Government Resolution No. HG168/2023 validating the Development Strategy of youth sector Youth 2030 and the Program for its implementation for 2023–2026

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG168/2023 din 29.03.2023 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” și a Programului privind implementarea acesteia pentru anii 2023-2026 Publicat : 08.06.2023 în MONITORUL OFICIAL Nr. 186-189 art. 434 Data intrării în vigoare În temeiul art.9 alin.(2) lit. a) din Legea nr.215/2016 cu privire la tineret (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.315-328, art. 688), cu modificările ulterioare, și în scopul punerii în aplicare a prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, precum și în scopul promovării eficiente a politicii statului în domeniul dezvoltării sectorului de tineret, Guvernul HOTĂRĂȘTE: 1. Se aprobă: 1) Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030”, conform anexei nr. 1; 2) Programul privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026, conform anexei nr. 2. 2. Se recomandă autorităților administrației publice locale să contribuie la realizarea obiectivelor și acțiunilor prevăzute în Programul privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026. 3. Ministerul Educației și Cercetării va prezenta Guvernului: 1) până la 31 martie 2025, raportul de evaluare intermediară a Programului privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026; 2) până la 31 martie 2027, raportul de evaluare finală a Programului privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026; 3) până la 30 iunie 2031, raportul de evaluare finală privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030”. 4. Finanțarea acțiunilor prevăzute în Programul privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026 se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităților publice implicate, precum și din alte surse, conform legislației. 5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educației și Cercetării. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Ministrul educației și cercetării Anatolie Topală Ministrul finanțelor Veronica Sirețeanu Nr. 168. Chișinău, 29 martie 2023. anexa nr.1 anexa nr.2 https://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2023/mo186-189md/anexa1 168md.docx https://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2023/mo186-189md/anexa2 168md.docx Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.168/2023 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI DE TINERET „TINERET 2030” Capitolul I INTRODUCERE 1. Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” (în continuare – Strategie ,,Tineret 2030”) este cel de-al patrulea document de politici publice în domeniu. Fundamentată în baza concluziilor și recomandărilor din raportul de evaluare finală a Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1006/2014, Strategia ,,Tineret 2030” abordează bunăstarea tinerilor prin prisma necesității dezvoltării unui ecosistem de instituții și actori responsabili care își coordonează activitățile și își bazează intervențiile pe necesitățile reale ale tinerilor. Chiar dacă subiectul principal al politicii statului îl constituie tinerii, strategia sectorului de tineret trasează intervenții orientate pe activitatea structurilor asociative și grupurilor de inițiativă ale tinerilor, lucrătorilor de tineret, instituțiilor publice și private, autorităților publice ca elemente de realizare a politicii urmărind obiectivele de dezvoltare și activizare a tinerilor. 2. Republica Moldova promovează o politică de tineret ancorată în politicile Consiliului Europei, asumate în Strategia ,,Tineret 2030”, și accentuează rolul tinerilor și organizațiilor de tineret în construcția democrației participative și a societății moderne. Urmând imperativul integrării europene, Republica Moldova se aliniază la tendințele de dezvoltare a lucrului de tineret asumate de Uniunea Europeană prin Agenda europeană privind lucrul de tineret, Obiectivele de tineret ale UE și Strategia de tineret a UE 2019-2027 și abordează tinerii și structurile de tineret ca actori importanți în procesul de realizare a Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD). 3. Capacitatea unui stat modern de a se dezvolta social și economic are la bază un capital uman suficient de pregătit și activ pentru a contribui calitativ în toate sectoarele și domeniile publice sau private. Capitalul uman al Republicii Moldova a înregistrat, de la declararea independenței până în prezent, o tendință demografică negativă caracterizată de îmbătrânirea populației și de un fenomen accentuat al migrației, în special în rândul populației tinere. Printre principalele cauze ale migrației sunt invocate lipsa oportunităților de încadrare în câmpul muncii și salarizarea neatractivă, calitatea scăzută a sistemului de educație, oportunități reduse și servicii necalitative, infrastructură slab dezvoltată, în special în mediul rural. Cei mai predispuși migrării sunt tinerii care aleg să-și facă studiile în afara Republicii Moldova sau, nefiind satisfăcuți de gradul de salarizare și oferta ocupațională, aleg un loc de muncă mai bine plătit în țările UE sau CSI. 4. Unul dintre rolurile primordiale ale statului este de a pregăti prin intermediul sistemului educațional cetățeni activi și competenți pentru a se integra economic și social. Oferta educațională în acest sens trebuie să corespundă necesităților de dezvoltare în era digitală și să fie racordată suficient la necesitățile pieței muncii. Construcția sistemului educațional național formal este de principiu rigidă și necesită un efort considerabil uman și financiar pentru a fi modelat în timp util, pentru a răspunde factorilor externi în continuă schimbare. Astfel, se reliefează necesitatea de extindere și dezvoltare a sistemului educațional informal și nonformal ca element complementar, pentru a contribui la creșterea ratei de succes de integrare pe piața muncii și în viața socială. 5. Conform Forumului Economic Mondial, în anul 2022, printre cele mai apreciate și solicitate competențe pe care este necesar să le dețină un cetățean de succes sunt gândirea analitică și inovarea; creativitatea, originalitatea și inițiativa; liderismul și influența socială; inteligența emoțională ș.a. În măsura în care sistemul educațional formal nu poate acoperi în totalitate dezvoltarea calitativă a competențelor solicitate în era digitală, fiind insuficient de flexibil, statul investește în construcția unui sistem de educație nonformală și informală. Acesta, axat pe conceptul ,,învățare prin practică”, utilizează metode și instrumente de lucru cu tinerii în cadrul activităților și programelor de educație nonformală ce țintesc să dezvolte un set de abilități și competențe necesare tinerilor pentru a deveni cetățeni activi și apți. În acest sens, politica de tineret se concentrează pe crearea unei oferte de dezvoltare complementară a politicii educaționale formale, punând accent pe competențele și valorile de participare, inovare și soluționare a problemelor centrate pe tineri și necesitățile lor. Acționând în echilibru cu alte politici naționale care sunt orientate spre bunăstarea tinerilor, politica de tineret proiectează intervenții pe segmente precum participare civică și decizională, lucru și programe de tineret, implicare comunitară, voluntariat și inovație socială. 6. Criza de sănătate publică generată de pandemia COVID-19 și criza generată de războiul din regiune au demonstrat că instrumentele utilizate de stat pentru a interveni direct la beneficiar rămân a fi prea puțin flexibile și tind să se concentreze pe măsurile de atenuare a impactului. Pe de o parte, chiar dacă tinerii și organizațiile de tineret au jucat un rol esențial în diminuarea impactului negativ al acestor crize și în susținerea celor afectați de acestea, tinerii, la rândul lor, continuă a fi un grup puternic afectat de crize, pe de altă parte, solidaritatea și activismul tinerilor contribuie semnificativ la creșterea rezultatelor înregistrate în gestionarea acestor crize, anume prin utilizarea potențialului de a se implica și a genera soluții inovative. Crearea unui mediu propice în care tinerii și organizațiile de tineret se pot implica în situațiile care necesită o mobilizare rapidă constituie un rezultat scontat al Strategiei ,,Tineret 2030”. Indiferent de situaţia economică, politică şi socială, politicile naţionale promovează o abordare incluzivă, egală şi de abilitare a tuturor grupurilor şi categoriilor de tineri din societate, însoţite de garanţii exprese împotriva excluderii şi discriminării, precum şi stabilirea unor mecanisme clare şi accesibile de recurs şi responsabilizare. 7. Strategia ,,Tineret 2030” menține liniile directorii din cadrul ultimului ciclu de politici și se bazează pe experiențele pozitive din realizarea acestuia, asigură continuitate și perfecționează anumite dimensiuni și arii de intervenție, creează abordări noi și inovează în contextul noilor provocări și circumstanțe naționale și internaționale. 8. Strategia ,,Tineret 2030” rezidă în: 1) dezvoltarea unui sistem de asigurare a tinerilor cu oportunități de educație nonformală de calitate, participare civică și decizională, implicare în dezvoltarea comunitară, concentrat pe dezvoltarea competențelor de viață necesare pentru integrarea socioeconomică, dezvoltarea armonioasă și starea de bine a tinerilor, complementar la sistemul educațional formal, precum și corelarea acestora; 2) impulsionarea și susținerea privind dezvoltarea sectorului asociativ de tineret și recunoașterea acestuia ca actor esențial în dezvoltarea socială și economică a statului; 3) abordarea transversală a politicilor de tineret, consolidată la nivel național, care este trasată la nivel central și preluată, multiplicată și racordată la nivel local; 4) crearea mecanismelor flexibile de răspuns la potențiale șocuri sociale, pandemice, economice etc. care afectează bunăstarea tinerilor și a sectorului de tineret; 5) consolidarea, recunoașterea și promovarea lucruluiu de tineret ca instrument-cheie în dezvoltarea și realizarea proiectelor și programelor dedicate tinerilor; 6) promovarea și implementarea unei abordări strategice și sistemice în dezvoltarea de programe și servicii sociale destinate tinerilor aflați în situație de risc. 9. Strategia ,,Tineret 2030” a fost concepută pentru a fi suficient de relevantă, încât orientările sale de politici și priorități să nu devină rapid depășite, astfel oferind premisele necesare de încadrare sociojuridică ce vor fi incluse în următorul Program de implementare, etapizat în două perioade a câte 4 ani. 10. Fundamentată în necesitatea promovării unei abordări strategice în realizarea politicii de tineret asumată în cadrul Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, în diversitatea și amplitudinea intervențiilor proiectate, strategia contribuie la atingerea următoarelor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD): 1) Până în 2030 va crește substanțial numărul de tineri și adulți ce dețin competențe relevante pentru angajare (ODD 4.4). 2) Toți elevii/studenții vor obține cunoștințe și competențe necesare pentru promovarea dezvoltării durabile și a stilurilor de viață durabile, protecției mediului, modului sănătos de viață, drepturilor omului, egalității de gen, culturii păcii și nonviolenței, cetățeniei globale și aprecierii diversității culturale, precum și a contribuției culturii la dezvoltarea durabilă (ODD 4.7). 3) Creșterea ratei de participare a tinerilor și a adulților în procesul de educație formală și nonformală pe parcursul vieții, pe sexe (ODD 4.3.1). 4) Asigurarea și promovarea participării depline și eficiente a fetelor și a femeilor și egalității de șanse la posturi de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică (ODD 5.5). 5) Creșterea ponderii populației care consideră că procesul de luare a deciziilor este incluziv și participativ etc. (ODD 16.7.2.1). 6) Încurajarea și promovarea parteneriatelor dintre tineri și autoritățile publice pentru a dezvolta platforme viabile de participare a tinerilor la procesele decizionale, în baza experienței și a strategiilor de resurse ale parteneriatelor (ODD 17). Capitolul II INTERACȚIUNEA CU DOCUMENTELE DE POLTICI NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE 11. Concordanța cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Strategia ,,Tineret 2030” operaționalizează obiectivele strategice de convergență asumate prin Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, după cum urmează: 1) instituționalizarea și asigurarea funcționalității comisiilor de co-management pentru politici de tineret, în scopul coordonării intervențiilor sectoriale pentru tineri și organizații de tineret, precum și asigurarea, susținerea activității acestora prin programe de co-finanțare și suport; 2) promovarea unei abordări strategice și sistemice în dezvoltarea sectorului de tineret și a programelor dedicate tinerilor. Dezvoltarea infrastructurii, structurilor și oportunităților pentru implicarea și participarea civică a tinerilor la toate nivelurile; 3) susținerea sistematică a inițiativelor de inovație socială ale tinerilor și ale organizațiilor de tineret prin mecanisme de finanțare nerambursabilă și suport material; 4) extinderea programelor dedicate tinerilor pentru a acoperi grupurile social- vulnerabile și zonele greu accesibile; 5) promovarea participării civice a tinerilor și consolidarea democrației participative în rândul tinerilor prin programe dedicate și focusate; 6) instituționalizarea și recunoașterea lucrului de tineret ca instrument de realizare a activităților cu tinerii și extinderea comunității de practicieni în domeniu; 7) dezvoltarea mecanismelor de suport pentru integrarea activităților de educație nonformală dedicate tinerilor în instituțiile de învățământ superior; 8) crearea oportunităților pentru petrecerea timpului liber în activități extrașcolare și de socializare civilizată, pentru a reduce incidența fenomenului delincvenței juvenile. 12. Concordanța cu Programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană”. Strategia ,,Tineret 2030” trasează viziunea strategică asupra modului de realizare a obiectivelor setate în Programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană” într-o formă sustenabilă și sistemică, or instrumentele de suport care se propun a fi create contribuie la realizarea programelor de tineret, de susținere a tinerilor și nu trebuie să reprezinte o intervenție singulară. Programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană” recunoaște importanța dezvoltării tinerilor și a structurilor de tineret și propune creșterea cantitativă a resurselor financiare alocate pentru susținerea inițiativelor tinerilor și sectorului de tineret, precum și susținerea și consolidarea instituțională a actorilor-cheie cu atribuții în dezvoltarea și realizarea politicilor și programelor de tineret. Viziunea strategică a Programului de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană” se axează pe participarea civică și decizională a tinerilor și prin împuternicirea și consolidarea competențelor acestora. De asemenea, Programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană” pune accent pe crearea unei gândiri antreprenoriale în rândul tinerilor, care va contribui la integrarea financiară, dar și pe latura de inovație. Strategia ,,Tineret 2030” abordează liniile directorii trasate de Programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană” prin intervențiile la nivel de creare a ecosistemului și de creștere a calității programelor realizate și a finanțărilor alocate. 13. Concordanța cu Planul de acțiune pentru tineret în acțiunea externă a Uniunii Europene 2027. Promovarea participării semnificative a tinerilor și a împuternicirii în acțiunea externă a UE pentru dezvoltare durabilă, egalitate și pace se conturează în următoarele viziuni strategice abordate: 1) promovarea parteneriatelor pentru implicare, împuternicire și conexiune; 2) promovarea participării semnificative a tinerilor la elaborarea politicilor, precum și la agenda de pace și securitate; 3) crearea platformelor de dialog sistematice cu organizațiile de tineret; 4) sporirea capacității instituționale și a expertizei cu privire la modul de lucru cu și pentru tineri, precum și la protecția copilului prin formare, orientări și schimb de bune practici; 5) asigurarea că nimeni nu este lăsat în urmă prin abordarea inegalităților și barierelor structurale, integrarea egalității de gen și aplicarea unei abordări intersecționale. 14. Strategia ,,Tineret 2030” abordează crossectorial probleme conexe și cu alte documente de politici publice aflate în curs de implementare sau în proces de elaborare, cum ar fi: proiectul Strategiei de dezvoltare „Educația 2030” și proiectul Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare „Educația 2030”, prin extinderea numărului de organizații studențești active și dezvoltarea programelor de granturi pentru acestea; proiectul Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în anii 2022-2026 prin consolidarea gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor, canalizând abilitatea tinerilor de a inova în domenii de dezvoltare a economiei naționale; proiectul Programului național privind îmbătrânirea activă și sănătoasă 2023-2027 prin asigurarea transferului de cunoștințe și competențe între generații și dialog inter-generațional. 15. Strategia ,,Tineret 2030” abordează viziunile, acțiunile și impactul următorilor actori: 1) tinerii și familiile tinere; 2) organizațiile de tineret, structurile neformale de participare a tinerilor și grupurile de inițiativă; 3) centrele de tineret și alte instituții ce realizează programe de tineret; 4) instituțiile de învățământ superior și structurile de tineret din acestea; 5) autoritățile publice centrale, locale și autonome; 6) lucrătorii de tineret, organizatorii comunitari și educatorii de la egal la egal; 7) voluntarii și organizațiile ce activează în domeniul voluntariat; 8) organizațiile din alte sectoare ce lucrează cu și pentru tineri. 16. Strategia ,,Tineret 2030” interacționează în termeni de aliniere și complementaritate cu un șir de documente sectoriale de politici în vigoare. Astfel, abordează complementar Strategia de dezvoltare ,,Educația 2030” pe dimensiuni de constituire și consolidare a sistemului de certificare a competențelor dobândite într-un proces nonformal de învățare, inclusiv prin intermediul activităților extrașcolare și extracurriculare. Prin abordarea complexă centrată pe dezvoltarea sistemului și a resurselor umane din sector pentru a contribui la calitatea programelor centrate pe tineri, Strategia ,,Tineret 2030” contribuie la realizarea obiectivelor setate în Programul național pentru ocuparea forței de muncă 2022-2026. 17. Strategia ,,Tineret 2030” este elaborată de către Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu suportul Fondului ONU pentru Populație (în continuare – UNFPA), UNICEF Moldova și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei, cu consultarea prealabilă a tuturor părților interesate. 