Government Decree No. HG932/2013 validating the Regulations on monitoring and systematic accounting of the state of surface and groundwater

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG932/2013 din 20.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane Publicat : 29.11.2013 în MONITORUL OFICIAL Nr. 276-280 art. 1038 Data intrării în vigoare MODIFICAT HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19 În temeiul art. 13 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (se anexează). 2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. [Pct.2 modificat prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19] PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ Contrasemnează: Ministrul mediului Gheorghe Şalaru Ministrul sănătăţii Andrei Usatîi Nr. 932. Chişinău, 20 noiembrie 2013. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 932 din 20 noiembrie 2013 REGULAMENT privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane CAPITOLUL I http://www.legis.md/cautare/getResults?doc id=112021&lang=ro DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (în continuare – Regulamentul) transpune parţial art. 8 şi anexa V din Directiva 2000’60’CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000 şi stabileşte: 1) un sistem complex multianual de evaluare cantitativă şi calitativă a apelor de suprafaţă şi ale celor subterane prin utilizarea procedurilor şi măsurilor tehnice de prelevare a probelor, analiză şi sinteză, în scopul gestionării şi valorificării durabile a resurselor acvatice; 2) procedurile, responsabilităţile şi sarcinile pentru elaborarea, actualizarea şi implementarea programelor de monitorizare a stării apelor de suprafaţă şi apelor subterane (în continuare – programe de monitorizare); 3) cerinţele principale faţă de conţinutul programelor de monitorizare, a parametrilor care urmează să fie monitorizaţi, modalitatea de prelevare a probelor şi conformarea cu cerinţele analizelor pentru fiecare parametru, controlul calităţii, practica de laborator şi gestionare a datelor, precum şi alte proceduri şi măsuri, după necesitate, pentru a satisface alte cerinţe referitoare la date. 2. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii: monitorizarea stării apelor – sistem de evaluare a parametrilor fizici, chimici, biologici şi microbiologici ai apei în funcţie de condiţiile naturale şi antropice; programele de monitorizare – instrument de evaluare coerentă şi cuprinzătoare a stării resurselor de apă, astfel încît să faciliteze prognoza, elaborarea şi aprobarea planurilor de gestionare a corpurilor acvatice, precum şi analiza progresului realizat în implementarea acestora; indicatori de calitate a apelor – cerinţe de calitate a apelor exprimate prin valoarea concentraţiei unui anumit parametru fizico-chimic, grup de parametri fizico-chimici sau a unui parametru biologic, care nu va fi depăşit, pentru a asigura protecţia sănătăţii omului şi a mediului; sistemul naţional de monitorizare – sistem, prin care statul supraveghează permanent starea resurselor de apă şi a impactului antropic, bazat pe parametri şi indici cu acoperire spaţială şi temporală, care asigură cadrul informaţional necesar pentru elaborarea strategiei, măsurilor de prevenire a consecinţelor antropice, calamităţilor naturale şi de remediere a situaţiei ecologice; tendinţă ascendentă semnificativă – creştere semnificativă din punct de vedere statistic şi al mediului a concentraţiei unui poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apă pentru care se consideră necesară o inversare a tendinţei. 3. Tipurile de monitorizare sînt: 1) monitorizarea de supraveghere (S) – are ca scop evaluarea stării tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau subbazin hidrografic, furnizînd informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, elaborarea eficientă a programelor ulterioare de monitorizare, evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a calităţii şi cantităţii resurselor de apă, elaborarea criteriilor de evidenţiere a corpurilor de apă la nivel administrativ-teritorial, precum şi argumentarea optimizării sistemului naţional de monitorizare; 2) monitorizarea operaţională (O) – are ca scop stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate, în urma monitoringului de supraveghere, ca prezentînd riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru ape, precum şi evaluarea schimbărilor apărute în urma aplicării programului de măsuri, inclus în planul de gestionare a bazinului hidrografic; 3) monitorizarea de investigare (I) – are ca scop identificarea cauzelor depăşirilor limitelor cerinţelor de calitate pentru ape, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit, precum şi pentru a identifica amploarea şi impactul poluarilor accidentale. Acest tip de monitorizare furnizează informaţii necesare pentru întocmirea unui program de măsuri în vederea realizării obiectivelor de mediu şi de măsuri speciale de remediere a efectelor poluarii accidentale. 4. Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitorizare, conform cerinţelor legislaţiei în domeniu: monitorizarea de supraveghere, care are rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi monitorizarea operaţională (integrată monitorizării de supraveghere) pentru corpurile de apă ce riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru ape, stabilite în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. 5. În cazurile de poluare accidentală, pentru luarea deciziilor prompte în scopul protecţiei calităţii resurselor de apă şi prevenirii situaţiilor de urgenţă, se efectuează monitorizarea de investigare, care furnizează informaţii suplimentare cu privire la starea corpurilor de apă, care nu pot fi obţinute prin intermediul monitoringului operaţional. În baza acestor informaţii sînt elaborate măsuri speciale de remediere a efectelor poluarii accidentale, precum şi măsuri specifice în vederea realizării obiectivelor de mediu pentru corpul de apă respectiv, prevăzute în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic vizat. 6. Atribuţiile de monitorizare a calităţii apelor, în principal stabilirea gradului de poluare, revin organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, prin intermediul subdiviziunilor cu atribuţii în domeniu (Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale) pe cînd monitorizarea calităţii apei potabile din surse de suprafaţă şi subterane este în sarcina organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii, cu structurile sale teritoriale. 