Government Decision No. HG972/2023 validating the National Waste Management Program for 2023-2027

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG972/2023 din 06.12.2023 cu privire la aprobarea Programului național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023-2027 Publicat : 06.02.2024 în MONITORUL OFICIAL Nr. 55-57 art. 95 Data intrării în vigoare În temeiul art.34 din Legea nr.209/2016 privind deșeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.459-471, art.916), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE: 1. Se aprobă Programul național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023-2027 (se anexează). 2. Ministerele, alte autorități administrative centrale și instituțiile publice cu responsabilități în domeniile de implementare a Programului menționat: 1) vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor și acțiunilor preconizate pentru implementarea Programului numit; 2) vor include politicile și acțiunile referitoare la gestionarea deșeurilor în documentele de politici publice, conform competențelor; 3) vor prezenta Ministerului Mediului, până la data de 10 februarie a anului următor anului de raportare, informația privind implementarea Programului nominalizat. 3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Ministrul mediului Iordanca-Rodica Iordanov Ministrul finanțelor Petru Rotaru Nr. 972. Chişinău, 6 decembrie 2023. Anexa la Hotărârea Guvernului nr.972/2023 PROGRAM NAȚIONAL pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023-2027 Programul național pentru gestionarea deșeurilor pe anii 2023-2027 (în continuare – Program) este elaborat în vederea executării Planului național de dezvoltare pentru anii 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2023, și va contribui la realizarea obiectivului general nr. 10 „Asigurarea unui mediu sănătos și sigur”. De asemenea, prezentul Program va contribui la atingerea obiectivului care „constă în dezvoltarea, până în anul 2027, a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere economic și care să asigure dreptul fundamental la un mediu sănătos și sigur, și atingerea principalilor indicatori ai dezvoltării durabile, incluse în cadrul strategic de dezvoltare durabilă a țării”. În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 953/2022 cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, Programul va contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) (ținta 3.9, 6.3, 11.3, 11.6, 12.2, 12.3, 12.4, 12.5), încorporate în prevederile Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022. În același timp, obiectivele prioritare ale Conceptului strategiei de mediu până în anul 2030 sunt luate drept repere, fiind bazate pe respectarea principiilor moderne de management integrat de mediu și dezvoltare durabilă și principiile politicii europene de mediu, inclusiv Pactul Verde European (Green Deal): principiile precauției, prevenirii și reducerii poluării la sursă, principiul „poluatorul plătește, principiul responsabilității și răspunderii pentru mediu, precum și implementarea obiectivelor și acțiunilor impuse de armonizarea cadrului de reglementare și reformele instituționale conform acquis-ului comunitar. Un alt reper important în pregătirea prezentului Program este Strategia națională de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022-2028, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 40/2022, care constă în sincronizarea cu ciclul și prioritățile politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene (în continuare – UE) fiind luată în considerare abordarea regionala în dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor. Capitolul I ANALIZA SITUAȚIEI Secțiunea 1 Situația curentă 1. Gestionarea deșeurilor în Republica Moldova a fost construită după modelul economiei lineare: extrage – produce – consumă – depozitează. Acest model, implementat pe parcursul ultimelor decenii, a afectat semnificativ calitatea resurselor naturale, deșeurile fiind considerate ca fiind una dintre sursele principale de poluare a apei, solului și aerului, precum și o sursă de risc major pentru mediu și sănătatea populației, fapt constatat în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022. 2. Gestionarea deșeurilor după modelul economiei lineare are un impact negativ asupra calității resurselor naturale, stimulează consumul excesiv de resurse naturale, utilizează irațional terenurile, contribuie la fenomenul schimbărilor climatice, ratează oportunități economice, afectează sănătatea populației și calitatea vieții cetățenilor. În contextul necesității creșterii calității mediului și al utilizării durabile a resurselor naturale, având în vedere dezvoltarea economiei naționale, precum și creșterea calității vieții cetățenilor, gestionarea deșeurilor în Republica Moldova trebuie realizată după modelul economiei circulare: extrage – produce – consumă – reciclează/valorifică – produce – consumă – reciclează/valorifică etc. 3. Gestionarea deșeurilor este o prioritate a politicii de mediu în Republica Moldova, având drept reper Directivele UE din domeniul gestionării deșeurilor, precum și promovarea economiei circulare, transformând provocările în posibilități și contribuind la dezvoltarea durabilă a societății. 4. Îmbunătățirea cadrului instituțional și normativ din domeniul protecției mediului în corespundere cu Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și cu angajamentele asumate în calitate de țara- candidat al UE, având ca obiectiv creșterea calității mediului, sunt principalele argumente pentru transformarea modului de gestionare a deșeurilor la nivel național. 5. În acest sens, Guvernul își propune actualizarea politicilor de gestionare integrată a deșeurilor, conform ierarhiei deșeurilor, aplicate pentru toate tipurile de deșeuri care fac obiectul planificării. 6. Ierarhia celor mai eficiente opțiuni de gestionare a deșeurilor reprezintă un cadru conceptual simplificat, care prevede: 1) prevenirea generării de deșeuri; 2) pregătirea pentru reutilizare; 3) reciclare; 4) recuperare de materiale; 5) altă recuperare; 6) eliminarea. 7. Politica în domeniul gestionării integrate a deșeurilor constă în crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor necesare, având ca obiectiv principal prevenirea poluării mediului, reducerea cantităților de deșeuri depozitate, creșterea ratei de reciclare și reducerea consumului de resurse naturale, care stau la baza producerii de bunuri și mărfuri, atât la nivel global, național și local. 