18. Strategia ,,Tineret 2030” trasează viziunea statului în domeniu și proiectează rezultatele și țintele care urmează a fi atinse până în anul 2030. Programul de implementare a Strategiei ,,Tineret 2030” reprezintă un document de planificare strategică pe termen mediu (4 ani). Mai mult decât atât, Programul de implementare a Strategiei ,,Tineret 2030” este în strânsă legătură și cu Programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană” care va consolida și va susține dezvoltarea sectorului de tineret, precum și a inițiativelor tinerilor. Luate împreună, politicile naționale și cele existente la nivel internațional urmează să complementeze și să unifice eforturile în dezvoltarea sectorului de tineret și să asigure o viziune comună pentru documentele strategice de dezvoltare a sectorului de tineret din Republica Moldova. Capitolul III ANALIZA SITUAȚIEI 19. Capitalul uman reprezintă pentru Republica Moldova resursa de bază a dezvoltării pe termen lung. Capacitatea de a transforma tinerii în actori imperativi la dezvoltarea socioeconomică a statului depinde în mare măsură de calitatea sistemului educațional național, dar și de existența infrastructurii ce va asigura participarea semnificativă a tinerilor, transformându-i astfel în actori activi ai dezvoltării comunitare. 20. Noțiunea de tânăr, conform cadrului legal național, semnifică persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Numărul populației cu reședința obișnuită la 1 ianuarie 2022 a constituit 2603,8 mii de persoane, din care 670,9 mii sau 25,8% sunt tineri cu vârsta între 14 și 34 de ani, din care 49,3% femei și 50,7% bărbați. Dacă în anul 2019 tinerii în vârstă de la 14 până la 35 de ani au constituit 743,2 mii sau 27,7% din totalul populației, până în anul 2035 se prognozează o diminuare a contingentului tinerilor până la 575,5 mii de persoane și 21,7% din totalul populației. Aceste schimbări pot provoca creșterea vulnerabilității tinerilor prin reprezentanța scăzută în organele de conducere la nivel central și local, ignorarea intereselor și necesităților acestora. 21. În perioada 2018-2022, populația cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 5,2 mii de persoane (sau cu 3,0%), iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14- 34 ani s-a majorat de la 22,1% până la 25,0%. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 45,5 mii de persoane (sau cu 26%), ponderea acestora fiind în descreștere în perioada analizată cu 3 p.p., iar a celor în vârstă de 25-29 de ani cu 43,3 mii (respectiv cu 20,5% și cu 1,9 p.p.). Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 de ani s-a diminuat cu 20,0 mii (sau cu 8,9%), ponderea acestora fiind în creștere în perioada analizată cu 2,0 p.p. 22. Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă, în raport cu statutul activității curente peste o treime dintre tinerii cu vârsta de 15-34 de ani au fost ocupați (37,3% sau circa 244 mii de persoane), adică aveau un loc de muncă, circa 2,0% (11 mii) erau șomeri și restul, 61,0% (peste 398 de mii), erau inactivi din punct de vedere economic (persoane în afara forței de muncă). În rândul celor din urmă, peste 42,0% erau încadrați în sistemul național de învățământ. 23. Conform datelor BNS, în anul 2021, fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 de ani (17,2%), peste un sfert dintre tinerii de 15-29 de ani (26,4%) și aproape fiecare a treia persoană în vârstă de 15-34 de ani (30,4%) nu au fost cuprinși nici în procesul de educație (formal sau nonformal), nici în ocupare (în continuare – NEET). Fenomenul tinerilor NEET în Republica Moldova este unul destul de accentuat. În creștere cu 3% față de anul 2020, rata tinerilor NEET în Republica Moldova este una dintre cele mai ridicate din Europa. Tinerii NEET sunt cei mai vulnerabili în câmpul muncii, de aceea statul trebuie să vină cu mai multe măsuri proactive adresate acestui grup de beneficiari, în scop de activizare și incluziune socială prin intermediul educației nonformale ce le oferă Strategia ,,Tineret 2030”. 24. Majoritatea familiilor formate doar din membri tineri sunt amplasate în mediul urban, fiind atestat un fenomen de migrație a tinerilor din mediul rural generat de lipsa oportunităților de educație, profesionalizare și angajare, precum și nivelul scăzut de trai. 25. Astfel, în cazul ezitării și lipsei de investiții pentru consolidarea sectorului de tineret din Republica Moldova, în special din mediul rural, declinul demografic se va resimți și mai mult în anii ce vin, așa cum fluxul de migrație a tinerilor va continua în ritm accelerat în lipsa oportunităților suficiente de dezvoltare la ei acasă. Efectele negative ale migrației deja se resimt destul de mult în economia țării, în sistemul de protecție socială și în educație. 26. Centrele de tineret reprezintă unele dintre principalele instituții de prestare a programelor orientate pe dezvoltarea multilaterală a tinerilor. Programul de dezvoltare a centrelor de tineret realizat în perioada 2017-2022 de autoritatea centrală cu competențe în domeniu a impulsionat crearea a 22 de centre raionale și 22 de filiale locale ale acestora. Ca parte a Programului a fost acordat suport continuu pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, profesionalizarea lucrătorilor de tineret și pentru susținerea financiară printr-un mecanism de paritate a inițiativelor tinerilor prin intermediul granturilor nerambursabile. Modelul de organizare și funcționare a instituțiilor este setat de Guvern, preluat și implementat de autoritățile administrației publice locale. 27. La momentul actual, centrele de tineret prestează un număr restrâns de programe (servicii) pentru tineri. Dezvoltarea și extinderea programelor (serviciilor) pentru tineri prestate prin intermediul centrelor a fost direct dependentă de constituirea unei instituții responsabile de certificarea și profesionalizarea lucrătorilor de tineret. În lipsa unei instituții funcționale, poziția și salarizarea lucrătorilor de tineret a devenit una puțin atractivă pentru a asigura o stabilitate de cadre, ceea ce determină și calitatea programelor și serviciilor prestate. În esență, proiectarea rezultatelor scontate pe componenta asigurării cu programe calitative de tineret nu a fost axată pe construcția unui sistem sustenabil administrativ și financiar de instituții, concentrând eforturile pe instrumentele de suport pentru stimularea autorităților publice locale de a înființa centre. Acțiunile planificate în ciclul strategic precedent nu au condus la atingerea obiectivului setat pentru anul 2020 de acoperire în proporție de 90% din tineri cu programe (servicii) calitative de tineret. 28. Organizațiile de și pentru tineret, ca structuri distincte de asigurare a dezvoltării tinerilor, se confruntă cu provocări în ceea ce privește dezvoltarea lor instituțională. Potrivit unui studiu privind dezvoltarea sectorului de tineret, organizațiile se poziționează la un nivel mediu în ceea ce privește capacitățile de planificare strategică, management și guvernare, advocacy. Conform raportului, 22% dintre organizațiile evaluate au un sistem de evaluare și monitorizare care să conțină indicatori bine definiți și sisteme de colectare și analiză a datelor, fiind dublu mai mare față de anul 2013 (10%). Totodată, doar 36% dintre organizații au legături sau parteneriate cu factorii de decizie de nivel local/național sau cu structurile guvernamentale. Nivelul dezvoltării organizaționale a fost evaluat pe o scală de la 0 la 4, fiecare coeficient fiind media unui set de indicatori relevanți domeniului de analiză. Figura 1. Evoluția dezvoltării instituționale a organizațiilor din sectorul asociativ Sursa: Consiliul Național al Tineretului din Moldova 29. Totodată, capacitatea financiară și organizațională a structurilor de tineret continuă a fi limitată. În ultimii ani, fortificarea capacităților structurilor de și pentru tineret s-a realizat prin programe de capacitare și dezvoltare instituțională, însă a lipsit abordarea sistemică, acestea fiind realizate preponderent prin programul de granturi. În pofida eforturilor depuse, capacitățile financiare ale organizațiilor sunt încă limitate. Conform studiului privind dezvoltarea sectorului asociativ de tineret, coeficientul pentru viabilitatea financiară a organizațiilor a crescut de la 1.35 în 2013 la 2.4 în 2018 (măsurat pe o scală de la 0 la 4), ceea ce indică un nivel mediu de capacitate financiară. Același studiu relevă că actualmente doar 22,7% dintre organizații au procesul de bugetare integrat în planificarea strategică și operațională anuală. Capacitatea financiară limitată a structurilor de tineret impune furnizarea de servicii/ activități de/și pentru tineret în proiecte mici cu durabilitate și impact scăzut pentru tineri și comunitate. 30. Calitatea și eficiența lucrului de tineret depinde de capacitatea resurselor umane din sectorul de tineret, care se dovedește a fi redusă. Insuficiența de cadre, nivelul redus de competențe în lucrul de tineret, precum și fluctuația sporită a resurselor umane în domeniul sectorului de tineret (din motivul salariilor neatractive, nesiguranței și neclarității privind durabilitatea ocupației de lucrător/specialist în lucrul de tineret ș.a.) subminează eficiența lucrului de tineret. O altă problemă ține de faptul că o bună parte din specialiștii și lucrătorii de tineret vin din diferite domenii, neavând o pregătire specială și calificările necesare. Acțiunile orientate spre creșterea competențelor capitalului uman din sectorul de tineret s-au intensificat în ultimii ani, însă contextul socio-economic și politic al țării a diminuat din sustenabilitatea eforturilor. 31. Lacunele legate de capacitatea capitalului uman implicat în lucrul de tineret se mențin în timp. Analiza comprehensivă a sectorului de tineret și evaluările anterioare vorbesc despre persistența lacunelor sistemice legate de insuficiența specialiștilor în sectorul de tineret și nivelul redus de profesionalism adaptat la nevoile specifice generației tinere; lipsa unui cadru reglementat de dezvoltare a capacității manageriale în creșterea competenței și performanței angajaților în sector (standarde minime de calitate etc.); lipsa unui cadru de evaluare a performanței angajaților din structurile orientate spre activitatea și serviciile pentru tineri; capacitatea profesională redusă de a presta servicii și activități echitabile etc. 32. Constrângerile legate de capacitățile instituționale și resursele umane determină nivelul redus de acces al tinerilor la servicii. Potrivit unui studiu privind percepțiile și situația tinerilor din Moldova, realizat de către OECD în 2016, doar 25,3% dintre aceștia cunoșteau despre existența centrelor de tineret, dintre care doar 16,3% au beneficiat de servicii. Circa 70% dintre tinerii care nu au beneficiat anterior de serviciile unui centru de tineret motivează prin faptul că nu au asemenea necesitate. Aceasta presupune că: fie serviciile și modalitatea de prestare a lor nu corespunde nevoilor reale ale tinerilor, fie nivelul de informare și conștientizare cu privire la conținutul acestora este redus. Studiul privind impactul pandemiei COVID-19 asupra participării tinerilor, realizat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, atestă că doar 20% dintre tineri manifestă interes față de servicii și simt nevoia de a fi implicați în activități de dezvoltare personală și profesională. Dintre aceștia, doar jumătate au reușit să acceseze serviciile respective. Figura 2. Ponderea tinerilor care au avut nevoie și care au beneficiat de servicii, % Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020 33. Fetele/femeile tinere se implică mai activ în activități de tineret și sunt într-o proporție mai mare beneficiare ale serviciilor de tineret. Nivelul de accesare a serviciilor prestate pentru tineri este direct corelat cu vizibilitatea structurilor care le prestează. Femeile 5,5 9,9 10,6 12,7 11,4 11 16,2 19,4 22,3 24 Serviciul de participare a tinerilor Activități / programe de voluntariat Educație pentru sănătate Training-uri, seminare și sesiuni tematice de informare Serviciul de abilitare economică a tinerilor, inclusiv orientare și ghidare în carieră În ultimele 12 luni ... de servicii de tineret Au avut nevoie Au beneficiat https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/9352 covid 19 impactul participarea.pdf tinere erau mai informate decât bărbații tineri, iar conștientizarea era mai mare în rândul tinerilor din mediul urban decât al tinerilor din mediul rural. 34. Serviciile orientate spre tineri au o reprezentativitate scăzută în localitățile rurale. Structurile de tineret se regăsesc, în mare parte, în mediul urban. Respectiv, activitatea de/și pentru tineret se limitează la un anumit grup de tineri care se caracterizează printr-un grad relativ mai înalt de activism, preponderent din mediul urban, cu acces mai larg la diverse surse de informare. Totodată, specialiștii și lucrătorii de tineret, reprezentanții structurilor de tineret se orientează, în mare parte, spre tinerii încadrați în studii din grupul de vârstă mai mică (14- 19 ani), din considerentul că tinerii de vârste mai mari sunt mai greu de implicat din diverse motive: mobilitatea în scop de studii (universitate), încadrarea în câmpul muncii, crearea familiei, responsabilitățile de îngrijire etc. 35. Accesul la servicii și programe este și mai mic în rândul tinerilor din grupurile defavorizate. Tinerii cu oportunități reduse (cum ar fi tineri cu dizabilități, minorități etnice, tineri NEET, tineri din familii sărace, cu reușită școlară scăzută etc.) sunt mai puțin încadrați în programe și servicii de dezvoltare. Practicile selective (axarea pe cei mai activi, mai motivați), lipsa mecanismelor de susținere și încurajare a participării categoriilor vulnerabile de tineri, infrastructura accesibilă slab dezvoltată, insuficiența specialiștilor pregătiți pentru lucrul cu categoriile vulnerabile de tineri, informarea scăzută a tinerilor privind activitățile și serviciile relevante pentru ei fac dificil lucrul cu aceste categorii. 36. Tinerii cu dizabilități au acces mai redus la serviciile și activitățile de și pentru tineret. Această situație este determinată de nivelul redus de capacități instituționale și abilități profesionale ale specialiștilor de tineret de a lucra cu grupuri vulnerabile, pe de o parte, precum și de infrastructura slab dezvoltată și neadaptată la necesitățile tinerilor cu dizabilități, pe de altă parte. Figura 3. Accesul la servicii pe categorii sociodemografice, % Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020 37. Participarea se referă la dreptul și la oportunitatea tinerilor de a se implica în activități civice și de luare a deciziilor în scopul promovării intereselor și necesităților acestora prin a influența pozitiv deciziile luate la nivel local și național, fără a se confrunta cu vreo formă de excluziune. Potrivit Legii nr. 215/2016 cu privire la tineret, participarea prevede implicarea activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, consultări publice, realizarea de activități care se produc în societate și care îi privesc în mod direct sau indirect. Condițiile de 0 10 20 30 40 Ti n er i Ti n er e 1 5- 1 7 an i 1 8- 2 0 an i 2 1- 2 4 an i El ev / st u d e n t St u d ii in co m p le te St u d ii ge n er al e SP T St u d ii su p e ri o ar e N u a u p er s. c u … A u p er s. c u … V e n it s că zu t V e n it m e d iu V e n it în al t U rb an R u ra l Serviciul de abilitare economică a tinerilor, inclusiv orientare și ghidare în carieră Au avut nevoie Au beneficiat 0 10 20 30 40 Ti n er i Ti n er e 1 5- 1 7 an i 1 8- 2 0 an i 2 1- 2 4 an i El ev / st u d e n t St u d ii in co m p le te St u d ii ge n er al e SP T St u d ii su p e ri o ar e N u a u p er s. c u … A u p er s. c u … V e n it s că zu t V e n it m e d iu V e n it în al t U rb an R u ra l Traininguri, seminare și sesiuni tematice de informare Au avut nevoie Au beneficiat 0 5 10 15 20 Ti n er i Ti n er e 1 5- 1 7 an i 1 8- 2 0 an i 2 1- 2 4 an i El ev / st u d e n t St u d ii in co m p le te SP T St u d ii su p e ri o ar e N u a u p er s. c u … A u p er s. c u … V e n it s că zu t V e n it m e d iu V e n it în al t U rb an R u ra l Serviciul de participare a tinerilor Au avut nevoie Au beneficiat 0 5 10 15 20 25 Ti n er i Ti n er e 1 5- 1 7 an i 1 8- 2 0 an i 2 1- 2 4 an i El ev / st u d e n t St u d ii… St u d ii ge n er al e SP T St u d ii su p e ri o ar e N u a u p er s. c u … A u p er s. c u … V e n it s că zu t V e n it m e d iu V e n it în al t U rb an R u ra l Activități/programe de voluntariat Au avut nevoie Au beneficiat dezvoltare a participării active reprezintă un echilibru dintre competențele tinerilor de a se implica și oportunitățile de aplicare în practică a acestor competențe. 38. În perioada implementării Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 au fost elaborate și promulgate mai multe acte legislative și normative în scopul creării condițiilor necesare pentru facilitarea participării și a implicării mai active a tinerilor la nivel social și decizional. Printre acestea se numără: Legea nr. 215/2016 cu privire la tineret, Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea consiliilor locale ale tinerilor, Hotărârea Guvernului nr. 598/2020 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret etc. La fel, au fost puse bazele activității unor structuri de tineret ce activează la nivel raional și local, au fost susținute inițiative ale tinerilor prin programul de granturi, au fost desfășurate o serie de activități de instruire și informare a principalilor actori relevanți sectorului de tineret ș.a. Mai mult decât atât, au fost dezvoltate conceptele programelor de participare a tinerilor cum ar fi: proiectul Regulamentului pentru funcționarea comisiilor consultative de tineret pe principiile de co- management; proiectul programului ,,Tânăr delegat la ONU”. Cu toate că intervențiile strategice propuse au contribuit la înregistrarea unor progrese, totuși lipsa unui cadru omogen de monitorizare și a unor indicatori macro, specifici participării tinerilor din Republica Moldova, a generat dificultăți în estimarea impactului intervențiilor strategice asupra problematicii majore cu referire la participarea tinerilor. 39. Constatările rapoartelor internaționale și naționale ce vin să evalueze prezența tinerilor în activitățile civice şi de luare a deciziilor, arată un nivel scăzut de participare. Indexul de Tineret din Republica Moldova pentru anul 2020, instrument ce măsoară disparitățile dintre tineri și populația adultă în diferite domenii social-economice (participarea în procesul decizional, vulnerabilitatea economică, activitatea economică, situațiile de risc şi sănătatea) sugerează că nivelul de participare al tinerilor în procesele politice și decizionale la nivel local este cu mult mai mic decât al adulților, acesta înregistrând o valoare de 0,69 puncte (pe o scală de la 0 la 1, unde 0 presupune că între grupurile de comparație nu există decalaje, iar 1 – că decalajul ia valoarea sa maximă). 40. Ca structură de stimulare a participării tinerilor în perioada anilor 2016-2022 cu suportul Ministerului Educației și Cercetării, a fost creată, lansată și dezvoltată Rețeaua Națională a Consiliilor Locale ale Tinerilor (în continuare – RNCLTM), care a fost concepută pentru a institui și consolida capacitățile de organizare și funcționare ale consiliilor raionale/municipale ale tinerilor la nivel local și regional. Consiliile locale ale tinerilor constituie platforme de participare a tinerilor în procesele decizionale pe lângă autoritățile publice locale în toate domeniile cu impact asupra bunăstării acestora. Conceptul de participare a tinerilor are la bază susținerea dezvoltării politicilor publice locale pornind de la necesitățile reale ale tinerilor și cu implicarea acestora în dezvoltarea soluțiilor inovative. RNCLTM are o acoperire de 65,7% la nivel de autorități publice locale de nivelul al doilea (23 de raioane și municipii) și o reprezentativitate la nivel de autorități publice locale de nivelui întâi mai modestă (14,9%, 134 de consilii locale/comunitare). Cu toate acestea, o bună parte a acestor structuri la nivel local se limitează la organizarea a două evenimente pe an, și anume Forum și Postforum. Cel mai des beneficiarii consiliilor sunt tinerii cu vârsta de până la 22 de ani la nivel de oraș și până la 18-19 ani la nivel local, consiliile locale fiind mai puțin atractive pentru categoriile de vârstă mai mari. Pentru multe localități consiliile locale de tineret reprezintă unica structură de tineret în cadrul căreia se poate implica un tânăr. 