şi asigurarea intervenţiilor timpurii pentru susţinerea personalului infectat; crearea condiţiilor de recuperare pentru prevenirea epuizării („arderii”) profesionale; • Organizarea accesului rapid şi 100% gratuit la tratament pentru pacienţii cu forme uşoare şi uşor moderate de COVID-19 în condiţii de domiciliu, inclusiv prin elaborarea şi punerea în aplicare a unui mecanism de livrare a medicamentelor compensate la domiciliu, pentru bolnavii solitari sau lipsiţi de îngrijiri de distanţă a familiei; • Organizarea la necesitate a platformelor/punctelor de diagnosticare (pentru tomografie, radiografie, analize clinice) pentru pacienţii care se află în tratament şi supraveghere la domiciliu pentru evaluarea corectă în dinamică a cazurilor de COVID- 19 şi ajustării tratamentului; • Realizarea supravegherii stricte zilnice a focarelor COVID-19; • Ajustarea procedurilor de conduită a supravegherii persoanelor infectate de către medicii de familie şi crearea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat în aceste măsuri în funcţie de numărul persoanelor infectate supravegheate; 11 • Creşterea accesului la servicii medicale, în special al populaţiei rurale, inclusiv prin detaşări uniforme ale personalului medical din instituţie în instituţie; • Asigurare neîntreruptă a sistemului medical cu tot spectrul de medicamente necesare în tratamentul COVID-19 şi echipamente necesare, inclusiv prin utilizarea corectă şi eficientă a asistenţei oferite de Uniunea Europeană şi Banca Mondială; • Elaborarea unui mecanism electronic de evidenţă a tuturor infectaţilor, persoanelor în carantină şi persoanelor vaccinate cu acces tuturor actorilor din sistem pentru o monitorizare mai bună a situaţiei pandemice; • Asigurarea accesului permanent a populaţiei la vaccinuri sigure şi de calitate anti- COVID-19 pentru atingerea imunităţii colective necesare şi stopării răspândirii infecţiei; • Accelerarea campaniei de vaccinare şi crearea unui Call Centru naţional pentru oferirea accesului la informaţie pe perioada campaniei de vaccinare; • Îmbunătăţirea comunicării instituţiilor medicale spitaliceşti cu familiile pacienţilor spitalizaţi, în special în stare critică prin crearea unor puncte de informare accesibile 24/24 • Considerarea consecinţelor comportamentale şi economice în aplicarea oricăror restricţii de sănătate publică, cu consultarea extinsă a părţilor interesate şi asigurarea predictibilităţii aplicării acestora. • Stabilirea unui cadru de susţinere a mediului de afaceri în situaţii excepţionale prin subvenţionarea şomajului tehnic sau a şomajului parţial.

2. D em ararea reform ei ju stiţiei şi pachetul anti-corupţie: • Eliberarea din funcţie a persoanelor din conducerea ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, Cancelariei de Stat, precum şi a structurilor organizaţionale şi a instituţiilor din sfera de competenţă a acestora, inclusiv din serviciile desconcentrate, care s-au manifestat prin ineficienţă în activitate, au comis sau admis ilegalităţi şi promovat grupuri de interese şi/sau au fost implicaţi, contrar legii, în acţiuni de favorizare a partidelor politice sau a concurenţilor electorali, şi numirea, în locul acestora, a unor persoane integre şi profesioniste. • Demararea unei reformei profunde a justiţiei şi a luptei veritabile împotriva marii corupţii, prin eficientizarea activităţii procuraturii şi a instanţelor judecătoreşti în vederea stopării furturilor banilor şi proprietăţii publice, precum şi prin demararea investigaţiilor faţă de persoanele care au comis ilegalităţi majore; • Modificarea legislaţiei cu privire la declararea averilor de către funcţionarii şi demnitarii publici, pentru a exclude declararea averilor la preţuri reduse sau eludarea declarării unor bunuri; • Elaborarea şi adoptarea legislaţiei pentru înăsprirea sancţiunilor pentru infracţiunile de corupţie şi care au legătură cu corupţia, inclusiv în domeniul electoral, precum şi împotriva abuzurilor pentru tergiversarea vădit nejustificată a examinării dosarelor de corupţie; • Introducerea unor mecanisme transparente şi echitabile de alegere şi numire a membrilor CSM şi CSP. 12 • Asigurarea accesului gratuit pentru presă la orice informaţie de interes public; • Modificarea componenţei şi regulamentului de activitate a Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice pentru a asigura activitatea transparentă şi eficientă a acestuia.

3. C reşterea veniturilor populaţiei şi p rotecţia socială a grupurilor vulnerabile: • Creşterea pensiei minime la 2.000 de lei şi elaborarea unui concept de dezvoltare a sistemului de asigurări sociale pe termen mediu; • Majorarea pensiei minime pentru dizabilitate şi a alocaţiilor pentru dizabilitate. Stimularea angajării persoanelor cu dizabilităţi prin revizuirea şi majorarea subvenţiilor existente şi completarea acestora cu o subvenţie pentru transport; • Îmbunătăţirea condiţiilor de pensionare a celor care îngrijesc de persoane cu dizabilităţi severe; • Stimularea antreprenoriatului social prin înlesniri fiscale şi discriminarea pozitivă a întreprinderilor sociale în procesul de achiziţii publice; • Asigurarea accesului pentru încă cel puţin 4000 de bătrâni singuratici la servicii de îngrijire la domiciliu; • Instituirea măsurilor ce vizează amânarea rambursării creditelor şi a altor plăţi aferente, contractate de persoane fizice de la organizaţii creditare nebancare, pentru persoanele aflate în dificultate.

4. R estabilirea finanţării externe: • Iniţierea rectificării bugetului de stat pentru 2021 în vederea identificării surselor pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute în pachetul de suport şi pentru a asigura echitatea distribuirii investiţiilor capitale; • Realizarea condiţiilor necesare pentru accesarea asistenţei macro-financiare din partea Uniunii Europene; • Reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internaţional în vederea încheierii unui nou memorandum de ţară şi securizării finanţării externe pe termen mediu; • Instituirea unui mecanism de monitorizare a executării proiectelor mari şi a absorbţiei fondurilor externe, în special, a celor dedicate pentru combaterea pandemiei şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii; • Mobilizarea instrumentelor de recreditare pentru a minimiza ratele dobânzilor la împrumuturile interne şi externe. 13 VI. Politici sectoriale BUNA GUVERNARE Viziune: Pentru a atinge obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova, Guvernul va asigura o bună guvernare în toate sectoarele. Guvernul va lua decizii într-un mod transparent şi în consultări cu părţile interesate, va adopta reguli şi proceduri rezonabile şi centrate pe om, va cheltui resursele statului cu responsabilitate, va monitoriza implementarea reală şi rapidă a tuturor proiectelor şi va comunica regulat cu cetăţenii. Guvernul va consolida la Cancelaria de Stat o serie de mecanisme pentru asigurarea transparenţei şi integrităţii actului de guvernare. Acţiuni prioritare Creşterea calităţii actului de guvernare • Colectarea şi transparentizarea datelor statistice şi administrative pentru monitorizarea implementării politicilor, serviciilor publice şi proiectelor, inclusiv cu prezentarea grafică a datelor într-o formă uşor de înţeles pentru oameni; • Dezvoltarea capacităţilor pentru întreg ciclul de politici publice, inclusiv, capacităţile de evaluare ex-ante şi ex-post a politicilor; • Consultarea proiectelor de hotărâri şi legi în timp util şi însoţite de analiza impactului de reglementare; • Consolidarea capacităţilor de previziune şi analiză economică şi de coordonare a priorităţilor de politici; • Consolidarea capacităţilor de coordonare a asistenţei externe şi instituirea unei unităţi pentru monitorizarea implementării proiectelor mari, pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor interne şi externe disponibile. • Consultarea pe platforma Consiliului Economic privind identificarea barierelor de dezvoltare pe lanţurile valorice în sectoare specifice ale economiei; • Accesarea expertizei internaţionale pentru promovarea strategică şi eficientă a exporturilor şi investiţiilor de calitate care ar crea locuri de muncă şi ar include Moldova în lanţuri valorice internaţionale; • Asigurarea unui dialog veritabil cu autorităţile publice locale pentru susţinerea dezvoltării localităţilor şi implementarea reală a politicilor anunţate în beneficiul fiecărui cetăţean; • Restructurarea /re-ingineria proceselor de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni şi agenţi economici (de ex. accesarea ajutorului de şomaj, recalcularea pensiilor, eliberarea unor acte şi certificate) din perspectiva utilizatorului, astfel ca regulile să fie simple, clare şi accesibile pentru toţi; • Implementarea livrării proactive a unor servicii publice către cetăţeni şi mediul de afaceri fără necesitatea de a fi solicitate în mod explicit; • Sporirea accesibilităţii serviciilor publice prestate la nivel central prin instituirea centrelor unificate de prestări servicii în parteneriat cu autorităţile locale; • Instituirea unui mecanism unic multinivel de asistenţă şi control al calităţii pentru consumatorii de servicii publice; • Perfecţionarea legislaţiei de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului. Combaterea corupţiei, a monopolurilor, a managementului defectuos în întreprinderile de stat 14 • Atragerea partenerilor străini pentru realizarea unui audit extern al principalelor întreprinderi de stat şi crearea unui plan de acţiuni pentru restructurarea, privatizarea sau lichidarea acestora; • Asigurarea implementării celor mai bune practici de guvernanţă corporativă şi profesionalizarea managementului întreprinderilor de stat. Elaborarea unui program special pentru participarea moldovenilor stabiliţi peste hotare, care deţin competenţele şi experienţa potrivită, în consiliile de administrare şi alte organe de conducere ale întreprinderilor de stat; • Elaborarea şi propunerea unui pachet de modificări legislative pentru reformarea şi responsabilizarea Consiliului Concurenţei şi Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică; • Investigarea tranzacţiilor dubioase care au avut loc prin cesionare/privatizare şi restituirea averii statului, înstrăinată pe căi ilegale (Air Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău, Banca de Economii, gările şi staţiile auto, şi altele); • Eliminarea mecanismelor şi procedurilor ce servesc paravan pentru falsificarea provenienţei mărfurilor prin atribuirea provenienţei autohtone unor mărfuri străine în vederea exportului acestora în statele Uniunii Europene şi Federaţia Rusă. TRANSFORMARE DIGITALĂ Viziune: Trăim într-o perioadă a schimbărilor tehnologice rapide şi a digitalizării multor aspecte ale vieţii. Statul trebuie să fie capabil să valorifice oportunităţile oferite de revoluţia digitală, dar şi să gestioneze riscurile generate de aceasta. Vom încorpora în sistemul public servicii şi instrumente digitale noi, care uşurează viaţa şi activitatea cetăţenilor şi comunicarea lor cu statul. Serviciile publice vor fi regândite şi modernizate cu centrare pe cetăţean, cu mai puţine vizite la ghişeu şi cu mai puţine documente pe hârtie. Acestea trebuie să fie accesibile în egală măsură cetăţenilor din ţară cât şi moldovenilor din diasporă. În acest scop vom eficientiza întreg domeniul identităţii electronice şi vom crea instrumente simple dar sigure de aplicare a semnăturii electronice asigurând în acelaşi timp standardele de securitate necesare. O guvernare modernă trebuie să utilizeze instrumente moderne de lucru. Vom intensifica aplicarea tehnologiilor informaţionale pentru a exclude circuitul documentelor pe hârtie în procesele administrative. Vom asigura incluziunea digitală a autorităţilor locale prin crearea unei platforme digitale cu acces la resursele informaţionale centralizate. Trebuie să încurajăm inovarea şi antreprenoriatul digital. Vom facilita accesul antreprenorilor din acest domeniu la serviciile şi resursele digitale guvernamentale. Vom crea condiţii juridice şi tehnologice pentru stimularea comerţului electronic. Totodată vom consolida capacitatea noastră de defensivă cibernetică şi de gestionare a altor provocări într- un context regional şi global complicat. Acţiuni p rioritare • Reorganizarea serviciilor publice administrative pentru a fi prestate implicit şi prioritar în mod electronic cu rezultatul serviciului livrat în formă de document electronic. Asigurarea accesului la serviciile publice electronice la ghişee fizice pentru persoanele care sunt în imposibilitatea de a accesa serviciile în mod electronic. Introducerea obligativităţii pentru prestatorii de servicii de a informa consumatorii despre posibilitatea şi avantajele canalelor electronice de obţinere a serviciului; • Implementarea serviciilor publice proactive fără solicitarea explicită a acestora de către beneficiari, la declanşarea unor evenimente de viaţă, astfel simplificând interacţiunea 15 oamenilor cu statul (spre exemplu, iniţierea plăţii îndemnizaţiei unice la naşterea copilului fără solicitarea explicită a mamei de obţinere a serviciului); • Excluderea obligativităţii prezentării de către cetăţeni şi antreprenori a actelor/documentelor emise de autorităţi ale statului pe suport fizic la interacţiunea cu autorităţile prin asigurarea accesului la sursele de date administrative pentru autorităţi; • Instituirea unui mecanism de asistenţă pentru cetăţeni şi business în vederea soluţionării cazurilor de abuz şi discriminare din partea autorităţilor manifestat prin nerecunoaşterea valorii juridice a tranzacţiilor efectuate electronic şi prin ne-admiterea documentelor electronice în calitate de probe în instanţe, cu sancţionarea funcţionarilor, care au comis abuzul; • Elaborarea şi implementarea unui mecanism de stimulare a tranzacţiilor electronice atât pentru consumatori, cât şi pentru prestatori de servicii electronice; • Digitalizarea proceselor administrative în administraţia publică şi excluderea hârtiei din circuitul documentelor; limitarea emiterii documentelor pe hârtie doar la solicitarea explicită a cetăţeanului; • Implementarea soluţiei centralizate de arhivare electronică; • Reorganizarea infrastructurii naţionale de servicii de încredere şi identitate electronică în vederea armonizării acesteia cu legislaţia UE şi asigurarea posibilităţii obţinerii de la distanţă, dar în condiţii sigure, a identităţii electronice, precum şi a extinderii facile a acesteia; • Iniţierea implementării mecanismului de recunoaştere mutuală a semnăturilor electronice cu alte state, în special cu principalii parteneri comerciali; • Facilitarea obţinerii identităţii electronice pentru investitori străini, inclusiv prin consulatele Republicii Moldova; • Implementarea unui mecanism unificat de recepţionare şi gestionare a petiţiilor; • Implementarea unui mecanism unificat pentru consultări şi sondaje publice pentru cetăţeni şi antreprenori; • Elaborarea şi implementarea modelelor eficiente de clasificare a datelor, serviciilor şi infrastructurilor tehnologice pe niveluri de sensibilitate şi criticalitate cu scopul eficientizării cheltuielilor pentru crearea şi dezvoltarea resurselor informaţionale şi a aplicării măsurilor proporţionale de securizare conform bunelor