8. Prezentul Program va servi drept bază pentru planificarea investițiilor în dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de gestionare integrată a deșeurilor, stimularea transformării deșeurilor în resurse și implementarea acțiunilor necesare pentru realizarea tranziției de la economia lineară la economia circulară, precum și pentru creșterea gradului de conștientizare a beneficiilor acțiunilor de mediu în abordarea provocărilor globale de gestionare a deșeurilor. De asemenea, tranziția la economia circulară reprezintă o prioritate la nivelul național, conform prevederilor conceptului Programului pentru promovarea economiei verzi pentru anii 2023-2027, a Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia și a Hotărârii Guvernului nr.592/2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii. Conform principiilor economiei circulare, durata de viață a produselor, a materialelor și a resurselor crește cât mai mult posibil, iar generarea deșeurilor se reduce la minimum. 9.Transformarea deșeurilor în resurse este unul dintre elementele principale care stau la baza economiei circulare, iar în stabilirea direcțiilor strategice ale Programului se ține cont de prioritățile politicilor existente privind reglementarea utilizării pungilor din plastic, implementarea responsabilității extinse ale producătorului (în continuare – REP), introducerea ecoinovațiilor în procesele tehnologice, prevenirea poluării, reducerea generării deșeurilor. 10. Categoriile de deșeuri reglementate conform Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și clasificate conform Hotărârii Guvernului nr. 99/2018 pentru aprobarea Listei deșeurilor, care fac obiectul prezentului Program, sunt prezentate în figura 1, fiind divizate în câteva grupe: deșeuri municipale, deșeuri industriale și fluxuri de deșeuri specifice, inclusiv cele reglementate conform principiului REP. Figura 1. Tipurile de deșeuri Sursa: Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Secțiunea a 2-a Analiza gestionării deșeurilor municipale 11. Legea nr. 209/2016 privind deșeurile definește deșeurile municipale ca deșeuri provenite din gospodărie și deșeurile similare care provin din activități comerciale, industriale și administrative menționate la poziția 20 din Lista deșeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2018. 12. Sectorul de gestionare a deșeurilor municipale în Republica Moldova a înregistrat anumite tendințe pozitive, și anume: 1) indicatorii de generare a deșeurilor municipale denotă nivelul bunăstării populației, prin sporirea consumului în ultimul deceniu, dar și ritmul de urbanizare sporit, care a rezultat într-o capacitate de generare a unei cantități mai mari de deșeuri pe cap de locuitor; 2) conform prevederilor Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 248/2013, generarea deșeurilor municipale pe cap de locuitor, varia în zonele rurale între 0,3 și 0,4 kg/loc/zi, iar în zonele urbane constituia 0,9 kg/loc/zi (în perioada 2010-2012). În perioada 2016-2020, la etapa de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea sistemelor de gestionare a deșeurilor la nivel regional, indicatorii de generare a deșeurilor au fost revizuiți, fiind propuse următoarele valori pentru localitățile rurale: 0,5-0,7 kg/loc/zi, respectiv 0,9 kg/loc/zi pentru localitățile urbane mici și centrele raionale, și între 1,3-1,5 kg/loc/zi pentru municipiile Bălți și Chișinău; 3) se atestă tendințe instabile, cu o creștere a volumelor de deșeuri colectate cu 7 % în perioada 2017-2021, conform tabelului 1, în cazul localităților rurale tendințele de generare sunt în creștere în medie cu 131 %, iar în cazul localităților urbane – tendința este una de scădere cu circa 3 %; Tabelul 1 Date de activitate privind volumul de deșeuri municipale colectate, mii m3 2017 2018 2019 2020 2021 Deșe uri muni cipale, mii m3 Popu lația deser vită, mii pers. Deșe uri muni cipale, mii m3 Popu lația deser vită, mii pers. Deșe uri muni cipale, mii m3 Popu lația deser vită, mii pers. Deșe uri muni cipale, mii m3 Popu lația deser vită, mii pers. Deșe uri muni cipale, mii m3 Popu lația deser vită, mii pers. Total 3286,1 1092, 453 3176,1 1152,590 3445,4 1284, 568 3576,1 1441, 858 3519,7 1531,924 din locali tățile urbane 3030,0 954,545 1172,0 1012,020 3098,7 1043,232,0 3067,4 1057, 486 2922,5 1044,413 din locali tățile rurale 256,3 137,908 295,1 140,570 348,3 241, 336 507 384, 457 594,1 492,243 Sursa: Biroul Național de Statistică (2017-2021) 4) structura deșeurilor municipale este relativ aceeași în perioada analizată (2017-2021), iar din totalul deșeurilor municipale colectate, 61-63% reprezintă deșeuri municipale generate de populație, 30-32 % sunt deșeurile similare (generate de instituții publice, agenți economici) și 3-6 % constituie deșeurile stradale, astfel cum sunt prezentate în figura 2. Figura 2. Transportarea deșeurilor municipale, total pe parcursul anului, mii m3 Sursa: Biroul Național de Statistică (2017-2021) 13. Deșeurile colectate din cadrul instituțiilor, agenților economici reprezintă, în cea mai mare parte, deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, sticlă) și într-o măsură mai mică metal, iar cele din piețe cuprind în proporție de circa 70% deșeuri biodegradabile. Deșeurile stradale conțin o cantitate mai mică de biodeșeuri (în medie 60%), restul fiind reprezentat, în cea mai mare parte, de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, sticlă și, într-o măsură mai mică, metal). În ceea ce privește compoziția deșeurilor din parcuri și grădini, fracția predominantă este reprezentată de deșeuri biodegradabile, acestea fiind colectate separat de deșeurile municipale, doar în or. Chișinău, unde sunt supuse compostării. 14. Datele privind compoziția deșeurilor municipale la nivel național denotă dinamica pozitivă a diferitelor fracții de deșeuri reciclabile și biodegradabile în fluxul deșeurilor municipale din Republica Moldova pe parcursul a trei decenii, astfel cum sunt prezentate în figura 3. Figura 3. Compoziția deșeurilor municipale în perioada 1986-2016, % Sursa: http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256 15. Deșeurile biodegradabile municipale se regăsesc în toate categoriile de deșeuri municipale, și anume: deșeuri menajere și similare celor menajere, deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de lemn și partea biodegradabila a deșeurilor textile și voluminoase; deșeuri din grădini și parcuri și deșeurile din piețe. 16. Cantitatea totală de deșeuri municipale generată în anul 2021 a fost de 1055.9 mii de tone, iar deșeurile biodegradabile, inclusiv deșeurile alimentare constituie aproximativ 30%, sau 316 mii de tone. Aproximativ 5% din deșeurile biodegradabile le revin deșeurilor alimentare provenite de la comercianții cu amănuntul, astfel că acest sector poate genera circa 15 mii de tone anual. 