7. Autorităţile responsabile de monitorizarea stării apelor, subordonate organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, sînt responsabile de monitorizarea cantitativă (parametrii hidrologici şi hidrogeologici), calitativă (parametrii fizico-chimici, biologici), precum şi tendinţelor ascendente semnificative şi schimbărilor care rezultă din activitatea umană. 8. Autorităţile responsabile de monitorizarea stării apelor subordonate organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii sînt responsabile de monitorizarea parametrilor sanitaro-chimici, toxicologici, microbiologici, virusologici şi parazitologici ai apelor extrase în scopuri potabile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă, precum şi a apelor folosite pentru scăldat şi agrement. 9. Investigaţiile ştiinţifice integrate asupra stării resurselor de apă, sînt efectuate sistematic de Academia de Ştiinţe a Moldovei, prin intermediul instituţiilor sale subordonate, inclusiv în baza rezultatelor şi informaţiei primare obţinute de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale. 10. Monitorizarea stării apelor de suprafaţă şi a celor subterane în context transfrontalier se efectuează ţinînd cont de prevederile acordurilor bilaterale cu ţările vecine şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. CAPITOLUL II MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ Secţiunea 1 Monitorizarea calitativă şi cantitativă a apelor de suprafaţă 11. Evidenţa sistematică a cantităţii, calităţii şi stării ecologice a apelor de suprafaţă, inclusiv a rîurilor transfrontiere, se efectuează de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi organul central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii, în baza reţelei naţionale de monitorizare. 12. Monitorizarea cantitativă a regimului hidrologic al rîurilor Republicii Moldova se efectuează prin intermediul reţelei staţionare de posturi hidrologice, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul intern al Serviciul Hidrometeorologic de Stat. 13. Monitorizarea cantitativă se efectuează în vederea asigurării autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţie hidrologică, prognoze şi avertismente privind fenomenele hidrologice periculoase. 14. Monitorizarea calitativă a apelor de suprafaţă este realizată prin utilizarea procedurilor şi măsurilor tehnice de prelevare, analiză şi sinteză, pentru evaluarea parametrilor de calitate, stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii apelor de suprafaţă. 15. Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcţie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă, ce vor fi monitorizate în cadrul sistemului din prezentul Regulament. Secţiunea 2 Parametrii şi frecvenţa de monitorizare 16. Pentru apele de suprafaţă, parametrii monitorizaţi sînt specificaţi în tabelul 2 din anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Concomitent cu parametrii monitorizaţi este determinat şi volumul fluxului de apă şi’sau cota nivelului de apă (în m). Reţeaua staţiilor de măsurări hidrologice trebuie să asigure exactitatea conform normativelor de calcul a parametrilor hidrologici. 17. Periodicitatea prelevării depinde de tipul de monitorizare, care include punctul dat de observaţii. 18. Frecvenţa de monitorizare prevede variabilitatea parametrilor care se pot schimba atît sub influenţa condiţiilor naturale, cît şi ca rezultat al impactului antropic. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea stării ecologice şi a calităţii apelor de suprafaţă în fiecare corp de apă, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare, astfel încît să asigure o descriere coerentă şi cuprinzătoare a stării apelor de suprafaţă în cadrul fiecărui district al bazinelor hidrografice şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente antropogene permanente. 19. Pentru corpurile de apă de suprafaţă supuse riscului cantitativ şi calitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului uman şi prevenirea degradării ecosistemeloraşul 20. Pentru corpurile de apă transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării şi estimarea determinată de acordurile transfrontiere. Secţiunea 3 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă 21. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă, prezentată în tabelul 1 din anexa nr.1 la prezentul Regulament, este elaborată şi stabilită astfel încît să caracterizeze cît mai amplu şi detaliat starea corpurilor de apă, să asigure o sinteză generală şi consecutivă a stării ecologice, hidrochimice, hidrobiologice şi microbiologice a fiecărui corp de apă, precum şi să permită clasificarea lor în 5 clase de calitate, conform prevederilor actelor normative în vigoare ce stabilesc cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă. 22. Reţeaua de monitorizare a apelor se elaborează în conformitate cu starea hidrologică, ecologică şi hidrochimică a corpului de apă, în baza unor investigaţii prealabile, ce include colectarea şi analiza informaţiei privitor la clasa şi calitatea apei, tipurile de folosnţă a corpului de apă, starea ecologică a corpului de apă, sursele antropice punctiforme şi difuze, distanţa de la staţiile de observaţii hidrologice, precum şi evidenţierea unei liste a poluanţilor specifici. 23. Reţeaua de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă, în funcţie de scopurile propuse, include şi sectoare (sau tronsoane) transfrontiere comune de monitorizare, stabilite în baza acordurilor sau tratatelor de colaborare, cu stipularea în programele de monitorizare comune a număruluiu şi amplasării punctelor de monitorizare, a graficului de prelevare, modului de difuzare a informaţiei, precum şi evaluarea în comun a calităţii apei ecosistemelor transfrontaliere. 24. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă va fi reflectată în format cartografic cu posibilităţi de vizualizare şi modificare. 25. Pentru corpurile de apă de suprafaţă supuse riscului cantitativ şi calitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului uman şi prevenirea degradării ecosistemeloraşul 26. Pentru corpurile de apă transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării şi estimarea determinate de acordurile transfrontiere. CAPITOLUL III MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR SUBTERANE Secţiunea 1 Scopul şi obiectivele monitorizării apelor subterane 27. Calitatea şi cantitatea apelor subterane este monitorizată sistematic de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, prin intermediul sondelor de monitorizare amplasate pe teritoriul Republicii Moldova. 