practici internaţionale; • Conectarea economiei la sistemele de plăţi on-line internaţionale precum Paypal, Skrill etc. pentru facilitarea comerţului on-line (în mod special a exportului) a companiilor locale; • Stimularea şi facilitarea plăţilor on-line prin valorificarea serviciului guvernamental de plăţi MPay atât pentru serviciile publice cât şi pentru cele comerciale în vederea stimulării comerţului electronic; • Simplificarea procedurilor vamale la exportul on-line şi stimularea serviciilor poştale şi de curierat; • Promovarea şi atragerea în ţară a platformelor de comerţ electronic naţionale şi internaţionale; • Creşterea accesului la internet de bandă largă în zonele rurale şi defavorizate - iniţierea discuţiilor despre dreptul la internet pentru fiecare cetăţean al ţării; • Finalizarea tranziţiei la televiziunea digitală şi asigurarea tuturor persoanelor defavorizate cu echipament necesar pentru aceasta. Reducerea costurilor de acces ale operatorilor TV în sistemul de transmitere digital; • Consolidarea şi extinderea serviciului 112; 16 • Asigurarea cadrului normativ pentru reducerea tarifelor în roaming de care vor beneficia cetăţenii care efectuează călătorii/vizite de scurtă durată în statele din cadrul Parteneriatului Estic; • Implementarea unui cadru eficient de securitate cibernetică pe modelul statelor cu experienţă în acest domeniu; • Consolidarea, extinderea şi fortificarea infrastructurilor digitale din sectorul public, inclusiv a centrelor de date şi reţelelor informaţionale cu aplicarea măsurilor de defensivă cibernetică; • Utilizarea resurselor informaţionale ale prestatorilor de tehnologii din domeniul public în vederea diminuării costurilor cu asigurarea securităţii informaţionale; • Elaborarea şi implementarea unui cadru de inovare tehnologică în sectorul public, inclusiv elaborarea metodologiilor referitoare la dezvoltarea prototipurilor de soluţii digitale şi implementarea proiectelor pilot; • Ajustarea cadrului normativ privind datele personale cu fortificarea mecanismelor tehnologice de protecţie a acestora, inclusiv cu simplificarea exprimării consimţământului subiecţilor de date personale în format electronic interactiv; • Ajustarea cadrului normativ în domeniul digitalizării şi al domeniilor conexe la legislaţia UE; • Valorificarea resurselor juridice, a politicilor şi a stivelor tehnologice digitale ale UE (infrastructură, platforme, servicii) pentru digitalizarea serviciilor publice şi facilitarea transformării digitale pentru integrarea digitală a IMM-urilor de afaceri din Moldova în piaţa digitală a UE; • Studierea şi valorificarea iniţiativelor şi programelor ţărilor UE în domeniul adoptării tehnologiilor de inteligenţă artificială, robotizare, blockchain, smart contracts şi a altor tehnologii emergente pentru modernizarea infrastructurilor digitale din domeniul public şi privat cu scopul livrării serviciilor mai bune, eficienţei operaţionale şi a consolidării capacităţii cibernetice a ţării; • Elaborarea şi adoptarea politicilor de salarizare competitivă a specialiştilor din domeniul TIC din sectorul public şi de stimulare a angajaţilor inovativi. JUSTIŢIE SI ANTI-CORUPŢIE Viziune: Republica Moldova are nevoie de o justiţie dreaptă şi de demararea unei lupte reale împotriva corupţiei. Or aceasta subminează dezvoltarea ţării - fără a combate corupţia, ţara nu se poate dezvolta, iar oamenii vor continua să plece în străinătate. De aceea ne propunem să construim un stat de drept veritabil, cu instituţii funcţionale, care să fie eficiente şi să lupte, în primul rând, cu marea corupţie. Acţiuni prioritare • Elaborarea, adoptarea şi implementarea legii cu privire la evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor sub aspectul emiterii actelor ilegale şi al corespunderii averilor cu veniturile oficiale în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale; • Reformarea Curţii Supreme de Justiţie. Micşorarea numărului judecătorilor şi transformarea ei într-o instanţă de casaţie şi care ar asigura uniformizarea practicii judiciare. Participarea la procesul de selecţie a noilor judecători ai CSJ a experţilor independenţi, inclusiv internaţionali; • Reformarea Procuraturii Anticorupţie (PA) după modelul DNA din România, cu limitarea competenţelor acesteia exclusiv la marea corupţie şi restructurarea Centrului 17 Naţional Anticorupţie. Participarea la procesul de selectare a procurorilor PA a unei comisii independente de experţi, inclusiv internaţionali. PA va dispune de tot instrumentarul, dar şi de independenţa necesară pentru a investiga dosare de mare corupţie; • După reformarea PA, analiza oportunităţii şi, după caz, constituirea Tribunalului (instanţă judecătorească specializată) şi a Curţii de Apel Anticorupţie. Participarea la procesul de selectare a judecătorilor a unei comisii independente de experţi, inclusiv internaţionali. Tribunalul şi Curtea de Apel Anticorupţie vor examina în fond şi, respectiv, în apel dosarele de mare corupţie instrumentate de PA; • Asigurarea numirii şi promovării judecătorilor şi procurorilor de către CSM şi CSP conform unor criterii obiective bazate pe merit, ţinând cont de pregătirea profesională, de integritatea, de competenţele şi eficienţa candidaţilor printr-o procedură transparentă, excluzând imixtiunea factorului politic sau a favoritismului; • Asigurarea verificării eficiente a averilor funcţionarilor publici/demnitarilor de către ANI, inclusiv prin invitarea unei misiuni internaţionale de specialişti care să lucreze împreună cu inspectorii de integritate. Verificarea prioritară a averilor deputaţilor, miniştrilor, judecătorilor, procurorilor şi altor funcţionari şi demnitari de rang înalt sau care deţin funcţii sensibile la săvârşirea actelor corupţionale; • Revizuirea sistemului de instruire iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor şi reorganizarea Institutului Naţional al Justiţiei pentru a crea premisele pentru o îmbunătăţire vizibilă a calităţii actului de justiţie. Creşterea considerabilă a numărului audienţilor; • Elaborarea şi adoptarea legislaţiei în vederea fortificării competenţelor şi capacităţilor SIS în lupta împotriva corupţiei. • Reformarea profundă a legislaţiei de procedură penală, în vederea debirocratizării şi ordonării procesului penal; • Introducerea unui sistem public unic de înregistrare şi evidenţă a dosarelor penale şi contravenţionale, pentru a exclude manipulările cu dosare. Asigurarea efectivă în practică a distribuirii aleatorii a cauzelor în instanţele de judecată; • Excluderea aplicării nejustificate a arestului şi a interceptării ilegale a convorbirilor telefonice. Prevenirea şi investigarea torturii şi a relelor tratamente şi ameliorarea condiţiilor de detenţie din instituţiile de detenţie, inclusiv instituţii psihiatrice şi cele sociale. Finalizarea construcţiei unui nou penitenciar în locul Penitenciarului nr.13; • Consolidarea activităţii Oficiului Avocatului Poporului prin asigurarea independenţei instituţiei şi dezvoltării capacităţilor de promovare şi asigurare a drepturilor omului, inclusiv asigurarea cu un sediu potrivit; • Implementarea procesului de optimizare a hărţii judecătoreşti în vederea asigurării accesului cetăţeanului la justiţie calitativă; • Consolidarea profesiilor juridice în sistemul de drept naţional (avocatura, notariatul, medierea, executorii, experţii judiciari); • Revizuirea cadrului legal în vederea eficientizării activităţii inspecţiilor de profil şi a răspunderii disciplinare/civile/penale a judecătorilor, procurorilor şi a altor actori din sistemul justiţiei; • Promovarea şi consolidarea mecanismelor extra-judiciare de soluţionare a litigiilor; • Implementarea şi consolidarea utilizării tehnologiilor informaţionale în sectorul justiţiei; • Îmbunătăţirea sistemului de efectuare a expertizelor, pentru a preveni tergiversarea procedurilor; 18 • Convenirea cu Uniunea Europeană asupra instituirii unui mecanism de diagnostic, monitorizare şi sprijin pentru statul de drept din Republica Moldova. Prin sistemul respectiv (similar Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) implementat în România şi în Bulgaria în 2007), se va asigura o evaluare periodică şi obiectivă a rezultatelor reformării sectorului justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. ECONOMIE SI ANTREPREN ORIAT Viziune: În anul 2020, pandemia şi seceta au lovit direct în economia ţării şi bunăstarea cetăţenilor, iar lipsa de răspuns din partea statului a agravat criza sanitară, economică şi cea socială. În timp ce majoritatea Guvernelor au acţionat decisiv, intervenţiile autorităţilor din Moldova au fost prea lente, insuficiente şi birocratice ceea ce a şi dus la situaţia în care domenii întregi precum HORECA, turismul local şi extern, transportul, comerţul să ajungă la pragul de faliment. Prioritatea zero a Guvernului este să ajute economia să se pună pe picioare. Pe termen mediu, ne propunem să creăm condiţii pentru ca întreprinderile să se ajusteze cât mai repede noilor realităţi economice şi să crească competitivitatea produselor şi serviciilor sale. Ţara noastră va deveni bogată şi oamenii noştri vor trăi mai bine doar atunci când vor exista mai multe întreprinderi şi companii de succes. Acţiuni p rioritare Economie, Mediul de Afaceri si Fiscalitate • Reducerea substanţială a birocraţiei în relaţia statului cu mediul de afaceri; • Simplificarea regulilor de gestiune financiară pentru antreprenori, inclusiv acceptarea cecurilor de casă şi control, a bonurilor fiscale în calitate de documente care confirmă cheltuielile şi acceptarea facturilor scanate şi trimise electronic ca dovadă contabilă, etc.; • Adoptarea Declaraţiei Drepturilor Micului Business prin care statul îşi va lua un angajament de asigurare a regulilor de joc egale în domeniul afacerilor; • Reducerea controalelor, a cerinţelor de raportare şi asigurarea implementării legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, corelată cu investigarea efectivă a fraudelor şi evaziunii fiscale de proporţii. • Introducerea obligativităţii tuturor organelor de control să utilizeze Registrul de Stat al Controalelor la planificarea şi desfăşurarea controalelor la agenţii economici. • Evaluarea, consolidarea şi eficientizarea programelor de susţinere a ÎMM şi mediului de afaceri (PARE 1+2, Programul Femei în Afaceri, Programul Start pentru Tineri, Fondul de Garantare a Creditelor, Programul Gestiune Eficientă a Afacerilor, Programul de Susţinere a Digitalizării Afacerilor etc.) pentru a reduce şi a simplifica procedurile birocratice de accesare a acestora, inclusiv a celor în curs de dezvoltare (Programul de Suport „A doua şansă”, Programul de susţinere a turismului în mediul rural, etc); • Crearea cadrului legal pentru dezvoltarea pieţei financiare şi activitatea fondurilor de investiţii, crowdfunding, angel investors. Crearea Fondului de Antreprenoriat şi Creştere Economică - un fond local de investiţii care să ofere diverse tipuri de finanţare pentru creşterea întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv încurajarea creării întreprinderilor noi; • Implementarea standardelor UE ce ţin de evidenţa TVA la importul de servicii. Implementarea regimului de taxare inversă a TVA-ului care ar rezulta în eliminarea plăţii TVA la importul de serviciu (TVA spre deducere) şi respectiv afectează nejustificat lichiditatea companiilor; 19 • Consolidarea cadrului normativ, instituţional şi a suportului pentru dezvoltarea ZEL- urilor, a Platformelor Industriale Multifuncţionale, a Parcurilor Industriale, Incubatoarelor de Afaceri şi a Portului Internaţional Giurgiuleşti; • Simplificarea mecanismului de închidere//falimentare a întreprinderilor; • Prioritizarea achiziţiilor publice în domeniul alimentaţiei publice către micile întreprinderi din sectorul HORECA; • Implementarea programelor pentru pregătirea personalului la locul de muncă, recunoaşterea rapidă a calificărilor; • Introducerea în Codul Muncii a unui capitol dedicat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici cu proceduri simplificate de gestionare a personalului, cerinţe minime şi raportare simplificată; • Adoptarea regulilor pentru încurajarea tranzacţiilor fără numerar, inclusiv prin acordarea unor facilităţi pentru acest tip de tranzacţii; • Promovarea iniţiativelor de deoffshorizare a economiei: interzicerea participării companiilor off-shore la achiziţii publice şi neadmiterea acestora în calitate de acţionari în domeniile de securitate naţională precum energetică, transport, asigurări, piaţa media, etc.; • Reducerea numărului de documente confirmative (adeverinţe, extrase, certificate, duplicate etc.) ca efect a valorificării platformei guvernamentale de schimb de date; • Simplificarea raportării fiscale prin reducerea numărului de rapoarte şi a complexităţii acestora prin preluarea automatizată a datelor din sursele de date administrative; • Punerea în funcţiune a fiscalizării electronice prin monitorizarea electronică a vânzărilor şi înlocuirea bonurilor fiscale pe hârtie cu bonuri fiscale electronice, astfel creând condiţii pentru dinamizarea comerţului electronic; • Stimularea creării serviciilor electronice private prin facilitarea reutilizării platformelor digitale guvernamentale de către sectorul privat; • Asigurarea accesului facil investitorilor străini în baza identităţii lor electronice la instrumentele digitale oferite de stat antreprenorilor, inclusiv la Portalul Antreprenorului, Cabinetul contribuabilului, Portalul Unic de Raportare şi altele. Infrastructura Calităţii si Protecţia Consumatorului • Susţinerea agenţilor economici să beneficieze în măsură mai mare de oportunităţile de export oferite de Acordul de Liber Schimb cu UE prin reglementarea adecvată a standardelor de calitate şi realizarea de investiţii în reţeaua de laboratoare şi infrastructura de calitate; • Revizuirea legislaţiei şi implementarea măsurilor pentru îmbunătăţirea siguranţei alimentelor, inclusiv introducerea sistemelor de trasabilitate animală şi acreditarea laboratoarelor pentru produse de origine animală; • Asigurarea controlului riguros la importul de produse alimentare în Republica Moldova şi neadmiterea livrării şi punerii în circulaţie a produselor care afectează sănătatea populaţiei, inclusiv prin adoptarea unui mecanism de evaluare a riscurilor care ar permite identificarea şi verificarea fizică a 10% din produsele agro-alimentare; • Eficientizarea funcţionării Agenţiei pentru Protecţia Consumatorului şi Supravegherea Pieţei, asigurarea controlului preventiv, dar şi reacţia în timp util la alertele şi plângerile consumatorilor; • Crearea mecanismului legal şi operaţional pentru asigurarea verificării pe tot lanţul valoric a trasabilităţii până la producător a produselor alimentare livrate în cadrul achiziţiilor către instituţiile publice, în special instituţiile de învăţământ; 20 • Perfecţionarea legislaţiei şi aprobarea procedurilor clare şi eficiente în domeniul reţinerii, retragerii de pe piaţă, interzicerii plasării pe piaţă a produselor alimentare neconforme şi/sau periculoase şi/sau punerea sub interdicţie veterinară cu eliminarea elementelor ce conferă putere discreţionară factorilor de decizie implicaţi în proces. INFRASTRUCTURĂ SI DEZVOLTARE REGIONALĂ Viziune: Ne