41. Deși se atestă o dinamică constantă în creșterea și dezvoltarea rețelei consiliilor locale ale tinerilor, acestea rămân a fi puternic dependente de Programul de asistență al Ministerului Educației și Cercetării pentru consolidarea și dezvoltarea consiliilor raionale/municipale ale tinerilor și de resursele alocate în cadrul acestuia, astfel neavând o independență financiară și instituțională, fiind dependenți de asistența financiară și metodologică oferită continuu de către Ministerul Educației și Cercetării și fiind limitați sau chiar lipsiți de suport și resurse la nivel local. Necesitatea asigurării durabilității și a sustenabilității financiare a acestora, inclusiv din bugetele locale, rămâne a fi principala prioritate atât pentru RNCLTM, cât și pentru Ministerul Educației și Cercetării. Totodată, RNCLTM de la fondarea acesteia nu a reușit să-și valorifice potențialul de reprezentare a tinerilor, rămânând a fi o structură care nu se manifestă activ în activități de reprezentare și advocacy pentru tineri. 42. În pofida eforturilor de stimulare a participării tinerilor, mai puțin de 20% dintre tinerii din Republica Moldova participă la activități de influențare a procesului decizional. Ne referim atât la participarea la adunări unde s-au luat decizii, inclusiv pentru comunitate, ședințe de lucru a entităților pentru tineret, cât și la demonstrații stradale/mitinguri etc. Figura 4. Nivelul de participare a tinerilor, % Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020 43. Doar a zecea parte dintre tinerii din Republica Moldova se caracterizează printr-un nivel înalt de participare în procesul decizional și în viața socială a comunității. Potrivit studiului privind impactul pandemiei asupra participării tinerilor, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, doar 10% dintre tineri dau dovadă de un nivel înalt de participare civică și în procesul decizional, cea mai semnificativă prevalență o dețin tinerii cu participare scăzută – 50%, urmată de ponderea tinerilor cu participare medie – 40%. Nivelul scăzut de participare a tinerilor este determinat de: (i) încrederea scăzută în autorităţi şi în faptul cât de receptive sunt acestea față de părerea şi necesităţile lor; (ii) necorespunderea serviciilor oferite tinerilor cu necesităţile acestora; (iii) complexitatea activităţilor orientate spre dezvoltarea lor profesională şi personală, ceea ce solicită mai mult timp pentru implicare; (iv) prioritizarea altor responsabilităţi decât cele de participare (griji de familie, de încadrare în câmpul muncii, cariera profesională) etc. 44. Tinerii de 15-17 ani sunt mai predispuși de a se implica activ în viaţa socială și în procesul decizional. În cadrul clusterului cu un nivel înalt de participare, ponderea tinerilor de 15-17 ani depăşeşte cu mult ponderea celor de 21-24 ani. Fiind încadraţi încă în procesul educativ (fie şcoală, fie colegiu, fie şcoală profesională etc.), tabloul creat confirmă că instituţiile educaţionale reprezintă un mediu favorabil adolescenţilor de 15-17 ani pentru a se manifesta şi a participa la diverse activităţi ce au drept scop sporirea implicării lor. Figura 5. Profilul tinerilor predispuși spre participare activă, % Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020 45. Tinerii din mediul rural sunt mai puțin afiliați la vreun grup de inițiativă sau organizație neguvernamentală. O formă de participare ține de aderarea la unele grupuri care 18,4 80,7 0,9 Participarea tinerilor în ultimele 12 luni, % Da Nu NȘ/NR 24,4 11,7 19,2 75,4 87,1 79,6 0,2 1,2 1,2 0 50 100 Proiecte, ședințe, adunări unde s-au luat decizii pentru localitate, organizație, centru … Demonstrații stradale, mitinguri, semnat petiții Ședințele de lucru al ONG/ centru de tineret/în calitate de voluntar În ultimele 12 luni ai participat vreodată la …. ? Da Nu NȘ/NR activează în mediul de trai al tinerilor. Astfel, potrivit unor sondaje de opinie desfășurate în perioada 2016 și 2018, ponderea tinerilor de 18-29 ani care au devenit membri ai unor asociații obștești ori s-au implicat în calitate de voluntari a sporit ușor. Chiar dacă se observă o tendință ușor pozitivă și în rândul persoanelor din mediul rural, totuși ne preocupă valorile extrem de mici ale acestora (până la 3% în 2018). Totodată, în cazul bărbaților, valorile sunt mai mari comparativ cu femeile, ceea ce conturează persistența stereotipurilor privind rolurile de gen în societate (responsabilități de îngrijire a copiilor și a gospodăriilor etc.). Figura 6. Ponderea tinerilor membri ai ONG-urilor sau grupurilor de inițiativă comunitare, % Sursa: Sondaje de opinie CPD în 2016 și 2018 46. Tinerii cu dizabilități și cei de etnie romă au o afiliere extrem de joasă la vreo structură de participare. Datele unui sondaj de opinie realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în 2018 a evidențiat că mai puțin de 2% dintre persoanele de 18-39 de ani se regăsesc în una dintre structurile de participare, precum grupuri de inițiativă sau organizații neguvernamentale. Până la 3% dintre tinerii din aceste două categorii defavorizate au fost implicați în activități de voluntariat fie în partidele politice, fie în asociații obștești. Problema accesibilizării, a conștientizării problemei de incluziune, precum și perpetuarea unor stereotipuri în societate față de de aceste două grupuri de persoane au implicații negative asupra posibilității de participare atât în activitățile civice, cât și în cele de luare a deciziilor. 2 0,7 0,3 1,4 1,5 0,4 4,2 1,0 1,7 1,4 1,9 1,2 0 1 2 3 4 5 6 18-29 ani 30-44 ani Bărbați Femei Urban Rural Membri ai ONG-urilor 2016 2018 2 0,8 0,8 1,4 0,9 1,2 9,3 1,8 4,1 2,6 3,6 3 0 2 4 6 8 10 18-29 ani 30-44 ani Bărbați Femei Urban Rural Membri ai grupurilor comunitare/de inițiativă 2016 2018 Figura 7. Ponderea tinerilor cu dizabilități și a celor de etnie romă membri sau voluntari în ONG-uri sau grupuri de inițiativă locală, % Sursa: Sondaj de opinie CPD, 2018 Capitolul IV VIZIUNE, MISIUNE, VALORI ȘI INSTRUMENTE DE PROMOVARE 47. Viziunea Strategiei: Construcția unei societăți moderne are la bază tineri instruiți și competenți, care împărtășesc o verticală a valorilor și își asumă responsabilitatea de a contribui calitativ la dezvoltarea socială și economică a statului. 48. Crearea valorilor pentru a genera valoare. Valoarea adăugată în parcursul de dezvoltare socială și economică a statului generată de tineri are la bază competențele dezvoltate și asimilate. Calitatea și capacitatea de asimilare este direct dependentă de valorile în care sunt ancorate competențele. Strategia ,,Tineret 2030” trasează o verticală valorică care tinde a fi împărtășită de tineri ca urmare a implementării documentului. Toate abordările și intervențiile în cadrul documentului de politici promovează un cadru de valori unic. Nivel valoric Valoare Individual Caracter Setez și mențin înalte standarde de etică și integritate Familie Perseverență Eșecurile sunt parte a procesului iar efortul este necesar a fi continuu Societate Respect Tratez pe toți echidistant cu respect și demnitate, în timp ce am așteptări să fiu tratat la fel Profesional Reputație Pun preț pe poziționarea personală în societate, percepția și așteptările pe care le creez Identitate Demnitate Apreciez și promovez cu mândrie bagajul cultural și istoric al națiunii pe care o reprezint 49. Misiunea Strategiei ,,Tineret 2030” constă în: 1) asigurarea accesului tuturor tinerilor din Republica Moldova la oportunități și la programe calitative de tineret care contribuie la dezvoltarea competențelor și împărtășirea valorilor; 2) recunoașterea de către stat a potențialului de inovație al tinerilor și al organizațiilor de tineret și alocarea resurselor financiare suficiente pentru realizarea inițiativelor acestora; 3) participarea în mod semnificativ și implicarea civică a tinerilor, responsabilizați de propriul rol, în promovarea democrației, dezvoltării comunitare și inovației sociale. 0 0 1,2 1,2 2 2 0 1 0 0,5 1 1,5 2 2,5 Grupuri de inițiativă locală Organizații privind apărarea drepturilor omului și dezvoltarea țărilor din lumea a treia Asociații de tineret Asociații pentru un mod sănătos de viață Sunt membri în aceste entități Persoane cu dizabilități de 18-39 ani Romi de 18-39 ani 2,4 2,5 2 1,8 0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 Partide politice ONGuri/Asociații Au făcut/fac munci neplătite în mod voluntar Persoane cu dizabiliăți de 18-39 ani Romi de 18-39 ani 50. Pentru creșterea gradului de înțelegere și încredere a tinerilor în instituțiile statului și în sistemul de guvernare democratic, tinerii și sectorul de tineret necesită mecanisme simple și flexibile de intervenție, cu un grad redus de birocrație și adaptate la necesitățile grupurilor de tineri defavorizați. Instrumentele utilizate în cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” sunt: 1) suport financiar și material pentru tineri și organizațiile de tineret; 2) sistem de certificare a calității lucrului și programelor de tineret; 3) cooperare și coordonare a politicilor prin platforme dedicate participării tinerilor; 4) suport financiar și metodologic pentru realizarea inițiativelor civice; 5) suport metodologic pentru dezvoltarea serviciilor pentru tineri și familiile tinere; 6) sistem de colectare a datelor dezagregate privind situația tinerilor, gradul de finanțare a sectorului per tânăr și serviciile sociale destinate tinerilor; 7) programe de instruire și capacitare pentru actorii-cheie și persoanele resurse; 8) investiții în crearea spațiilor multifuncționale prietenoase tinerilor; 9) programe de consolidare a capacităților instituționale pentru dezvoltarea politicilor publice cu impact asupra tinerilor. 51. Resursele umane și financiare alocate pentru realizarea Strategiei ,,Tineret 2030” sunt orientate spre: 1) asigurarea unui sector de tineret rezilient, sustenabil și suficient finanțat; 2) crearea unui mediu echitabil în care tinerii din toate grupurile pot beneficia de oportunități și șanse egale de dezvoltare; 3) asigurarea accesului la programe de tineret calitative și incluzive prestate de către instituții și organizații specializate; 4) consolidarea și extinderea comunității lucrătorilor calificați de tineret; 5) susținerea potențialului de inovare a tinerilor prin mecanisme de finanțare directă; 6) promovarea participării semnificative a tinerilor în procesele decizionale prin platforme dedicate bazate pe principii de co-management; 7) asigurarea sinergiei între educația nonformală și formală în cadrul instituțiilor de învățământ superior; 8) împuternicirea tinerilor de a iniția și a se implica în acțiuni de dezvoltare comunitară; 9) crearea unui sistem de dezvoltare a competențelor în rândul tinerilor prin activități de educație nonformală; 10) crearea mecanismelor de colectare, monitorizare și utilizare a datelor relevante cu privire la situația tinerilor; 11) promovarea, recunoașterea și extinderea particularităților lucrului de tineret; 12) consolidarea capacităților în domeniul serviciilor sociale pentru tineri; 13) dezvoltarea cadrului normativ pentru serviciile sociale dedicate tinerilor; 14) dezvoltarea și extinderea serviciilor sociale pentru tineri; 15) anticiparea viitoarelor tendințe, provocări și oportunități și crearea unui ecosistem rezilient. 52. Divizată în două programe de implementare realizate progresiv, Strategia ,,Tineret 2030” propune o intervenție inițial verticală, urmând o integrare pe orizontală a perspectivei de tineret în cadrul politicilor sectoriale relevante în cadrul celui de-al doilea program. În primă instanță, este abordată construcția unui sector rezilient de tineret în jurul căruia sunt construite intervențiile sectoriale dedicate tinerilor. În acest sens, documentul de politici pune accent pe consolidarea instituțională și capacitarea resurselor umane ce activează în domeniu ca repere de realizare a programelor de tineret. Autoritățile, instituțiile și organizațiile care au capacitatea de a realiza politici și programe centrate pe necesitățile tinerilor reprezintă cheia sustenabilității sectorului. În cea de-a doua instanță, documentul abordează tinerii ca actori activi civic și decizional, acoperind prin intervențiile trasate segmentele care rămân a fi proprii domeniului: activism civic și voluntariat, participare semnificativă, implicare în dezvoltare comunitară și locală, dezvoltarea competențelor prin educație nonformală, lucru de tineret și inovație socială. În acest sens, documentul pune accent pe instrumentele de împuternicire a tinerilor ca indivizi, grupuri de inițiativă și organizații de tineret pentru a-și realiza potențialul și creșterea rezilienței tinerilor în fața schimbărilor sau șocurilor sociale și economice. În cea de-a treia instanță, Strategia ,,Tineret 2030” trasează intervenții de suport direct pentru susținerea realizării potențialului de inovație al tinerilor prin mecanisme și scheme de finanțare distincte. Oportunitățile de finanțare sunt diversificate pentru a acoperi inițiativele individuale ale tinerilor, ale grupurilor de inițiativă nonformale sau ale organizațiilor de tineret. Pentru a acoperi sub aspect geografic și social o arie extinsă a tinerilor sunt utilizate ca punct de intrare în politici instituțiile cu acces sporit la beneficiarii direcți, precum autoritățile publice locale, organizațiile de tineret și instituțiile de învățământ. 53. Mai mult decât atât, Strategia ,,Tineret 2030” creează premise pentru dezvoltarea și instituționalizarea mecanismelor de incluziune socială a grupurilor de tineri defavorizați, astfel asigurându-se incluziunea acestora în procesele decizionale și în dezvoltarea comunitară. Capitolul V DIRECȚII STRATEGICE, OBIECTIVE ȘI EGALITATEA DE GEN 54. Direcțiile prioritare de intervenție se conturează în jurul a trei direcții de orientare strategică distincte în abordare și intervenții, care la rândul lor se conturează în trei obiective generale. 55. Lucrul de tineret calitativ, accesibil și incluziv. Direcția de orientare strategică I are la bază o intervenție sistemică a statului centrată pe dezvoltarea capacităților în cadrul sectorului pentru realizarea proiectelor și programelor calitative de tineret bazate pe necesitățile tinerilor. 1) Lucrul de tineret este realizat de către persoane competente, care dețin abilități organizatorice și utilizează instrumente de mobilizare a tinerilor în activități cu caracter nonformal. Lucrul de tineret are scopul de a antrena tinerii în activități favorabile dezvoltării lor, în care aceștia se pot simți în siguranță, centrate pe împuternicirea lor pentru a-și realiza potențialul. 2) Lucrul de tineret poate fi realizat atât în mod organizat, planificat și instituționalizat, cât și în mod spontan în cadrul unor activități cu caracter ocazional. Indiferent de modul și modalitatea organizării acestuia, persoanele (lucrătorii de tineret) care lucrează direct cu beneficiarul trebuie să dețină competențele și abilitățile necesare pentru a realiza o activitate calitativă cu impact pozitiv. 3) Direcția de orientare strategică I se concentrează pe promovarea unei abordări holistice în dezvoltarea lucrului de tineret. Intervenția în cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” acoperă aspectele ce contribuie la realizarea lucrului într-un mod calitativ, de către persoane pregătite, într-un mediu oportun dezvoltării. 4) Obiectivul general I. Creșterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităților în cadrul sectorului și profesionalizarea resurselor umane. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: a) îmbunătățirea sistemului de prestare a programelor calitative de tineret prin intermediul centrelor de tineret prin dezvoltarea instrumentarului și a metodologiilor necesare; b) dezvoltarea cadrului normativ și regulator privind activitatea și salarizarea lucrătorilor de tineret; c) crearea sistemului de colectare a informației statistice dezagregate privind programele de tineret realizate și evaluarea impactului asupra bunăstării tinerilor; d) dezvoltarea sistemului de calificare, profesionalizare și recunoaștere a competențelor lucrătorilor de tineret; e) eficientizarea procesului de pregătire a lucrătorilor de tineret din organizațiile de tineret prin asigurarea calității programelor de instruire continuă. 5) Rezultatele așteptate în urma realizării Obiectivului general I: a) centrele de tineret își diversifică oferta de programe calitative și incluzive pentru tineri; b) centrele de tineret își consolidează capacitățile instituționale; c) lucrătorii de tineret din cadrul centrelor de tineret își dezvoltă abilitățile profesionale de bază; d) tinerii din toate zonele geografice ale Republicii Moldova au acces sporit la programe de tineret; e) organizațiile de tineret creează parteneriate cu autoritățile publice locale pentru a extinde programele de tineret; f) procedurile pentru profesionalizarea și recunoașterea competențelor privind lucrul de tineret devin funcționale; g) lucrătorii de tineret dispun de metodologii și instrumente practice pentru a organiza lucrul de tineret calitativ; h) modalitatea de salarizare a lucrătorilor de tineret este îmbunătățită. 6) Impactul scontat ca urmare a implementării Obiectivului general I. Programele de tineret prestate de centrele de tineret sunt centrate pe nevoile tinerilor, respectă criteriile de calitate și sunt accesibile tuturor categoriilor de tineri. 56. Direcția de orientare strategică II este centrată pe crearea culturii de participare civică și decizională în rândul tinerilor. 1) Împuternicirea tinerilor pentru a se implica în dezvoltarea socială și economică a statului reprezintă unul dintre atributele proprii politicii de tineret. Prin promovarea abordării nonformale în educație și prin utilizarea instrumentelor de lucru cu tinerii, aceștia nu doar însușesc competențe, dar și sunt motivați și porniți să le ofere aplicabilitate. 2) În timp ce lumea digitală oferă copiilor și tinerilor oportunități extraordinare de a comunica, de a socializa, de a împărtăși, de a învăța, de a accesa informații și de a-și exprima opiniile cu privire la problemele care le afectează viața și comunitățile, epoca tehnologiilor informaționale poate duce, de asemenea, la o reducere a implicării tinerilor în interacțiune și în dezvoltarea socială sau comunitară. 3) Direcția de orientare strategică II abordează în complex elementul de împuternicire prin intervenții pe partea de abilitare, motivare, promovare și suport pentru tineri în dezvoltarea ideilor și aplicarea acestora în comunitatea proprie. Punctul de intrare în politica de participare este atât pe partea de autorități locale, cât și pe partea de grupuri de inițiativă și organizații de tineret. Abordate în complex acestea contribuie la creșterea activismului tinerilor și implicării în viața socială și economică a statului. 4) Obiectivul general II. Creșterea nivelului de participare și implicare civică prin programe de instruire, capacitare și împuternicire a tinerilor. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: a) îmbunătățirea cadrului normativ și a instrumentarului de practicare a voluntariatului; b) valorificarea potențialului civic al tinerilor prin diversificarea instrumentarului de practicare și recunoaștere a voluntariatului; c) dezvoltarea și implementarea instrumentelor digitale de promovare a oportunităților de voluntariat pentru creșterea gradului de activism civic al tinerilor; d) reconceptualizarea și diversificarea oportunităților și platformelor de participare în procesele decizionale a tinerilor în familie, comunitate, localitate, la nivel național și internațional; e) responsabilizarea autorităților publice și a instituțiilor ce lucrează cu tinerii în ceea ce privește implicarea tinerilor și organizațiilor de tineret în procesele decizionale ce îi vizează; f) crearea reperelor metodologice și realizarea cursului de instruire continuă pentru autoritățile publice locale privind implicarea tinerilor; g) crearea unei rețele de tineri cetățeni cu inițiativă care dezvoltă și realizează activități de mobilizare comunitară și dezvoltare locală; h) extinderea numărului de organizatori și de grupuri comunitare a tinerilor, inclusiv grupuri intersectoriale. 5) Rezultatele așteptate în urma realizării Obiectivului general II: a) autoritățile creează mai multe structuri de co-management în domeniul de tineret; b) mai multe autorități publice locale implică tinerii și structurile de participare ale tinerilor în procesele decizionale; c) mai multe platforme și oportunități de participare internațională a tinerilor devin operaționale; d) mai mulți tineri dețin competențele și abilitățile de viață necesare pentru a se implica activ și a organiza comunități; e) mai multe grupuri comunitare ale tinerilor sunt create și realizează inițiative civice; f) se extinde numărul de organizații de tineret active și se consolidează colaborarea intersectorială a organizațiilor care lucrează cu și pentru tineri; g) cadrul normativ privind activitatea de voluntariat este îmbunătățit; h) conceptul privind agregatorul de oportunități de voluntariat este creat și pilotat. 6) Impactul scontat ca urmare a realizării Obiectivului general II. Tinerii dețin competențele și motivația necesară pentru a se implica activ și calitativ în viața comunității. 57. Direcția de orientare strategică III are la bază inovația socială inițiată și promovată de tineri. 1) Punctul final al politicii de tineret promovată în cadrul ultimelor cicluri strategice de politici a trasat ca punct final al intervenției domeniul competențelor dezvoltate de tineri, fără a oferi o platformă de aplicabilitate a acestora. 2) Direcția de orientare strategică III constituie un element nou al politicilor de tineret adus în cadrul prezentei strategii, or acesta este perceput ca element al dezvoltării sociale și ca agent al schimbărilor. Inovația socială pune accent pe intervenții directe de suport din partea statului pentru a susține ideile tinerilor care sunt orientate spre dezvoltare și incluziune socială, eliminând barierele ce țin de domeniul de aplicabilitate. Tinerii competenți și împuterniciți au capacitatea de a dezvolta comunitatea și societatea prin idei îndrăznețe, inovatoare și uneori radicale, centrate pe rezultate tangibile și cu impact social. Statul își asumă angajamentul de a acorda suport prin platforme dedicate de finanțare, înțelegând că inovația necesită libertate de creație. 3) Inovația socială se referă la dezvoltarea și implementarea de noi soluții, care implică schimbări conceptuale, de proces, de produs sau organizaționale, care urmăresc să contribuie la bunăstarea oamenilor și comunităților. 4) Obiectivul general III. Valorificarea potențialului tinerilor de a realiza inițiative de inovație socială și dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar și material. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: a) dezvoltarea și realizarea programului de suport pentru autoritățile publice locale privind documentele de planificare strategică în domeniu; b) extinderea suportului financiar și material pentru organizațiile de tineret pentru realizarea inițiativelor de inovație socială; c) asigurarea sinergiei între educația nonformală și formală prin susținerea structurilor de tineret în instituțiile de învățământ superior; d) creșterea gradului de satisfacție a tinerilor din învățământul superior prin promovarea ofertei de activități non-formale în instituții; e) asigurarea condițiilor propice de dezvoltare multilaterală a tinerilor în sistemul superior de învățământ prin crearea spațiilor prietenoase tinerilor. 5) Rezultatele așteptate în urma realizării Obiectivului general III: a) mai multe programe de suport pentru tineri sunt realizate de autoritățile publice locale; b) autoritățile publice locale beneficiază de suport metodologic pentru implementarea programelor tinerilor; c) organizațiile de tineret dezvoltă și realizează inițiative de inovație socială; d) mai multe organizații de tineret beneficiază de suport în realizarea inițiativelor de inovație socială; e) alocarea granturilor pentru activități de tineret organizațiilor studențești; f) mai multe programe și activități de tineret realizate de organizațiile de tineret în instituțiile educaționale; g) mai multe spații multifuncționale dedicate tinerilor create în instituțiile de învățământ superior și colegii. 6) Impactul scontat: Sectorul de tineret devine un actor imperativ în procesul de dezvoltare socială a statului. 58. Incluziunea și egalitatea de gen. Integrarea dimensiunii egalității de gen și incluziunii se referă la procesul prin care impactul pozitiv și negativ asupra femeilor și bărbaților din diferite grupuri sociale este analizat în procesul de elaborare și implementare a documentului de politici. Aceasta presupune că, înainte de adoptarea oricăror decizii, este analizat efectul documentului de politici asupra femeilor și bărbaților, ținând cont de particularitățile sociale și economice ale acestora. Integrarea dimensiunii de gen și incluziunii în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și a priorităților femeilor și bărbaților, tinerilor și vârstnicilor, celor din mediul rural și urban ș.a. și abordarea inegalităților existente între ei, astfel încât rezultatele planificate în documentul de politici să aibă un impact pozitiv asupra situației lor. 1) În procesul de elaborare a Strategiei ,,Tineret 2030”, aspectele de incluziune se regăsesc în toate etapele-cheie ale planificării strategice, acestea presupunând: a) identificarea și măsurarea inegalităților, în cadrul acestei etape sunt identificate inegalitățile dintre diferite grupuri de tineri prin analiza datelor statistice. Din perspectiva incluziunii se iau în calcul date care indică nivelul inegalităților dintre tineri în funcție de vârstă, gen, stare a sănătății, mediu de reședință ș.a. în ce privește accesul la resurse și oportunități, la servicii, nivel de participare și reprezentare etc.; b) determinarea și analiza cauzelor structurale se referă la identificarea cauzelor fundamentale ce au determinat apariția inegalităților atât între tineri ca grup, cât și între tineri și restul populației; c) definirea intervențiilor și a cadrului de rezultate se referă la identificarea cauzelor structurale ce a permis înțelegerea și setarea intervențiilor specifice care ar contribui fie la diminuarea, fie la depășirea inegalităților identificate pe fiecare arie strategică (inegalități legate de participare, de acces la resurse, la oportunități etc.). Fiecare intervenție se evaluează din perspectiva impactului asupra diferitelor categorii de tineri (tineri de diferite vârste, tineri din mediul rural și urban, femei și bărbați tineri, tineri cu dizabilități, tineri cu diferit statut socioeconomic etc.) și cum aceasta a determinat schimbări pozitive pentru ei (a sporit accesul grupurilor dezavantajate la servicii, la resurse, la oportunități, a sporit gradul de reprezentare, de participare etc.); d) consolidarea cadrului de implementare, care presupune anticiparea lacunelor și riscurilor de implementare și asigurarea faptului că există un cadru de implementare eficient, astfel încât intențiile cu privire la reducerea inegalităților să fie implementate în timp util. 2) În mod practic, Strategia ,,Tineret 2030” a fost elaborată pornind de la nevoile specifice și prioritățile tinerelor și tinerilor. Deși se adresează unui grup-țintă concret – tinerii, acesta nu este un grup omogen. Vârsta, etnia, abilitățile (fizice și mentale), mediul de reședință (urban sau rural), precum și normele și valorile mediului în care trăiesc influențează activitățile și responsabilitățile tinerelor și tinerilor, statutul lor social, oportunitățile și constrângerile pe care le au în viața cotidiană. Strategia ,,Tineret 2030” abordează aceste particularități, venind cu intervenții adaptate la necesitățile și interesele tuturor categoriilor de tineri, în vederea asigurării șanselor egale tuturor în ceea ce privește accesul echitabil la resurse și oportunități, reprezentare echitabilă etc. 3) Inegalitățile existente între diferite grupuri de tineri indică direcția Strategiei ,,Tineret 2030” și intervențiile necesare pentru a asigura șanse egale tuturor. Intervențiile planificate în cadrul acesteia asigură integrarea tuturor tinerilor, în special celor din grupuri dezavantajate (tineri din mediu rural, tineri cu dizabilități, femei tinere, tineri romi etc.). Totodată, fiecare acțiune va fi evaluată prin prisma impactului și modului în care diferite grupuri de tineri, în special cei dezavantajați, au beneficiat de pe urma respectivei acțiuni. 4) În vederea asigurării incluziunii și realizării principiului egalității, în procesul de implementare se vor realiza următoarele acțiuni: Obiectiv strategic Acțiuni menite să asigure incluziunea și egalitatea tinerilor Creșterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităților în cadrul sectorului și profesionalizarea resurselor umane Elaborarea tuturor materialelor metodologice legate de crearea și gestionarea programelor de tineret prin prisma incluziunii și egalității de gen (modalități de identificare și analiză a nevoilor pentru tinerii din grupuri dezavantajate, asigurarea participării echitabile pentru fete și băieți, ajustarea rezonabilă a programelor de tineret pentru tinerii cu dizabilități și categorii de vârstă). Schemele de finanțare pentru programe vor presupune cerințe clare și indicatori pentru asigurarea incluziunii și egalității. Efortul de dezvoltare a capacităților pentru centrele de tineret și pentru lucrătorii de tineret va presupune și dezvoltarea cunoștințelor/capacităților legate de asigurarea incluziunii și egalității Creșterea nivelului de participare și implicare civică prin programe de instruire, capacitate și împuternicire a tinerilor În efortul de constituire și consolidare a platformelor de participare și reprezentare a tinerilor se va ține cont de obiectivul legat de reprezentarea și participarea echitabilă a fetelor, băieților și a tinerilor din grupurile dezavantajate. Dezideratul de reprezentare și participare echitabilă va fi consolidat în toate documentele cadru care reglementează/ ghidează activitatea platformelor de participare și reprezentare Valorificarea potențialului tinerilor de a realiza inițiative de inovație socială și dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar și material Suportul oferit organizațiilor de tineret, structurilor de tineri, instituțiilor de învățământ va include cerințe legate de asigurarea incluziunii și a egalității Capitolul VI MONITORIZARE, EVALUARE ȘI IMPACT 59. În urma implementării Strategiei ,,Tineret 2030” se urmărește ca tinerii să devină actori sociali imperativi care să contribuie activ și calitativ la dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova. 1) Impact social. Tinerii din Republica Moldova devin actori sociali activi care se implică în dezvoltarea comunitară și participă în procesele de consolidare a democrației participative. Tinerii dețin competențele, instrumentele necesare și finanțare suficientă pentru a realiza inițiativele de inovație socială și a influența direcțiile de dezvoltare a societății naționale. Tinerii și sectorul de tineret devine rezilient la șocuri și este implicat în dezvoltarea activităților orientate spre consolidarea și promovarea egalității, diversității și păcii. Tinerii defavorizați dispun de platforme și programe adaptate la necesitățile și particularitățile individuale, astfel încât să se asigure incluziunea socială a acestora în procesele ce cad sub incidența Strategiei ,,Tineret 2030”. 2) Impact administrativ. Strategia ,,Tineret 2030” este direcționată spre consolidarea capacităților autorităților ce au competențe în domeniul tineret și fortificarea cunoștințelor acestora în lucrul cu tinerii. Instituțiile publice de nivel central și local vor căpăta capacități îmbunătățite privind dezvoltarea politicilor publice cu impact asupra bunăstării tinerilor, ținând cont de necesitățile lor reale și de informațiile statistice relevante. Tinerii împuterniciți să participe în procesele democratice vor deveni actori imperativi în procesele publice, implicându-se în procesele de luare a deciziilor, bugetare și de rezolvare a provocărilor comunitare. Ecosistemul creat are capacitatea de a răspunde la modificările sociale și de a se orienta spre segmente noi, dezvoltând și realizând programe din domenii conexe, fără a afecta sustenabilitatea sa. 3) Impact economic. Economia națională va beneficia de o forță de muncă tânără, bine pregătită, adaptată la cerințele pieței muncii, care deține competențele și abilitățile necesare în era digitală. Strategia ,,Tineret 2030” pune accent pe consolidarea gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor, canalizând abilitatea tinerilor de a inova în domenii de dezvoltare a economiei naționale. 4) Impact financiar. Impactul asupra bugetului public național este estimat pentru primul program de implementare la aproximativ 185 milioane de lei, însă beneficiile aduse economiei naționale de o resursă umană pregătită și abilitată să inoveze urmează a fi măsurabile în timp în economia națională. Impactul financiar asupra bugetului public național urmează a fi, pe de o parte, diminuat prin atragerea resurselor financiare din partea partenerilor externi, pe de altă parte, poate contribui la creșterea nivelului setat de ambiție prin creșterea țintelor propuse. 60. Potrivit bunelor practici în management, monitorizarea este un proces continuu care trebuie realizat atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, urmând să ofere informații esențiale pentru eficiența implementării Strategiei ,,Tineret 2030”. 61. Procesul de monitorizare a Strategiei ,,Tineret 2030” este realizat în baza cadrului de rezultate prezentat. Programele de implementare urmează a fi monitorizate anual în baza rezultatelor scontate și elaborate rapoarte anuale sau periodice privind gradul de realizare. INDICATORI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE Rezultat Indicator Nivel de dezagregare a datelor Referinț ă Sursa și metoda de colectare Ținte 202 6 203 0 Obiectiv general 1. Creșterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităților în cadrul sectorului și profesionalizare a resurselor Ponderea tinerilor unici care beneficiază anual de programe de tineret realizate în cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” Sex; reședință; statut; vârstă 15% din numărul de tineri Raport anual consolidat privind beneficiarii programelor și proiectelor de tineret 30% 45% umane Centrele de tineret oferă mai multe programe calitative și incluzive pentru tineri Numărul total al programelor de tineret evaluate ca fiind calitative Tipul de programe; competențele tinerilor țintite; acoperire geografică a programelor Nu există date Evaluarea anuală a programelor de tineret realizată de către Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret 70 100 Organizațiile de tineret dezvoltă și realizează mai multe programe pentru tineri Numărul programelor pentru tineri realizate de organizațiile de tineret Tipul de proiecte anual nou-create; tematica abordată; competențele tinerilor țintite; acoperire geografică a proiectelor Nu există date Raport de evaluare anuală a proiectelor de tineret realizat de către Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret; calcule în baza rapoartelor colectate 37 120 Comunitatea lucrătorilor de tineret calificați este extinsă numeric și geografic Ponderea lucrătorilor de tineret calificați în totalul lucrătorilor de tineret Tipul organizației în care activează lucrătorul de tineret; acoperire geografică a activităților realizate de lucrătorii de tineret calificați; nivelul de profesionalizar e a lucrătorilor de tineret Nu există date Registrul național al lucrătorilor de tineret 35% 50% Obiectiv Rata de Sex; 5% din Studiu privind 10% 20% general 2. Creșterea nivelului de participare și implicare civică prin programe de instruire, capacitare și împuternicire a tinerilor implicare a tinerilor în activități civice și procese decizionale reședință; statut; vârstă numărul anual de tineri participarea civică a tinerilor; calcul în baza rapoartelor anuale a partenerilor și autorităților Mai multe structuri de reprezentare ale tinerilor devin funcționale Ponderea autorităților care implică tinerii și structurile de tineret în procesele decizionale Tipul de structură de reprezentare; acoperire geografică a structurilor funcționale Nu există date Studiul anual cu privire la funcționalitate a structurilor de reprezentare a tinerilor din Moldova. 45% 85% Mai multe structuri ale tinerilor devin funcționale și active Ponderea structurilor informale ale tinerilor care realizează inițiative civice Statut juridic al structurilor de tineret; zona geografică; tematica organizațiilor nou-create Nu există date Evaluare anuală în baza datelor oferite de către partenerii de implementare 70 100 Mai mulți tineri beneficiază de programe de voluntariat Numărul cumulativ de oportunități de voluntariat disponibile pe platformă Domeniu de activitate; acoperire geografică Nu există date Raport în baza datelor colectate din agregatorul de oportunități de voluntariat 820 100 0 Obiectiv general 3. Valorificarea potențialului tinerilor de a realiza inițiative de inovație socială și dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar și material Numărul de inițiative de inovație socială realizate în cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” Sex; reședință; statut; vârstă Nu există date Analiza de impact a proiectelor și inițiativelor de inovație finanțate; calculele în baza rapoartelor anuale partenerilor de implementare 148 300 Mai multe autorități locale implementează programe de suport pentru tineri Numărul autorităților publice locale de nivelul al doilea Acoperire geografică; tematica proiectelor susținute 11 autorități publice locale de nivelul al doilea Raport elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în baza datelor 26 32 Capitolul VII RESPONSABILI, MANAGEMENTUL RISCURILOR ȘI PROCEDURILE DE RAPORTARE 62. Implementarea cu succes a Strategiei ,,Tineret 2030” și atingerea obiectivelor acesteia depinde de capacitatea structurilor responsabile de implementare și de abilitatea acestora de a se racorda la noi realități sociale, economice sau administrative. 