28. Monitorizarea apelor subterane se efectuează conform programelor de monitorizare fundamentate ştiinţific, care includ observaţii continue a aspectelor semnificative ale proceselor dinamice, analize ştiinţifice a proceselor din trecut, cu depistarea factorilor care au condus la schimbarea stării calitative şi cantitative, şi un model de prognoză a evoluţiei sistemului. 29. Activitatea de monitorizare a apelor subterane constă în: 1) identificarea problemelor de mediu; 2) elaborarea programelor de monitorizare a apelor subterane; 3) inventarierea construcţiilor pentru captarea apei; 4) selectarea indicatorilor de monitorizare; 5) stabilirea amplasărilor punctelor reţelei de monitorizare; 6) observaţii de teren, prelevare de probe; 7) analize de laborator; 8) stocarea, manipularea şi difuzarea datelor; 9) interpretarea şi evaluarea datelor pentru producerea de informaţii; 10) raportarea şi distribuirea rezultatelor monitorizării. 30. Obiectivele monitorizării constituie caracterizarea condiţiilor de calitate ale mediului, precum şi ale tendinţelor acestora, aprecierea fluxurilor de apă şi poluanţi,compararea valorilor măsurate cu valorile admisibile şi emiterea avertizărilor în situaţii de urgenţă. 31. Monitorizarea stării apelor subterane este o activitate integrată de obţinere şi evaluare a informaţiilor privind caracteristicile fizice, chimice, precum şi a volumului rezervelor de apă subterane şi reprezintă un element de bază în elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice care asigură: 1) colectarea continuă a informaţiei despre starea apelor subterane, avînd în vizor aspectele cantitative şi calitative a corpurilor de apă subterane; 2) evaluarea progreselor intermediare în oferirea de informaţii legate de starea corpurilor de ape subterane; 3) sistematizarea şi colectarea datelor statistice, utilizînd indicatori relevanţi şi măsurabili prin intermediul cărora poate fi urmărită starea cantitativă şi calitativă a apelor subterane; 4) furnizarea organului central al administraţiei publice în domeniul mediului a informaţiei privind rezultatele investigărilor asupra corpurilor de apă subterană, în scopul stabilirii’modificării indicatorilor de monitorizare; 5) evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor obiectivelor de mediu în scopul cunoaşterii stării şi evoluţiei calitative şi cantitative a corpurilor de apă subterană; 6) stabilirea punctelor vulnerabile ce determină riscul ca corpurile de apă subterană să nu realizeze obiectivele de mediu; 7) furnizarea unei imagini generale, coerente şi comprehensive asupra stării apei în fiecare corp de apă subterană, pentru a determina prezenţa tendinţelor concentraţiilor de poluanţi pe termen scurt’lung induse antropic; 8) evaluarea modificărilor stării’regimului’dinamicii apelor subterane în timp şi spaţiu; 9) prognozarea pe termen scurt, mediu şi lung a modificărilor stării apelor subterane ca urmare a proceselor naturale şi tehnogene; 10) furnizarea informaţiei pentru evaluarea şi reevaluarea rezervelor de apă subterană (potabile’minerale), în scopul asigurării necesităţilor de asigurare cu apă a populaţiei; 11) furnizarea informaţiei în vederea implementării proiectelor de stat privind asigurarea cu apă şi canalizare a populaţiei; 12) determinarea influenţei procesului de exploatare a apelor subterane asupra componentelor mediului înconjurător; 13) clasificarea corpurilor de apă subterană după tipul de folosinţă (tehnice, menajere, potabile); 14) stabilirea metodologiei de control asupra instalaţiilor de exploatare’captare a apei; 15) prognozarea modificărilor condiţiilor hidrogeologice, debitului, cantităţii şi calităţii apelor subterane. 32. Prin crearea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, se creează o reţea de monitorizare reprezentativă în aşa mod, încît aceasta să servească drept bază pentru evaluarea sigură, din punct de vedere al spaţiului şi timpului: 1) a stării cantitative a apelor subterane, inclusiv a resurselor de apă subterană disponibile; 2) a efectelor gestionării apelor subterane asupra nivelului apelor subterane şi efectele asupra ecosistemului acvatic asociat şi ecosistemelor terestre dependente. Secţiunea 2 Parametrii şi tipurile de monitorizare a apelor subterane 33. În cazul monitorizării cantitative, parametrii de monitorizare includ: 1) nivelul apei subterane în sonde şi deversarea la izvoare; 2) presiunea piezometrică, în cazul apelor subterane transfrontiere. 34. Monitorizarea suplimentară în vederea susţinerii caracterizării şi clasificării apelor subterane poate include parametrii chimici şi indicatori, cum ar fi temperatura, conductivitatea electrică etc. 35. Pentru monitorizarea stării chimice a apelor subterane sînt utilizaţi parametrii prevăzuţi în anexa nr. 2 la prezentul Regulament. 36. Pentru corpurile de apă subterană identificate drept fiind sub risc cantitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului extragerilor şi realimentărilor asupra nivelului apelor subterane. 37. Pentru corpurile de apă subterană transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite estimarea direcţiei şi debitului apelor subterane transfrontaliere. 38. În cazul monitorizării stării chimice a apelor subterane, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, reţeaua de monitorizare este proiectată astfel încît să asigure o descriere generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente durabile induse în mod antropogen. 39. La fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie create cel puţin 3 puncte de monitorizare. 40. Monitorizarea de supraveghere este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană. 41. Monitorizarea operaţională este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană în perioadele dintre monitorizarea de supraveghere, în cazul în care: 1) rezultatele monitorizării de supraveghere indică riscul că obiectivele de gestionare prevăzute în prezentul Regulament nu pot fi realizate; 2) una sau mai multe măsuri au fost implementate pentru a îmbunătăţi starea chimică; 3) starea chimică a apelor subterane urmează să fie monitorizată în conformitate cu acordurile bilaterale. 