propunem să creştem ritmul de implementarea proiectelor de infrastructură şi să creştem calitatea lucrărilor publice. Populaţia, cât şi mediul de afacere, trebuie să beneficieze de drumuri calitative, canalizare şi apeducte, conectare la gaz, transport şi energie la preţuri bune, acces la internet pentru toţi. O prioritate separată este dezvoltarea infrastructurii în satele noastre. Ne propunem să creăm un fond de 2 mlrd MDL anual pentru proiecte la nivel local care să ajute primăriile să dezvolte infrastructura locală. Proiectele mari de infrastructură şi dezvoltare regională pentru perioada 2021 - 2025 • Vom construi sau reabilita 3.000 km de reţele centralizate de apă şi canalizare. • Vom construi 2 spitale regionale moderne - la Cahul şi la Bălţi. • Vom reabilita şi repara toate drumurile naţionale care se află în stare rea şi foarte rea - 2.800 km. Vom reabilita şi repara 3.000 km de drumuri şi străzi rurale. • Toate şcolile şi grădiniţele vor avea WC-uri şi sisteme sanitare moderne. • Vom instala sau reabilita sistemul de iluminat modern pe 10.000 km de străzi şi drumuri comunale. • Vom renova cel puţin 500 de grădiniţe şi vom extinde serviciile de creşe-grădiniţe. • Vom construi cale ferată europeană până la Chişinău. • Vom construi 2 poduri peste Prut (Ungheni şi Leova) şi 1 pod peste Nistru (Iampol- Cosăuţi). Vom reabilita podul Giurgiuleşti-Galaţi. • Vom finaliza construcţia staţiei electrice de tip back-to-back la Vulcăneşti şi a liniei de transport între Vulcăneşti şi Chişinău. • Vom asigura funcţionalitatea gazoductului Iaşi-Ungheni. • Vom construi sau reabilita 9 staţii de epurare în oraşele Edineţ, Soroca, Orhei, Ungheni, Hînceşti, Comrat, Străşeni, Ceadîr-Lunga şi Cahul. • Vom asigura reabilitarea termică şi reparaţia faţadelor la 20% din blocuri din ţară. • Vom facilita dezvoltarea transportului modern în principalele oraşe din ţară - Chişinău, Bălţi, Cahul, Soroca, Orhei, Edineţ. • Vom construi poligoane moderne de stocare a deşeurilor în toate regiunile ţării şi vom implementa sortarea şi reciclarea deşeurilor. • Vom examina fezabilitatea reabilitării aeroporturilor regionale Bălţi-Leadoveni şi Mărculeşti. • Vom repara capital nodul hidrotehnic Costeşti-Stînca Infrastructură şi transport • Creşterea transparenţei şi a pregătirii adecvate a tuturor proiectelor de infrastructură, astfel ca ele să aducă randament economic şi social; • Promovarea soluţiilor de monitorizare strictă a implementării lucrărilor pentru a asigura calitatea şi durabilitatea proiectelor de infrastructură; • Depolitizarea alocărilor pentru construcţia drumurilor, în mod special în cadrul programului de reabilitare a drumurilor locale şi implicarea plenară a reprezentanţilor APL în procesul decizional; 21 • Iniţierea de mari proiecte de infrastructură a drumurilor; continuarea discuţiilor cu BERD şi BEI pentru conectarea nordului (Otaci) şi sudului ţării (Giurgiuleşti) prin reţele de drumuri moderne şi calitative; • Reabilitarea, de comun acord cu autorităţile ucrainene, a tronsonului de Cale Ferată din Basarabeasca - Berezyne, care să asigure o conexiune feroviară sigură cu Ucraina; • Creşterea bugetului pentru asigurarea unei infrastructuri rutiere sigure - reabilitarea indicatoarelor şi marcajelor şi responsabilizarea instituţiilor pentru utilizarea acestor resurse; • Includerea unei priorităţi separate de reabilitare a podurilor, în mod special, a celor în stare gravă, din toată ţara în programele de reabilitare a drumurilor; • Excluderea interdicţiei la importul de piese auto uzate; • Realizarea acţiunilor prevăzute de Acordul privind Spaţiul Aerian Comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre şi Republica Moldova în scopul obţinerii drepturilor ce ţin de libertatea a 5-a a aerului pentru operatorii aerieni naţionali; • Consolidarea eforturilor întru realizarea acţiunilor necesare pentru excluderea operatorilor aerieni naţionali din Lista comunitară a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicţii de exploatare pe teritoriul Uniunii Europene; •Asigurarea cadrului normativ privind eliminarea barierelor birocratice la obţinerea actelor permisive în construcţii; •Armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene; •Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor şi promovarea reformei de gestionare a fondului locativ. Energetică •Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie: urgentarea realizării proiectului de construcţie a LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău şi a staţiei de tip nou care va asigura interconectarea asincronă între Sistemul Electroenergetic al Republicii Moldova şi Sistemul Electroenergetic al României şi modernizarea staţiei existente Chişinău. Iniţierea proiectului de interconectare Bălţi - Suceava; •Asigurarea îmbunătăţirii calităţii serviciilor de alimentare centralizată cu energie termică (continuarea proiectelor SACET Chişinău şi SACET Bălţi); •Asigurarea cadrului normativ atractiv pentru crearea condiţiilor propice pentru dezvoltarea pieţelor energetice competitive (cu rezultate de eficienţă energetică, performanţă energetică a clădirilor, energie regenerabilă şi energie curată); • Conectarea gazoductelor din Nordul şi Sudul ţării şi lansarea proiectelor de construcţie a depozitelor subterane pentru creşterea securităţii aprovizionării cu gaze; •Atragerea fondurilor europene pentru proiecte de izolare termică a blocurilor de locuit în vederea reducerii pierderilor de căldură şi a costurilor de întreţinere achitate de locatari. SĂNĂTATE Viziune: În perioada de criză pandemică, sistemul naţional de sănătate şi-a developat şi mai mult neajunsurile şi ineficienţa. Cu un personal medical dedicat, care a luptat din răsputeri să salveze cât mai mulţi bolnavi, dar cu un sistem spitalicesc fragmentat, cu infrastructură veche, cu cazangerii încă pe cărbune, cu echipamente de 50 de ani, cu o medicină de familie fără medici, cu un sistem de sănătate publică care în urma unor reforme a disponibilizat sute de medici, cu un sistem de achiziţii birocrat şi greoi, corupt în multe cazuri, cu influenţe politice la numirea în funcţie a conducătorilor, cu plăţi în plicuri şi gestionare ineficientă, sistemul 22 este la un pas de a cădea în colaps. Pentru a putea depăşi această criză majoră în care se află sistemul de sănătate este nevoie de un set de obiective, menite nu doar să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei de moment, dar la resetarea şi modernizarea sistemului, oferirea unui acces real pacienţilor la servicii medicale, medicamente şi soluţii viabile de tratament şi prevenţie, dar şi oferirea condiţiilor de muncă adecvate personalului medical, în care să-şi poată îndeplini cu satisfacţie munca, iar actul medical să fie unul de calitate. Gestionarea crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19 este o prioritate imediată la nivel de guvern. În afară de aceasta, politicile de sector mai vizează o serie de domenii şi acţiuni. Acţiuni p rioritare Măsuri de luptă cu corupţia • Lupta fermă cu schemele de corupţie şi de furt al banului public din sector, cu deconspirarea schemelor din domeniul farmaceutic, al producerii şi vânzării anabolizantelor, achiziţiilor publice; • Combaterea fenomenului plăţilor informale pentru serviciile de sănătate prin modernizarea guvernanţei şi managementului instituţiilor medicale din ţară; • Crearea Corpului de Control al ministrului; • Fortificarea instituţiei avertizorului de integritate ca suport juridic şi protecţie extinsă pentru cei care semnalează nelegalităţile, corupţia, plăţile neformale sau încălcarea regulilor sanitare în instituţiile medicale. Depolitizarea sistemului de sănătate • Stoparea procesului de numire a conducătorilor agenţiilor şi instituţiilor medicale pe criterii politice; • Revizuirea mecanismului de organizare a concursurilor pentru posturile de conducători cu accent pe competenţe profesionale şi calităţi de lider/manager, integritate, meritocraţie şi depolitizare a medicinii. Debirocratizarea sistemului de sănătate • Eficientizarea circuitului pacientului în sistem şi simplificarea procedurilor pentru a majora accesul oamenilor la servicii de sănătate; • Elaborarea criteriilor stricte şi clare de etapizare şi transfer al pacientului în sistem de la un nivel la altul; • Integrarea tuturor sistemelor informaţionale existente din medicină şi gestionarea lor prin intermediul unui centru informaţional în sănătate/e-Sănătate; • Transparentizarea datelor din sănătate (datelor deschise). • Implementarea conceptului de fişă electronică unică medicală a pacientului, accesibilă la necesitate pentru toate instituţiile şi laboratoarele medicale (publice şi private); • Implementarea reţetei medicale electronice. Politici de personal •Îmbunătăţirea mecanismelor de recrutare, menţinere şi dezvoltare a resurselor umane în sănătate şi fortificarea capacităţii autorităţilor naţionale, locale şi instituţionale implicate în gestionarea resurselor umane; • Dezvoltarea mecanismelor de planificare a personalului medical, reorganizarea sistemelor postuniversitare, de instruire continuă şi pregătire bazate pe competenţe care să corespundă necesităţilor curente şi viitoare ale sistemului de sănătate naţional; creşterea accesibilităţii educaţiei medicale de calitate, inclusiv în afara ţării; 23 •Acordarea de beneficii sociale lucrătorilor sistemului de sănătate, facilităţi pentru zonele rurale sau defavorizate şi unele specialităţi; majorarea indemnizaţiei pentru tineri specialişti, inclusiv prin compensarea cheltuielilor pentru locuinţe şi transport; oferirea bonusului “rural” pentru medicii de familie ce merg în zone izolate cu lipsă acută de medici; • Majorarea salariilor medicilor şi farmaciştilor, cadrelor medicale cu studii medii medicale şi farmaceutice, şi altor lucrători din domeniu, astfel ca ele să devină cu adevărat atractive şi echitabile; •În comun cu autorităţile locale, identificarea şi asigurarea cu spaţii corespunzătoare pentru activitatea medicală rurală şi creare de farmacii. Modernizarea sistemului de sănătate: • Finalizarea şi aprobarea Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2022-2032; • Implementarea unui Program Naţional de Modernizare a instituţiilor medicale, finanţat din bugetul de stat şi cu participarea partenerilor străini, în vederea renovării, dotării, şi restructurării tehnice, logistice şi informaţionale a instituţiilor medicale, în special raionale cu scopul de a asigura accesul întregii populaţii la tratament în regim de urgenţă şi de a reduce mortalitatea pacienţilor aflaţi în stare critică, cu accent pe evenimente de criză şi pandemice, cât şi a monitorizării eficiente şi în timp optim a pacienţilor cronici; • Elaborarea conceptului de modernizare şi regionalizare a serviciului spitalicesc, dotarea cu echipamente moderne, aplicarea metodelor inovaţionale, desconcentrarea unor servicii, şi ca efect, îmbunătăţirea calităţii şi accesului pacienţilor la serviciile spitaliceşti; • Construcţia a două spitale regionale la Bălţi şi Cahul care să ofere acces locuitorilor din nordul şi sudul ţării la servicii medicale de înaltă performanţă; punerea în funcţiune a spitalului din Vorniceni; • Stimularea utilizării inovaţiilor în medicină, inclusiv soluţiilor de telemedicină; • Dezvoltarea modernă a serviciilor comunitare, geriatrice, paliative şi de reabilitare; organizarea şi punerea în funcţiune a mai multor secţii pentru bătrâni în spitale de îngrijiri cronice, inclusiv secţii pentru servicii paliative, astfel ca bolile cronice să fie tratate cât mai aproape de casă; • Sporirea rolului Fondatorului, în special în cazul autorităţilor publice locale în modernizarea instituţiilor medicale publice; • Explorarea şi sprijinirea oportunităţilor de dezvoltare a serviciilor de reabilitare prin atragerea investiţiilor în domeniu şi modernizarea infrastructurii existente (ape curative, zone de turism, centre de recuperare şi balneologie, etc.). Accesul, calitatea şi siguranţa medicamentelor şi consumabilelor medicale •Aprobarea listei medicamentelor esenţiale în baza listei-model a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (cele mai eficiente şi sigure medicamente într-un sistem de sănătate aprobate de fiecare ţară); • Revizuirea politicilor de formare a preţurilor la medicamente şi de achiziţionare a acestora; • Perfecţionarea mecanismului de compensare, extinderea listei de medicamente compensate, includerea medicamentelor esenţiale din lista-model OMS, precum şi în conformitate cu protocoalele clinice naţionale, eficienţa cărora este demonstrată prin evaluarea tehnologică în sănătate; • Elaborarea unui mecanism direct de compensare a insulinei şi a dispozitivelor medicale pentru diabetici; 24 •Asigurarea accesibilităţii medicamentelor la pacientul rural prin intermediul unei reţele de stat pe principii de asistenţă farmaceutică bazată pe bune practici; • Revizuirea cadrului legal cu privire la modalitatea de comercializare a medicamentelor, a medicamentelor fără prescripţie medicală (OTC), a aspectului de concurenţă sau monopol şi a accesului populaţiei la medicamente calitative şi sigure în concordanţă cu cerinţele aquis-lui comunitar; • Facilitarea procesului de înregistrare a medicamentelor pe piaţa farmaceutică pentru creşterea numărului de medicamente eficiente şi calitative incluse în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor; • Organizarea supravegherii circulaţiei medicamentelor pe piaţa naţională pentru identificarea stocurilor şi prevenirea deficitului lor; • Crearea politicilor de susţinere a producătorilor autohtoni în vederea asigurării securităţii farmaceutice. Calitatea serviciilor medicale • Crearea unui sistem modernizat de evaluare şi acreditare a tuturor instituţiilor medicale din ţară; crearea Centrului Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate în calitate de agenţie independentă; •Îmbunătăţirea comunicării instituţiilor medicale cu pacientul prin crearea unui mecanism de feedback axat pe calitatea serviciilor prestate/primite, adresărilor, circulaţiei informaţiei şi integrarea acestuia ca instrument obligatoriu în evaluările profesionale periodice şi de acreditare; • Elaborarea ghidurilor de bună practică (standarde, protocoale medicale, proceduri operaţionale etc.) pentru a uniformiza practica medicală şi pentru a o face mai puţin vulnerabilă cu publicarea tuturor materialelor, ordinelor de ministru şi reglementările care privesc sistemul medical pe o platformă comună pentru ca standardele de bună practică să fie aplicate adecvat, unitar şi predictibil în toate instituţiile din Republica Moldova. Consolidarea capacităţii sistemului de sănătate • Gestionare transparentă şi eficientă a bugetului sistemului de sănătate, în special a Fondului de Asigurări Obligatorii de Asistenţă Medicală; • Reformatarea sistemului de achiziţii publice în medicină şi racordarea lui la necesităţile sistemului, combaterea corupţiei în procurarea de servicii şi echipamente medicale şi asigurarea utilizării eficiente a banului public; • Fortificarea sistemului de asistenţă medicală primară prin centrarea lui pe nevoile pacientului şi comunităţii, a accesului cetăţenilor la servicii esenţiale de sănătate; • Reducerea inechităţii sociale prin intermediul