63. Documentul în sine tratează riscurile prin abordarea verticală în primă instanță, care vine să creeze o birocrație puternică, dar flexibilă, cu instituții sustenabile și suficient de pregătite pentru racordarea la necesitățile pieței. Intervențiile planificate, în complexitatea și complementaritatea lor, contribuie la atingerea impactului scontat, iar lipsa unui element poate afecta întregul rezultat. Totuși, Strategia ,,Tineret 2030” este concepută pentru a fi modulară, or creșterea gradului de ambiție este transpus în setarea unor noi ținte mai mult decât în revizuirea obiectivelor și intervențiilor. realizează programe de suport a inițiativelor tinerilor la nivel local colectate de la autoritățile publice locale Mai multe organizații de tineret implementează cu succes inițiative de inovație socială Numărul cumulativ de proiecte de inovație socială susținute în cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” Domeniul de intervenție; zona geografică Nu există date Rapoartele de implementare a programelor de granturi 148 170 Mai multe structuri de tineret funcționează în instituțiile de învățământ superior Numărul organizațiilo r studențești active Tematica organizației; sex; vârstă; acoperire instituțională Nu există date Raport consolidat realizat de Ministerul Educației și Cercetării în baza datelor colectate de la instituțiile de învățământ 25 50 1) Fluxul constant ridicat de personal în instituțiile și organizațiile cu atribuții în domeniul de tineret. Atractivitatea activității în cadrul sectorului de tineret sau în cadrul instituțiilor orientate spre tineri este scăzută din cauza gradului de salarizare scăzut pentru personalul angajat. Acest fapt creează un flux constant pentru fiecare persoană angajată, care necesită mereu capacitare și instruire, devenind o intervenție sisifică. Strategia ,,Tineret 2030” abordează acest risc prin instrumente de stimulare a personalului angajat, creșterea gradului de salarizare și a atractivității domeniului prin introducerea calificărilor și profesionalizărilor. Prezentele intervenții vor contribui la asigurarea unei stabilități și competitivități în sector. Totuși, elementul de instruire continuă este unul prezent în Strategia ,,Tineret 2030”. 2) Capacitatea redusă în procesul de coordonare şi monitorizare a implementării documentelor de politici. Viziunea națională setată în documentul de politici necesită a fi asumată de către actorii-cheie la nivel local și transpusă în planuri de acțiune locale care urmăresc scopurile și obiectivele naționale. Asumarea responsabilității multiplicării viziunii naționale la nivel local constituie una din cheile succesului nu doar acoperirii geografice, dar și a coeziunii sociale. Documentul abordează acest risc prin crearea unei oferte complexe de suport financiar, material, metodologic și informațional pentru instituțiile responsabile de nivel local pentru a crește capacitatea și atractivitatea transpunerii viziunii naționale. Oferta include instrumente de coordonare locală, regională și națională asupra rezultatelor înregistrate și provocărilor în realizarea acestora. 3) Insuficiența mijloacelor financiare necesare implementării. Mijloacele financiare pentru implementarea documentelor strategice sunt principalul obstacol în atingerea rezultatelor și impactului scontat. Documentul este pe de o parte conceput pentru a fi asumat complet de Guvern, pentru a crea sustenabilitate și asumare, pe de altă parte este unul modular, care, chiar dacă comunică între intervențiile setate, nu sunt total interdependente Medie înaltă 1. Sectorul de tineret nu are o recunoaștere și apreciere suficientă 2. Lipsa unei stabilități politice Înaltă 1. Insuficiența mijloacelor financiare necesare implementării 2. Șocuri sociale și economice 3. Inflație și instabilitate economică Medie scăzută 1. Capacitatea redusă în procesul de coordonare şi monitorizare a implementării documentelor de politici 2. Lipsa de coeziune între autoritățile centrale, locale, sectorul privat și civic Scăzută 1. Fluxul constant ridicat de personal în instituțiile și organizațiile cu atribuții în domeniul de tineret Probabilitate decât la un nivel superior de realizare. La nivel inferior, Strategia ,,Tineret 2030” este transpusă în activități ușor măsurabile și estimabile din punctul de vedere al costurilor. Perioada de implementare și o costificare calitativă a programelor de implementare va asigura o reziliență în fața șocurilor economice și dependenței față de donatorii externi. 4) Lipsa de coeziune între autoritățile centrale, locale, sectorul privat și civic poate duce la distorsionarea esențială a proceselor de implementare a măsurilor prevăzute în Strategia ,,Tineret 2030”. Componenta de participare civică și în procesele decizionale a tinerilor din cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” abordează acest risc prin crearea instrumentarului necesar de comunicare între actori, pentru a evita suprapunerile și spațiile goale în intervenții. Conceptul de co-management promovat presupune identificarea punctelor comune între sectoare și centrarea pe punctele tari. 5) Sectorul de tineret nu are o recunoaștere și apreciere suficientă. Lipsa de recunoaștere sau înțelegere a sectorului de tineret conduce la responsabilitatea redusă a actorilor vizați în implementarea documentului. Strategia ,,Tineret 2030” setează drept obiectiv crearea unui ecosistem de tineret format din instituții și resurse umane. Documentul abordează acest risc prin campanii sistemice de informare, mobilizare și promovare, care vor contribui la creșterea gradului de înțelegere și la sensibilizarea populației și a instituțiilor. 6) Lipsa unei stabilități politice. Incertitudinea politică conduce deseori la schimbul frecvent de factori decizionali și de reformări sistemice ale autorităților și ale instituțiilor publice. Diminuarea riscului în cadrul documentului este abordată prin crearea unei culturi instituționale și prin promovarea unei verticale comune a valorilor în rândul tinerilor și în societate în general. 7) Șocuri sociale și economice. În ultimii ani, Republica Moldova a fost puternic afectată de un șir de șocuri sociale, economice sau în sănătate, care au influențat inclusiv populația tânără. Strategia ,,Tineret 2030” pune prioritate pe creșterea rezilienței tinerilor prin consolidarea deprinderilor de viață și competențelor necesare, inclusiv prin asigurarea dialogului intergenerațional, pentru a face față provocărilor deja sistematice. Creșterea rezilienței este și un efect al interconectării instituționale, care, prin instrumente și mecanisme flexibile de intervenție, va putea interveni pe segmentele necesare. 8) Inflație și instabilitate economică. Modelul de abordare sistemică promovată în cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” pune accent pe intervenții cu un cost redus, însă cu un impact sporit asupra sistemului de prestare a programelor dedicate tinerilor. Programul de implementare a Strategiei ,,Tineret 2030” va lua în considerare prognozele inflaționiste generate de instituțiile abilitate și va fi revizuită periodic, inclusiv ce tine de componenta bugetară. De asemenea, politicile de tineret reprezintă un segment de interes pentru partenerii internaționali, resursele financiare suplimentare fiind o sursă de acoperire pentru eventualele decalaje financiare. 64. Responsabil de procesul de implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei ,,Tineret 2030” este Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne și alte autorități centrale cu competențe în domeniu. În spiritul politicii de tineret și având la bază obiectivul fortificării societății civile, politica de tineret se realizează prin intermediul parteneriatelor cu structurile de tineret și tinerii, inclusiv cu instituțiile de învățământ. Autoritatea centrală competentă în domeniu va crea și asigura funcționalitatea platformelor de comunicare, colaborare și cooperare intersectorială între toți actorii cu atribuții în realizarea Strategiei. 65. Principala sursă de finanțare a direcțiilor strategice prioritare din cadrul Strategiei ,,Tineret 2030” o constituie subprogramul 8603 – Tineret. Resurse financiare suplimentare sau lipsă urmează a fi identificate de autoritatea publică centrală responsabilă. Administrația publică locală va transpune viziunea și direcțiile de dezvoltare a politicii naționale în strategii, programe și planuri de acțiuni locale. 66. Strategia ,,Tineret 2030” propune drept obiectiv crearea unui sistem de colectare și analiză a datelor dezagregate, privind situația reală a tinerilor, care va permite monitorizarea eficientă a rezultatelor intervențiilor realizate față de rezultatele scontate. Monitorizarea implementării măsurilor incluse în Strategia ,,Tineret 2030” presupune colectarea și centralizarea indicatorilor de rezultat stabiliți pentru fiecare din măsurile aferente obiectivelor specifice ale Programului de implementare și expuse în cadrul de rezultate și în planul de acțiuni. 67. Ministerul Educației și Cercetării este principalul responsabil de asigurarea eficienței mecanismului de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei ,,Tineret 2030”, în vederea aplicării ajustărilor în conformitate cu evoluția intervențiilor și cu cadrul legal național și internațional. Monitorizarea procesului de implementare este o activitate continuă. Anual se elaborează rapoarte de monitorizare în baza indicatorilor setați și acțiunilor planificate și se va genera un raport de progres privind implementarea Strategiei ,,Tineret 2030”. 68. Evaluarea intermediară a Strategiei ,,Tineret 2030” se va realiza la finele anului 2026, odată cu finalizarea primului program de implementare. Responsabil de procesul de evaluare intermediară este Ministerul Educației și Cercetării. În scopul asigurării unei evaluări obiective, procesul de evaluare va fi unul extern și realizat cu participarea largă a actorilor vizați în document. 69. La încheierea perioadei aferente de implementare a Strategiei ,,Tineret 2030”, se va realiza un raport final cu accent pe rezultatele obținute, gradul de îndeplinire a indicatorilor și factorii ce nu au permis realizarea tuturor obiectivelor, iar rezultatele acesteia se vor lua în considerare la elaborarea unui nou document de politici în domeniu. 70. Raportul de evaluare va fi elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, având la bază Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară şi ex-post a politicilor publice al Cancelariei de Stat. 71. Rapoartele de progres, precum și cel de evaluare finală, vor fi consultate public și vor fi plasate pe paginile web oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării. Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.168/2023 PROGRAM privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026 Capitolul I INTRODUCERE 1. Programul de implementare a Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026 (în continuare – Program) reprezintă un document de politici care stabilește sistemul de acțiuni și sarcini pentru factorii de decizie în autoritățile și în instituțiile cu atribuții în domeniul de tineret în vederea implementării obiectivelor și priorităților stabilite în Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026 (în continuare – Strategie ,,Tineret 2030”) . Astfel, implementarea Programului va contribui la realizarea a 3 obiective: (1) mai mulți tineri beneficiază de programe calitative de tineret; (2) mai mulți tineri se implică în viața civică și în procesele decizionale; (3) mai mulți tineri realizează și se implică în proiecte și inițiative de inovație socială. 2. Programul este elaborat în conformitate cu Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, cu Planul de acțiuni al UE pentru tineret pentru anii 2022-2027 și cu Strategia sectorului de tineret a Consiliului Europei 2030. Totodată, programul are o abordare crossectorială și incluzivă, astfel prioritățile acestuia se extind și asupra Programului național pentru ocuparea forței de muncă 2022-2026 și a Programului național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-2022, în parte ce ține de participare în procesul decizional și în cele democratice, și implicarea acestora în activități de educație nonformală. 3. Programul abordează crossectorial probleme conexe și cu alte documente de politici publice aflate în curs de implementare sau în proces de elaborare, cum ar fi: proiectul Strategiei de dezvoltare „Educația 2030” și proiectul Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare „Educația 2030”, prin extinderea numărului de organizații studențești active și dezvoltarea programelor de granturi pentru acestea, programe și activități de tineret realizate de organizațiile de tineret în instituțiile educaționale, programe de instruire pentru organizațiile studențești; proiectul Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în anii 2022-2026 prin consolidarea gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor, canalizând abilitatea tinerilor de a inova în domenii de dezvoltare a economiei naționale. 4. Programul reprezintă un document operațional care transpune viziunea, misiunea și obiectivele strategice în acțiuni concrete de dezvoltare a sectorului de tineret și contribuie la atingerea impactului setat în plan social și economic. Programul a fost elaborat ținând cont de perspectiva egalității de gen, incluziunii și împuternicirii tinerilor și a tinerelor, în special a celor din grupurile subreprezentate și vulnerabile, a tinerilor NEET (tinerii în vârstă de 15-29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație). 5. Programul servește drept temei pentru autoritățile și entitățile naționale și cele locale la elaborarea planurilor anuale interne de acțiuni. 6. Programul reprezintă o primă fază de implementare a Strategiei ,,Tineret 2030” pentru 4 ani, promovând o abordare verticală în consolidarea ecosistemului sectorului de tineret. 7. Principiile care au stat la baza elaborării Programului: 1) principiul participării tinerilor în procesul de elaborare a politicilor ce îi vizează; 2) principiul fundamentării economice a acțiunilor planificate; 3) principiul abordării în complex a provocărilor pentru generarea soluțiilor; 4) principiul importanței impactului implementării asupra activităților; 5) principiul coerenței prevederilor strategice și a acțiunilor tactice. 8. Planul de acțiuni este o componentă integrantă a Programului care operaționalizează intervențiile trasate în cadrul acestuia, generând costuri de implementare, trasând impactul scontat și indicatorii de monitorizare a acestuia, precum și determinând responsabilii de implementare. 9. Programul este elaborat de către Ministerul Educației și Cercetării, cu participarea Consiliului Național al Tineretului din Moldova și a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, cu suportul Fondului ONU pentru populație, UNICEF Moldova și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei. Documentul a fost consultat cu actorii sectorului de tineret în cadrul mai multor evenimente consultative tematice. Capitolul II ANALIZA SITUAȚIEI 10. Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret prezintă o analiză problematizată a situației actuale a tinerilor atât din perspectivă individuală, cât și din perspectivă sectorială. Aceasta identifică provocările sistemice cu care se confruntă domeniul de tineret și trasează o viziune holistică asupra dezvoltării acestuia. 1) Provocarea 1. Insuficiența instrumentelor de colectare centralizată și utilizare a datelor dezagregate privind tinerii și programele de tineret pentru a fi utilizate în dezvoltarea politicilor și programelor publice incluzive țintite pe necesitățile reale ale tuturor tinerilor. Cauze. Penuria de instrumente care ar permite colectarea și analiza în timp real a informației relevante pentru elaborarea politicilor și programelor cu impact asupra tinerilor constituie o lacună a documentului de politici precedent. Insuficiența datelor dezagregate pe criteriul de gen, nivel de venit, statut ocupațional și fenomenul NEET, dizabilitate și tipul acesteia limitează posibilitatea autorităților și a sectorului de tineret să ofere politici și programe incluzive. Datele OECD arată că în medie 22.8% din tinerii din familiile cu venituri mari au beneficiat de serviciile centrelor de tineret comparativ cu 10.2% din tinerii din familiile cu venituri mici. Un impediment în dezvoltarea unui astfel de instrumentariu l-a constituit și caracterul migrațional al tinerilor care creează impedimente în furnizarea informației relevante. Soluțiile tehnologice informaționale implică un cost ridicat și un efort considerabil la gestionarea acestora și la instruirea utilizatorilor responsabili de introducerea datelor. Consecințe. Politicile publice și programele de tineret dezvoltate și realizate de autorități nu își ating impactul scontat, fiind orientate spre necesități și beneficiari greșiți. Acest fapt conduce la oportunități de dezvoltare dedicate tinerilor, accesibile unui grup restrâns de tineri activi, și nu contribuie la realizarea uniformă și incluziunea socială. 2) Provocarea 2. Fluctuația sporită de personal angajat în cadrul instituțiilor și organizațiilor din sector afectează abordarea sistemică promovată și creează un model de intervenție specifică. Atractivitatea scăzută a poziției de lucrător de tineret și nivelul de salarizare redus pentru a asigura o competitivitate a pozițiilor de lucrători de tineret și funcționari cu atribuții în domeniu conduc la o reprofilare a personalului angajat spre domenii mai apreciate și mai plătite. Cauze. Domeniul de tineret este unul relativ nou și prea puțin înțeles de factorii decizionali pentru a acorda suficientă importanță și a pune prioritate pe intervențiile în sector. Oferta ocupațională pentru lucrătorii de tineret este una redusă, rezumându-se la centrele de tineret, organizațiile necomerciale finanțate din cadrul proiectelor sau de autoritățile publice cu atribuții în domeniu. Competențele necesare pentru a deveni un lucrător de tineret bun sunt apreciate de angajatorii din alte domenii, iar oferta salarială este mereu mai atractivă comparativ cu salariile din sectorul public. Oferta de muncă preponderent neatractivă la nivel local generează creșterea fenomenul tinerilor NEET, iar tendința migrațională ascendentă a tinerilor de la rural spre urban conduce spre crearea unui cerc vicios care dăunează ecosistemului de tineret. Consecințe. Abordarea de integrare verticală a Strategiei ,,Tineret 2030” în cadrul primului program de implementare creează interdependență între acțiunile preconizate și impactul scontat. În perspectiva ignorării provocării se creează un vid în ecosistem în care un actor-cheie responsabil de implementare la firul ierbii nu asigură interconectarea sistemului. Lucrul de tineret calitativ este creat în baza unei resurse umane bine pregătite și statornice, or intervenția pe capacitatea resurselor umane noi necesită efort financiar și fizic considerabil, iar impactul final va fi afectat considerabil. 3) Provocarea 3. Resursele umane și financiare dedicate la nivel local dezvoltării domeniului de tineret sunt atât insuficiente, cât și utilizate ineficient pentru a asigura calitatea și acoperirea cu politici și programe de tineret incluzive și centrate pe particularitățile și necesitățile tinerilor. Cauze. Resursa umană limitată este la momentul actual o provocare pentru toate domeniile sociale și economice în Republica Moldova din cauza fenomenului migrației interne și externe. Resursele financiare, chiar dacă sunt limitate, printr-o gestionare eficientă și planificare bugetară bună, pot fi suficiente pentru a atinge rezultatele scontate. În anul 2021, alocațiile bugetare medii per tânăr utilizate de autoritățile administrației publice locale pentru programe și activități de tineret a constituit de 30 lei, inclusiv un raion ce a investit ,,0” lei per tânăr în anul de referință. Conform datelor Consiliului Național al Tineretului din Moldova, problema subfinanțării sectorului de tineret la nivel raional este determinată de lipsa sau ineficiența structurilor de tineret la nivel raional care să militeze pentru creșterile bugetare pe sector. Figura 1. Evoluția cheltuielilor autorităților publice locale de nivelul al doilea privind subprogramul tineret și valoarea anuală a nivelului de executare (2016-2021), mii lei Bugetul autorităților publice locale este format din veniturile colectate și alocațiile anuale de la bugetul de stat. Acesta este deseori prea puțin diversificat pe linii de buget specifice subdomeniilor care ar permite o monitorizare și o evaluare calitativă a utilizării resurselor financiare. Prin comasarea pe aceeași linie de buget a subdomeniilor precum tineret, sport, cultură etc. nu poate fi identificată informația privind resursele utilizate pentru realizarea activităților autentice de tineret. Consecințe. Resursele financiare limitate se transpun în prioritizarea tranșantă a investițiilor către segmente cu impact imediat, cum ar fi cele de infrastructură. Lipsa de investiții în tineri conduc la tineri dezamăgiți, nepregătiți și cu competențe slab dezvoltate, care aleg să migreze în zonele urbane unde își pot asigura o dezvoltare personală continuă și un loc de muncă mai bine plătit. 