17. Legea nr. 209/2016 privind deșeurile (art. 56) impune noi reglementări referitoare la colectarea separată a biodeșeurilor pentru compostarea și fermentarea acestora, tratarea biodeșeurilor într-un mod care asigură un înalt nivel de protecție a mediului și folosirea sigură a compostului produs din biodeșeuri. Totodată, deșeurile biodegradabile provenite din parcuri și grădini trebuie să fie colectate separat și transportate la stațiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare. 18. Deșeurile combustibile. Circa 15-20 % din deșeurile municipale, cum ar fi cele textile, ambalaje de la produsele alimentare, mobila uzată, reprezintă fracții combustibile, care, deseori, sunt arse în aer liber, în afara oricăror reglementări, cauzând prejudiciu mediului, înconjurător de rând cu emisii de gaze cu efecte de seră (în continuare – GES). Doar în mun. Chișinău se generează anual circa 600 000 tone de deșeuri municipale, dintre care 100 000 de tone deșeuri reprezintă fracție combustibilă, iar în cazul dezvoltării unui sistem de colectare separată, aceste cifre ar fi în creștere. 19. Indicatorii de generare a deșeurilor municipale în Republica Moldova pentru perioada 2015-2021 denotă jumătatea mediei europene. Acest lucru se explică prin consumul redus, determinat de capacitatea de cumpărare mult mai mică și de faptul că populația din mediul rural are o pondere mare. O altă explicație ar fi numărul redus al populației ce beneficiază de servii de salubrizare, deși o parte din deșeuri sunt depuse în tomberoanele din spațiile publice deschise, lăsând amprenta asupra indicatorului de generare a deșeurilor. De asemenea, e posibilă o subestimare a cantităților de deșeuri http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256 colectate, deoarece majoritatea operatorilor de salubrizare au depozite neconforme, în mare parte fără cântare, iar evidența se face în baza volumelor transportate, fiind utilizat coeficientul de 0,25-0,40 pentru estimarea cantității în baza volumelor de deșeuri. 20. Numărul populației ce deține contracte pentru servicii de colectare și evacuare a deșeurilor este mult mai mic decât numărul populației prezente în țară (aproximativ 40%), iar raportarea deșeurilor colectate la numărul populației deservite rezultă într-un indicator de generare a deșeurilor municipale mediu de 689 kg/an/persoană, aceasta este o valoare supraestimată. Prin urmare, indicatorul de generare a deșeurilor municipale s-a calculat pe baza datelor privind cantitățile de deșeuri municipale generate în perioada 2017-2021 și a populației din anul respectiv, obținând un indicator mediu de 402 kg/an/pers în anul 2021, astfel cum este prezentat în tabelul 2. Tabelul 2 Indicatori de generare a deșeurilor municipale în perioada 2017-2021 Indicator privind generarea deșeurilor municipale 2017 2018 2019 2020 2021 Populația prezentă, mii pers. 2780,744 2729,634 2684,772 2643,675 2626,585 Populația deservită, mii pers. 1092,453 1152,59 1284,568 1441,858 1531,924 Total deșeuri, mii tone 985,83 952,83 1033,62 1072,83 1055,91 Republica Moldova, kg/an/pers, populația prezentă 354 349 384 405 402 Republica Moldova, kg/an/pers, populația deservită 900 826 804 744 689 Sursa: Biroul Național de Statistică (2017-2021) 21. Operatorii de salubrizare își extind serviciile din localitățile urbane în cele rurale, fiind în creștere volumul de deșeuri colectate. În consecință, rata de generare a deșeurilor pe cap de locuitor va avea o tendință lentă de creștere, fiind anticipată o creștere medie anuală cu 2,5% în perioada 2021-2030 și cu 1% pentru perioada 2031-2035 pentru localitățile rurale și cele urbane. 22. Colectarea deșeurilor de ambalaje municipale de la populație se realizează de către operatorii de salubrizare și de către alți colectori autorizați, în special cei ce dețin capacități de reciclare a deșeurilor din sticlă, mase plastice sau hârtie și carton. Secțiunea a 3-a Analiza infrastructurii de gestionare a deșeurilor 23. Infrastructura de gestionare integrată a deșeurilor, dezvoltată și accesibilă consumătorilor (populației, instituțiilor publice și entităților comerciale etc.) din punctul de vedere al costului serviciului prestat, este un factor important pentru asigurarea gestionării adecvate a deșeurilor. Prestarea serviciilor de gestionare a deșeurilor, care include procesele de colectare, transportare, sortare, valorificare și depozitare, este efectuată de companii, publice sau private, care dețin un act permisiv pentru gestionarea deșeurilor. 24. Evaluarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor municipale existente denotă că, în 2023, la nivel național funcționează: 1) o stație de transbordare a deșeurilor în mun. Chișinău; 2) două facilități de sortare (cu bandă rulantă, care sortează deșeuri reciclabile colectate separat și deșeuri colectate în amestec) în or. Fălești și în mun. Chișinău; 3) o platformă de compostare a deșeurilor biodegradabile în mun. Chișinău; 4) 5-7 depozite autorizate; 5) circa 1 100 de depozite de deșeuri. 25. Concomitent, conform datelor Agenției de Mediu, la data elaborării prezentului Program, la nivel național, 143 de operatori economici dețin autorizație de mediu pentru activități de colectare, transportare și tratare (reciclare/valorificare materială, inclusiv pregătirea pentru reciclare/valorificare) a deșeurilor, și a celor municipale, și anume: 1) 76 de operatori economici sunt autorizați pentru activități de colectare, transportare, depozitare temporară a deșeurilor de metale feroase și neferoase și a deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – DBA), cu prelucrarea resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase; 2) 12 operatori economici sunt autorizați pentru colectarea deșeurilor de mase plastice, din care 4 instalații pentru reciclarea maselor plastice. Gradul de reciclare a deșeurilor de mase plastice a fost estimat în baza cantităților raportate de agenții economici autorizați Inspectoratului pentru Protecția Mediului, corelată cu cantitatea totală de deșeuri de mase plastice generată la nivel de țară, astfel cum este prevăzut în tabelul 3. Cea din urmă a fost dedusă în baza indicatorului de generare a deșeurilor de plastic pe cap de locuitor (circa 34-46 kg/pers/an), estimat în baza ratei de generare a deșeurilor municipale (conform tabelului 2) și compoziția morfologică a deșeurilor (conform figurii 3); Tabelul 3 Estimarea gradului de reciclare a deșeurilor de mase plastice, 2014-2021 2014 2015 2016 2017 2018 2021 Cantitatea estimată de deșeuri de plastic generată anual, în baza ratei de generare/pers/an, tone 97553,68 96718,88 96029,16 94518,37 92832,38 120822,91 Total prelucrat, tone 1351,9 46,853 519,855 2533,727 3792,14 3375 Rata deșeurilor reciclare, % 1,39 0,05 0,54 2,70 4,10 3 Sursa: În baza datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului și a calculelor grupului de autori ai Programului 3) conform datelor Agenției de Mediu, 11 operatori economici sunt autorizați pentru colectarea deșeurilor de carton și hârtie de la unitățile comerciale, întreprinderi sau instituții publice, inclusiv prin intermediul punctelor de colectarea a maculaturii de la consumătorii casnici. Reciclarea deșeurilor de hârtie și carton este asigurată de două companii din mun. Chișinău, iar rata de reciclare a hârtiei a crescut de la 7 % în 2018 la circa 22 % în 2021, astfel cum este prezentat în tabelul 4. Gradul de reciclare a deșeurilor de hârtie a fost estimat similar cu cel de mase plastice, fiind bazat pe datele Inspectoratul pentru Protecția Mediului privind prelucrarea deșeurilor de hârtie și rata de generare a deșeurilor de hârtie pe cap de locuitor, care a fost estimată la 30-32 kg/pers/an; Tabelul 4 Estimarea gradului de reciclare a deșeurilor de hârtie, 2014-2021 2014 2015 2016 2017 2018 2021 Cantitatea estimată de deșeuri de hârtie generată anual, în baza ratei de generare/pers/an, tone 86076,78 85340,19 84731,61 83398,56 81910,92 86677,31 Total prelucrat, tone 5789,839 4827,8 3917,469 4384,882 4753,547 19600 Rata deșeurilor reciclare, % 7,61 6,74 5,91 6,86 7,67 22 Sursa: În baza datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului și a calculelor grupului de autori ai Programului. În anul 2021 datele se bazează pe raportul Agenției de Mediu 4) reciclarea deșeurilor de sticlă este asigurată de 3 operatori economici - companii producătoare de articole de sticlă, fiind totodată și reciclatori finali. Capacitatea de reciclare este utilizată atât pentru propriile deșeuri de producție, cât și pentru alte tipuri de deșeuri de sticlă preluate de la terți, fiind asigurată o rată de reciclare între 42-62%. Gradul de reciclare a deșeurilor de sticlă a fost estimat similar cu cel de mase plastice și hârtie, fiind bazat pe datele Raportului Național de Inventariere privind surse de emisii și sechestrare a gazelor cu efect de seră în Republica Moldova pentru anii 1990 - 2016 și rata de generare a deșeurilor de sticlă pe cap de locuitor, care a fost estimată la 10-15 kg/pers/an, astfel cum este prezentat în tabelul 5. Tabelul 5 Estimarea gradului de reciclare a cioburilor de sticlă, 2014-2021 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2021 Producere borcane de sticlă, tone 117661,2 151500 159500 147558,3 183505,5 165729,2 Cioburi de sticlă utilizate, tone 26962,4 28711,6 18672,8 18223,6 20732,4 23291,7 13000 Cantitatea generată în țară, pe bază ratei de generare/pers/an 43038,39 42670,10 42365,81 41699,28 40955,46 40290,96 39398,78 Rata deșeurilor reciclate, % 62,64 66,98 33,79 30,41 35,12 41,51 33 Sursa: Biroul Național de Statistică, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și a calculelor grupului de autori ai Programului și http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256. În anul 2021, datele se bazează pe raportul Agenției de Mediu 26. Operatorii de salubrizare. Actualmente, majoritatea operatorilor de salubrizare sunt operatori publici, având forma juridică de întreprindere municipală sau societate cu http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=82&id=4319 http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256 răspundere limitată, deservind primordial localitățile ale căror consilii locale le-au fondat, iar uneori alte localități vecine. Servicii specializate în colectarea și eliminarea deșeurilor sunt acordate în bază de contract cu generatorii individuali sau asociațiile de proprietari în condominiu în toate municipiile, centrele raionale și în unele localități rurale. Analiza datelor statistice a celor de mediu denotă următoarele: 1) în anul 2021 activează 197 de servicii specializate în colectarea și eliminarea deșeurilor (54 de servicii în sectorul urban și 143 de servicii în sectorul rural), iar 313 localități rurale beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor municipale; 2) doar 17 servicii de salubrizare din cele 197 dețin autorizație pentru colectarea, transportarea și eliminarea prin depozitare a deșeurilor municipale, majoritatea prestând servicii în mun. Chișinău sau suburbiile acestuia; 3) rata de acoperire cu servicii de salubrizare a populației în zonele urbane constituie aproximativ 75-93%, iar în unele centre raionale serviciile de salubrizare orășenești deservesc localitățile rurale din vecinătate: Anenii Noi (5), Chișinău (3), Cimișlia (13), Florești (14), Otaci (3), Orhei (3), Rezina (3), Sângerei (3), Șoldănești (11),Telenești (5), Ungheni (9); 4) în zonele rurale, aproximativ 15-23% din populație dispun de serviciu de salubrizare, iar o parte din servicii își extind activitatea către localitățile din vecinătate; 5) 16 servicii de salubrizare deservesc a câte 2 localități, iar în altele numărul localităților deservite este de la 3 la 8: com. Băcioi (8), s. Bălabănești (3), s. Bulboci (6), or. Biruința (5), s. Ciorescu (3), s. Ciorești (3), Cotiujenii Mari (8), Drăsliceni (3), Gura Galbenei (7), Izvoare (7), s. Ivancea (3), Peresecina (3), s. Tuzara (3), Singureni (6), s. Svetloie (8), Vatici (3), Vinogradovca (8); 6) în localitățile în care există operator de salubrizare, acesta deservește doar o parte din populație, în funcție de contractele semnate sau de accesul transportului pe străzile îndepărtate. Chiar și în lipsa unui contract, o parte din populație aduce deșeurile în punctele de colectare, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă în dezvoltarea serviciilor de colectare și tratare a deșeurilor. Figura 4. Dinamica dezvoltării serviciilor de colectare a deșeurilor municipale (2016, 2019) Sursa: Biroul Național de Statistică 27. Activitatea de colectare a deșeurilor municipale în zonele urbane este organizată după sistemul „din poartă în poartă” de la case individuale și prin intermediul punctelor de colectare la platforme sau prin ghene (tuburi de evacuare a deșeurilor), de la blocuri locative, pe când în zonele rurale colectarea se efectuează preponderent „din poartă în poartă” și uneori de la punctele de colectare. 28. Colectarea separată a deșeurilor reciclabile pe 3 fracții (hârtie/carton, plastic/metal și uneori sticlă) se realizează parțial, doar în unele localități urbane, în punctele de colectare dotate cu containere de 1,1 m3 sau 1m3, iar în unele localități mai mici sunt utilizate pubele de 240 l sau 120 l sau deșeurile sunt colectate în saci. Tariful mic nu acoperă cheltuielile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a deșeurilor biodegradabile, iar ca rezultat colectarea nesortată a deșeurilor contribuie esențial la creșterea costurilor de reciclare, în special a deșeurilor de ambalaj, iar în multe cazuri face imposibil acest proces. 