consolidării capacităţii asistenţei medicale primare şi a parteneriatului cu comunităţile şi autorităţile locale; •Asigurarea unei continuităţi reale şi durabile în prestarea serviciilor de sănătate cu accent pe individ, familie şi comunitate; • Fortificarea Programelor Naţionale cu accent pe nevoile pacientului oncologic, cardiac, etc., cât şi pe acţiuni imediate concentrate pe măsuri de prevenire şi detecţie a maladiilor în stadii incipiente în vederea reducerii mortalităţii şi poverii asupra sistemului de sănătate; •Asigurarea accesului cetăţenilor la servicii de urgenţă corespunzătoare, precum şi la mijloace de transport specifice, care să satisfacă, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, nevoia de tratament şi transport medical; 25 •Asigurarea dezvoltării durabile a cooperării intersectoriale şi promovarea integrării aspectelor de sănătate în toate politicile statului; •Ameliorarea relaţionării întregului corp medical cu pacientul cu accent pe aspectul empatic şi deontologic cu pacientul. Sănătatea publică • Revizuirea cadrului normativ în vederea asigurării funcţionalităţii serviciului de sănătate publică; • Sporirea capacităţii de intervenţie în acţiuni de sănătate publică, prin creşterea numărului de posturi alocate la rezidenţiat la specializările epidemiologie, sănătate publică şi identificarea măsurilor de atragere şi menţinere a specialiştilor în sistem (stimulente salariale şi alte măsuri); • Realizarea Registrelor Naţionale de Boli ca formă standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratamentul cazurilor, şi profilul pacientului cu scop de ghidare a măsurilor unificate de prevenţie, screening şi control al bolilor; • Fortificarea sistemului de supraveghere de stat a bolilor transmisibile; •Asigurarea controlului deplin al maladiilor infecţioase cu impact major asupra sănătăţii publice, în special a tuberculozei şi HIV/SIDA prin crearea unui acces larg la intervenţii specializate, precum şi sporirea capacităţii de pregătire pentru ameninţări şi urgenţe la adresa sănătăţii publice; •Aplicarea mecanismului de formare a preţurilor la comercializarea cu amănuntul a ţigaretelor; • Micşorarea limitei cantităţii de nicotină în 1ml de lichid în ţigaretele electronice; • Reintroducerea restricţiilor de promovare pentru dispozitivele şi accesoriile de utilizare, reîncărcare şi încălzire a tutunului; • Dezvoltarea programelor de promovare a sănătăţii şi modului sănătos de viaţă, bazate pe principii de angajament şi oferirea beneficiilor reale prin crearea unor condiţii mai bune pentru sănătate, îmbunătăţirea educaţiei pentru sănătate şi sprijinirea alegerilor sănătoase; •Asigurarea prevenirii şi controlului bolilor nontransmisibile prin promovarea sănătăţii, educaţiei pentru sănătate şi stilului de viaţă sănătos, cât şi bunelor practici, prin abordarea principalilor factori de risc care influenţează starea de sănătate, cum ar fi alimentaţia, drogurile, alcoolul, tutunul; • Implementarea mecanismelor de verificare a produselor alimentare (semaforizarea/etichetarea cromatică). PROTECŢIA SOCIALĂ SI MUNCA Viziune: Oamenii nu vor avea încredere în stat şi speranţă în ziua de mâine atât timp cât statul nu va asigura cele mai bune condiţii pentru realizare profesională şi muncă, o bătrâneţe demnă pentru cei care au muncit şi ajutor pentru cei care sunt vulnerabili sau în dificultate. Pe piaţa muncii, ne confruntăm cu situaţia când specialiştii nu-şi găsesc rostul şi pleacă în căutare de locuri de muncă peste hotare, iar angajatorii nu găsesc cadre calificate. La pensionare, mulţi sunt nevoiţi să trăiască cu o pensie care nu acoperă nici minimul de existenţă, iar 170.000 de oameni au pensie mai mică decât 1 200 de lei. Oamenii vulnerabili sunt deseori prinşi într-un cerc vicios de sărăcie şi vulnerabilitate, iar ajutoarele statului nu întotdeauna ajung la cei mai nevoiaşi. Creşterea economică şi gestionarea corectă a banului public va permite şi majorarea plăţilor sociale, iar administrarea depolitizată şi transparentă 26 a sistemului social va permite ca acestea să ajungă la destinaţie şi să ajute oamenii să se simtă protejaţi de stat. Acţiuni prioritare Munca • Dezvoltarea şi implementarea strategiilor şi politicilor de creştere a productivităţii muncii; • Implementarea politicilor de creştere a calităţii resurselor umane, prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea şi punerea în aplicare a strategiilor de învăţare de-a lungul vieţii; • Eficientizarea proceselor de facilitare a angajării în câmpul de muncă a şomerilor, a tinerilor, a persoanelor cu dizabilităţi; • Stimularea creării de locuri de muncă decente în sate; • Definirea şi implementarea unei strategii de atragere a salariaţilor din diaspora în întreprinderile din Republica Moldova, inclusiv prin implementarea unui sistem de potrivire şi echivalare a meseriilor şi posturilor; •Adoptarea unui mecanism de creştere dinamică a salariului minim pe economie, bazat pe dreptul salariaţilor la un trai decent, productivitatea muncii, creşterea economică şi creşterea salariului mediu; • Elaborarea şi implementarea unei Strategii naţionale de combatere a fenomenului „muncii la negru” şi a „muncii la gri” şi de achitare a salariilor „în plic”; • Promovarea principiului remunerării egale pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi; • Definirea unui standard de referinţă pentru coşul de consum pentru un trai decent; • Promovarea dialogului social, a negocierilor colective, a convenţiilor colective şi contractelor colective de muncă între sindicate şi patronate pentru condiţii de muncă decente şi o remunerare decentă şi echitabilă; • Dezvoltarea capacităţii Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective în ceea ce priveşte examinarea şi avizarea proiectelor de acte normative din domeniul muncii; • Stabilirea unui cadru de informare şi consultare a salariaţilor pe subiecte de interes economic în întreprinderile medii şi mari; • Crearea mecanismelor extrajudiciare de soluţionare a litigiilor individuale de muncă; •Îmbunătăţirea legislaţiei şi a practicii în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, inclusiv prin ajustarea legislaţiei la Directivele Uniunii Europene şi Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii; •Îmbunătăţirea legislaţiei şi a practicii în domeniul inspecţiei muncii; • Stabilirea unui cadru de susţinere a mediului de afaceri în situaţii excepţionale prin subvenţionarea şomajului tehnic sau al şomajului parţial; • Promovarea programelor flexibile de muncă în interesul salariaţilor cu copii, astfel ca părinţii să poată face faţă sarcinilor de serviciu şi responsabilităţilor de familie; •Încurajarea deschiderii serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori. Protecţia socială • Creşterea pensiei minime până la 2000 lei pe lună şi racordarea continuă a cuantumului la minimul de existenţă; • Implementarea unui mecanism de creştere a pensiilor în baza creşterii economice şi ţinând cont de majorarea salariului mediu; 27 • Recalcularea pensiei cât şi comprimarea graficului de recalculare pentru pensionarii care continuă să lucreze şi să contribuie la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat; •Ajustarea condiţiilor de pensionare în anumite profesii cu scopul creşterii echităţii sociale a sistemului public de pensii; •Asigurarea sustenabilităţii sistemului de pensii prin atragerea investiţiilor şi crearea locurilor noi de muncă, prin combaterea fenomenului salariului în plic, inclusiv prin analiza amplă a impozitelor salariale; • Crearea pentru vârstnici a unui program de asistenţă socială - Fondul de Argint, care va oferi servicii de sprijin şi îngrijire, cantine sociale şi un prânz cald pe zi pentru pensionarii aflaţi în sărăcie şi pensionarii singuri, precum şi asistenţă informaţională şi juridică pentru accesarea serviciilor publice; • Majorarea salariului minim în sectorul public cel puţin până la minimul de existenţă pentru persoanele apte de muncă; • Majorarea scutirii personale la 32.400 lei pentru ca să acopere valoarea salariului minim pe sectorul real; • Majorarea ajutorului pentru copiii din familii social vulnerabile până la cel puţin 1000 de lei pe lună; • Orientarea ajutorului social pentru familii cu copii şi bătrâni singuratici şi revizuirea condiţiilor programului pentru a asigura că programul nu descurajează angajarea în câmpul muncii pentru cei care pot munci; • Revizuirea Venitului Lunar Minim Garantat de Stat, care este utilizat la plata ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului prin aplicarea unei formule care să reflecte costurile reale pentru minimul de existenţă; • Evaluarea modalităţii de determinare a dizabilităţii şi capacităţii de muncă, în special al gradului de dizabilitate, modalitatea şi procedurile de examinare; • Majorarea salariului angajaţilor din domeniul asistenţei sociale, în special al asistenţilor sociali şi ai celor din instituţii rezidenţiale cu caracter social; • Susţinerea instrumentelor moderne de plasare în câmpul muncii şi identificare a locurilor de muncă potrivite, inclusiv pentru reintegrarea profesională a cetăţenilor reveniţi de peste hotarele ţării în legătură cu criza pandemică; • Negocierea în continuare a unor noi acorduri bilaterale de securitate socială cu statele de destinaţie a lucrătorilor migranţi; • Majorarea pensiei minime pentru dizabilitate şi a alocaţiilor pentru dizabilitate. Stimularea angajării persoanelor cu dizabilităţi prin revizuirea şi majorarea subvenţiilor existente şi completarea acestora cu o subvenţie pentru transport; • Stimularea antreprenoriatului social prin înlesniri fiscale şi discriminarea pozitivă a întreprinderilor sociale în procesul de achiziţii publice; •Asigurarea cu dispozitive şi tehnologii asistive necesare a persoanelor cu dizabilităţi de vedere, auz şi locomotorii; •Îmbunătăţirea condiţiilor de pensionare a celor care îngrijesc de persoane cu dizabilităţi severe; • Formarea interpreţilor de limbaj mimico-gestual şi asigurarea serviciilor de traducere mimico-gestuală la nivel naţional; • Implementarea unui program naţional pentru accesibilizarea instituţiilor şi spaţiilor publice pentru persoanele cu dizabilităţi; •Îmbunătăţirea accesului la educaţie de calitate a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi; • Extinderea pachetului minim de servicii sociale şi majorarea finanţării acestor servicii din bugetul de stat; 28 • Majorarea şi indexarea indemnizaţiei pentru veteranii de război şi veteranii acţiunilor de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova; • Protejarea persoanelor împovărate de datorii mici de executări abuzive a locuinţei şi a altor bunuri de primă necesitate prin revizuirea Codului de Executare; • Reglementarea mai dură a sectorului de microfinanţare şi protejarea persoanelor social vulnerabile; FINANŢE PUBLICE Viziune: Multiplele crize prin care a trecut Republica Moldova, dar şi implementarea programelor guvernamentale anterioare au demonstrat că sistemul bugetar nu este suficient de dezvoltat pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor. Principala cauză a acestei situaţii fiind lipsa unei relaţii efective dintre rezultatele aşteptate şi resursele alocate pentru realizarea acestora. Guvernul va fortifica mecanismele de alocare a resurselor în strictă conformitate cu priorităţile strategice ale Republicii Moldova, pe proiecte care demonstrează îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor şi a mediului de afaceri. În acest context pe perioada de mandat vor fi întreprinse măsuri pentru respectarea disciplinei bugetar-fiscale şi sporirea capacităţii de management a riscurilor bugetare cu scopul asigurării unei executări stabile şi eficiente a programelor bugetare. Instituţiile publice vor aplica cu stricteţe principiile bunei guvernări şi cerinţele privind controlul financiar public intern. Politicile de impozitare vor deveni mai previzibile pentru afaceri şi vor fi excluse abuzurile din partea organelor fiscale. Fără a aduce prejudicii proceselor de colectare a impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat va exclude practicile injuste şi inechitabile din administrarea fiscală faţă de agenţii economici. Alături de fortificarea capacităţii de colectare a taxelor în vamă, vor fi implementate mecanismele de reducere a costurilor pentru business cu efectuarea procedurilor vamal. Acţiuni p rioritare Politici bugetare • Implementarea deplină a bugetării pe bază de performanţă şi în strictă concordanţă cu priorităţile strategice ale Republicii Moldova pe întreg sistemul bugetar; • Implementarea efectivă a sistemului de control intern managerial în entităţile publice prin sporirea capacităţii entităţilor publice, fortificarea mecanismelor de raportare pe indicatorii de performanţă a acestora şi sporirii responsabilităţii conducătorilor pentru atingerea rezultatelor planificate; • Negocierea distribuţiei alocaţiilor către autorităţile locale în format participativ larg cu dezbateri premergătoare etapelor politice din cadrul legislativului, pentru ca factorii politici să ţină cont de necesităţile cetăţeanului la nivel local; • Instituirea procedurilor şi mecanismului de transparentizare şi monitorizare a implementării proiectelor cu finanţare externă pentru a creşte absorbţia fondurilor şi realizarea la timp a lucrărilor, în special pentru proiectele mari de investiţii în infrastructură; • Raţionalizarea cheltuielilor sectoriale prin închiderea programelor ineficiente şi alocarea resurselor economisite pentru măsuri prioritare noi; • Revizuirea politicii de gestiune a datoriei publice, identificarea indicatorilor de sustenabilitate a datoriei publice şi instituirea procedurilor de supraveghere cu stabilirea 29 responsabililor şi acţiunilor obligatorii care urmează a fi puse în aplicare în dependenţă de nivelul de îndatorare; • Revizuirea rolului Unităţilor de Implementare a Proiectelor şi transparentizarea activităţii acestora; • Desfăşurarea unei campanii de educare privind atragerea investiţiilor (proiectelor europene) la nivel local; • Revizuirea cadrului normativ de reglementare a activităţii instituţiilor publice şi stabilirea principiilor clare şi unice de finanţare (acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat). •Aplicarea regulilor bugetare la elaborarea şi executarea cheltuielilor precum şi la salarizarea angajaţilor pentru toate instituţiile cu finanţare majoritară de la bugetul de stat; • Fortificarea capacităţilor de prognoză şi analiză macrofinanciară în cadrul Ministerului Finanţelor. Transparenţă şi managementul instituţiilor • Implementarea efectivă a sistemului de control intern managerial în entităţile publice prin sporirea capacităţii entităţilor publice, fortificarea mecanismelor de raportare pe indicatorii de performanţă şi sporirii responsabilităţii conducătorilor pentru atingerea rezultatelor; • Elaborarea şi introducerea procedurilor şi instruirilor de iniţiere a personalului pentru intrarea în funcţie în instituţiile publice, inclusiv a managerilor; •Îmbunătăţirea sistemelor informaţionale ce deservesc sistemul public şi asigurarea integrităţii acestuia pentru toate componentele bugetului public naţional. • Catalogarea datelor, restructurarea conţinutului site-urilor şi desemnarea responsabililor de categorii de date pentru transparentizarea informaţiei financiare de interes public; • Prezentarea de către Ministerul Finanţelor în mod centralizat a datelor financiare privind veniturile şi cheltuielile instituţiilor finanţate din toate bugetele componente ale Bugetului Public Naţional, într-un mod dezagregat, utilizând mecanismele existente de prezentare a informaţiilor şi perfecţionarea acestora. • Evaluarea funcţională a Centrului de Tehnologii Informaţionale în Finanţe; • Evaluarea activităţii Inspecţiei Financiare pentru a spori eficienţa acesteia. Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal • Implementarea mecanismului (platformă electronică) de raportare a abuzurilor din partea angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal, precum şi a mecanismului de soluţionare a disputelor; • Fortificarea subdiviziunilor de audit intern/securitate internă/antifraudă pentru prevenirea şi depistarea cazurilor de corupţie din cadrul autorităţilor publice; • Stabilirea indicatorilor de performanţă pentru simplificarea cadrului de reglementare; • Simplificarea regulilor fiscale/vamale şi de administrare fiscală/vamală prin alinierea procedurilor la bunele practici internaţionale; •Accelerarea digitalizării serviciilor fiscale şi vamale pentru a reduce coruptibilitatea în rândul funcţionarilor, a descuraja practicile fiscale şi vamale abuzive, şi pentru a simplifica procedurile pentru contribuabili. Achiziţii • Dezvoltarea în continuare a achiziţiilor electronice pentru toate autorităţile publice; 30 • Eliminarea documentelor fizice la toate etapele achiziţiei; • Dezvoltarea instrucţiunilor şi documentelor tip în suportul autorităţilor contractante pentru cele mai răspândite tipuri de achiziţii; • Evaluarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2016-2020 şi elaborarea unei noi Strategii; •Încurajarea participării producătorilor locali la achiziţiile publice; • Instituirea acreditării participanţilor la achiziţii. AGRICULTURA Viziune: O treime din populaţia aptă de muncă în Moldova lucrează în sectorul agricol. Potenţialul sectorului agricol şi agro-alimentar este totuşi slab valorificat. Sectorul rămâne fragmentat, neproductiv şi vulnerabil la schimbările climatice. Monopolurile împiedică dezvoltarea afacerilor, iar subvenţiile şi investiţiile din partea statului sunt distribuite preponderent gospodăriilor agricole mai mari. Instituţiile statului în domeniul agriculturii sunt politizate, iar corupţia în instituţiile de control sufocă producătorul local şi împiedică valorificarea pe deplin a pieţelor interne şi externe. Anul 2020 a fost un an deosebit de greu pentru agricultori, care s-au confruntat cu pierderi cauzate de secetă şi de efectele pandemiei. De aceea, Guvernul trebuie, în primul rând, să crească suportul pentru agricultură şi ramurile conexe şi să asigure distribuirea echitabilă a resurselor. În termen mediu, Guvernul se va concentra pe asigurarea funcţionării eficiente a instituţiilor statului pentru a asigura competitivitatea produselor agricole, dezvoltarea ramurilor conexe de produse agro- alimentare, şi creşterea infrastructurii calităţii şi siguranţei alimentelor pentru a beneficia pe deplin de potenţialul Acordului de Liber Schimb cu UE. Acţiuni prioritare • Creşterea Fondului de Subvenţionare în Agricultură şi modificarea regulilor de distribuire a Fondului, pentru a extinde suportul statului şi producătorilor mai mici, activităţilor cu valoare adăugată şi sectoarelor conexe, în special zootehnia; •Asigurarea accesului Moldovei la fondurile programului european pentru dezvoltarea agriculturii (ENPARD); • Investirea în infrastructură de irigare şi consolidarea asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru utilizarea eficientă a sistemelor de irigare mari. Identificarea şi eliminarea barierelor administrative exagerate sau formale pentru dezvoltarea sistemelor de irigare; • Depolitizarea şi responsabilizarea instituţiilor care trebuie să ajute agricultorii, în special a Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA), pentru a asigura că subvenţiile sunt distribuite în mod echitabil; • Negocierea unor cote mai mari de export pe piaţa UE pentru mai multe produse agro- alimentare, precum şi deschiderea pieţei UE pentru produse din lapte şi carne, şi pentru Specialităţi Tradiţionale. • Demonopolizarea pieţelor de comercializare a producţiei agricole, inclusiv prin Crearea unui Centru Agroalimentar Modern la care să aibă acces producătorii agricoli mici şi care să ofere suport pentru facilitarea exporturilor; • Lansarea unui program naţional de promovare a produsului autohton, inclusiv prin legi care să determine producătorii şi procesatorii de alimente să afişeze pe ambalaje dacă materia primă utilizată provine sau nu din Republica Moldova; 31 • Stimularea creării mai multor întreprinderi mici şi mijlocii de procesare a producţiei agricole cu accent pe exportul produselor de valoare adăugată sporită, prin mecanisme de subvenţionare şi suport consultativ; • Stimularea măsurilor de ameliorare a terenurilor agricole (în special plantarea fâşiilor de protecţie pentru reducerea eroziunii solului); • Lansarea programelor de instruire pentru agricultori şi revitalizarea cercetărilor ştiinţifice pentru dezvoltarea unor soiuri noi de produse, rezistente la schimbările climatice. PROTECŢIA MEDIULUI Viziunea: Calitatea vieţii fiecărui om şi bunăstarea ţării, în ansamblu, depinde de grija pentru mediul înconjurător şi gestionarea durabilă a resurselor naturale. Oamenii trebuie să aibă încredere că apa, aerul, solurile sunt de calitate bună şi nu le afectează sănătatea, iar dezastrele naturale, pe care le resimţim tot mai frecvent ca urmare a efectelor schimbărilor climaterice, nu le vor curma vieţi sau nu-i va lăsa singuri în faţa problemelor create de acestea. Statul trebuie să intervină prompt şi în toată complexitatea sa, aplicând toate instrumentele economice necesare, pentru ca să contribuie la organizarea activităţii umane şi economice în aşa fel, încât deşeurile, apele uzate, îngrăşămintele chimice, să fie gestionate adecvat şi să nu fie surse de poluare a apelor şi solurilor noastre, afectând sănătatea populaţiei. Activitatea economică trebuie să se desfăşoare cu maximă responsabilitate faţă de mediu şi faţă de societate, având în vedere durabilitatea vieţii prin satisfacerea necesităţilor nu doar a generaţiei actuale, dar şi a generaţiilor viitoare. Acţiuni prioritare • Depolitizarea şi responsabilizarea instituţiilor de mediu, astfel încât ele să producă schimbări reale în beneficiul cetăţenilor. În termen mediu, Guvernul va institui un minister separat responsabil de politicile de mediu şi gestionarea resurselor naturale şi va reorganiza activitatea instituţiilor din subordine, inclusiv Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Mediu, Agenţia „Moldsilva” şi întreprinderile silvice, Agenţia „Apele Moldovei”, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice; • Consolidarea eforturilor în armonizarea cadrului normativ cu prevederile acquis communautaire în special în domeniul guvernanţei de mediu, gestiunii apelor, aerului, habitatelor, răspunderea pentru cauzarea prejudiciului mediului, recuperarea prejudiciului etc, • Reforma Fondului Ecologic Naţional, inclusiv mecanismele de încasare a plăţilor, de evaluare, de finanţare şi monitorizare a proiectelor finanţate din Fondul Ecologic Naţional şi alte fonduri dedicate protecţiei mediului; • Stabilirea condiţiilor pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu pe tot ciclul de viaţă a produsului, care va contribui la transformarea ţării într-o economie circulară, ceea ce înseamnă eficientizarea utilizării resurselor naturale şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; • Cultivarea unui consens social, în cadrul unui larg proces consultativ, asupra plăţilor de mediu, pentru a încuraja împădurirea, protecţia solului, epurarea apelor uzate, reciclarea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru a descuraja activităţile dăunătoare pentru mediu; 32 • Dezvoltarea şi aplicare mecanismelor financiare eficiente pentru implementarea principiului de responsabilitate a producătorului, în vederea sporirii gradului de deşeuri reciclate şi diminuarea volumului de deşeuri depozitate; • Realizarea investiţiilor în infrastructură de colectare, sortare şi valorificare a deşeurilor, inclusiv prin accelerarea absorbţiei fondurilor europene disponibile şi atragerea fondurilor adiţionale necesare pentru îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova; • Realizarea investiţiilor în infrastructură de gestionare a apelor uzate prin construcţia staţiilor de epurare şi extinderea reţelelor de canalizare în oraşele de peste 10 mii de locuitori, atrăgând fonduri externe; • Crearea grupurilor permanente de experţi şi atragerea experţilor europeni în procesul de negociere a Acordului moldo-ucrainean privind asigurarea funcţionării complexului hidroenergetic Nistrean; • Consolidarea relaţiilor cu statele vecine în asigurarea unui schimb permanent în domeniul informaţiei de mediu şi asigurarea securităţii ecologice în zonele transfrontaliere; • Crearea condiţiilor pentru conservarea diversităţii biologice, habitatelor şi ecosistemelor, prin consolidarea gestionării ariilor protejate, fiind importante pentru menţinerea proceselor de regenerare a resurselor naturale; • Creşterea suprafeţei terenurilor împădurite gradual, având o ţintă de cel puţin 100.000 ha pentru următorii 10 ani, prin plantarea pe terenuri publice şi restabilirea perdelelor forestiere a fâşiilor riverane de protecţie şi a terenurilor agricole; • Reducerea barierele administrative şi crearea mecanisme de subvenţionare pentru înfiinţarea de plantaţii forestiere pe terenuri private; • Consolidarea regulile de extragere a zăcămintelor naturale, găsind un echilibru între nevoile societăţii în resurse naturale şi o abordare ecologică a operaţiunilor de valorificare a zăcămintelor naturale. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ SI AUTONOMIE LOCALĂ Viziunea: Fiecare localitate trebuie să aibă resurse pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai pentru locuitorii săi. În acelaşi timp, instituţiile publice şi administraţia publică la nivel central şi local trebuie să lucreze transparent şi eficient în interesul oamenilor şi pentru bunăstarea ţării, iar relaţia între funcţionar şi cetăţean trebuie să fie construită pe încredere şi respect reciproc. Reformele de bună guvernare din fiecare sector vor duce la creşterea încrederii cetăţeanului în stat. În acelaşi timp, vom creşte autonomia şi capacităţile autorităţilor locale pentru apropierea administraţiei publice de oameni şi de nevoile lor. Acţiuni p rioritare • Implementarea sistemelor de monitorizare a activităţii autorităţilor publice de către cetăţeni, inclusiv mecanisme de raportare a gradului de satisfacţie a cetăţenilor faţă de serviciile oferite şi informaţia acordată; •Analiza activităţii instituţiilor de stat şi proceselor de luare a deciziilor din perspectiva oamenilor care interacţionează cu organele statului şi restructurarea lor, astfel ca oamenii să aibă informaţie clară şi uşor de înţeles, să nu prezinte documente şi certificate pe care statul le deţine şi să fie trataţi cu demnitate în interacţiunea cu funcţionarii statului; 33 • Creşterea capacităţilor autorităţilor publice pentru analiza impactului de reglementare şi asigurare a consultării proiectelor de decizii ale autorităţilor publice cu părţile interesate care ar putea fi afectate; • Implicarea reală şi efectivă a autorităţilor publice locale în procesul decizional. Edificarea unui dialog direct, sistematic, instituţionalizat, efectiv şi real, între Guvern şi administraţiile publice locale (APL); • Negocierea cu Uniunea Europeană a unui fond de susţinere a proiectelor în localităţile ţării în valoare de 2 miliarde de lei anual, care va putea fi accesat direct de autorităţile publice locale; • Revizuirea modului de repartizare a tuturor fondurilor pentru investiţii capitale, astfel ca ele să fie repartizate echitabil pentru realizarea unor proiecte bine pregătite şi să fie utilizate după destinaţie; • Creşterea independenţei financiare a administraţiei publice de nivelul I, inclusiv prin păstrarea în bugetul local a unei părţi din impozitul din activitatea de întreprinzător a persoanelor juridice, defalcarea în bugetul local a 100% din taxa pentru folosirea drumurilor de autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi asigurarea înregistrării şi evaluării bunurilor imobile din toate comunităţile locale din Republica Moldova; • Facilitarea cooperării şi înfrăţirilor între autorităţile publice locale din Republica Moldova şi ţările membre ale UE în scopul creşterii capacităţilor autorităţilor locale şi finanţării directe a proiectelor de dezvoltare; • Transparentizarea şedinţelor autorităţilor publice locale, inclusiv transmiterea publică şi înregistrarea video a şedinţelor; • Implementarea unui program de creştere a capacităţilor tuturor aleşilor locali în domeniul gestionării resurselor financiare şi a patrimoniului public; • Implementarea agendei de guvernare electronică la nivel local prin reutilizarea serviciilor digitale guvernamentale şi instituirea unei platforme digitale unice pentru autorităţile publice locale cu acces activ la sursele administrative de date pentru funcţionarii APL; • Elaborarea şi pilotarea conceptului de municipalitate inteligentă în parteneriat cu autorităţi locale. EDUCAŢIE SI CERCETARE Viziunea: Investiţia în resursele umane din educaţie este una prioritară. Vom munci pentru a creşte statutul instituţiilor educaţionale şi al pedagogilor în societatea noastră. Studiile şi profesia de cadru didactic vor fi atractive pentru tineri, prin salarizarea adecvată şi prin condiţiile îmbunătăţite de muncă. Cadrele didactice şi manageriale vor fi motivate şi sprijinite pentru realizarea performanţelor profesionale. Copiii şi tinerii noştri vor învăţa într-un mediu incluziv, sigur şi prietenos care oferă spaţiu pentru creativitate şi privilegiază gândirea critică. Vom avea instituţii educaţionale care să se îngrijească şi de încurajarea intereselor copiilor şi tinerilor, să-i ajute la alegerea corectă a unei profesii, să le descopere şi să le sprijine pasiunile pentru valorile culturale, pentru muzică, arte vizuale, teatru, sport sau alte domenii. Instituţiile educaţionale vor fi centre comunitare care vor uni eforturile de colaborare ale tuturor - ale părinţilor, ale profesorilor, ale mediului de afaceri şi ale întregii comunităţi - pentru a creşte oameni de caracter, care să nu poată fi înşelaţi şi manipulaţi, care să fie cetăţeni integri, responsabili, curajoşi, toleranţi, perseverenţi şi cu încredere în propriile forţe. Sistemul naţional de cercetare trebuie sprijinit în mod adecvat, pentru a putea contribui în mod real la creşterea economică a ţării şi a bunăstării cetăţenilor, prin cercetări relevante şi 34 rezultative. Colaborarea între instituţiile de cercetare pe plan naţional şi internaţional va fi sprijinită în mod prioritar, pentru a spori eficienţa şi calitatea proiectelor de cercetare. Acţiuni prioritare •Alocarea fondurilor necesare pentru acţiuni de