4) Provocarea 4. Integrarea și alinierea redusă a ecosistemului de tineret cu alte domenii de politici sectoriale. Cauze. Pe parcursul ultimelor cicluri strategice de politici publice a fost promovată crearea unei identități a domeniului de tineret ca element distinct al politicii naționale. Lipsa de prioritate pusă pe intersectorialitatea domeniului a condus la cumularea ofertei de programe dedicate tinerilor într-un document consolidat care nu comunică intern între intervențiile planificate. Crearea identității sectorului a creat o separare ideologică de alte domenii aflate în competența Guvernului, dar a omis sinergiile și interconectivitatea cu alte domenii conexe, cum ar fi, de exemplu, incluziunea grupurilor social dezavantajate și activizarea tinerilor NEET și implicarea acestora în procesele participative și cele conexe acesteia. Consecințe. Domeniul și sectorul de tineret nu este recunoscut ca un actor imperativ la dezvoltarea socioeconomică a statului și continuă a fi subfinanțat. 5) Provocarea 5. Participare civică și decizională redusă în rândul tinerilor, în special a tinerilor din grupurile vulnerabile, precum și a celor dezavantajați regional, mai ales a celor din mediul rural. Cauze. Cultura istorică de mimare a proceselor decizionale participative a generat o încredere scăzută a tinerilor în instituțiile statului care se răsfrânge asupra deschiderii de participare a acestora în procesele decizionale. Activismul civic este evidențiat pe fundalul crizelor regionale care generează un grad înalt de solidaritate între cetățeni de toate vârstele. Totuși, tinerii rămân reticenți față de angajamentele de lungă durată în rezolvarea problemelor complexe ce țin de propria comunitate. Lipsa instrumentelor de suport direct, inclusiv financiar, pentru creșterea nivelului de participare civică rezumă intervențiile la elementul educativ, fără a promova învățarea prin practică. Participarea limitată a tinerilor cu dizabilități se explică prin faptul că în cazurile în care există eforturi de mobilizare și împuternicirea tinerilor, acestea nu sunt suficient de incluzive și nu oferă o ajustare rezonabilă pentru a acomoda nevoile specifice ale acestor tineri. Pe de altă parte, nici tinerii de etnie romă nu se bucură de o participare masivă în procesele decizionale, în mare parte din cauza fenomenului discriminării, dar și a lipsei cunoștințelor necesare pentru a participa eficient. Consecințe. Gradul de participare a tinerilor este în continuă descreștere, fapt evidențiat prin prezența în procesele decizionale naționale. Aceștia manifestă reticență și lipsă de încredere în instituțiile statului și în serviciile specializate, reducând semnificativ impactul oricărei politici care îi vizează. Capitolul III OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE 11. Obiectivul geneal 1. Creșterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităților în cadrul sectorului și profesionalizarea resurselor umane. 1) Obiectivul specific 1.1. Creșterea până în anul 2026 a numărului de programe calitative și incluzive dedicate tinerilor, realizate prin intermediul centrelor de tineret de către lucrători de tineret cu competențe validate. Rezultat anticipat 1.1.1. Creșterea numărului total de programe realizate de centrele de tineret evaluate ca fiind calitative și incluzive până în anul 2026 cu 70. Rezultat anticipat 1.1.2. 100% din centrele de tineret sunt evaluate în 2026 ca având procese interne de management consolidate. Rezultat anticipat 1.1.3. Atingerea ratei de 50% a lucrătorilor de tineret din centrele de tineret care au competențe în lucru cu tinerii validate. 2) Obiectivul specific 1.2. Diversificarea și extinderea geografică a programelor calitative de tineret realizate de organizațiile de tineret pentru a atinge către anul 2026 rata de 85% de autorități administrativ teritoriale de nivelul al doilea în care sunt derulate programe. Rezultat anticipat 1.2.1. Până în anul 2026 atingerea numărului de 15 programe de tineret derulate de către organizațiile partenere în toate zonele geografice ale Republicii Moldova. Rezultat anticipat 1.2.2. Organizațiile de tineret creează în medie 20 de parteneriate cu autoritățile administrației publice locale pentru extinderea programelor de tineret. Rezultat anticipat 1.2.3. Sistemul informațional de colectare, sistematizare și utilizare a datelor relevante domeniului de tineret funcțional și accesibil. 3) Obiectiv specific 1.3. Extinderea numerică și geografică a comunității lucrătorilor de tineret calificați pentru a atinge până în anul 2026 a proporției de 35% de lucrători calificați. Rezultat anticipat 1.3.1. Atingerea până în anul 2026 a ratei de 35% de lucrători de tineret calificați. Rezultat anticipat 1.3.2. Elaborarea, aprobarea și promovarea setului metodologic pentru lucrul de tineret centrat pe necesitățile și particularitățile tinerilor. Rezultat anticipat 1.3.3. Elaborarea și aprobarea cadrului normativ relevant privind modalitatea de salarizare a lucrătorilor de tineret. 12. Obiectivul general 2. Creșterea nivelului de participare și implicare civică prin programe de instruire, capacitare și împuternicire a tinerilor. 1) Obiectivul specific 2.1. Creșterea numărului și consolidarea instituțională a structurilor de reprezentare a tinerilor pentru a asigura funcționalitatea acestora în 85% din unități adminsitrativ teritoriale de nivelul al doilea până în anul 2025 . Rezultat anticipat 2.1.1. Atingerea ponderii de 41% de autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea care au structuri de co-management funcționale. Rezultat anticipat 2.1.2. Incidența autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea care implică consiliile locale ale tinerilor în procesul decizional de 85% până în anul 2026. Rezultat anticipat 2.1.3. Până în anul 2026 minimum 6 structuri de tineret sunt parte a platformelor internaționale dedicate tinerilor. Rezultat anticipat 2.1.4. 25 de structuri neformale de participare a tinerilor active antrenate în promovarea valorilor și instrumentelor democratice. 2) Obiectivul specific 2.2. Creșterea numărului de structuri de tineret funcționale și active care contribuie la dezvoltarea comunitară pentru a atinge numărul de 70 de organizații active și 140 de organizatori comunitari activi până în anul 2026. Rezultat anticipat 2.2.1. Minimum 140 de tineri organizatori comunitari care realizează activități de mobilizare comunitară active. Rezultat anticipat 2.2.2. Minimum 1400 de tineri se implică sistematic în activități de dezvoltare comunitară. Rezultat anticipat 2.2.3. Minimum 70 de organizații de tineret sunt active până în anul 2026. 3) Obiectivul specific 2.3. Asigurarea accesibilității și disponibilității programelor de voluntariat pentru tineri pentru a extinde numărul de beneficiari printr-un sistem informațional funcțional și cadru normativ dezvoltat în anul 2024. Rezultat anticipat 2.3.1. Cadrul normativ privind activitatea de voluntariat este îmbunătățit. Rezultat anticipat 2.3.2. Minimum 500 de oportunități de voluntariat sunt promovate pe agregatorul online de oportunități dedicate voluntarilor. 13. Obiectivul general 3. Valorificarea potențialului tinerilor de a realiza inițiative de inovație socială și dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar și material. 1) Obiectivul specific 3.1. Creșterea până la 26 a numărului de autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea care implementează programe de suport pentru tineri în anul 2026. Rezultat anticipat 3.1.1. Minimum 26 de autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea realizează programe de tineret până în anul 2026. Rezultat anticipat 3.1.2. Minimum 15 autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea au documente strategice în domeniul de tineret elaborate, consultate cu tinerii, aprobate și în implementare. 2) Obiectivul specific 3.2. Creșterea numărului de organizații de tineret care dezvoltă și implementează inițiative de inovație socială pentru a atinge până în anul 2026 numărul de 98 de programe finanțate sau co-finanțate. Rezultat anticipat 3.2.1. Până în anul 2026, minimum 20 de proiecte de inovație socială sunt realizate anual de organizațiile de tineret rezidente Youth Labs. Rezultat anticipat 3.2.2. Minimum 98 de programe de inovație socială sunt realizate până în 2026 de organizațiile de tineret susținute în cadrul programului. 3) Obiectivul specific 3.3. Crearea unei culturi de participare a tinerilor în instituțiile de învățământ prin susținerea anuală a minimum 20 de structuri asociative de tineret și asigurarea a minimum 25 de organizații active cu procese interne consolidate. Rezultat anticipat 3.3.1. Până în anul 2026, minimum 20 de organizații studențești sunt susținute anual prin programe de granturi. Rezultat anticipat 3.3.2. În anul 2026 numărul organizațiilor studențești active în instituțiile educaționale este de minimum 25. Rezultat anticipat 3.3.3. 10 spații multifuncționale dedicate tinerilor create și funcționale în instituțiile de învățământ în anul 2026. Capitolul IV IMPACT 14. Ca urmare a implementării Programului pe 4 ani a Strategiei ,,Tineret 2030”, în Republica Moldova va exista un ecosistem de instituții, resurse umane și organizații capabile să elaboreze și să implementeze programe cu impact pentru tineri, pornind de la necesitățile tinerilor. 15. Rolul unui ecosistem consolidat și bine organizat constă în racordarea rapidă la noi realități generate de crize sau de a genera informație suficient de calitativă pentru a genera noi politici publice. 16. Structurile de tineret, inclusiv cele din mediul învățământului formal, se vor diversifica și vor deveni mai incluzive, iar paleta serviciilor prestate de acestea se va mări datorită programelor de suport și investițiilor directe. Mai mult decât atât, organizațiile de tineret devin mai sustenabile. 17. Ca rezultat al procesului de implementare a Programului, vom asista la unele schimbări considerabile inițiate și dezvoltate de tineri și cu participarea acestora. Astfel, datorită platformelor incluzive și accesibile de participare a tinerilor se va schimba paradigma unde tinerii sunt văzuți ca grup social pasiv și dezinteresat. Drept urmare, tinerii se vor transforma în generatori și promotori activi ai schimbării și inovației. 18. Astfel, până în anul 2026 urmează a fi atinse următoarele rezultate: 1) tinerii vor împărtăși o verticală a valorilor naționale care îi va defini ca cetățeni ai statului și în care se vor ancora competențele și abilitățile dezvoltate; 2) va exista un sistem de colectare și sistematizare a informației privind situația reală a tinerilor din Republica Moldova, provocările și necesitățile acestora; 3) tinerii vor cunoaște și vor promova valori universale precum: drepturile omului, egalitatea de gen, democrația, pacea, pluralismul, diversitatea, incluziunea, solidaritatea, toleranța și justiția; 4) proiectele cu impact pentru tineri din alte domenii vor putea fi implementate prin intermediul ecosistemului de tineret; 5) vor fi diversificate parteneriatele locale și internaționale pentru a dezvolta sectorul de tineret; 6) vor fi create condiții pentru dezvoltarea multilaterală a tinerilor în cadrul proceselor educaționale nonformale și informale; 7) va fi valorificat potențialul inovator al tinerilor prin instrumente directe de suport pentru realizarea inițiativelor; 8) va fi diversificată oferta de programe cu impact asupra dezvoltării multilaterale și stării de bine a tinerilor prestate de către centrele de tineret și organizațiile de tineret; 9) va fi creat un sistem de monitorizare și asigurare a calității programelor de tineret realizate de centrele de tineret și organizațiile de tineret; 10) va fi asigurată o sinergie între procesul educațional formal și cel nonformal în cadrul instituțiilor de învățământ superior care va contribui la dezvoltarea competențelor soft ale tinerilor; 11) vor fi instituite mecanisme de suport pentru asigurarea sustenabilității organizațiilor de tineret ca element de inovație în sector; 12) va fi asigurat rolul semnificativ al tinerilor în procesele de elaborare a politicilor publice, bugetelor și proceselor decizionale cu impact asupra bunăstării lor; 13) va fi asigurată activizarea tinerilor NEET și a celor cu necesități speciale; 14) va fi îmbunătățit sistemul de planificare și realizare bugetară al autorităților administrației publice locale pentru activitățile de tineret; 15) lucrul de tineret va deveni un instrument integrat în toate activitățile cu tinerii și va fi realizat într-un mod calitativ și incluziv; 16) creșterea atractivității și competitivității pentru pozițiile de lucrător de tineret. Capitolul V COSTURI DE REALIZARE 19. Pentru asigurarea implementării Programului pe perioada 2023-2026 sunt necesare resurse financiare în volum de 185 134,9 mii de lei. Pentru a asigura atingerea rezultatelor anticipate este necesară promovarea și menținerea unei abordări în complex a intervențiilor setate, centrate pe impact. Costul de implementare este asumat de către Guvern prin intermediul autorității administrației publice centrale de specialitate și instituțiile din subordine - Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret. Pentru acoperirea costurilor de implementare suplimentar celor prevăzute în cadrul bugetar pe termen mediu, vor fi identificate resurse la partenerii de dezvoltare cu portofoliu de programe centrat pe tineret precum: UNICEF Moldova, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație din Moldova, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei, Biroul de Cooperare al Elveției etc. Cadrul bugetar pe termen mediu 2023-2025 prevede cheltuieli pentru subprogramul 8603 - „Tineret”, care constituie principala sursă de finanțare a Programului după cum urmează: Activități 2023 2024 2025 Asigurarea activității curente a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret 2.838,6 2.838,6 2.838,6 Asigurarea activității curente a Agenției Naționale Antidoping 3.684,3 3.684,3 3.684,3 Bugetul local (competențe proprii) 3.140,3 3.140,3 3.140,3 Total subprogramul 8601 9.663,2 9.663,2 9.663,2 Activități 2023 2024 2025 Programe/proiecte pentru organizații de tineret 12.824,2 12.824,2 12.824,2 Dezvoltarea activităților de tineret 2.280,0 2.280,0 2.280,0 Bugetul local (competențe proprii) 48.372,1 48.372,1 48.372,1 Total subprogramul 8603 63.476,3 63.476,3 63.476,3 20. În acest context, resursele financiare necesare pentru realizarea Programului sunt: Obiective Resurse financiare necesare implementării Cost total 2023 2024 2025 2026 Obiectivul general 1. Creșterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităților în cadrul sectorului și profesionalizarea resurselor umane Obiectivul specific 1.1. Creșterea până în anul 2026 a numărului de programe calitative și incluzive dedicate tinerilor, realizate prin intermediul centrelor de tineret de către lucrători de tineret cu competențe validate 7 501,0 8 679,0 10 719,0 12 450,0 39 349,0 Obiectivul specific 1.2. Diversificarea și extinderea geografică a programelor calitative de tineret realizate de organizațiile de tineret pentru a atinge până în anul 2026 rata de 85% de autorități administrativ teritoriale de nivelul al doilea în care sunt derulate programe 1 557,0 1 698,0 4 123,0 6 324,0 13 702,0 Obiectivul specific 1.3. Extinderea numerică și geografică a comunității lucrătorilor de tineret calificați pentru a atinge până în anul 2026 proporția de 35% de lucrători calificați 1 047,0 618,0 1 410,0 1 331,0 4 406,0 Obiectivul general 2. Creșterea nivelului de participare și implicare civică prin programe de instruire, capacitare și împuternicire a tinerilor Obiectivul specific 2.1. Creșterea numărului și consolidarea instituțională a structurilor de reprezentare a tinerilor pentru a asigura funcționalitatea acestora în 85% din unitățile adminsitrativ teritoriale de nivelul al doilea până în anul 2025 2 824,0 3 776,0 3 959,0 4 522,0 15 081,0 Obiectivul specific 2.2. Creșterea numărului de structuri de tineret funcționale și active care contribuie la dezvoltarea comunitară pentru a atinge numrul de 70 de organizații active și 140 de organizatori comunitari activi până în anul 2026 1 527,0 1 920,0 2 421,0 2 542,0 8 410,0 Obiectivul specific 2.3. Asigurarea accesibilității și disponibilității programelor de voluntariat pentru tineri pentru a extinde numărul de beneficiari printr-un sistem informațional funcțional și cadru normativ dezvoltat în anul 2024 1 006,9 4 940,0 1 222,0 1 282,0 8 450,0 Obiectivul general 3. Valorificarea potențialului tinerilor de a realiza inițiative de inovație socială și dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar și material Obiectivul specific 3.1. Creșterea până la 26 a numărului de autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea care implementează programe de suport pentru tineri în anul 2026 3 714,0 4 796,0 5 871,0 7 398,0 21 779,0 Obiectivul specific 3.2. Creșterea numărului de organizații de tineret care dezvoltă și implementează inițiative de inovație socială pentru a atinge până în anul 2026 numărul de 98 de programe finanțate sau co- finanțate 4 621,0 13 242,0 13 894,0 14 680,0 46 437,0 Obiectivul specific 3.3. Crearea unei culturi de participare a tinerilor în instituțiile de învățământ prin susținerea anuală a a minimum 20 de structuri asociative de tineret și asigurarea a minimum 25 de organizații active cu procese interne consolidate 479,0 7 106,0 9 724,0 10 211,0 27 519,0 Total costuri, mii lei 24 276,9 46 775,0 53 343,0 60 740,0 185 134,90 Capitolul VI RISCURI ȘI MĂSURI DE PREVENIRE A ACESTORA 21. Matricea riscurilor: Nr. crt. Riscuri Acțiuni de prevenire și diminuare 1. Limitarea resurselor financiare alocate de la bugetul de stat în contextul prioritizării altor domenii Prioritizarea planificării bugetare calitative și în termeni oportuni pentru aprobările de alocări. Planificarea acțiunilor cu cost de implementare redus, dar cu impact semnificativ. Integrarea sectorului de tineret în domeniile prioritare de finanțare în cadrul programelor de țară a partenerilor și a finanțatorilor externi. Creșterea graduală a cheltuielilor atribuite implementării programului în corelare cu rezultatele scontate 2. Șocuri sociale, pandemice, securitate regională și economice frecvente Crearea instrumentelor de suport flexibile care pot fi racordate la necesitățile tinerilor. Prioritizarea intervențiilor la nivel de consolidare a ecosistemului de realizare a programelor dedicate tinerilor. Abordarea creșterii rezilienței tinerilor în cadrul tuturor nivelurilor de intervenție. Intervenții centrate pe creșterea în rândul tinerilor a nivelului de educație mediatică, gândire critică și reziliență 3. Lipsa consensului politic între grupurile prezente în Program și instabilitatea politică Promovarea conceptului de co-management în elaborarea și implementarea politicilor publice cu impact asupra tinerilor. Crearea și promovarea platformelor de dialog și cooperare constantă între actorii-cheie ai sectorului 4. Interesul scăzut al tinerilor de a participa civic și decizional Promovarea unei abordări complexe și etapizate în implementarea programului pentru a garanta rezultatele scontate. Realizarea programelor complexe de informare, împuternicire, capacitare, mentorat și suport financiar pentru creșterea nivelului de participare. Dezvoltarea instrumentelor de colectare și măsurare a datelor relevante în domeniul activismului civic 22. În acest context, Guvernul, Ministerul Educației și Cercetării vor întreprinde toate măsurile și vor depune toate eforturile pentru crearea condițiilor optime de implementare a Programului și de reducere a riscurilor. Capitolul VII AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII RESPONSABILE 23. Programul este aprobat și asumat de către Guvern. Responsabilitatea implementării documentului de politici revine în principal Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret. Alte autorități ale administrației publice centrale și locale vizate își vor asuma angajamentul de realizare a acțiunilor planificate în prezentul Program. Capitolul VIII INCLUZIUNEA ȘI EGALITATEA DE GEN 24. Implementarea Programului va fi una de manieră incluzivă și sensibilă la dimensiunea egalității de gen, astfel încât să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Aceasta va presupune că autoritățile responsabile de implementarea Programului vor depune un efort conștient, proactiv și de lungă durată pentru: 1) identificarea celor mai relevante inegalități ale ariilor aferente obiectivelor strategice din cadrul Programului; 2) analiza și înțelegerea nevoilor și barierelor specifice pentru diferite grupuri de tineri; 3) acomodarea rezonabilă și implementarea măsurilor speciale pentru a aborda nevoile și barierele specifice; 4) măsurarea progresului, ajustarea efortului și consolidarea capacităților sistemului pentru a deveni mai incluziv. 