29. Raportarea în Sistemul informațional automatizat „Managementul deșeurilor” (SIA MD) a datelor privind deșeurile municipale colectate separat a fost inițiată recent și denotă rezultate modeste de circa 7 % din totalul de deșeuri colectate. Incertitudinea datelor este mare, deoarece în lipsa cântarelor, evidența se face în baza volumelor transportate, iar operatorii de salubrizare utilizează coeficientul de 0,25-0,40 pentru estimarea cantității în baza volumelor de deșeuri, în funcție de dotările autospecialelor. 30. Deșeuri periculoase. De rând cu deșeurile municipale, consumătorii casnici generează un spectru vast de deșeuri periculoase, precum echipamente electrice, inclusiv cele care conțin clorofluorocarburi (CFC), tuburi fluorescente și alte deșeuri cu conținut de mercur, uleiuri și grăsimi, altele decât uleiurile și grăsimile comestibile, ambalaje contaminate cu vopsele, detergenți sau alte substanțe periculoase, medicamente, baterii și acumulatori (în continuare – BA) etc. 31. Odată cu dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor municipale va fi necesară dezvoltarea punctelor de colectare a fluxurilor specifice de deșeuri periculoase (baterii, anvelope, deșeurile de echipamente electrice și electronice (în continuare – DEEE), lămpi cu mercur etc.), în vederea tratării separate a acestor fluxuri de deșeuri. De asemenea, colectarea și transportul deșeurilor municipale periculoase se realizează cu autospeciale destinate pentru colectarea acestui flux de deșeuri. Având în vedere cantitatea redusă a deșeurilor periculoase generate, o astfel de autospecială ar trebui să fie folosită pentru colectare în mai multe regiuni. 32. Deșeurile voluminoase reprezintă tipul de deșeuri municipale, care, din cauza, masei mari sau a volumului său ridicat nu pot fi preluate de sistemul obișnuit de colectare a deșeurilor. Principalele exemple de deșeuri voluminoase sunt mobilierul și saltelele. Cadrul legal actual de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova nu prevede niciun obiectiv specific sau măsuri privind gestionarea deșeurilor voluminoase. 33. Actualmente, deșeurile voluminoase sunt depuse la punctele de colectare a deșeurilor municipale și nu sunt supuse unei evidențe separate. Colectarea și transportul deșeurilor voluminoase nu necesită investiții suplimentare și se pot realiza în baza unui program stabilit de către operatorul serviciului de salubrizare, fiind adus la cunoștința atât a utilizatorilor casnici, cât și a celor noncasnici. De obicei, deșeurile se depun în fața caselor sau, în cazul blocurilor de locuințe, se vor plasa în punctele de colectare a deșeurilor voluminoase, în conformitate cu programul de colectare. 34. Legea nr. 209/2016 privind deșeurile (art. 29) prevede cerințele generale de stabilire a costurilor operaționale pentru serviciile de gestionare a deșeurilor. Finanțarea serviciilor de gestionare a deșeurilor municipale este stabilit în conformitate cu principiile solidarității, proporționalității, nediscriminării, recuperării costurilor și a principiului „poluatorul plătește”. De asemenea, implementarea principiului de „responsabilitate extinsă a producătorului” contribuie la asigurarea durabilității financiare serviciilor de gestionare a deșeurilor municipale. Gestionarea deșeurilor de ambalaje, precum și a deșeurilor de echipamente electrice și electronice generate în fluxul de deșeuri municipale este finanțată pe baza acordurilor încheiate de sistemele colective REP și municipalități. Figura 5. Fluxuri de plăți pentru gestionarea deșeurilor municipale 35. Veniturile operatorilor serviciilor de gestionare a deșeurilor sunt obținute, în principal, din tarifele percepute de la utilizatorii de servicii de gestionare a deșeurilor colectate (populație, persoane juridice etc.). Tariful trebuie să asigure recuperarea integrală a costurilor, dar, în același timp, să fie accesibil pentru clienți, fiind aprobat de către fiecare consiliu local în parte. Conform informației oferite în cadrul dezvoltării studiilor de fezabilitate, tariful actual pentru prestarea serviciilor de salubrizare variază între municipalități, inclusiv între localitățile rurale și urbane, după cum urmează: 1) nivelul tarifelor pentru populația din mediul urban variază de la 5 lei/persoană/lună la 18 lei/persoană/lună sau 24 lei/gospodărie/lună, deși serviciul prestat este similar – colectarea mixtă sau separată a deșeurilor și eliminarea la gropile de gunoi; 2) în majoritatea cazurilor este perceput un tarif diferit pentru casele individuale și blocurile deservite, tariful achitat de locuitorii blocurilor fiind mai mic decât tariful achitat de locuitorii caselor individuale; 3) în unele localități se aplică taxa de salubrizare lunară, instituită conform Codului fiscal nr.1163/1997, al cărui cuantum variază de la 2 la 12 lei/pers; 4) tarifele existente, de cele mai multe ori, sunt mai mici de 1% din venitul mediu al gospodăriei; 5) nivelul taxei/tarifului în zonele rurale variază între 3-18 lei/persoană/lună. Se poate observa că există localități rurale în care taxa/tariful este mai mare sau egal cu cel din zonele urbane. În unele cazuri se percepe un tarif diferit pentru deșeurile similare, în funcție de tipul recipientului de colectare: 36 de lei pentru pubele de 120 l; 54 de lei pentru pubele de 240 l, și 99 de lei pentru container de 1,1 m3 (de exemplu, orașul Ungheni, „AVE Ungheni” SRL); 6) tariful achitat pentru un container de 1,1 m3 este mult mai mic decât tariful perceput pentru o pubelă de 120 l (valoarea diferită a tarifului, bazată pe volumul recipientului de colectare, ar putea fi un instrument economic care ar încuraja prevenirea generării deșeurilor (plătește pentru cât arunci); 7) tarifele pentru instituțiile publice și companii sunt similare, variind în mediul urban de la 132 la 217 lei/m3 și în zonele rurale între 5 și 60 lei/m3. 36. În majoritatea localităților tarifele pentru colectarea și tratarea deșeurilor nu acoperă costurile, iar unele cheltuieli ale operatorilor de salubrizare sunt subvenționate din bugetele locale sau din contul granturilor oferite în cadrul proiectelor de asistență tehnică pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare. 37. Marea majoritate a deșeurilor municipale și cele industriale nepericuloase sunt eliminate în depozitele de deșeuri, deoarece este cel mai ieftin tip de gestionare a deșeurilor; prin urmare, deșeurile sunt gestionate fără a ține cont de ordinea prioritară de prevenire și gestionare a deșeurilor, iar colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile și a deșeurilor biodegradabile, precum și reciclarea și reutilizarea acestora este neatractivă din punct de vedere economic. 