recuperare, remediere şi sprijinire a progresului în învăţare pentru toţi elevii din învăţământul general, în vederea depăşirii repercusiunilor situaţiei pandemice (şcoli de vară, activităţi complementare după ore, asistenţă individualizată etc.); • Dezvoltarea unui Centru Naţional pentru Educaţie şi Leadership pentru asigurarea modernizării proceselor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi manageriale; •Asigurarea instituţiilor de învăţământ cu personal suficient şi competent prin majorarea salariilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi formarea continuă calitativă; majorarea indemnizaţiei pentru tineri specialişti, inclusiv prin compensarea cheltuielilor pentru locuinţe şi transport; • Creşterea compensaţiilor băneşti anuale acordate pentru achiziţionarea bunurilor pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi manageriale, de la 2000 la 4000 de lei; • Eliminarea poverii procesului dublu de evaluare a cadrelor didactice şi de conducere, prin unificarea şi simplificarea procesului de evaluare externă şi atestare; • Dublarea fondurilor pentru sprijinirea educaţiei incluzive în învăţământul general; • Perfecţionarea mecanismelor de finanţare a instituţiilor de învăţământ general, inclusiv prin luarea în considerare a aspectelor de finanţare legate de creşterile salariale pe bază de merit şi performanţă (acordarea gradelor didactice); •Asigurarea transparenţei, eficienţei şi corectitudinii cheltuirii alocaţiilor bugetare pentru finanţarea instituţiilor educaţionale şi stoparea oricăror acţiuni de abuz şi de corupţie în sectorul educaţional, precum şi a politizării deciziilor de finanţare; • Dezvoltarea mecanismelor care vor spori transparenţa şi eficienţa în alocarea finanţării pentru instituţiile de educaţie timpurie (finanţarea per copil); •Îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi sanitaţie în instituţiile de învăţământ general prin construcţia şi repararea blocurilor sanitare şi a cantinelor moderne; • Renovarea cel puţin a 500 de grădiniţe, inclusiv cu sprijinul României şi al partenerilor internaţionali, şi vom extinde serviciile de creşe-grădiniţe; • Debirocratizarea continuă a activităţii cadrelor didactice, prin simplificarea procedurilor de documentare şi raportare şi prin utilizarea eficientă a SIME (Sistemul Informaţional de Management în Educaţie), pentru a oferi profesorilor posibilitatea de a se dedica în primul rând educaţiei şi formării personalităţii elevilor; • Crearea unui Fond pentru Inovaţie în Educaţie, prin care instituţiile educaţionale să poată obţine finanţare pentru proiecte creative, elaborate împreună cu comunitatea şi cu mediul de afaceri, pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de studii, a se dezvolta şi a oferi învăţare de calitate copiilor, elevilor şi studenţilor; • Implementarea inovaţiilor educaţionale în domeniul dezvoltării curriculare şi a diversificării şi flexibilizării planului-cadru pentru învăţământul general, pentru a oferi elevilor posibilitatea de a alege între mai multe discipline şi oportunităţi de sprijinire a intereselor şi aptitudinilor lor; • Perfecţionarea cadrului normativ privind asigurarea cu manuale şcolare şi suporturile didactice necesare în învăţământul general, prin implementarea unor criterii de evaluare care să asigure elaborarea şi evaluarea corectă a unor manuale moderne; 35 • Evaluarea rezultatelor Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale 2016-2020. Elaborarea şi implementarea unui program naţional pentru perioada 2 0 2 1 ­ 2025; • Sprijinirea programelor pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă ale copiilor şi elevilor din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale; •Asigurarea formării de calitate pentru cadrele didactice şi manageriale, prin crearea unui centru naţional pentru educaţie şi leadership şi modernizarea proceselor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi manageriale pentru a răspunde necesităţilor reale de creştere profesională şi avansare în carieră; • Dezvoltarea programelor de susţinere a elevilor capabili de performanţe înalte la studii; • Promovarea de iniţiative pentru modernizarea şi eficientizarea învăţământului profesional tehnic, cu implicarea angajatorilor şi mediului de afaceri, pentru a oferi absolvenţilor o pregătire mai bună pentru piaţa muncii şi pentru o carieră de succes; • Perfecţionarea mecanismului de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior, eficientizarea cheltuielilor publice prin îmbunătăţirea instrumentelor de prognozare a necesităţilor de pregătire a specialiştilor pentru domeniile prioritare ale statului; • Creşterea capacităţilor instituţiilor de învăţământ superior care pregătesc specialişti în domeniile prioritare pentru dezvoltarea societăţii prin programe de suport pentru dezvoltarea programelor de studii care corespund necesităţilor mediului de afaceri, perfecţionarea cadrelor didactice şi sporirea conlucrării mediului de afaceri cu instituţiile de învăţământ superior. •Asigurarea respectării principiilor de etică şi integritate academică în instituţiile de învăţământ superior şi cercetare, prin implementarea măsurilor de prevenire şi eliminare a fraudelor şi a plagiatului; • Eficientizarea activităţii instituţiilor cu atribuţii de asigurare a calităţii în educaţie şi cercetare (ANACEC, ANCD); • Revizuirea şi modernizarea cadrului normativ pentru eficientizarea sistemului naţional de cercetare şi inovare şi sporirea impactului cercetărilor ştiinţifice asupra mediului de afaceri şi a societăţii (inclusiv prin evaluarea complexă şi finanţarea adecvată a organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării şi a şcolilor doctorale, elaborarea unui plan strategic de dezvoltare a infrastructurii şi a domeniului cercetării şi inovării în ansamblu); • Eliminarea discriminării şi intimidării cadrelor didactice şi manageriale din cauza opţiunilor politice, asigurând libertatea de opinie şi faptul că fiecare angajat este apreciat după muncă şi meri. • Elaborarea şi implementarea unei platforme digitale unice de depunere online a actelor pentru admitere la toate instituţiile de învăţământ superior din ţară. • Creşterea nivelului de alfabetizare digitală a populaţiei prin organizarea unor programe naţionale de instruire pe categorii de vârstă. TINERET SI SPORT Viziune: Vocea tinerilor trebuie să fie nu doar auzită, ci şi ascultată. Vom asigura alinierea politicilor de tineret ale ţării la liniile directoare ale politicilor de tineret de la nivel european. Implicarea tinerilor în procesele decizionale de la toate nivelurile, facilitarea colaborării şi schimbului de experienţă între organizaţiile de tineret pe plan naţional şi internaţional şi 36 capacitarea tinerilor pentru o mai bună integrare socială şi profesională vor fi principalele direcţii de activitate. Importanţa sprijinirii sportului şcolar, a sportului de performanţă şi a sportului de masă este una incontestabilă. Ne vom axa pe finanţarea durabilă a domeniului, asigurarea principiilor de integritate şi corectitudine în activitatea sportivă şi în guvernanţa acesteia, promovarea eficientă a rolului benefic al activităţii fizice pentru sănătatea populaţiei. Acţiuni prioritare •Asigurarea funcţionării Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Programelor şi Activităţii de Tineret care va contribui la diversificarea şi consolidarea serviciilor pentru tineri şi elaborarea documentului de planificare strategică pentru domeniu; • Dublarea burselor de merit pentru studenţi, pentru elevii din şcoli profesionale şi colegii; •Alocarea unui număr de posturi vacante pentru stagiari în instituţiile publice pe bază de proporţionalitate cu numărul angajaţilor. Subvenţionarea stagiilor de practică pentru tineri în companii; • Promovarea programelor de educaţie financiară în şcoli şi instituirea unei discipline facultative sau extra-curriculare în şcoli; • Dezvoltarea şi implementarea programelor pentru tinerii cu oportunităţi reduse pentru asigurarea integrării sociale a acestora, inclusiv prin programe de educaţie economică şi antreprenorială; •Alocarea cel puţin 10 milioane de lei anual pentru granturi destinate tinerilor, inclusiv pentru tinerii artişti, cercetători, activişti, oameni de creaţie, sportivi şi jurnalişti; • Implementarea un program de stagii cu durata de 6-12 luni pentru tineri absolvenţi în instituţiile publice şi companiile de stat; •Alocarea cel puţin a 5 milioane de lei anual pentru susţinerea organizaţiilor de lansare a afacerilor, start-upurilor şi pentru educaţie financiară; • Promovarea unui program de renovare a sălilor de sport şi încurajarea utilizării spaţiilor şcolare (sală de sport, sală de calculatoare, bibliotecă) de către elevi şi tineri, în afara orelor, pentru activităţi de recreere. Oferirea de certificate-cadou (vouchere) pentru programe de recreere şi educaţie nonformală tinerilor cu dizabilităţi, din familii social vulnerabile şi grupuri defavorizate; •Îmbunătăţirea cadrului de politici pentru modernizarea sistemului de educaţie fizică şi sport şi elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului pe termen mediu; • Susţinerea participării sportivilor de performanţă la competiţii naţionale şi internaţionale prin sporirea posibilităţilor de participare; • Dezvoltarea oportunităţilor de creare a parteneriatelor publice-private pentru atragerea fondurilor necesare dezvoltării bazelor sportive la nivel local şi naţional; • Sporirea calităţii predării limbii române şi a predării limbilor materne în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale; • Perfecţionarea competenţelor funcţionarilor publici în lucru cu comunităţile interetnice şi sporirea comunicării dintre autorităţi şi grupurile etnice minoritare; • Susţinerea populaţiei rome prin (i) intensificarea eforturilor de şcolarizare a copiilor romi şi reducerea discrepanţei dintre rata de şcolarizare a romilor şi a populaţiei generale; (ii) extinderea reţelei de mediatori comunitari şi majorarea salariilor acestora (iii) scutirea de taxe pentru persoanele social-vulnerabile de etnie romă la perfectarea actelor de identitate; (iv) încadrarea activă a romilor la cursuri de formare profesională la locul de munca; 37 • Integrarea conceptului de dialog intercultural în curricula de educaţie civică în şcoli şi organizarea instruirilor pe domeniu de dialog intercultural în universităţi, în cadrul programelor universitare, post-universitare şi de formare continuă; • Sporirea capacităţilor instituţionale ale Biroului pentru Relaţii Interetnice în promovarea politicilor publice din domeniul minorităţilor naţionale. CULTURA Viziunea: Republica Moldova are un potenţial considerabil pentru a deveni un furnizor recunoscut de produse culturale şi servicii de turism cultural de înaltă calitate pe piaţa europeană. Vom iniţia proiecte de investiţii în industriile creative, în protejarea şi promovarea patrimoniului cultural imaterial, în reabilitarea clădirilor de patrimoniu din oraşe şi sate şi includerea lor în circuitul cultural-turistic. Aceste proiecte vor duce la creşterea numărului de locuri de muncă şi, respectiv, la o creştere economică. Casele de cultură din sate şi oraşe, la fel ca bibliotecile, trebuie reabilitate şi transformate în centre comunitare culturale active, pentru a spori calitatea vieţii oamenilor atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane. Diversitatea culturală, obiceiurile şi tradiţiile tuturor etniilor conlocuitoare în Republica Moldova trebuie puse în valoare pe plan naţional, ca element important de consolidare şi coeziune socială, dar şi pe plan internaţional. Acţiuni prioritare Industriile creative • Perfecţionarea cadrului normativ cu privire la păstrarea, protecţia şi promovarea patrimoniului istoric şi cultural al ţării şi elaborarea unei strategii de dezvoltare a domeniului pe termen mediu; • Elaborarea şi ajustarea cadrului legal la necesităţile actuale, care să asigure buna funcţionare a industriilor creative şi atragerea capitalului privat în proiectele culturale; • Susţinerea IMM-urilor şi ONG-urilor care activează în domeniu prin finanţarea proiectelor culturale; • Conlucrarea cu autorităţile publice locale în vederea incluziunii cât mai largi a societăţii civile în activităţi culturale, care va duce la crearea de noi locuri de muncă la nivel local, mai ales în localităţile rurale; •Încurajarea activităţilor care valorifică resursele culturale locale: • Cofinanţarea proiectelor cultural-artistice în parteneriat cu autorităţile publice locale şi sectorul privat. Patrimoniul cultural • Perfecţionarea regulamentului de activitate al Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice; • Intensificarea activităţilor de restaurare şi de salvare a monumentelor arhitectural- istorice şi atragerea investiţiilor externe în acest proces; • Includerea monumentelor istorice în traseele cultural-turistice şi încurajarea agenţilor economici din sectorul HORECA în asigurarea infrastructurii turistice în toată ţara; • Restabilirea caselor de cultură şi transformarea lor în centre culturale polivalente. • Creativitate şi creaţie artistică contemporană 38 •Asigurarea creşterii interesului populaţiei pentru activităţile culturale şi a consumului cultural în contextul modernizării mijloacelor de comunicare; • Ridicarea calităţii produselor şi serviciilor culturale prin încurajarea competitivităţii; • Elaborarea unor criterii moderne de evaluare a performanţei; • Elaborarea unui mecanism de finanţare bazat pe stimularea performanţei instituţiilor din domeniul teatral şi artistic; • Motivarea morală şi financiară a artiştilor prin sporuri salariale. MASS-MEDIA LIBERĂ Viziune: Guvernul va promova independenţa presei ca pilon de bază al unei democraţii veritabile, pentru asigurarea libertăţii de gândire şi exprimare, în vederea formării unei societăţi informate şi responsabile faţă de viitorul propriu. Acţiuni prioritare • Demonopolizarea reală a mass-mediei, inclusiv prin liberalizarea pieţei de publicitate pentru a asigura condiţii de dezvoltare durabilă a presei independente, dar şi prin interzicerea firmelor rezidente în jurisdicţii dubioase (din off-shore), care nu-şi dezvăluie proprietarii reali sau deţinute de oameni politici să administreze de facto instituţii media; •Asigurarea eficienţei şi independenţei Consiliului Audiovizualului, inclusiv prin modificarea legislaţiei în vederea responsabilizării instituţiei şi a conducerii acestei pentru lipsa de performanţe sau activitate ineficientă în ceea ce priveşte protejarea interesului public; •Asigurarea independenţei totale faţă de guvernare a Companiei Publice „Teleradio- Moldova” şi luarea măsurilor care să excludă subordonarea politică a acesteia; • Consolidarea independenţei mass-media şi a profesionalismului jurnaliştilor, în conformitate cu cerinţele prevăzute în Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană; •Asigurarea de către toate autorităţile, instituţiile, întreprinderile de stat sau societăţile pe acţiuni cu capital de stat a accesului liber pentru jurnalişti la informaţia de interes public. POLITICI PENTRU DIASPORĂ Viziune: Oamenii sunt şi vor rămâne cea mai preţioasă resursă a Republicii Moldova, oriunde s-ar afla ei. Moldovenii din diasporă contribuie la bunăstarea societăţii prin transferuri băneşti, care sunt indispensabile pentru cei rămaşi acasă şi pentru economia ţării, dar şi prin transferul de cunoştinţe, practici sociale, atitudini, comportamente, proiecte de caritate şi de dezvoltare, şi prin activism civic. Statul, la rândul său, trebuie să asigure participarea cetăţenilor săi la guvernare, să le ofere servicii de calitate şi să-i susţină atunci când ei se pomenesc în dificultate. Acţiuni prioritare •Asigurarea dreptului la vot pentru cetăţenii din diasporă prin deschiderea unui număr suficient de secţii de votare în străinătate, acordarea posibilităţii cetăţenilor moldoveni din diasporă de a vota pe parcursul a două zile şi implementarea votului prin corespondenţă; efectuarea unei analize ample a fezabilităţii şi a modului de implementare a votului prin internet cu pilotarea acestuia la unul din următoarele exerciţii electorale. 