25. O precondiție de bază pentru realizarea acestui deziderat este colectarea datelor dezagregate relevante și consultarea largă a tinerilor. În acest sens, autoritățile responsabile de implementarea Programului vor depune un efort substanțial pentru ajustarea și consolidarea cadrului de colectare a datelor din sistemul de tineret. Atât Ministerul Educației și Cercetării, cât și Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret vor desemna persoane cu atribuții în ceea ce privește asigurarea egalității de gen și incluziunii. 26. La nivel programatic, pentru asigurarea egalității de gen și a incluziunii vor fi realizate următoarele intervenții: Medie înaltă Limitarea resurselor financiare alocate de la bugetul de stat în contextul prioritizării altor domenii Înaltă Șocuri sociale, pandemice, securitate regională și economice frecvente Medie scăzută Interesul scăzut al tinerilor de a participa civic și decizional Scăzută Lipsa consensului politic între grupurile prezente în Program și instabilitatea politică Probabilitate Obiectiv strategic Acțiuni menite să asigure incluziunea și egalitatea tinerilor Mai mulți tineri beneficiază de programe calitative de tineret Elaborarea tuturor materialelor metodologice legate de crearea și gestionarea programelor de tineret prin prisma incluziunii (modalități de identificare și analiză a nevoilor pentru tinerii din grupuri dezavantajate, asigurarea participării echitabile pentru fete și băieți, ajustarea rezonabilă a programelor de tineret pentru tinerii cu dizabilități). Schemele de finanțare pentru programe vor presupune cerințe clare legate de asigurarea incluziunii și egalității. Efortul de dezvoltare a capacităților pentru centrele de tineret și pentru lucrătorii de tineret va presupune și dezvoltarea cunoștințelor legate de asigurarea incluziunii și egalității. Realizarea și diversificarea programelor de outreach pentru a identifica potențialii beneficiari ai programului, printre care tinerii NEET, tinerii cu dizabilități, de etnie romă, tineri refugiați Mai mulți tineri se implică civic și în procesele decizionale În efortul de constituire și consolidare a platformelor de participare și reprezentare a tinerilor se va ține cont de obiectivul legat de reprezentarea și participarea echitabilă a fetelor, băieților a tinerilor din grupurile dezavantajate. Dezideratul de reprezentare și participare echitabilă va fi consolidat în toate documentele cadru care reglementează/ ghidează activitatea platformelor de participare și reprezentare. Digitalizarea și dezvoltarea programelor inclusive de educație non-formală privind democrație și participare, în particular cu implicarea tinerilor cu dizabilități, tinerii NEET și cei din mediul rural Mai mulți tineri realizează și se implică în proiecte și inițiative de inovație socială. Suportul oferit organizațiilor de tineret, structurilor de tineri, instituțiilor de învățământ va fi legat de cerințe referitoare la asigurarea incluziunii și a egalității Capitolul IX PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI RAPORTARE 27. În contextul implementării Programului va fi desfășurat procesul de monitorizare a realizării acțiunilor de evaluare a rezultatelor obținute. Procesul de monitorizare și evaluare asigură că acțiunile prioritare ale Programului sunt întreprinse și conduc la atingerea obiectivelor și a viziunii formulate în Strategia ,,Tineret 2030”. 28. Ministerul Educației și Cercetării va coordona toate acțiunile prevăzute în Program pe termen lung și procesele de planificare pe termen scurt și mediu. Monitorizarea implementării se va efectua permanent odată cu elaborarea rapoartelor anuale, unde se va analiza în ce măsură sunt detaliate, planificate și îndeplinite acțiunile prioritare prevăzute în Program. 29. Programul propune două niveluri de indicatori de monitorizare care vor sta la baza evaluării impactului intervențiilor și a documentului de politici per se. Pe de o parte fiecare acțiune este monitorizată în baza unui indicator de produs din planul de acțiuni, pe de altă parte, fiecare produs are un indicator de impact măsurat în baza țintelor planificate. Prezentul model va permite în procesul de monitorizare continuă, identificarea golurilor sau a lipsurilor în planificare, or există posibilitatea suplimentării cu acțiuni specifice pentru atingerea impactului. 30. O provocare expusă în cadrul raportului de evaluare a Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 este lipsa instrumentelor de colectare și utilizare a informației statistice relevante dezagregate, fapt ce a îngreunat procesul de monitorizare și evaluare. Programul propune crearea unor instrumente specifice de colectare, identifică modalitatea și periodicitatea în care acestea sunt colectate. Pe de altă parte, sunt planificate studii complexe pe segmentele specifice pentru a asigura coroborarea intervențiilor cu realitățile sociale și economice, precum și cu necesitățile tinerilor. 31. Pe durata implementării Programului (31 martie 2025 și 31 martie 2027), Ministerul Educației și Cercetării va elabora rapoarte ample de evaluare a gradului de atingere a obiectivelor prevăzute în acesta și a schimbărilor operate în procesul implementării. În aceste rapoarte se va analiza în ce măsură acțiunile prioritare au condus la realizarea obiectivelor și viziunii Strategiei ,,Tineret 2030”. 32. Activitatea de monitorizare constituie un proces continuu și se desfășoară pe toată perioada de implementare. Aceasta include atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cât şi eventualele rectificări de conţinut şi de formă în măsurile şi activităţile planificate. 33. Transparenţa proceselor de implementare a prezentului Program se asigură prin publicarea pe pagina web oficială a Ministerului Educației și Cercetării a rapoartelor intermediare de progres, precum şi a raportului final de evaluare după implementarea Programului. Ministerul Educației și Cercetării va asigura mediatizarea largă a procesului de realizare a Programului, precum şi va oferi informaţii relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare. X. PLAN DE ACȚIUNI pentru realizarea obiectivelor Programului privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” pentru anii 2023-2026 Rezultat anticipat Acțiune Indicator de acțiune Termen de realizare Responsabil/ partener Cost cumulativ, mii lei/ sursă de finanțare Țintă pentru indicatorii de impact referință 2023 2024 2025 2026 Obiectiv General 1 Creșterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităților în cadrul sectorului și profesionalizarea resurselor umane Obiectiv specific 1.1. Creșterea până în anul 2026 a numărului de programe calitative și incluzive dedicate tinerilor, realizate prin intermediul centrelor de tineret de către lucrători de tineret cu competențe validate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Rezultat anticipat 1.1.1. Centrele își diversifică oferta de programe calitative și incluzive pentru tineri Indicator de impact. Numărul total al programelor de tineret evaluate ca fiind 1.1.1.1. Revizuirea și aprobarea cadrului normativ și regulator privind organizarea și funcționarea centrelor de tineret Cadru normativ și regulator aprobat Trim. I, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret; autoritățile administrației publice locale 0,00 BPN 0 20 25 60 70 1.1.1.2. Elaborarea cadrului metodologic și regulator cu privire la criteriile de calitate ale programelor pentru tineri prestate de către centrele de tineret Cadru metodologic și regulator aprobat Trim. II, 2023 154,00 BPN 1.1.1.3. Elaborarea mecanismului de finanțare a centrelor de tineret în bază de performanță Mecanism de finanțare elaborat și aprobat Trim. III, 2023 0,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 calitative 1.1.1.4. Elaborarea și implementarea schemei de finanțare în formă de grant acordat pentru realizarea programelor Schemă de finanțare elaborată și funcțională; minimum 20 de centre beneficiază de finanțare anual Trim. IV, 2023 de nivelul al doilea 32 578,00 BL/ BPN 1.1.1.5. Oferirea suportului metodologic continuu la elaborarea/revizuirea programelor de tineret în baza criteriilor de calitate 20% din Centre de tineret beneficiază anual de suport Trim. IV, 2023 0,00 BPN 1.1.1.6. Efectuarea evaluării anuale a calității programelor oferite de centrele de tineret Raport anual de evaluare realizat; minimum 20% din programele evaluate sunt calitative Trim. IV, 2026 111,00 BPN Rezultat anticipat 1.1.2. Centrele de tineret își consolidează capacitățile instituționale Indicator de impact. 1.1.2.1. Evaluarea periodică a necesităților de dezvoltare instituțională de bază a membrilor rețelei naționale a centrelor de tineret Raport de evaluare periodică a necesităților elaborat și publicat Trim. II, 2023 Trim. II, 2025 Responsabil Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret Partener 83,00 BPN 0 0 50 75 100 1.1.2.2. Acordarea suportului în elaborarea planului de dezvoltare instituțională a centrelor de tineret 10 centre de tineret beneficiază anual de suport Trim. IV, 2023 - 2026 0,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Ponderea (%) centrelor de tineret care sunt evaluate ca având procese de management consolidate 1.1.2.3. Oferirea consultanței și suportului metodologic în dezvoltarea și implementarea instrumentelor de management instituțional 100% din Centrele de tineret au beneficiat anual de suport și mentorat Trim. IV, 2026 Ministerul Educației și Cercetării 0,00 BPN 1.1.2.4. Evaluarea anuală a centrelor de tineret în baza proceselor interne manageriale Raport anual de evaluare realizat și publicat Trim. IV, 2024; trim. IV 2026 85,00 Parteneri externi Rezultat anticipat 1.1.3. Lucrătorii de tineret din cadrul centrelor de tineret își dezvoltă abilitățile profesionale de bază Indicator de impact: Rata lucrătorilor de tineret din centrele care au competențe în lucrul de tineret validate 1.1.3.1. Elaborarea sistemului de recunoaștere și validare a competențelor lucrătorilor de tineret din centrele de tineret Sistem de validare elaborat și funcțional Trim. IV, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret; Ministerul Muncii și Protecției Sociale; autoritățile administrației 129,00 BPN 0 20% 30% 40% 50% 1.1.3.2. Realizarea programului de dezvoltare profesională pentru lucrătorii de tineret din cadrul centrelor de tineret Program dezvoltat și realizat annual; 30 de lucrători de tineret instruiți anual Trim. I, 2024; trim. IV, 2026 4 580,00 Parteneri externi / BPN 1.1.3.3. Evaluarea și validarea competențelor lucrătorilor de tineret din cadrul centrelor de tineret Sistem de evaluare a competențelor elaborat și functional; proces de evaluare desfășurat anual Trim. IV, 2024 109,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 publice locale de niveull al dolea Obiectiv specific 1.2. Diversificarea și extinderea geografică a programelor calitative de tineret realizate de organizațiile de tineret pentru a atinge până în anul 2026 rata de 85% de autorități administrativ teritoriale de nivelul al doilea în care sunt derulate programe Rezultat anticipat 1.2.1. Tinerii din toate zonele geografice ale Republicii Moldova au acces sporit la programe de tineret Indicator de impact. Numărul de programe pentru tineri derulate de către organizațiile partenere 1.2.1.1. Elaborarea studiului privind accesul tinerilor la programe de tineret din perspectivă teritorială Studiu periodic realizat Trim. I, 2024 Trim. I, 2026 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Organizații ale societății civile 656,00 BPN 0 5 10 12 15 1.2.1.2. Identificarea și stabilirea parteneriatelor în zonele cu acces limitat la programe de tineret Minimum 10 organizații partenere identificate Trim. IV, 2024 0,00 BPN 1.2.1.3. Elaborarea și realizarea programului de instruire și suport pentru organizațiile de tineret partenere Program de instruire și suport pentru organizații dezvoltat și realizat Trim. IV, 2026 1 038,00 Parteneri externi 1.2.1.4. Elaborarea și realizarea schemei de finanțare anuală a organizațiilor de tineret partenere Schemă de finanțare funcțională; minimum 10 programe realizate Trim. I, 2024; trim. IV, 2026 3 675,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Rezultat anticipat 1.2.2. Organizațiile de tineret creează parteneriate cu autoritățile publice locale pentru a extinde programele de tineret Indicator de impact. Media parteneriatelor per organizație pentru extinderea programelor pentru tineri create 1.2.2.1. Realizarea unui program de instruire și suport pentru autoritățile și instituțiile publice locale în procesul de colaborare cu organizațiile societății civile Minimum 3 instruiri realizate annual; minimum 70 de persoane instruite Trim. IV, 2023; trim. IV 2025 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Organizații ale societății civile 1 567,00 BPN 0 5 10 15 20 1.2.2.2. Implementarea schemei de co-finanțare pentru autoritățile locale pentru dezvoltarea parteneriatelor cu organizațiile societății civile 50 de parteneriate susținute în proporție de 50% din bugetul de stat Trim. I, 2026 2 234,00 BPN 1.2.2.3. Organizarea forumurilor periodice de parteneriat între autorități publice locale și organizațiile de tineret Cel puțin un eveniment național realizat Trim. III, 2024 Trim. III, 2026 133,00 BPN Rezultat anticipat 1.2.3. Autoritățile publice dispun de date relevante și dezagregate 1.2.3.1. Dezvoltarea conceptului sistemului informațional pentru colectarea și sistematizarea datelor relevante sectorului de tineret Concept dezvoltat și aprobat intern Minim 4 nivele de dezagregare a datelor Trim. I, 2024 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener 0,00 BPN 0 0 0 0,5 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 privind sectorul de tineret Indicator de impact. Sistem informațional creat și utilizat de autoritățile publice 1.2.3.2. Derularea programului de consolidare a capacităților instituțiilor administrației publice centrale privind integrarea politicilor de tineret 3 instruiri tematice dedicate Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și activității de tineret; 3 instruiri dedicate autorităților publice centrale (minimum 10 autorități); 1 program de mentorat derulat Trim. IV, 2025 Serviciu Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică Parteneri externi 1 047,00 Parteneri externi 1.2.3.3. Crearea și asigurarea funcționalității sistemului informațional sistem informațional creat, funcțional și accesibil autorităților publice Trim. I, 2026 3 350,00 Parteneri externi Obiectiv specific 1.3. Extinderea numerică și geografică a comunității lucrătorilor de tineret calificați pentru a atinge până în anul 2026 proporția de 35% de lucrători calificați Rezultat anticipat 1.3.1. Procedurile pentru profesionalizarea 1.3.1.1. Elaborarea modulului online de instruire a lucrătorilor de tineret Modul de instruire online elaborat și disponibil în acces liber Trim. IV, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării 1 857,00 BPN 0 0% 10% 20% 35% 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 și calificarea profesională a lucrătorilor de tineret devin funcționale Indicator de impact. Incidența lucrătorilor de tineret calificați 1.3.1.2. Elaborarea sistemului de calificare profesională a lucrătorilor de tineret Sistem de certificare implementat Trim. IV, 2023 Partener Agenția Națională pentru Ocupare a Forței de Muncă; Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare; instituții de învățământ superior; organizații ale societății civile 0,00 BPN 1.3.1.3. Dezvoltarea programului și curriculumului de instruire, calificare, recalificare Curriculum elaborat și aprobat Trim. II, 2025 164,00 BPN 1.3.1.4. Program de subsidii pentru calificarea și recalificarea lucrătorilor de tineret funcțional Program de subsidii desfășurat anual Trim. I, 2025 275,00 BPN Rezultat anticipat 1.3.2. Lucrătorii de tineret dispun de metodologii și instrumente practice pentru a organiza lucrul de tineret 1.3.2.1. Elaborarea seturilor metodologice și instrumentarului necesar pentru a realiza calitativ activitățile cu tinerii Set metodologic elaborat și aprobat Trim. III, 2024 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru 135,00 BPN 0 0 1 1 1 1.3.2.2. Pilotarea și ajustarea setului metodologic privind activitatea de tineret Set metodologic pilotat și ajustat Trim. III, 2025 0,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 calitativ Indicator de impact. Setul metodologic pentru lucrul de tineret elaborat și pilotat corespunde necesităților lucrătorilor 1.3.2.3. Crearea rețelei informale a lucrătorilor de tineret Rețeaua informală a lucrătorilor de tineret creată și funcțională Trim. I, 2024 Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret; organizații ale societății civile 273,00 BPN 1.3.2.4. Organizarea Forumului național a lucrătorilor de tineret și conferințelor tematice dedicate lucrului de tineret Minimum 2 evenimente realizate anual Trim. IV, 2023- 2026 142,00 BPN Rezultat anticipat 1.3.3. Modalitatea de salarizare a lucrătorilor de tineret este îmbunătățită Indicator de impact. Cadrul normativ relevant este aprobat și aplicat 1.3.3.1. Elaborarea standardelor de competență pentru lucrătorii de tineret Standarde ocupaționale elaborate și aprobate Trim. II, 2025 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Ministerul Muncii și Protecției Sociale; Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă; Ministerul Finanțelor 180,00 BPN 0 0 0 1 1 1.3.3.2. Efectuarea modificărilor în Clasificatorul ocupațiilor al Republicii Moldova Clasificatorul ocupațiilor modificat Trim. IV, 2025 0,00 BPN 1.3.3.3. Ajustarea cadrului normativ cu privire la sistemul unic de salarizare Cadru normativ modificat Trim. I, 2026 0,00 BPN 