42. Calificarea fiecărui punct de monitorizare conform contribuţiei acestuia la evaluarea generală a corpului de apă subterană este analizată în mod regulat, cel puţin o dată în ciclul de monitorizare, şi modificată, după necesitate. Secţiunea 3 Criteriile pentru selectarea punctelor de control a apelor subterane 43. La selectarea punctelor de monitorizare pentru monitorizarea cantitativă şi chimică a apelor subterane se va ţine cont de folosinţa de lungă durată a acestora, accesul liber, sigur şi permanent, precum şi abilitatea de a asigura probe reprezentative. 44. Toate punctele de control trebuie să fie supuse unei caracterizări cuprinzătoare care include elementele prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul Regulament. Datele pentru caracterizare trebuie să fie colectate în formă standardizată, analizate şi modificate periodic şi păstrate într-o bază de date. 45. Proiectarea reţelei de monitorizare trebuie să se bazeze pe înţelegerea conceptuală a corpului de apă subterană (de exemplu, caracteristicile hidrogeologice etc.) şi a presiunilor şi să examineze principiile reprezentativităţii. 46. Reţeaua reprezentativă presupune că prin metode potrivite de regionalizare hidrologică, datele monitorizării permit deducerea concluziilor sigure cu privire la ariile dintr-un corp de apă subterană care nu sînt monitorizate şi permit evaluările corpului de apă subterană în întregime. 47. După necesitate, punctele de monitorizare de la operatorii externi ar putea fi integrate după inspectarea şi examinarea corespunzătoare. 48. Punctele de monitorizare trebuie să fie inspectate şi supuse observărilor de către personalul competent cel puţin o dată în cadrul fiecărui ciclu de monitorizare. 49. Închiderea sau înlocuirea punctelor de monitorizare în cazurile excepţionale necesită acordul organului central al administraţiei publice în domeniul mediului. 50. La selectarea unui număr suficient de puncte de monitorizare în cadrul corpului de apă subterană pentru monitorizarea de supraveghere se iau în considerare următoarele criterii: 1) caracteristicile hidrologice, hidrogeologice şi hidrochimice ale corpului de apă subterană, vîrsta şi rata realimentării apelor subterane, precum şi permeabilitatea straturilor suprapuse; 2) interacţiunea dintre apele subterane şi apele de suprafaţă; 3) informaţia despre folosinţa terenului şi activităţile umane semnificative care ar putea afecta apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente; 4) validarea şi complementarea evaluării riscurilor corpurilor de apă subterană, inclusiv impactele presiunilor umane asupra stării corpurilor de apă subterană; 5) convenienţa evaluării variaţiilor caracteristicilor naturale; 6) convenienţa evaluării tendinţelor ascendente semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în timp suficient, cu precizie suficientă şi de siguranţă suficientă; 7) rezultatele investigaţiilor preliminare la punctul de control şi concluziile deduse din rezultate; 8) monitorizarea corpurilor de apă subterană transfrontaliere, în particular, deoarece aceasta este relevantă şi necesară pentru protecţia tuturor folosinţelor susţinute de debitul apei subterane; 9) toate criteriile pentru reţeaua monitorizării de supraveghere; 10) examinarea rezultatelor monitorizării de supraveghere; 11) sustenabilitatea punctelor de control create pentru monitorizarea de supraveghere; 12) asigurarea posibilităţii de evaluare a schimbărilor induse de orice măsuri implementate pentru a îmbunătăţi starea apelor subterane. 51. Informaţia de la punctele de control, factorii esenţiali şi dezirabili şi elementele caracterizării recomandate spre examinare, sînt incluse în tabelele din anexa nr. 2 la prezentul Regulament. Secţiunea 4 Ciclul şi frecvenţa monitorizării 52. Monitorizarea de supraveghere începe cu o monitorizare iniţială pentru o perioadă de un an. Monitorizarea iniţială cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol. 53. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea nivelului apei subterane în fiecare corp de apă subterană, ţinînd cont de variaţiile pe termen lung şi pe termen scurt în realimentarea apelor subterane. 54. Se efectuează cel puţin 3 măsurări la intervale regulate, ţinînd cont de caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană. Frecvenţa monitorizării ar putea fi sporită pînă la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni, din cauza caracteristicilor naturale specifice sau indicilor de impacte semnificative asupra calităţii apelor subterane. 55. În anii următori ai monitorizării iniţiale vor fi monitorizate toate substanţele enumerate în secţiunea 2 din prezentul capitol cel puţin o dată pe an, la intervale regulate de 12 luni. Pentru toate corpurile de apă subterană unde monitorizarea operaţională a fost identificată drept necesară în conformitate cu secţiunea 1 din prezentul capitol, monitorizarea operaţională urmează după monitorizarea (iniţială) de supraveghere. 56. Monitorizarea operaţională cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol. 57. Pentru toţi parametrii care sînt supuşi monitorizării operaţionale în conformitate cu secţiunea 2 din prezentul capitol se efectuează cel puţin 2 măsurări la intervale regulate de aproximativ 6 luni, examinînd caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană. 58. Frecvenţa monitorizării poate fi sporită la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni. Pentru toţi parametrii care nu sînt supuşi monitorizării operaţionale urmează să fie aplicate cerinţele prevăzute în prezenta secţiune cu privire la frecvenţă şi parametri. 59. După finalizarea unui ciclu de monitorizare, începe un nou ciclu de monitorizare, cu monitorizarea (iniţială) de supraveghere. CAPITOLUL IV PROGRAMELE DE MONITORIZARE 60. În scopul obţinerii unei informaţii complete şi veridice privind starea apelor şi facilitării evidenţei stării resurselor de apă sînt elaborate programe de monitorizare a apelor de suprafaţă şi celor subterane. 61. Programele de monitorizare se elaborează cu o periodicitate anuală de către instituţiile cu atribuţii de monitorizare, subordonate organului central al administraţiei publice în domeniul mediului. 62. Programele de monitorizare se aprobă de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului care se consultă în prealabil cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul sănătăţii şi cu instituţiile ştiinţifice, în scopul reflectării atribuţiilor sale şi în vederea evitării dublării monitorizării. 63. Programele de monitorizare sînt revizuite după necesitate şi reieşind din rezultatele obţinute privind starea ecosistemelor acvatice. 