39 • Consolidarea rolului Biroului pentru Relaţii cu Diaspora şi asigurarea autonomiei decizionale în vederea facilitării implementării programelor pentru cetăţenii aflaţi peste hotare şi pentru cei reveniţi; • Extinderea spectrului de acte consulare şi simplificarea procedurii perfectării actelor, prin înlăturarea piedicilor birocratice şi digitalizarea serviciilor; • Reducerea taxelor consulare pentru serviciile consulare de bază, cuantumul cărora este mult mai mare decât pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv taxele pentru obţinerea paşaportului şi buletinului de identitate şi pentru înregistrarea divorţului; • Susţinerea celor reveniţi din străinătate care intenţionează să-şi deschidă o afacere, inclusiv prin extinderea participării statului la programul PARE după formula 1+2; • Stabilirea de facilităţi la intrarea pe teritoriul ţării pentru cetăţenii moldoveni posesori de autovehicule care nu sunt înmatriculate în Republica Moldova, inclusiv excepţii de la plata taxei pentru folosirea drumurilor (Vinieta) pentru cetăţenii care revin de peste hotare în perioadele de sărbători; • Soluţionarea problemei obţinerii identităţii electronice (popular - semnăturii electronice) de către moldovenii din diasporă pentru ca să poată accesa orice serviciu public electronic şi să obţină orice document în format electronic fără a se deplasa din localitatea unde s-au stabilit cu traiul în ţara gazdă în condiţii şi la preţuri similare cu cetăţenii din ţară; • Implementarea unei platforme digitale centralizate de programare la oficiile consulare; • Implementarea achitării online a serviciilor consulare; • Implementarea serviciului guvernamental de livrare pentru livrarea actelor la locul de trai sau la oficiile consulare la alegerea consumatorului; • Eliminarea barierelor juridice şi tehnice privind autentificarea şi eliberarea actelor oficiale de către oficiile consulare. POLITICA EXTERNĂ Viziune: Republica Moldova va realiza o politică externă activă, consecventă, pragmatică şi abilă în vederea promovării şi apărării intereselor sale naţionale, axată pe aducerea unor beneficii concrete cetăţenilor săi, având drept scop major asigurarea unui climat internaţional şi regional favorabil, constructiv şi non-conflictual pentru desfăşurarea cu succes a reformelor democratice, combaterea corupţiei, depăşirea pandemiei de COVID-19, redresarea economiei şi a sferei sociale, fortificarea instituţiilor statului, întărirea securităţii, reintegrarea ţării şi consolidarea independenţei şi suveranităţii statului. Acţiuni prioritare Integrarea europeană • O prioritate cheie a politicii externe a Republicii Moldova o va constitui integrarea în Uniunea Europeană prin avansarea şi aprofundarea relaţiilor politice şi economice cu Uniunea Europeană, precum şi consolidarea relaţiilor de cooperare cu statele sale membre în baza Acordului de asociere cu UE şi a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), având drept scop major modernizarea statului şi a societăţii, sporirea calităţii vieţii populaţiei, şi aducerea ţării noastre mai aproape de perspectiva de aderare la Uniunea Europeană. •În raporturile cu UE şi cu statele sale membre, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic, Guvernul va asigura buna funcţionare a mecanismelor naţionale de interacţiune cu 40 instituţiile UE, în particular în cadrul Consiliului de asociere Republica Moldova-UE, în vederea îndeplinirii cu bună credinţă a angajamentelor fixate în Acordul de asociere cu UE, îndeosebi în ceea ce priveşte implementarea reformelor structurale privind consolidarea statului de drept, asigurarea independenţei justiţiei şi combaterea corupţiei. Vor fi sensibilizate statele interesate în vederea relansării Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM) cu scopul promovării intereselor şi a vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda instituţiilor europene; • Instituţiile de resort vor intensifica procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar şi aliniere la standardele europene în vederea atingerii obiectivelor de asociere politică şi integrare economică cu UE; •În cadrul cooperării sectoriale cu UE, o importanţă deosebită va fi acordată asigurării securităţii energetice, alimentare şi sanitare a ţării, în particular prin conectarea la infrastructura energetică europeană şi reţelele regionale de transport, precum şi prin obţinerea sprijinului necesar, politic, tehnic şi financiar, în vederea relansării economiei, modernizării sistemului de sănătate, depăşirii consecinţelor crizei epidemiologice şi implementării programului naţional de vaccinare a populaţiei anti-COVID-19; •Vor fi intensificate acţiunile în vederea: o adoptării şi implementării noii Agende de Asociere RM-UE pentru anii 2 0 2 1 ­ 2027 şi a Planului Naţional de Implementare a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, care să includă în special măsurile legislative de transpunere şi implementare a acquis-ului comunitar în plan naţional; o implementării Planului de recuperare economică în vederea diminuării consecinţelor pandemiei de COVID-19, extinderii asistenţei şi investiţiilor UE în economia moldovenească; o lansării dialogului la nivel înalt pe chestiuni de securitate, justiţie şi energie în vederea consolidării rezilienţei democratice, economice, climatice, energetice şi de securitate; o identificării unor direcţii noi de cooperare cu UE şi statele sale membre care ar completa şi dezvolta prevederile Acordului de asociere în domenii ca securitatea statului, securitatea cibernetică, protecţia mediului înconjurător, digitalizarea economiei şi liberalizarea continuă a comerţului cu UE în sfera serviciilor (accesul la zona unică de plăţi în euro - SEPA) şi telecomunicaţiilor (eliminarea tarifelor la roaming cu statele UE, ţările Parteneriatului estic şi cele din Balcanii de Vest); o asumării şi implementării în plan naţional a obiectivelor Pactului ecologic european şi Agendei digitale a UE; o implementării condiţionalităţilor Acordului de asistenţă macro-financiară (Omnibus) şi negocierii unui nou Acord de asistenţă macro-financiară cu UE; o consolidării cooperării în domeniul Politicii de securitate şi apărare comună a UE şi accederii la noile instrumente de securitate ale UE; o inspectării funcţionalităţii mecanismului de supraveghere a pieţei la nivelul conformităţii şi acreditării laboratoarelor de certificare; dezvoltării producţiei bunurilor de calitate şi sigure pentru consumul intern, importul şi exportul acestora în conformitate cu rigorile bunelor practici europene; o acordării suportului necesar producătorilor autohtoni pentru a facilita accesul la noile pieţe de desfacere şi a implementa standardele UE, pentru a putea face faţă concurenţei pe piaţa internă, precum şi susţinerea şi încurajarea 41 transformărilor structurale profunde necesare pentru ridicarea competitivităţii economiei naţionale. • Conform unui program pertinent de comunicare strategică, Guvernul va coopera strâns cu exponenţii societăţii civile, cu organizaţiile obşteşti şi forţele politice, cu mediul academic şi cel de afaceri în vederea asigurării unui consens naţional larg privind transformarea Republicii Moldova într-un stat funcţional, democratic şi modern cu perspective reale de aderare la UE. Cooperarea bilaterală • Guvernul îşi va intensifica activitatea în vederea consolidării parteneriatului strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum dezvoltării de mai departe a relaţiilor speciale privilegiate, bazate pe comunitatea de istorie, cultură şi limbă, inclusiv prin desfăşurarea şedinţelor comune ale celor două guverne şi altor mecanisme de interacţiune bilaterală, având drept obiective prioritare preluarea experienţei şi expertizei României în materie de integrare europeană, liberalizarea spaţiului economic comun, realizarea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice, transportului şi comunicaţiilor, promovarea proiectelor comune în sfera socială, culturală şi educaţională; • Guvernul îşi va intensifica activitatea în vederea promovării parteneriatului strategic cu Ucraina în domeniul integrării europene, inclusiv în cadrul „trio-ului asociat” - Moldova, Georgia, Ucraina, precum şi în vederea promovării dialogului politic la toate nivelurile, consolidării cooperării în domeniul comercial-economic şi cultural-umanitar, realizării unor proiecte comune de interconectare a reţelelor energetice şi de transport, reglementarea paşnică a conflictului transnistrean, dezvoltarea cooperării transfrontaliere, inclusiv în cadrul Euro-regiunilor, protecţiei ecosistemului r. Nistru şi folosirii raţionale a apelor r. Nistru, reglementării raporturilor de proprietate, securizării frontierei de stat moldo-ucrainene, efectuarea controlului în comun şi combaterea fenomenelor ilicite transfrontaliere, consolidarea securităţii regionale etc.; • Guvernul va promova dialogul politic cu Federaţia Rusă într-un spirit constructiv şi pragmatic în vederea dezvoltării cooperării reciproc avantajoase în domeniul comercial- economic şi în alte domenii de interes comun, inclusiv în cadrul CSI, în baza respectului mutual şi al neamestecului în treburile interne, în particular prin eliminarea barierelor tarifare şi netarifare discriminatorii faţă de produsele moldoveneşti şi asigurarea protecţiei sociale a cetăţenilor moldoveni aflaţi la muncă în Federaţia Rusă. Guvernul va intensificarea interacţiunea cu Federaţia Rusă, atât în plan bilateral cât şi în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri, în vederea identificării unei soluţii cuprinzătoare şi durabile a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi retragerii complete şi necondiţionate a trupelor şi muniţiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate şi documentele internaţionale relevante; • Guvernul va pleda pentru promovarea unui dialog strategic consistent şi eficient cu Statele Unite ale Americii, inclusiv prin elaborarea şi adoptarea unei foi de parcurs care ar trasa acţiunile care urmează a fi întreprinse în comun în vederea atingerii obiectivelor urmărite în consolidarea institutelor democratice şi a bunei guvernări în Republica Moldova, combaterea corupţiei, asigurarea securităţii energetice, dezvoltarea economică şi financiară, cooperarea în materie de securitate. O importanţă deosebită va fi acordată dezvoltării cooperării în domeniul comercial-economic şi umanitar în baza Acordului aprofundat moldo-american în domeniul investiţiilor, precum şi negocierii unui nou 42 pachet de asistenţă multianuală în cadrul Programului Compact, care ar putea fi oferită ţării noastre de către Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului; • Guvernul va întreprinde acţiunile necesare în vederea valorificării plenare a potenţialului de cooperare bilaterală în toate domeniile de interes comun cu Marea Britanie, Canada, Confederaţia Elveţiană, Norvegia, Statul Israel, Japonia, Republica Turcia, Republica Populară Chineză, India, Republica Coreea, ţările arabe, precum şi cu alte state partenere prin utilizarea eficientă a mecanismelor de integraţiune bilaterală existente, valorificarea acordurilor de cooperare existente şi încheierea unor noi acorduri în vederea promovării exportului de bunuri moldoveneşti, atragerii investiţiilor şi asistenţei tehnice, protejării intereselor cetăţenilor şi agenţilor economici moldoveni. Cooperarea multilaterală • Guvernul va întreprinde măsurile de rigoare în vederea sporirii eficienţei cooperării în cadrul ONU, OSCE şi altor organizaţii internaţionale relevante în vederea promovării şi apărării intereselor naţionale şi valorificării programelor de asistenţă pentru dezvoltare, implementării cu succes a reformelor structurale, asigurării dezvoltării social-economice durabile şi modernizării societăţii, consolidării instituţiilor democratice, asigurării respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, restabilirii integrităţii teritoriale, consolidării suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, dar în acelaşi timp şi pentru a contribui efectiv la promovarea programelor şi strategiilor de dezvoltare a cooperării internaţionale, la întărirea păcii şi securităţii internaţionale, la exercitarea controlului asupra armamentelor şi dezarmării, la gestionarea efectelor schimbărilor climatice, prevenirea şi remedierea consecinţelor dezastrelor naturale şi a crizelor pandemice etc.; •Activitatea ţării noastre în cadrul ONU va fi concentrată pe: o Promovarea şi apărarea intereselor naţionale de securitate şi dezvoltare ale ţării noastre, obţinerea calităţii de membru ales al instituţiilor specializate ale ONU, valorificarea efectivă a programelor de asistenţă pentru dezvoltare, consolidarea capacităţilor naţionale privind protecţia drepturilor omului şi asigurarea coeziunii sociale etc.; o Promovarea strategiilor globale de dezvoltare social-economică durabilă şi pe eradicarea sărăciei; o Promovarea strategiilor globale privind diminuarea consecinţelor nefaste ale schimbărilor climatice şi protecţia mediului înconjurător; o Cooperarea internaţională privind consolidarea păcii şi a securităţii internaţionale, controlului armamentelor şi dezarmarea, reglementarea crizelor şi a conflictelor regionale, desfăşurarea operaţiunilor umanitare şi de pacificare, combaterea pandemiilor şi protecţia sănătăţii publice etc.; •Activitatea în cadrul OSCE va fi axată pe: o asigurarea susţinerii eforturilor privind identificarea unei soluţii paşnice, cuprinzătoare şi durabile a acestui conflict în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute pe plan internaţional; o sprijinirea eforturilor întreprinse în cadrul OSCE în vederea prevenirii şi reglementării conflictelor regionale, revitalizării regimului de control asupra armelor convenţionale în Europa, protecţiei mediului înconjurător, asigurării libertăţii mijloacelor mass-media etc. • Cooperarea în cadrul Consiliului Europei se va concentra pe: 43 o Implementarea Planului de acţiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024; o Asigurarea unei interacţiuni strânse cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO), Comitetul părţilor la Convenţia pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale (Comitetul Lanzarote), Comitetul ad-hoc pentru inteligenţa artificială (CAHAI) şi altor structuri ale Consiliul Europei; o