1.3.3.4. Punerea în aplicare a modificărilor cu privire la sistemul unic de salarizare Studiu privind salarizarea lucrătorilor de tineret elaborat Trim. IV, 2026 1 560,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Obiectiv General 2 Creșterea nivelului de participare și implicare civică prin programe de instruire, capacitare și împuternicire a tinerilor Obiectiv specific 2.1. Creșterea numărului și consolidarea instituțională a structurilor de reprezentare a tinerilor pentru a asigura funcționalitatea acestora în 85% din unitățile adminsitrativ teritoriale de nivelul al doilea până în anul 2025 Rezultat anticipat 2.1.1. Autoritățile creează mai multe structuri de co- management în domeniul de tineret Indicator de impact: Ponderea autorităților locale de nivelul al doilea care au structuri de co- management funcționale 2.1.1.1. Elaborarea și aprobarea cadrului normativ privind organizarea și funcționarea comisiilor pentru politicile de tineret Cadru normativ elaborat și aprobat Trim. I, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea Organizațiile societății civile Parteneri externi 0,00 BPN 0 5/32 8/32 10/32 13/32 2.1.1.2. Elaborarea și realizarea programului de suport pentru autoritățile publice locale în crearea structurilor de co- management Program de suport elaborat și realizat Trim. IV, 2023 3 788,00 BPN 2.1.1.3. Crearea și asigurarea funcționalității Comisiei pentru politicile de tineret pe lângă Ministerul Educației și Cercetării Comisie creată și funcțională Trim. III, 2023 0,00 BPN 2.1.1.4. Derularea programului de capacitare pentru structurile de co- management privind elaborarea și implementarea politicilor publice 100% din structurile de co- management funcționale au beneficiat de program de capacitare Trim. I, 2024 1 449,00 Parteneri externi/ BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 2.1.1.5. Elaborarea raportului de evaluare a funcționalității structurilor de co-management la nivel local Raport periodic de evaluare realizat Trim. IV, 2024; trim. IV, 2026 170,00 BPN Rezultat anticipat 2.1.2. Mai multe autorități publice locale implică consiliile locale ale tinerilor în procesele decizionale Indicator de impact. Incidența autorităților publice locale de nivelul al doilea care implică consiliile locale ale tinerilor în procesele decizionale 2.1.2.1. Îmbunătățirea cadrului normativ și regulator privind participarea tinerilor în procesele decizionale Cadru normativ și regulator elaborat și aprobat Trim. III, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret; organizațiile societății civile 257,00 BPN 67% 67% 75% 80% 85% 2.1.2.2. Realizarea campaniei de informare continuă privind oportunitățile de participare a tinerilor Campanie de informare multianuală derulată Trim. I, 2024- 2026 583,00 Parteneri externi 2.1.2.3. Elaborarea reperelor metodologice pentru reprezentanții consiliilor locale ale tinerilor Repere metodologice privind participarea tinerilor elaborate Trim. II, 2023 129,00 BPN 2.1.2.4. Crearea și realizarea cursului de lungă durată pentru reprezentanții consiliilor locale ale tinerilor Curs multianual tematic pentru tinerii consilieri locali realizat; 100 de tineri consilieri beneficiază anual de instruiri Trim III, 2023- 2026 1 388,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 tematice 2.1.2.5. Elaborarea reperelor metodologice pentru autoritățile publice locale privind implicarea tinerilor în procesele decizionale Repere metodologice elaborate și aprobate Trim. IV, 2023 129,00 BPN 2.1.2.6. Crearea și realizarea unui curs de instruire pentru funcționarii publici din autoritățile publice locale privind mecanismele de participare a tinerilor Program de instruire elaborat și instituționalizat în cadrul unei instituții de învățământ Trim. III, 2024 267,00 BPN 2.1.2.7. Elaborarea raportului de evaluare a activității consiliilor locale ale tinerilor Raport periodic de evaluare a activității consiliilor elaborat și publicat Trim. IV, 2024; trim. IV, 2026 365,00 BPN Rezultat anticipat 2.1.3. Mai multe platforme și oportunități de participare internațională ale tinerilor 2.1.3.1. Elaborarea mecanismului de finanțare a participării tinerilor în cadrul platformelor internaționale Mecanism de finanțare elaborat, aprobat și functional; minimum 3 organizații de tineret beneficiază Trim. IV, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Parteneri externi; 380,00 BPN 0 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 devin operaționale Indicator de impact. Numărul de tineri și organizații care participă în cadrul platformelor internaționale anual de finanțare organizațiile societății civile 2.1.3.2. Crearea rețelei neformale de multiplicatori și promotori ai practicilor internaționale Rețea neformală creată și funcțională; minimum 2 ședințe/ evenimente realizate anual Trim. II, 2024 0,00 BPN 2.1.3.3. Elaborarea și pilotarea Programului Tânăr delegat la Națiunile Unite Program elaborat, aprobat și realizat anual Trim. III, 2023 1 575,00 BPN/ Parteneri externi Rezultat anticipat 2.1.4. Structurile neformale de participare a tinerilor împărtășesc și promovează valorile și instrumentele democratice Indicator de 2.1.4.1. Cartografierea structurilor neformale ale tinerilor active Registru creat și actualizat anual Trim. III, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret; 305,00 BPN 5 10 15 20 25 2.1.4.2. Elaborarea programelor de instruire pentru cursurile non- formale dedicate organizațiilor neformale 3 suporturi tematice de curs elaborate și aprobate Trim. II, 2024 0,00 BPN 2.1.4.3. Derularea cursurilor tematice de formare pentru structurile neformale de tineret 3 cursuri tematice de lungă durată derulate; 100 de beneficiari anual Trim. III, 2024 2 471,00 Parteneri externi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 impact. Numărul structurilor neformale de participare a tinerilor active și antrenate în promovarea democrației 2.1.4.4. Oferirea suportului metodologic, informațional și de mentorat structurilor neformale de participare privind elaborarea propunerilor de politici publice Minimum 6 ședințe online derulate annual; minimum 2 instruiri realizate anual Trim. IV, 2025 parteneri externi; organizațiile societății civile 1 047,00 Parteneri externi 2.1.4.5. Conceptualizarea și derularea unei campanii naționale privind valorile și instrumentele democratice O campanie națională derulată; minimum 10 structuri implicate în promovare și multiplicare Trim. II, 2024 349,00 Parteneri externi 2.1.4.6. Crearea platformei de comunicare între structurile neformale de participare Un forum realizat annual; două ședințe online realizate anual Trim. II, 2024 429,00 Parteneri externi Obiectiv specific 2.2. Creșterea numărului de structuri de tineret funcționale și active care contribuie la dezvoltarea comunitară pentru a atinge numărul de 70 de organizații active și 140 de organizatori comunitari activi până în anul 2026 Rezultat anticipat 2.2.1. Mai mulți tineri dețin competențele necesare pentru a organiza comunități 2.2.1.1. Elaborarea reperelor metodologice și instrucțiunilor de mobilizare comunitară Repere metodologice și instrucțiuni elaborate și aprobate Trim. III, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru 165,00 BPN 0 20 30 40 50 2.2.1.2. Crearea rețelei informale de tineri organizatori comunitari Rețea națională creată și funcțională; minimum 2 Trim. IV, 2023 0,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Indicator de impact. Numărul tinerilor organizatori comunitari care realizează activități ședințe/ evenimente realizate Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret Organizațiile societății civile 2.2.1.3. Program de instruire a tinerilor organizatori și facilitatori comunitari dezvoltat Program de instruire elaborat și aprobat Trim. IV, 2023 1 000,00 BPN 2.2.1.4. Derularea programului de instruire pentru tinerii organizatori comunitari 75 de organizatori comunitari formați anual Trim. IV, 2024- 2026 0,00 BPN 2.2.1.6. Cartografierea și sistematizarea informației privind tinerii organizatori comunitari și inițiativele realizate Registrul organizatorilor comunitari elaborat Trim. IV, 2024 0,00 BPN Rezultat anticipat 2.2.2. Mai multe grupuri comunitare ale tinerilor sunt create și realizează inițiative civice Indicator de 2.2.2.1. Program de finanțare a inițiativelor civice a tinerilor dezvoltat și realizat Program de finanțare dezvoltat și realizat annual; 100 de inițiative comunitare finanțate anual Trim. III, 2023- 2026 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și 4 311,00 Parteneri externi 0 200 300 400 500 2.2.2.2. Derularea unei campanii multianuale de promovare a implicării comunitare Campanie desfășurată anual Trim. II, 2024- 2026 169,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 impact. Numărul tinerilor care se implică sistematic în activitățile de dezvoltare comunitară 2.2.2.3. Colectarea datelor dezagregate privind activitatea grupurilor comunitare Compendiu statistic creat și actualizat anual Trim. IV, 2024- 2026 Activității de Tineret; parteneri externi 0,00 BPN Rezultat anticipat 2.2.3. Se extinde numărul de organizații de tineret active Indicator de impact. Numărul de organizații de tineret active 2.2.3.1. Dezvoltarea și derularea programului de instruire pentru organizațiile de tineret locale în domeniul participării tinerilor Program de instruire dezvoltat și aprobat Minim 25 de organizații au beneficiat de instruire Trim. IV, 2023- 2026 Responsabil Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret Partener Organizațiile societății civile 1 388,00 BPN 30 40 50 60 70 2.2.3.2. Elaborarea și implementarea schemei de finanțare pentru organizațiile de tineret pentru inițiative locale de participare Schemă de finanțare dezvoltată și disponibilă; minimum 10 organizații beneficiare anual Trim. II, 2024-2026 1 377,00 BPN 2.2.3.3. Susținerea schimbului de experiențe și bune practici între organizațiile de tineret Minim 2 evenimente tematice realizate anual Trim. IV 2024-2026 0,00 BPN Obiectiv specific 2.3. Asigurarea accesibilității și disponibilității programelor de voluntariat pentru tineri pentru a extinde numărul de beneficiari printr-un sistem informațional funcțional și cadru normativ dezvoltat în anul 2024 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Rezultat anticipat 2.3.1. Cadrul normativ privind activitatea de voluntariat este îmbunătățit Indicator de impact. Cadrul normativ elaborat și aprobat 2.3.1.1. Realizarea analizei ex-post privind impactul actelor normative cu privire la voluntariat Analiză ex-post realizată Trim. IV, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Cancelaria de Stat; Parlamentul Republicii Moldova 212,00 BPN 0 0 1 1 1 2.3.1.2. Revizuirea cadrului legal și normativ privind activitatea de voluntariat și instrumentele de promovare a voluntariatului Proiect de lege elaborat și aprobat; proiect de hotărâre a guvernului elaborat și aprobat Trim. III, 2024 0,00 BPN Rezultat anticipat 2.3.2. Conceptul cu privire la agregatorul de oportunități de voluntariat este creat și pilotat Indicator de impact. Numărul anual de oportunități de voluntariat pe platformă 2.3.2.1 Crearea platformei online de sistematizare și promovare a oportunităților de voluntariat Platformă online creată și funcțională Trim. IV, 2024 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Serviciul Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică; organizații ale societății civile 6 755, 00 Parteneri externi 0 0 80 240 500 2.3.2.2. Desfășurarea campaniilor de informare și promovare a platformei Campanie desfășurată Trim. IV, 2025 95,00 BPN 2.3.2.3. Realizarea instruirilor tematice pentru organizații și coordonatorii de voluntari Minimum 3 instruiri desfășurate anual Trim. IV, 2023- 2026 1 388,00 BPN 2.3.2.4. Monitorizarea și oferirea suportului metodologic organizațiilor gazdă privind implementarea planurilor de voluntariat Minimum 10 organizații beneficiază anual de support; minimum 10 planuri de Trim. I, 2024 0,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 voluntariat monitorizate Obiectiv General 3 Valorificarea potențialului tinerilor de a realiza inițiative de inovație socială și dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar și material Obiectiv specific 3.1. Creșterea până la 26 a numărului de autorități ale administrației publice locale de nivelul al doilea care implementează programe de suport pentru tineri în anul 2026 Rezultat anticipat 3.1.1. Mai multe programe de suport pentru tineri sunt realizate de autoritățile publice locale Indicator de impact. Numărul autorităților publice locale care realizează programe de tineret 3.1.1.1. Perfecționarea cadrului regulator și a instrumentarului necesar pentru susținerea financiară a inițiativelor tinerilor la nivel local Cadru normativ și regulator ajustat aprobat; instrumentar dezvoltat și aprobat Trim. II, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea 212,00 BPN 11 11 16 21 26 3.1.1.2. Crearea și aplicarea instrumentelor de raportare privind programele locale realizate Instrument de colectare a datelor creat și funcțional Trim. II, 2023 0,00 BPN 20 936,00 BPN 3.1.1.3. Crearea și aplicarea mecanismului de co- finanțare a programelor de granturi locale Mecanism de co- finanțare dezvoltat și aprobat; minimum 11 autorități publice locale realizează anual programe de granturi Trim. IV, 2023 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Rezultat anticipat 3.1.2. Autoritățile publice locale beneficiază de suport metodologic pentru implementarea programelor de suport pentru tineri Indicator de impact. Numărul autorităților locale de nivelul al doilea cu documente strategice în realizare 3.1.2.1. Dezvoltarea și realizarea cursului de instruire pentru funcționarii publici locali în domeniul planificării strategice Program și plan de instruire creat și aprobat; minimum 3 instruiri realizate annual; minimum 20% din funcționari instruiți anual Trim. I, 2024-2025 Responsabil Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret Partener Organizații ale societății civile 631,00 BPN 5 5 8 11 15 3.1.2.2. Implementarea programului de suport pentru elaborarea documentelor de planificare strategică în domeniul de tineret Program de suport și mentorat creat și aprobat; minimum 5 autorități locale beneficiază de suport anual Trim. III, 2023-2026 0,00 BPN Obiectiv specific 3.2. Creșterea numărului de organizații de tineret care dezvoltă și implementează inițiative de inovație socială pentru a atinge până în anul 2026 numărul de 98 de programe finanțate sau co-finanțate Rezultat anticipat 3.2.1. Organizațiile de tineret dezvoltă și realizează inițiative de 3.2.1.1. Elaborarea conceptului de Youth Labs Concept elaborat și aprobat Trim. I, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener 233,00 BPN 0 5 10 15 20 3.2.1.2. Crearea mecanismului de atribuire a suportului material pentru Mecanism de acordare a suportului elaborat Trim. II, 2023 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 inovație socială în cadrul Youth Labs Indicator de impact. Numărul de proiecte de inovație socială realizate de organizațiile rezidente Youth Labs organizațiile rezidente Parteneri externi; organizații ale societății civile 3.2.1.3. Crearea și dotarea spațiilor Youth Labs Minimum 3 Youth Labs create și funcționale; minimum 15 organizații rezidente Trim. III, 2024 27 499,00 Parteneri externi 3.2.1.4. Realizarea analizei de impact a programului Youth Labs Analiză de impact realizată Trim. IV, 2026 89,00 BPN Rezultat anticipat 3.2.2. Mai multe organizații de tineret beneficiază de suport pentru realizarea inovațiilor sociale Indicator de impact. Numărul de programe de inovație socială 3.2.2.1. Dezvoltarea notei de concept privind programul de inovație socială Notă de concept elaborată și aprobată Trim. II, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret; Ministerul Muncii și Protecției 103,00 BPN 0 20 23 25 30 3.2.2.2. Desfășurarea Programului de granturi naționale pentru organizațiile de tineret ce inovează Program de granturi realizat; minimum 20 de organizații anual beneficiază de finanțare Trim. III, 2023 Trim. I, 2024-2026 18 361,00 BPN / Parteneri externi 3.2.2.3. Realizarea campaniilor anuale de comunicare și promovare a programului de granturi Campanie anuală de comunicare și promovare realizată Trim. I, 2024-2026 152,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 susținute 3.2.2.4. Dezvoltarea mecanismului de sistematizare a datelor și analiză a impactului programului de granturi Raport anual de evaluare a impactului Trim. III 2023 Sociale; organizații ale societății civile 0,00 BPN Obiectiv specific 3.3. Crearea unei culturi de participare a tinerilor în instituțiile de învățământ prin susținerea anuală a a minimum 20 de tructuri asociative de tineret și asigurarea a minimum 25 de organizații active cu procese interne consolidate Rezultat anticipat 3.3.1. Granturi disponibile pentru organizațiile studențești Indicator de impact. Numărul de proiecte realizate de organizațiile studențești 3.3.1.1. Realizarea studiului de oportunitate privind dezvoltarea organizațiilor studențești Studiu realizat Trim. III, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Instituții de învățământ; organizații ale societății civile 81,00 BPN 0 0 10 15 20 3.3.1.2. Crearea mecanismului de finanțare a instituțiilor de învățământ pentru susținerea organizațiilor studențești Mecanism de finanțare creat și aprobat Trim. I, 2024 0,00 BPN 3.3.1.3. Crearea sistemului de colectare a datelor dezagregate din proiectele realizate Instrument de colectare și sistematizare a datelor creat și funcțional Trim. II, 2024 0,00 BPN 3.3.1.4. Derularea anuală a programului de finanțare a organizațiilor studențești Program de finanțare derulat annual; minimum 10 instituții finanțate anual Trim. II, 2024 14 454,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 3.3.1.5. Crearea raportului consolidat privind proiectele și inițiativele finanțate Metodologie elaborată; raport anual elaborat și publicat Trim. IV, 2026 0,00 BPN Rezultat anticipat 3.3.2. Mai multe programe și activități de tineret realizate de organizațiile de tineret în instituțiile educaționale Indicator de impact. Numărul organizațiilor studențești active 3.3.2.1. Derularea programului de suport pentru consolidarea instituțională a organizațiilor studențești Acte model de constituire, organizare și funcționare dezvoltate Trim. I, 2024-2026 Responsabil Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret Partener Instituții de învățământ; organizații ale societății civile 62,00 BPN 0 10 15 20 25 3.3.2.2. Program de instruire pentru organizațiile studențești derulat anual Program de instruire elaborat și aprobat; minimum 15 organizații studențești beneficiare Trim. IV, 2024-2026 835,00 BPN Rezultat anticipat 3.3.3. Mai multe spații multifuncționale dedicate tinerilor create în instituțiile de învățământ 3.3.3.1. Crearea standardelor minime de calitate privind spațiile multifuncționale dedicate tinerilor Standarde aprobate Trim. IV, 2023 Responsabil Ministerul Educației și Cercetării Partener Instituții de învățământ; parteneri externi 223,00 BPN 0 0 2 4 4 3.3.3.2. Identificarea parteneriatelor pentru dezvoltarea spațiilor multifuncționale Minimum 3 parteneriate create Trim. IV, 2023 0,00 BPN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Indicator de impact. Numărul de spații multifuncționale dedicate tinerilor create și funcționale 3.3.3.3. Program de suport financiar pentru universități pentru crearea și dotarea spațiilor multifuncționale prietenoase tinerilor Minimum 10 spații create în instituțiile de învățământ Trim. II, 2024-2026 11 865,00 Parteneri externi MOL 1 POLICY ROM anexa1 168md anexa2 168md