64. În cazurile stabilite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, se asigură informarea şi consultarea cu autorităţile competente din statele vecine pe întreaga durată a elaborării programelor de monitorizare. Aceste consultări se vor referi în particular la crearea reţelelor şi punctelor de monitorizare transfrontiere, proiectarea coordonată a reţelei, poluanţii care urmează să fie monitorizaţi, precum şi schimbul de informaţii şi rezultate. 65. Programele de monitorizare pot fi revizuite în cazul poluării accidentale, depistării proceselor de eutrofizare şi epuizare esenţială. În acest caz frecvenţa monitorizării apelor se modifică de către instituţiile abilitate în monitorizarea apelor de suprafaţă şi apelor subterane conform programului de monitorizare revizuit în caz de urgenţă, pînă la dispariţia acestor fenomene. 66. În aspect cantitativ, programele de monitorizare se referă la parametrii hidrologici (volumul, viteza, debitul, nivelul apelor de suprafaţă) şi hidrogeologici (volumul, debitul, presiunea apelor subterane) în măsura în care acesta prezintă importanţă pentru evaluarea stării şi tendinţelor de schimbare antropogene a resurselor acvatice. 67. Programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi pentru apele subterane vor conţine, fără a se limita la acestea, informaţii referitoare la obiectivul şi cadrul de aplicare, criteriile de selectare a punctelor de monitorizare, ciclul şi frecvenţa monitorizării, parametrii monitorizaţi, metodele de evaluare a calităţii, itinerarul prelevărilor de probe, inclusiv în comun cu ţările vecine, alte informaţii utile conform anexei nr. 1 şi, respectiv, anexei nr. 2 la prezentul Regulament. CAPITOLUL V PROCEDURILE ŞI MĂSURILE TEHNICE PENTRU MONITORIZAREA STĂRII APELOR 68. Procedurile şi măsurile utilizate pentru prelevarea probelor, metodele de analiză chimică, măsurările pe teren şi on-line sînt validate şi documentate în conformitate cu standardul SM SR EN ISO’CEI-17025 şi alte standarde echivalente, acceptate la nivel internaţional. Lista cu metodele standarde folosite şi recomandate pentru fiecare parametru evaluat este reprezentată în anexa nr. 1 la prezentul Regulament. 69. Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de apă se efectuează conform metodelor standardizate şi va corespunde cerinţelor şi preciziei în vederea asigurării calităţii analizelor de laboratoraşul 70. Analizele de laborator sînt efectuate în conformitate cu metodele standard pentru fiecare parametru în parte şi procedurile descrise în manualul de calitate, elaborat conform cerinţelor instituţiilor acreditate. 71. Procedurile utilizate pentru colectarea probelor, transportarea şi analiza lor în baza acordurilor bilaterale transfrontiere, sînt coordonate între ţări şi corespund metodelor acceptate de către părţi. 72. Înregistrarea rezultatelor se efectuează în corespundere cu cerinţele sistemului de înregistrare a rezultatelor adecvat activităţii sale, în concordanţă cu prevederile documentelor interne ale instituţiiloraşul Rezultatele de observare, calculele originale şi o copie de pe buletinele de analiză vor fi înregistrate în registre speciale, inclusiv în bază electronică. 73. Rezultatele fiecărei analize sau serii de analize efectuate de laborator sînt raportate cu acurateţe, clar şi obiectiv, în conformitate cu instrucţiunile din metoda de analiză. Rezultatele sînt prezentate sub formă de buletin de analiză, care va include toate informaţiile necesare pentru interpretarea rezultatelor şi toate informaţiile referitor la tehnici de analiză. 74. În baza rezultatelor obţinute se face evaluarea calităţii apelor în conformitate cu cerinţele de calitate pentru apele de suprafaţă şi pentru apele subterane. 75. Laboratoarele sînt acreditate şi aplică practici privind sistemul de management al calităţii în conformitate cu standardul SM SR EN ISO’CEI-17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional. 76. Laboratoarele vor demonstra competenţele în realizarea analizelor fizico-chimice şi biologice prin participarea la programele de testare de nivel intern şi extern. CAPITOLUL VI REPREZENTAREA REZULTATELOR ADMINISTRAREA, VALIDAREA, PROCESAREA ŞI STOCAREA DATELOR 77. Instituţiile cu atribuţii în domeniul monitorizării stării apelor sînt responsabile de administrarea, validarea şi procesarea datelor de monitorizare privind starea ecologică a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, precum şi tendinţele semnificative a dinamicii poluanţiloraşul 78. După validare, procesare şi documentare, datele monitorizării vor fi transmise în mod regulat pentru a fi integrate în platforma comună pentru gestionarea bazinelor hidrografice. 79. Rezultatele sînt prezentate autorităţilor, organizaţiilor şi instituţiilor interesate, la solicitare. 80. Rezultatele analizelor în comun efectuate de către laboratoarele statelor vecine, sînt supuse schimbului echivalent, analizate, evaluate şi estimate în baza condiţiilor expuse în acordurile bilaterale. 81. Rezultatele monitorizării se prezintă şi în formă de hărţi, utilizate în cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice care vor include informaţii cu privire la: 1) reţelele şi punctele de monitorizare; 2) starea apelor de suprafaţă şi apelor subterane; 3) corpurile de apă supuse tendinţelor ascendente semnificative de poluare şi corpurile de apă în care astfel de tendinţe au fost inversate. 82. Punctele de monitorizare create în conformitate cu acordurile bilaterale privind corpurile de apă transfrontaliere la care Republica Moldova este parte vor fi indicate pe hărţi. 83. Transmiterea informaţiei către organizaţiile internaţionale se realizează şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie şi în conformitate cu cerinţele tratatelor şi acordurilor internaţionale. anexa nr.1 anexa nr.2 http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2019/mo13-21md/anexa 1 932.