Efectuarea pregătirilor de rigoare pentru exercitarea preşedinţiei Republicii Moldova în cadrul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei; o Implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2 0 2 0 -2 0 2 5 ; o Intensificarea cooperării cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în vederea implementării unor noi proiecte de ţară; o Implementarea celui de-al doilea Plan de acţiuni pentru anii 2021-2024 privind promovarea memoriei Holocaustului şi a culturii toleranţei în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi altor forme de intoleranţă; o Realizarea în deplină măsură a angajamentelor asumate de către Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei în vederea finalizării procedurii de monitorizare şi trecerii la un alt nivel de dialog în cadrul APCE. • Guvernul va promova în continuare dialogul şi cooperarea cu NATO şi statele aliate, inclusiv în cadrul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare, Platformei de Interoperabilitate, precum şi a Iniţiativei de Consolidare a Integrităţii, în baza Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP) pentru anii 2021-2023, având drept scop principal avansarea procesului de modernizare a sectorului de securitate şi apărare, precum şi consolidarea capacităţilor instituţionale pentru a face faţă noilor sfidări la adresa securităţii statului şi a cetăţenilor săi; • Guvernul va efectua pregătirile de rigoare în vederea preluării şi exercitării cu succes a preşedinţiei rotative în cadrul OCEMN, începând cu ianuarie 2022 pentru un termen de şase luni, precum şi în cadrul GUAM, începând cu ianuarie 2022 pentru un termen de un an. Diplomaţia economică • Guvernul va întreprinde acţiunile de rigoare în vederea sporirii eficienţei diplomaţiei economice, având drept scop extinderea şi aprofundarea cooperării internaţionale a Republicii Moldova în domeniul comercial-economic, promovarea exporturilor produselor şi serviciilor moldoveneşti, promovarea şi apărarea intereselor agenţilor economici moldoveni, extinderea pieţelor de desfacere, atragerea investiţiilor şi a asistenţei tehnice şi umanitare, preluarea tehnologiilor avansate şi a know-how-urilor, diversificarea surselor de energie şi asigurarea securităţii energetice şi alimentare, conectarea la proiectele de infrastructură energetice şi de transport din Europa Centrală şi de Sud-Est şi din arealul Mării Negre; • Guvernul va întreprinde măsurile necesare în vederea valorificării din plin a avantajelor dialogului şi a cooperării în cadrul CSI, SEECP, RCC, OCEMN, şi GUAM privind circulaţia liberă a persoanelor, dezvoltarea comerţului, sferei sociale şi schimburilor cultural-umanitare. Sprijinirea diasporei 44 • Guvernul va întreprinde acţiunile de rigoare în vederea sprijinirii diasporei moldoveneşti, având în vedere contribuţia valoroasă a acesteia la dezvoltarea social- economică a ţării, inclusiv prin promovarea mecanismelor de protecţie socială a lucrătorilor migranţi moldoveni şi sprijinirea asociaţiilor culturale, în baza convenţiilor internaţionale şi a unor acorduri bilaterale în această materie, asigurarea condiţiilor favorabile pentru participarea la alegerile din Republica Moldova, inclusiv prin exercitarea dreptului la vot prin corespondenţă sau în mod electronic, facilitarea şi îmbunătăţirea serviciilor consulare şi de documentare a cetăţenilor peste hotare etc. Consolidarea capacităţilor instituţionale • Guvernul va întreprinde acţiunile de rigoare în vederea adaptării şi consolidării cadrului juridic şi instituţional al serviciului diplomatic al Republicii Moldova şi altor structuri guvernamentale implicate în realizarea politicii externe, inclusiv prin ameliorarea legislaţiei naţionale în vigoare, elaborarea şi adoptarea unor strategii de politică externă şi sprijinire a diasporei, întărirea capacităţilor instituţionale ale serviciului diplomatic pentru prestarea unor servicii consulare de înaltă calitate şi protejare a cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, extinderea reprezentării diplomatice, valorificarea mai eficientă a potenţialului institutului consulilor onorifici etc.; • Consolidarea instituţională a serviciului diplomatic pe principii de profesionalism; • Modernizarea administrării financiare şi administrative a serviciului diplomatic; • Extinderea geografică a reţelei consulare în zonele prioritare pentru diaspora Republicii Moldova; • Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă, mediul academic, centrele analitice de profil; • Sprijinirea demersurilor şi promovarea candidaţilor naţionali la posturi de funcţionari internaţionali de o manieră transparentă şi pe criterii de competenţă; • Consolidarea competenţelor digitale şi a securităţii cibernetice a serviciului diplomatic; • Modernizarea serviciilor consulare, uniformizarea procedurilor, interoperabilitatea cu bazele de date ale altor instituţii publice, extinderea spectrului de servicii consulare acordate peste hotare şi modernizarea echipamentului necesar. Aceasta va conduce la micşorarea cozilor şi a timpului de procesare a documentelor. AFACERI INTERNE Viziunea: Funcţionalitatea şi capacitatea de operare a structurilor Ministerului Afacerilor Interne au fost puternic afectate de implicarea politicului în domeniul de responsabilitate a MAI, de politica de cadre bazată pe interese de grup şi politici de operare rezultate din înţelegeri şi divizarea sferelor de influenţă. Pentru asigurarea unui sistem de drept democratic şi funcţional, bazat pe aplicarea legii, protejarea interesului cetăţeanului şi prestarea serviciilor de calitate va fi asigurată sinergia dintre structurile subordonate MAI, sincronizarea şi uniformizarea eforturilor de exercitare a atribuţiilor instituţionale, redarea demnităţii angajaţilor din structurile afacerilor interne, strictă subordonare prevederilor legale şi toleranţei zero faţă de actele de corupţie. Investiţia în resurse umane calificate, motivate dedicate şi instruite corespunzător în paralel cu modernizarea instituţiei prin dezvoltarea noilor instrumente inteligente va crea confortul de siguranţă şi securitate. Transpunerea în viaţă a acestui obiectiv va permite un acces mai rapid la informaţie, 45 informarea de o manieră simplă, corectă şi precisă a cetăţeanului oriunde nu s-ar regăsi, simplificarea procedurilor de achiziţionare a serviciilor, un grad mai mare de vizibilitate şi transparenţă, eficientizarea costurilor. Comunicarea transparentă internă şi externă a Ministerului Afacerilor Interne va fi la fundamentul unei instituţii moderne, unde interesul cetăţeanului prevalează. Reanimarea unui dialog pro-activ şi transparent cu toţi actorii interesaţi din sistemul afacerilor interne va sprijini şi ofere instrumente adiţionale de evaluare şi de reducere a riscurilor şi ameninţărilor. Acţiuni prioritare Coeziunea si eficienţa instituţională • Depolitizarea sistemului afacerilor interne prin asigurarea unui management integru, profesionist şi orientat spre performanţe; • Revizuirea modului de operare şi fortificarea capacităţilor de epurare a sistemului afacerilor interne de angajaţi cu grave probleme de integritate şi lipsă de etică profesională şi centrarea pe prevenirea comportamentelor distructive şi ilegale şi consolidarea rezilienţei la factorii ce favorizează astfel de comportamente; •Analiza funcţională a Ministerului Afacerilor Interne pentru eliminarea discrepanţelor de ordin legal, instituţional şi organizaţional; • Dezvoltarea documentelor de politici necesare pentru eficientizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne pornind de la analiza ameninţărilor, potrivit aşteptărilor populaţiei şi îndreptat spre creşterea nivelului de siguranţă a cetăţenilor; •Asigurarea elaborării şi îmbunătăţirii cadrului normativ funcţional şi interoperabil pentru prevenirea şi combaterea fenomenelor care atentează la viaţa, sănătatea sau bunurile omului; • Crearea unor condiţii prietenoase de restabilire a atractivităţii meseriei de angajat al Ministerului Afacerilor Interne şi crearea unor condiţii propice de exercitare a activităţii potrivit principiului ,,prin excelenţă”. Inovaţie şi instrumente inteligente • Evaluarea structurilor şi modului de operare a subdivizunilor MAI în vederea optimizării cheltuielilor, creşterii calităţii serviciilor şi ralierii la cele mai bune practici internaţionale, • Digitalizarea serviciilor prestate cetăţenilor prin simplificarea procedurilor de achiziţionare şi recepţionare ale acestora în condiţii de siguranţă şi de trasabilitate instituţională; • E-transformare a proceselor, operaţiunilor şi activităţilor interne ale Ministerului Afacerilor Interne; •Îmbunătăţirea sistemului de instruire şi introducerea componentei de E-learning pentru creşterea capacităţilor de a răspunde la noi provocări precum şi suport pentru cooperare la nivel naţional şi internaţional; • Managementul integrat în domeniul ordinii publice, frontieră şi intervenţii de urgenţă pentru asigurarea serviciilor de calitate şi siguranţei oamenilor; • Creşterea capacităţii de intervenţie şi reducerea timpului de reacţie la solicitările cetăţenilor. Interacţiune eficientă cu comunitatea, mediul asociativ şi partenerii • Revitalizarea platformelor de comunicare şi cooperare cu societatea civilă, partenerii internaţionali şi mediul asociativ pentru asigurarea transferului de expertiză, consultare şi creşterea încrederii în poliţie focusat pe un sistem eficient orientat pe cetăţean, 46 • Promovarea drepturilor şi libertăţilor omului printr-o sinergie comună; •Asigurarea implementării modelului de indicatori de performanţă bazat pe calitate şi nu cantitate în corespundere cu tendinţele globale moderne, • Eliminarea şi reducerea riscurilor şi ameninţărilor în sectorul de ordine publică şi securitate, frontalier şi intervenţii de urgenţă, în special relele tratamente şi tortură, reţineri ilegale, discriminarea, neglijenţă, abuzuri sau/şi corupţie. SECURITATE SI APĂRARE Viziune: Considerând faptul amplasării Republicii Moldova într-o zonă marcată de instabilitate şi de existenţă a pericolelor active de securitate, Guvernul va consolida capacităţile naţionale de apărare în scopul asigurării unui potenţial operativ de descurajare a creşterii riscului astfel de ameninţări în proximitatea sa geografică şi corespunzător asigurării apărării statului. Concomitent, efortul sectorului de apărare va fi direcţionat spre sporirea capacităţii gestionării diferitelor tipuri de crize, în cooperare cu instituţiile abilitate din domeniul securităţii naţionale şi autorităţile publice, prin avertizare timpurie, reacţie rapidă şi gestionare efectivă cu reabilitare post-criză. Acţiuni prioritare: • Reformarea şi modernizarea sectorului de apărare şi securitate reieşind din interesele naţionale ale Republicii Moldova şi a noilor provocări la adresa securităţii naţionale, regionale şi globale; • Dezvoltarea capabilităţilor militare şi creşterea capacităţii operaţionale necesare asigurării apărării naţionale; • Consolidarea capacităţilor forţelor sistemului naţional de apărare în gestionarea situaţiilor de criză, dezvoltarea şi perfecţionarea interacţiunii şi cooperării dintre ele; • Ajustarea documentelor de politici în domeniul securităţii şi apărării naţionale pentru a face faţă noilor ameninţări şi provocări la securitatea naţională; • Eficientizarea procesului decizional în cadrul guvernării sistemului de securitate şi apărare naţională, asigurarea transparenţei decizionale şi financiare a instituţiilor din sectorul de securitate şi apărare; • Consolidarea parteneriatelor bilaterale şi multilaterale în domeniul apărării şi securităţii naţionale cu partenerii strategici ai Republicii Moldova; • Contribuirea la Politica de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene şi continuarea cooperării cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP), Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (DCBI) şi altor programe benefice pentru modernizarea sectorului de apărare a Republicii Moldova; • Dezvoltarea capacităţilor de informaţii, contrainformaţii şi securitate reieşind din contextul pericolelor noilor tehnologii informaţionale. • Dezvoltarea capacităţilor de asigurare a securităţii informaţionale, cibernetice şi de comunicare strategică; • Eficientizarea utilizării capacităţilor comune regionale de control şi apărare a spaţiului aerian naţional; ajustarea cadrului legal privind controlul şi apărarea spaţiului aerian naţional; • Intensificarea contribuţiei Armatei Naţionale la asigurarea păcii prin participarea în cadrul misiunilor internaţionale; 47 • Continuarea procesului de profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, inclusiv prin creşterea ponderii militarilor prin contract şi a atractivităţii profesiei militare; • Ajustarea cadrului legal privind protecţia socială a militarilor şi familiilor acestora, a veteranilor Forţelor Armate şi a participanţilor la conflictele militare. Asigurarea măsurilor de creştere a calităţii şi de îmbunătăţire a condiţiilor de serviciu în cadrul sistemului de securitate şi apărare naţională. REINTEGRAREA TĂRII Viziunea: Sporirea atractivităţii Republicii Moldova prin respect pentru drepturile omului, reforme interne, combaterea corupţiei, creşterea economică, inradacinarea spaţiului de democraţie. Intensificarea dialogului în formatul 5+2, care are drept scop restabilirea statului întregit prin negocieri paşnice, diplomatice, cu asigurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în hotarele ei internaţional recunoscute. Asigurarea funcţionalităţii depline a statului reintegrat ca singurul subiect al dreptului internaţional, care garantează drepturile fundamentale şi libertăţile cetăţenilor săi, principiile de guvernare democratică, liberă exprimare şi alte libertăţi fundamentale. Acţiuni prioritare: • Acţiuni diplomatice active cu partenerii externi pentru reintegrarea ţării cu asigurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în hotarele ei internaţional recunoscute; • Includerea în negocierile în formatul 5+2 a problemelor social-economice, drepturile omului, libera circulaţie şi reglementarea politică a conflictului; • Formarea unui consens dintre principalele forţe politice referitor la principiile de bază ale reglementării politice a conflictului; • Construirea unui consens naţional referitor la reglementarea conflictului; • Cooperarea mai strânsă cu ţările vecine, inclusiv Ucraina, pentru a asigura managementul comun al frontierelor; • Lupta cu contrabanda şi corupţia ca un deziderat în reglementarea paşnică, politico- diplomatică, a conflictului; • Oferirea sprijinului necesar locuitorilor din stânga Nistrului în combaterea crizei pandemice COVID-19, inclusiv prin programe de vaccinare; • Implementarea proiectelor social-economice menite să contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii, asigurarea serviciilor guvernamentale de calitate pentru cetăţenii Republicii Moldova de pe ambele maluri; • Asigurarea locuitorilor din stânga Nistrului cu anumite servicii disponibile pentru locuitorii de pe malul drept al Nistrului; • Acţiuni concrete în domenii de interes major pentru oameni, cum ar fi combaterea criminalităţii, dezvoltarea agriculturii şi protecţia mediului pe ambele maluri. 48