38. Cele mai mari provocări care continuă să afecteze dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova pe termen mediu și lung: 1) nu toate autoritățile administrației publice locale asigură accesul populației din teritoriul administrat la serviciul public de gestionare a deșeurilor; 2) nivelul redus de conștientizare a publicului privind necesitatea de achitare a serviciilor de colectare a deșeurilor, lipsa motivației de a colecta separat deșeurile; 3) capacitățile instituționale ale autorităților administrației publice locale limitate la asigurarea cadrului juridic (tarif sau taxă) pentru recuperarea costului serviciului prestat de colectare a deșeurilor; 4) nivelul redus al colectării selective a deșeurilor (7%), calitatea inferioară a deșeurilor selectate și, prin urmare, dezvoltarea insuficientă a pieței de reciclare și valorificare a deșeurilor; 5) dificultățile în satisfacerea necesităților generatorilor de deșeuri în capacități de colectare și tratare a deșeurilor periculoase, care devin tot mai stringente, fiind în creștere atât cantitatea, cât și spectrul deșeurilor; 6) lacune în procedura de eliberare a autorizației de gestionare a deșeurilor, în special pentru conformarea operatorilor existenți la cerințele Legii nr. 209/2016 privind deșeurile; 7) cunoștințe reduse referitoare la oportunitățile internaționale existente privind infrastructura de tratare a deșeurilor periculoase în țările din vecinătate. Secțiunea a 4-a Analiza gestionării categoriilor de deșeuri supuse responsabilității extinse a producătorului 39. Din perspectiva integrării Europene a țării, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Statele membre ale acestora, pe de altă parte (ratificat prin Legea nr. 112/2014) capitolul 16 ,,Mediul înconjurător”, subcapitolul ,,Gestionarea deșeurilor și resurselor” prevede transpunerea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a acordului. În particular, aplicarea articolului 14 „Stabilirea mecanismului de recuperare integrală a costurilor în conformitate cu principiul poluatorul plătește și cu principiul extins al responsabilității producătorului” se implementează începând cu anul 2018. 40. Articolul 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile cuprinde prevederi asociate cu REP, pentru a promova reutilizarea și prevenirea, reciclarea și alte tipuri de valorificare a deșeurilor. Astfel, în scopul promovării principiului REP, prioritar sunt supuse unui regim de responsabilitate extinsă a producătorului următoarele produse: baterii și acumulatori, echipamente electrice și electronice (în continuare – EEE), vehicule, uleiuri, ambalaje, anvelope. 41. Raportarea gestionării fluxurilor de deșeuri supuse REP se efectuează online, prin intermediul Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor” (în continuare – SIA MD), care, începând cu anul 2019, este exploatat de către Agenția de Mediu pentru trei categorii de deșeuri: deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de ambalaj, deșeurile de baterii și acumulatori. În funcție de promovarea cadrului normativ, pe parcursul anilor 2023-2025 urmează a fi dezvoltată raportarea pentru fluxurile de uleiuri uzate, anvelope uzate și vehicule scoase din uz. 42. Ambalajele și deșeurile de ambalaje. Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020 a intrat în vigoare la 21 august 2021. Conform datelor privind compoziția morfologică a deșeurilor municipale, deșeurile de ambalaje ce se regăsesc în deșeurile municipale reprezintă circa 40-50%. Conform calculelor grupului de autori ai prezentului Program, se estimează că în anul 2021 s-a generat o cantitate totală de 148,8 mii de tone de deșeuri de ambalaje. Toți producătorii care plasează pe piață ambalaje și produse ambalate urmează să se înregistreze în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului și să prezinte date privind tipurile și cantitatea de ambalaje plasată pe piață anual. 43. Conform Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, operatorii economici care introduc pe piață ambalaje și produse ambalate sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deșeuri pe teritoriul național. Gestionarea efectivă a deșeurilor de ambalaje se realizează prin intermediul operatoriilor de colectare, al operatorilor de tratare (stații de sortare, operatori economici care realizează reciclarea/valorificarea) și al operatorilor depozitelor de deșeuri (care preiau deșeurile de ambalaje nevalorificate). Astfel, la dezvoltarea sistemelor integrare de gestionare a deșeurilor municipale operatorii specializați pentru colectarea deșeurilor, de comun acord cu sistemele colective responsabile de gestionarea deșeurilor de ambalaje și reciclatorii vor stabili modalitatea de atingere a țintelor de reciclare și valorificare pentru fiecare tip de ambalaj. 44. Totodată, persistă riscul unei taxări adiționale odată cu aplicarea principiului responsabilității extinse ale producătorului în baza Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și cu menținerea aplicării principiului „poluatorul plătește” conform Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, prin achitarea taxei de ambalaj. Actualmente, mecanismul de aplicare a taxei de ambalaj conform principiului „poluatorul plătește” nu permite aplicarea aceluiași grad de responsabilitate financiară în ceea ce privește gestionarea deșeurilor de ambalaj între producător și importator, deoarece companiile achită diferit. Astfel, art.11 alin. (6) lit. h) din Legea nr.1540/1998 stabilește o excepție la achitarea taxei de ambalaje de care se folosesc producătorii locali care procură ambalajele direct în Republica Moldova, iar când le plasează pe piață produsele ambalate, nu mai achită taxa per unitate, așa cum o fac importatorii de produse în ambalaj. 45. Principalele probleme de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje sunt: 1) din cauza lipsei de conștientizare a publicului și a infrastructurii de sortare a deșeurilor doar o mică parte din deșeurile de ambalaje din fluxul de deșeuri municipale este sortată; 2) colaborare redusă dintre serviciile de colectare a deșeurilor și deținătorii infrastructurii de reciclare a deșeurilor pentru asigurarea gestionării deșeurilor colectate conform reglementărilor de mediu, inclusiv pentru atingerea țintelor de reciclare; 3) cooperarea dintre municipalități și organizațiile de producători și importatori de produse ambalate nu este asigurată, persistă lipsa de cunoștințe în implementarea responsabilității extinse a producătorilor; 4) autorizarea activităților de colectare a deșeurilor de ambalaje de către agenți economici care sunt valorificatori, ceea ce contravine implementării principiului „responsabilității extinse a producătorilor”, având impact asupra asigurării țintelor de colectare de către sistemele colective sau individuale, care sunt responsabili de gestionarea acestui flux de deșeuri pe întregul lanț de gestionare – de la colectare până la valorificare; 5) abordarea problemelor privind deșeurile de ambalaje separat de deșeurile municipale mixte, deșeurile de ambalaje fiind un flux de deșeuri supuse principiului „responsabilității extinse a producătorilor”, care urmează a fi colectate de serviciul de salubrizare pe bază de contract cu sistemele colective și pentru serviciul municipal urmează să obțină veniturile necesare pentru menținerea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor; 6) inconsistențe în cadrul normativ axate pe suprapunerea principiului „poluatorul plătește” și principul „responsabilității extinse a producătorilor”. 