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2019/mo13-21md/anexa 2 932.docx Anexa nr. 1 la Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ Parametrii fizico-chimici, procedurile şi măsurile tehnice necesare pentru monitorizarea acestora Tabelul 1 Reţeaua de monitorizare a stării apelor de suprafaţă pe teritoriul Republicii Moldova Nr. d/o Denumirea corpului acvatic, localităţii şi secţiunii monitorizate Coordonatele (sistemul folosit la identificarea coordonatelor – VGS-84) 1 2 3 1. Fluviul Dunărea, satul Giurgiuleşti Latitudinea nordică – 45028'06,67", longitudinea estică – 28012'47,84" Altitudinea - 2 2. Rîul Prut, satul Criva Latitudinea nordică – 48015'39,27", longitudinea estică – 26037'55,68" Altitudinea- 111 3. Rîul Prut, satul Şirăuţi, 0,2 km în amonte Latitudinea nordică – 48015'14,51", longitudinea estică –26048'15,74" Altitudinea – 107 4. Rîul Prut, satul Branişte, 0,2 km în amonte Latitudinea nordică - 47047'23,16", longitudinea estică – 27015'08,23" Altitudinea – 71 5. Rîul Prut, oraşul Ungheni, 1,2 km în amonte Latitudinea nordică - 47011'59,28" , longitudinea estică – 27047'18,35" Altitudinea – 68 6. Rîul Prut, satul Valea Mare Latitudinea nordică - 47006'30,52", longitudinea estică – 27052'28,97" Altitudinea – 62 7. Rîul Prut, oraşul Leova, 0,2 km în amonte Latitudinea nordică - 46029'34,82", longitudinea estică – 28013'54,30" Altitudinea – 90 8. Rîul Prut, oraşul Cahul, 3,5 km în aval Latitudinea nordică - 45055'05,51", longitudinea estică – 28007'19,07" Altitudinea - 12 9. Rîul Prut, satul Giurgiuleşti Latitudineanordică - 45028'18,45", longitudinea estică – 28011'52,26" Altitudinea - 3 1 2 3 10. Rîul Ciuhur, satul Bîrlădeni Latitudinea nordică - 48016'13,54", longitudinea estică – 27025'42,42" Altitudinea - 205 11. Rîul Ciuhur, satul Horodişte Latitudinea nordică - 47057'11,71", longitudinea estică – 27016'16,47" Altitudinea - 107 12. Rîul Sărata, satul Vîlcele Latitudinea nordică - 46023'10,89", longitudinea estică – 28014'44,87" Altitudinea - 23 13. Rîul Lunga, oraşul Ceadîr-Lunga, în amonte Latitudinea nordică - 46004'56,44", longitudinea estică – 28050'14,94" Altitudinea - 51 14. Rîul Lunga, oraşul Ceadîr-Lunga, în aval, secţiunea punctului hidrometric Latitudinea nordică - 46003'21,85", longitudinea estică – 28049'47,22" Altitudinea - 48 15 Rîul Cogîlnic, oraşul Hînceşti, în amonte Latitudinea nordică - 46049'58,26", longitudinea estică – 28035'51,39" Altitudinea - 129 16. Rîul Cogîlnic, oraşul Cimişlia, în amonte Latitudinea nordică - 46032'19,93", longitudinea estică - 28047'06,71" Altitudinea - 79 17. Rîul Ialpug, satul Mirnoe, la pod Latitudinea nordică - 45046'17,71", longitudinea estică - 28034'45,26" Altitudinea -16 18. Rîul Nistru, satul Naslavcea Latitudinea nordică - 48028'58,43", longitudinea estică-27036'10,11" Altitudinea - 148 19 Rîul Nistru, oraşul Otaci Latitudinea nordică - 48026'38,48", longitudinea estică – 27047'29,73" Altitudinea - 133 20. Rîul Nistru, oraşul Soroca, în amonte Latitudinea nordică - 48010'14,95", longitudinea estică – 28019'36,37" Altitudinea - 54 21 Rîul Nistru, satul Vasilcău Latitudinea nordică - 48008'17,06", longitudinea estică -28026'02,34" Altitudinea - 41 22 Rîul Nistru, oraşul Camenca, în aval Latitudinea nordică - 48000'43,64", longitudinea estică -28042'16,10" Altitudinea - 31 1 2 3 23 Rîul Nistru, oraşul Vadul-lui-Vodă Latitudinea nordică - 47005'21,39", longitudinea estică – 29005'25,75" Altitudinea – 13 24 Rîul Nistru, oraşul Bender, în aval Latitudinea nordică - 46049'57,12", longitudinea estică -29029'31,28" Altitudinea – 9 25 Rîul Nistru, satul Cremenciug Latitudinea nordică - 46042'29,65", longitudinea estică -29041'38,83" Altitudinea – 5 26 Rîul Nistru, satul Olăneşti Latitudinea nordică - 46030'07,14", longitudinea estică – 29055'42,08" Altitudinea - 2 27 Rîul Nistru, satul Palanca Latitudinea nordică - 46024'47,77", longitudinea estică – 30007'52,33" Altitudinea – 1 28 Rîul Ichel, satul Goian Latitudinea nordică - 47007'53,36", longitudinea estică – 28055'08,41" Altitudinea - 27 29 Rîul Răut, municipiul Bălţi, în amonte Latitudinea nordică - 47047'45,28", longitudinea estică – 27053'58,41" Altitudinea – 98 30. Rîul Răut, municipiul Bălţi, în aval Latitudinea nordică - 47045'33,17", longitudinea estică - 27057'48,49" Altitudinea - 87 31. Rîul Răut, oraşul Floreşti, în amonte Latitudinea nordică - 47053'07,05", longitudinea estică – 28018'01,56" Altitudinea – 77 32. Rîul Răut, oraşul Orhei, 1 km în amonte Latitudinea nordică - 47022'16,04", longitudinea estică – 28048'17,79" Altitudinea – 38 33. Rîul Răut, oraşul Orhei, în aval, (satul Jeloboc) Latitudinea nordică - 47021'34,36", longitudinea estică – 28055'08,04" Altitudinea – 29 34. Rîul Răut, satul Ustia, 0,2 km în aval Latitudinea nordică - 47015'09,33", longitudinea estică – 29008'14,55" Altitudinea – 18 35. Rîul Cubolta, satul Mărăşeşti Latitudinea nordică - 47051'44,47", longitudinea estică – 28004'41,30" Altitudinea - 98 1 2 3 36. Rîul Bîc, municipiulChişinău, 0,3 km în amonte Latitudinea nordică - 47000'36,37", longitudinea estică -28052’32,69" Altitudinea - 34 37. Rîul Bîc, municipiulChişinău, 4 km în aval (oraşul Sîngera) Latitudinea nordică - 46055'46,10", longitudinea estică – 28059'03,60" Altitudinea - 30 38. Rîul Bîc, oraşul Călăraşi în amonte Latitudinea nordică - 47014'58,03", longitudinea estică – 28017'17,31" Altitudinea – 316 39. Rîul Bîc, oraşul Străşeni în aval Latitudinea nordică - 47008'’14,10", longitudinea estică - 28039'49,14" Altitudinea – 58 40. Rîul Bîc, satul Gura Bîcului Latitudinea nordică - 46054’49,66", longitudinea estică -29027'28,74" Altitudinea -35 41. Rîul Botna, oraşul Căuşeni, în amonte Latitudinea nordică - 46038'47,37", longitudinea estică – 29023'56,35" Altitudinea – 11 42. Rîul Botna, satul Chiţcani, în aval Latitudinea nordică - 46046'26,37", longitudinea estică -29034'14,16" Altitudinea – 8 43. Rîul Botna, satul Chircăiesti Latitudinea nordică – 46013'11,29", longitudinea estică – 29033'28,26" Altitudinea - 24 44. Rîul Lăpuşna, satul Sărata Răzeşi Latitudinea nordică - 46035'51,36", longitudinea estică -28015'48,24" Altitudinea - 25 45. Rîul Cahul, satul Etulia Latitudinea nordică - 45034'01,73", longitudinea estică -28026'15,99" Altitudinea - 21 46. Lac de acumulare Costeşti, oraşul Costeşti Latitudinea nordică - 47050'27,95", longitudinea estică – 27013'43,30" Altitudinea – 88 47. Lac de acumulare Dubăsari, oraşul Rezina Latitudinea nordică - 470’45'13,33", longitudinea estică – 28058'55,77" Altitudinea – 26 48. Lac de acumulare Dubăsari, pe rîul Nistru, oraşul Dubăsari Latitudinea nordică - 47016'35,37", longitudinea estică – 29007'10,62" Altitudinea – 24 1 2 3 49. Lac de acumulare Ghidighici, pe rîul Bîc, oraşul Vatra Latitudinea nordică - 47004'52,03", longitudinea estică – 28043'25,84" Altitudinea – 53 50. Lac de acumulare Comrat, municipiul Comrat Latitudinea nordică – 46019'41,36", longitudinea estică – 28039'30,55" Altitudinea – 60 51. Lac de acumulare Taraclia, oraşul Taraclia Latitudinea nordică – 45056'21,12", longitudinea estică – 28035'42,12" Altitudinea - 29 52. Lacul natural Beleu, satul Slobozia Mare Latitudinea nordică – 45035'12,88", longitudinea estică – 28009'09,65" Altitudinea - 5 53. Sistemul de lacuri Manta, satul