46. Deșeuri de baterii și acumulatori. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova lipsește producerea de baterii și acumulatori, astfel toate cantitățile puse pe piață sunt reflectate în import, fiind structurate în 2 categorii în baza Nomenclaturii combinate a mărfurilor: 8506 (Pile și baterii de pile electrice) și 8507 (Acumulatoare electrice), având o dinamică în creștere în perioada 2014-2021, astfel cum este prezentat în figurile 6 și 7. Figura 6. Date privind importul pentru categoria 8506 (Pile și baterii de pile electrice) în perioada 2014-2021, tone Sursa: Serviciul Vamal al RM, https://comtrade.un.org/data/ https://comtrade.un.org/data/ Figura 7. Date privind importul pentru categoria 8507 (Acumulatoare electrice) în perioada 2014-2021, tone Sursa: Serviciul Vamal al RM, https://comtrade.un.org/data/ 47. Conform situației la 1 mai 2023, 21 de operatori economici sunt autorizați în domeniul colectării, transportării și depozitării temporare a deșeurilor de baterii și acumulatori, practicând activități de colectare și de transportare a deșeurilor de metale feroase și neferoase, iar colectarea BA este o activitate asociată în mare parte cu colectarea metalelor, fapt ce contravine implementării principiului „responsabilității extinse a producătorilor”. 48. Conform situației la 1 mai 2023, 3 agenți economici sunt autorizați pentru implementarea principiului responsabilității extinse a producătorilor (un sistem individual și unul colectiv), în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori. 49. În lipsa capacităților de tratare a deșeurilor de BA, toate deșeurile colectate sunt exportate în țările vecine (România și Ucraina). Statistica exporturilor deșeurilor de BA denotă o tendință instabilă de creștere și de descreștere, în funcție de cantitatea deșeurilor colectate în perioada 2017-2021, astfel cum este prezentată în figura 8. Figura 8. Exportul deșeurilor de BA pentru perioada 2017-2021, tone Sursa: Serviciul Vamal al RM, https://comtrade.un.org/data/ 50. Principalele probleme de gestionare a deșeurilor de BA sunt următoarele: 1) colectarea acumulatorilor este o activitate asociată cu colectarea și transportarea deșeurilor de metale feroase și neferoase, iar gestionarea electrolitului rămâne incertă; 2) lipsa întreprinderilor de tratare a deșeurilor de BA în Moldova impune ca toate deșeurile trebuie să fie exportate conform procedurii stabilite în Hotărârea Guvernului nr.411/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri. 3) inconsistențe în cadrul normativ, axate pe suprapunerea principiului „poluatorul plătește” și principul responsabilității extinse a producătorilor, fiind aplicată în continuare taxa pentru poluare conform Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului; 4) autorizarea colectării DBA (în special a acumulatorilor) de rând cu deșeurile de metale feroase și neferoase este în contradicție cu implementarea principiului responsabilității extinse a producătorilor, creând impedimente pentru atingerea țintelor de colectare și de valorificare adecvată de către sistemele individuale sau colective. Totodată, în aceste condiții, rămâne incertă modalitatea de tratarea electrolitului din acumulatori. 51. Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Agenții economici care plasează pe piață echipamente electrice și electronice (EEE) cad sub https://comtrade.un.org/data/ https://comtrade.un.org/data/ incidența regimului REP. Conform situației la 1 iunie 2021, în Republica Moldova au fost înregistrate 77 de întreprinderi cu statut de producător de EEE, din care 14 agenți economici ca distribuitori EEE și 63 ca producători. 52. Cantitatea de DEEE generate a fost dedusă în baza datelor de activitate privind cantitatea de EEE introduse pe piață, conform tabelului 6, disponibile pe site-ul https://comtrade.un.org/db, clasificate conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Tabelul 6 Date privind cantitatea plasată pe piață a EEE, 2015-2019 2015 2016 2017 2018 2019 Plasat pe piață bazat pe greutate, în tone 17775,99 19018,97 23076,43 26720,27 30298,62 EEE pe cap de locuitor, kg/an 6,25 6,73 8,30 9,79 11,30 Sursa: https://comtrade.un.org/data/. Calcule realizate cu ajutorul instrumentului de calcul ”EEE Put on Market Instrument (UNU ViE SCYCLE)”/Instrument de plasare pe piață a EEE 53. Datele privind cantitatea de EEE plasată pe piață au fost corelate cu numărul populației, pentru a genera indicatorul de generare a DEEE pe cap de locuitor, iar rezultatele denotă o dinamică de creștere de la 4,5 kg/persoană/an în 2015 la 6,5 kg/persoană/an în 2019, fiind în continuă creștere, astfel cum este prevăzut în tabelul 7. Tabelul 7 Date privind generarea DEEE kg/pe cap de locuitor, 2015-2019 2015 2016 2017 2018 2019 Plasat pe piață 17776 19019 23076 26720 30299 DEEE generat 12959 13962 15054 16198 17393 DEEE pe cap de locuitor, kg/an 4,555 4,943 5,415 5,932 6,486 Sursa: Instrumentul de calcul ”EEE Put on Market Instrument (UNU ViE SCYCLE)”/ Instrumentul de calcul privind plasarea pe piață a EEE 54. Conform situației la 1 iunie 2023, în baza informației raportate de către Agenția de Mediu, în Sistemul informațional automatizat „Managementul Deșeurilor” sunt înregistrate 5 sisteme colective, care dețin autorizație pentru desfășurarea activităților ce țin de implementarea responsabilității extinse a producătorului pentru gestionarea DEEE- lor, în contextul executării Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 212/2018. Pentru anul 2021, ținte de colectare au fost raportate de către 5 sisteme colective. Lista sistemelor colective poate fi v i z u a l i z a t ă p e s i t e - u l w e b a l A g e n ț i e i d e M e d i u , a c c e s â n d l i n k u l https://docs.google.com/document/d/1rIQuUKwTsC6At15et1dehLilu2rJPIxm/edit . Potrivit datelor raportate prin intermediul SIAMD, de către sistemele colective au fost colectate următoarele cantități de DEEE-uri: Tabelul 8 Date de activitate a sistemelor colective raportate în SIAMD pentru anul 2021 https://comtrade.un.org/data/ https://docs.google.com/document/d/1rIQuUKwTsC6At15et1dehLilu2rJPIxm/edit Denumirea sistemului colectiv Total EEE plasate pe piață (media pe ultimii 3 ani (tone) ) Ținta de colectare de 10 % (tone) Cantitatea de DEEE colectate (tone) UPJ „Eco-Green” 47,98 4,79 10,28 AP „Moldcontrol” 625,40 62,54 72,00 APDCPD „Colectez.EU” 3,40 0,34 1,14 AO „Univers Ecologic” 314,8 31,48 0 Fundația „Eco Save” 510,41 51,04 51,04 Total 134,46 55. Pe parcursul ultimilor ani au fost realizate mai multe inițiative de colectare a DEEE, susținute de diferiți donatori, fiind instalate tomberoane de dimensiuni medii, plasate în incinta instituțiilor din sectorul public, cel privat și din mediul academic, și tomberoane mari în exterior. 