Manta Latitudinea nordică – 45047'16,33", longitudinea estică – 28010'23,65" Altitudinea - 8 Tabelul 2 Parametrii fizico-chimici monitorizaţi şi metodele de analiză Grupul de Indicato ri Indicatoru l de calitate al apelor de suprafaţă Acroni m Metode utilizate Referinţe Paramet ri generali (Starea generală a apelor) Starea regimului termic Temperatur a apei Tapa Echpament special portativ Starea regimului gazos Starea de eutrofizar e (substanţ e nutritive) Oxigen dizolvat O2 SM SR EN 25813:2011. Determinarea conţinutului de oxigen dizolvat. Metoda iodometrică Dioxid de carbon CO2 Titrimetrice SM SR EN 13577:2011. Determinarea conţinutului de dioxid de carbon pH pH, SM SR ISO 10523:2011. Calitatea apei. Determinarea pH-lui Azot din nitraţi N-NO3 Spectrofotometri ce SM SR ISO 7890-3:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi Azot din nitriţi N-NO2 Spectrofotometri ce SM SR ISO 7890-2:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi. Partea 1: Metoda spectrometrică cu 2,6-dimetilfenol SM SR ISO 6778:1984, SR EN ISO 13395 Azot amoniacal N-NH4 + Spectrofotometri ce SM SR ISO 7150-1:2005, SM SR ISO 5664:2007 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu (CFA şi FIA) şi detecţie spectrometrică Azot total Ntot SMV EN 25663:2009. Determinarea conţinutului de azot Kjeldahl. Metoda după mineralizarea cu seleniu Fosfor total Ptot Spectrofotometri ce EN ISO 6878: 2005, SM SR EN ISO 15681-1:2012. Determinarea conţinutului de ortofosfat şi fosfor total prin analiza în flux Fosfor mineral Pmin Spectrofotometri ce SM SR EN ISO 15681-1:2012. Determinarea conţinutului de ortofosfat şi fosfor total prin analiza în flux, ISO 6878:2004 Fier total Fetot Spectrofotometri ce SM SR ISO 6332:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fier. Siliciu Si Spectrofotometri ce SM SR EN ISO 16264:2012. Calitatea apei. Determinarea silicaţilor solubili prin analiză în flux (FIA şi CFA) şi detecţie fotometrică Ionii principali şi mineraliz a-rea Mineralizar e Mintot SM STAS 9187:2007 Alcalinitate a Titrimetrice SM SR EN ISO 9963-1:2007 Determinarea alcalinităţii Ionii de cloruri Cl- Titrimetrice SM SR ISO 9297:2012. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cloruri. Titrare cu azotat de argint utilizînd cromatul ca indicator (Metoda Mohr) Ionii de sulfaţi SO4 2- Spectrofotometri ce SM STAS 28601:2007, ISO 9280:1990, Ionii de hidrocarbo naţi HCO3 CO3 2 Titrimetrice ISO 9963-1:1994, 9963 2:1994. Ionii de calciu Ca2+ Titrimetrice SM SR ISO 6058:2012. Calitatea apei. Determinarea calciului. Metoda titrimetrică cu EDTA SR ISO 6059:2012. Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Metoda titrimetrică cu EDTA Ionii de magneziu Mg2+ Titrimetrice ISO 6059:1989 şi ISO 6058:1984, SM SR ISO 6059:2012 Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Metoda titrimetrică cu EDTA SM SR EN ISO 7980: 2012 Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu prin spectrometrie cu absorbţie atomică Ionii de sodiu şi potasiu Na+ K+ Spectrometrie ISO 9964-2:1993, SM STAS 8295:2007. Apele de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea sodiului şi potasiului Duritatea D Titrimetrice SR ISO 6059:2012 Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Metoda titrimetrică cu EDTA Paramet ri integrali Consumul biochimic de oxigen (5 zile) CBO5 Titrimetrice SM SR EN ISO 1899-2:2007. Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după n zile (CBOn). Consumul chimic de oxigen, CCOMn Titrimetrice permanganat SM SR EN ISO 8467:2006. Calitatea apei. Determinarea indicelui de permanganat Consumul chimic de oxigen, CCOCr Titrimetrice cu bicromat SM SR ISO 6060 :2006. Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen Alţi paramet ri Cantitatea suspensiilor Suspens ii total Gravimetrice SM STAS 6953:2007 Transparenţ a, Transpa renţă, cm Gravimetrice SM STAS 6953:2007 SM SR EN ISO 7027:2012. Calitatea apei. Determinarea turbidităţii Miros (la 20 oC şi 60 oC) Organoleptice SM SR EN 1622. Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) şi a pragului de gust (TFN) Culoare Colorimetrice SM SR EN ISO 7887:2012. Calitatea apei. Examinarea şi determinarea culorii Metale grele Cadmiu Cd SM SR EN ISO 5961:2012. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cadmiu prin spectrometrie de absorbţie atomică, SM SR EN ISO 8288:2006 Plumb Pb SM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit Mercur Hg SM SR EN ISO 17852:2012. Calitatea apei. Determinarea mercurului. Metoda spectrometriei de fluorescenţă atomică Nichel Ni SM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit SM SR ISO 8288:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără Cupru Cu SM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit SM SR ISO 8288:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără Zinc Zn SM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit SM SR ISO 8288:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără Mangan Mn SM SR EN ISO 15586:2011 Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit Substanţ e prioritar e, organice micropo luanţi Produse petroliere SM SR EN ISO 9377-2:2012. Calitatea apei. Determinarea indicelui de hidrocarburi. Partea 2: Metoda prin extracţie în solvent şi cromatografie în fază gazoasă Fenoli SM SR EN ISO 14402:2012. Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol prin analiză în flux (FIA şi CFA) Alachlor Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Antracen Fluorescenta ISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 lichid-lichid Atrazin Cromatografie EN ISO 10695:2000. Determinarea compusilor organici selectaţi ai azotului si fosforului – metode cromatografice în fază gazoasă Benzen Cromatografie ISO 11423-1:1S997. Calitatea apei - Determinarea benzenului si a altor derivaţi Partea 1: Metoda „head-space” prin cromatografie în fază gazoasă Endosulfan Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Fluorantren Fluorescentă ISO 17993 Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid Hexaclorbu tadienă Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Hexacloro ciclohexan Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Benz(a)pire n Fluorescentă ISO 17993 Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid Benzo(b)fl u-orantren Fluorescentă ISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid Benzo(g,h,i ) perilen Fluorescentă ISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 lichid-lichid Benzo(k)fl uorantren Fluorescentă ISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid Indeno(1,2, 3-cd)piren Fluorescentă ISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid Simazin Cromatografie EN ISO 10695: 2000. Calitatea apei. Determinarea compuşilor organici selectaţi ai azotului şi fosforului DDT total Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Para-para DDT Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Aldrin Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Dieldrin Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Endrin Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Isodrin Cromatografie ISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid Prelevare a apelor SM SR ISO 5667-4:2007. Calitatea apei. Prelevare. Partea 4: Ghid de prelevare a apelor din lacuri naturale şi artificiale SM SR ISO 5667-6:2011. Calitatea apei. Prelevare. Partea 6: Ghid pentru prelevările efectuate în rîuri şi alte cursuri de apă Tabelul 3 Parametrii hidrobiologici monitorizaţi Parametrii sau indicatorii calităţii Parametrii indicativi ai elementului calităţii Rîuri Lacuri Grupele fiziologice de bacteriplanctoni (nitrificatori, dinitrificatori amonificatori, etc.) Diversitatea, efective, producţia √ √ Fitoplanctonul Diversitatea, efectivul şi biomasa, indicele saprobic √ √ Zooplanctonul Diversitatea, efectivul şi biomasa, indicele saprobic √ √ Clorofila - √ √ Macrofite Diversitatea, efectivul şi biomasa (prezenţa taxonilor sensibili recomandaţi şi celor invazive) √ √ Fauna nevertebrată bentonică Diversitatea, efectivul şi biomasa, prezenţa taxonilor sensibili şi celor invazive, indicele saprobic √ √ Fauna piscicolă Diversitatea, efectivul, structura de vîrstă, ciclul de viaţă’ prezenţa taxonilor sensibili şi celor invazive √ √ http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 http://www.magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id p=2103944 Tabelul 4 Frecvenţele prelevării de probe pentru parametrii fizico-chimici şi hidrobiologici in punctele obligatorii de monitorizare a ecosistemelor acvatice Parametrii Rîuri (o dată în intervalul menţionat) Lacuri/lacuri de acumulare (o dată în intervalul menţionat) Parametrii fizico-chimici ai calităţii Regimul termic şi gazos 1 lună 1 lună Condiţiile termice Oxigenarea 1 lună 1 lună pH şi redoxpotenţialul 1 lună 1 lună Conductivitatea 1 lună 1 lună Ionii principali şi mineralizarea Salinitatea 1 lună 1 lună Turbiditatea şi cantitatea suspensiilor 1 lună 1 lună Culoarea şi mirosul Substanţele nutritive 1 lună 1 lună Starea nutrienţilor Parametri integrali (consumul biochimic şi chimic al oxigenului) Alcalanitatea 1 lună 1 lună Substanţe organice persistente prioritare(*) 1 lună 1 lună Metale grele(*) 1 lună 1 lună Alţi poluanţi(*) 1 lună 1 lună Parametrii biologici ai calităţii Bacteriolanctonul De trei ori în perioada de vegetaţie aprilie-septembrie (ar fi bine şi de sub gheaţă iarna) De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) Zooplanctonul De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) Fitoplanctonul De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) Clorofila De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) De trei ori (o lună pe parcursul perioadei de vegetaţie (aprilie-septembrie) Nevertebrate bentonice De două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie septembrie) De două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie septembrie) Macrofite De două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie septembrie) De două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie septembrie) Peşti De două ori pe an cel puţin (primăvara şi toamna) De două ori pe an cel puţin (primăvara şi toamna) C:\Users\vsevo\Downloads\anexa 2 932.docx20/10/2023 Anexa nr. 2 la Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR SUBTERANE Tabelul 1 Elementele caracterizării recomandate spre examinare (Esenţial – E şi Dezirabil – D) Elementul caracterizării Punctele de monitorizar e chimică Punctele de control cantitativ Acviferul monitorizat E E Amplasarea (grila de referinţă), denumirea punctului de control şi codului de identificare unic E E Corpul de apă subterană în cadrul căruia punctul de control se află E E Scopul punctelor de monitorizare E E Tipul punctului de control – sondă la întreprinderea agricolă, sondă industrială etc. E E Adâncimea şi diametrul sondelor E D Descrierea construcţiei pentru controlul cantităţii de apă – integritatea chituirii, panta solului în jurul găurii de sondă E E Adîncimea secţiunilor protejate’deschise ale sondelor D D Vulnerabilitatea sau indicele grosimii subsolului şi tipul punctului de control E D Evaluarea vizuală a zonelor de realimentare (inclusiv folosinţa terenului şi presiunile, sursele potenţiale ale presiunilor punctiforme) E D Detalii despre construcţie E E Cantitatea extrasă sau deversarea totală (la izvoare) E E Regimul de pompare (descrierea calitativă, de exemplu, intermitent, continuu, peste noapte etc.) D E Scăderea nivelului (nivelul apei pompate) D E Zona de contribuţie’zona de realimentare D D Adîncimea pompei D D Nivelul apei statice D E Înălţimea cotei iniţiale şi descrierea cotei iniţiale D E Deversarea/arteziană E E Jurnalul (geologic) al sondei D D Proprietăţile acviferului (transmisibilitatea, conductivitatea hidraulică etc. D D 2 C:\Users\vsevo\Downloads\anexa 2 932.docx20/10/2023 Tabelul 2 Parametrii de monitorizare Blocul 1. Parametrii de teren Parametrii Numărul CAS Metoda analitică Unitatea Minimum LOQ Valoarea pH Conductivitatea electrică (la 20°C) µS’cm Oxigen dizolvat mg O2’l Distanţa pînă la nivelul AS rata extragerii în timpul prelevării de probe Volumul extragerii în timpul prelevării de probe Deversarea la izvor în timpul prelevării de probe Culoarea, turbiditatea, mirosul temperatura Blocul 2. Parametrii chimici analitici Parametrii Numărul CAS Metoda analitică Unitatea Minimum LOQ Amoniu (NH4 +) Azot (NO3 ) Nitrit (NO2 ); Clorură (Cl-); Sulfat (SO4 2-) Duritatea totală Duritatea carbonatului Calciu (Ca2+) Magneziu (Mg2+) Sodiu (Na+) Potasiu (K+) Ortofosfat (PO4 3-) Bor (B) Fluor (F) Seleniu (Se) 3 C:\Users\vsevo\Downloads\anexa 2 932.docx20/10/2023 Blocul 3: Metale dizolvate Parametrii Numărul CAS Metoda analitică Unitatea Minimum LOQ Fier (Fe) Mangan (Mn) Crom (Cr) Cupru (Cu) Nichel (Ni) Arsenic (As) Cadmiu (Cd) Plumb (Pb) Mercur (Hg) Stronţiu (Sr) Blocul 4: Hidrocarburi Parametrii Numărul CAS Metoda analitică Unitatea Minimum LOQ Tricloroeten Tetracloroetene Benzen Blocul 5: Pesticide Parametrii Numărul CAS Metoda analitică (de exemplu, standard) Unitatea Minimum LOQ Atrazin