56. Principalele probleme de gestionare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice sunt: 1) îndeplinirea obiectivelor de colectare, de recuperare și de reciclare a tuturor deșeurilor de echipamente electrice și electronice pe categorii separate nu este încă definită și asigurată în mod clar, iar controlul implementării acestor obiective este insuficient; 2) din lipsă întreprinderilor de reciclare și de valorificare a DEEE în Moldova, toate deșeurile trebuie să fie exportate, conform procedurii stabilite în Hotărârea Guvernului nr.411/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri, costul fiind unul ridicat, precum și se atestă o deschidere selectivă a întreprinderilor de reciclare și de recuperare în străinătate față de sistemele colective din Republica Moldova; 3) controlul insuficient al gestionării DEEE creează mai multe probleme: a) colectarea și dezasamblarea ilegală; b) comercializarea și respectiv valorificarea doar a părților valoroase din deșeurile de echipamente dezasamblate; c) este incertă soarta părților nevaloroase din deșeurile de echipamente dezasamblate. De exemplu, carcasele de plastic care se iau spre valorificare contra plată, fapt ce determină abandonarea acestora sau arderea neautorizată, prezentând un pericol pentru mediu și sănătate din cauza conținutului de produse chimice periculoase, inclusiv poluanți organici persistenți ( în continuare – POP); d) lipsa trasabilități deșeurilor colectate și a modalității de tratare a acestora, nerespectarea tratatelor internaționale în gestionare a durabilă a DEEE, inclusiv combaterea traficului ilegal al DEEE; 4) nu toți producătorii și importatorii de EEE sunt înregistrați în Registrul producătorilor și importatorilor produselor supuse REP și își îndeplinesc obligațiile de gestionare a DEEE, ceea ce duce la crearea unor condiții de concurență neloială între producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice care își îndeplinesc obligațiile și cei care nu și le îndeplinesc; 5) conștientizarea insuficientă atât a populației, cât și a producătorilor cu privire la abordările de implementare a REP. Populația percepe livrarea DEEE gratuit către un agent economic autorizat ca o sursă de venit pentru aceștia, iar producătorii de EEE percep implementarea REP ca pe o „problemă” pe care statul a decis să o pună pe umerii lor, scăpând astfel de deșeuri; 6) agenții economici autorizați în colectarea deșeurilor de metale feroase și neferoase preiau și anumite DEEE-uri (în special echipamente de transfer termic, precum frigidere și condiționare), ceea ce este în contradicție cu implementarea principiului responsabilității extinse a producătorilor, creând impedimente sistemelor individuale sau colective pentru atingerea țintelor de colectare și valorificare. Totodată este incertă modalitatea de tratare a DEEE care conțin mai multe produce chimice periculoase (de exemplu freon), acestea fiind dezasamblate fără respectarea cerințelor în acest domeniu. 57. Vehiculele scoase din uz (în continuare – VSU). Republica Moldova nu produce vehicule, toate unitățile de transport fiind importate. Parcul auto național crește anual cu circa 30 de mii de unități de transport, însă doar 12 % sunt unități de transport noi comercializate de importatorii oficiali. Numărul de autovehicule noi care au fost vândute în Republica Moldova și care, în 2019, a constituit 6 843 de unități (mașini noi, produse în anii 2018-2019) din numărul total de 36 393 de vehicule, care au fost aduse și înregistrate (autoturisme ușoare dedicate inclusiv transportului de pasageri, care au o greutate de sub 3, 5 tone) (vs 30 954 cât au fost în 2018). 58. Articolul 51 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile conține prevederi generale referitoare la aspecte privind modul de proiectare și de producere de noi vehicule într-un mod care facilitează dezasamblarea, reutilizarea, recuperarea și, în special, reciclarea VSU, a materialelor și a componentelor acestora, iar Legea nr. 277/2018 privind substanțe chimice interzice plasarea pe piața a materialelor și a componentelor vehiculelor care conțin plumb, mercur, cadmiu și crom hexavalent. 59. Regulamentul privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2023, stabilește un cadru juridic de reglementare privind prevenirea formării de deșeuri provenite de la vehiculele scoase din uz, colectarea, reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor și a materialelor acestora. 60. Din lipsa datelor privind colectarea VSU și pentru a definitiva numărul potențialelor VSU generate, a fost analizată informația statistică privind numărul mijloacelor de transport radiate din Registrul de Stat al transporturilor în perioada 2015-2020, care atestă o dinamică instabilă de creștere și de descreștere. Această fluctuație poate fi justificată prin oferta de preț la colectarea feroaselor și neferoaselor, dar și prin prețul de import al autovehiculelor (taxa de înmatriculare), achitat în funcție de capacitate și anul de producție. Tabelul 9 Date statistice privind numărul mijloacelor de transport radiate din Registrul de Stat al transporturilor în perioada 2015-2020 ANUL Autovehicule pentru transportul mărfurilor Autoturisme Autobuze Remorci și semiremorci 2015 785 1501 108 150 2016 526 1114 90 101 2017 415 476 78 103 2018 584 881 95 178 2019 710 1353 113 150 2020 571 1126 90 99 TOTAL 3591 6451 574 781 Sursa: Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” 61. Uleiuri uzate. Creșterea vertiginoasă a numărului de autoturisme, de camioane și de alte unități de transport înregistrate în țară justifică importul unor cantități mari de diverse tipuri de uleiuri și lubrifianții pe baza minerală, semisintetice, sintetice sau biogene, precum și de alte produse derivate, astfel cum este prevăzut în tabelul 10. Tabelul 10 Dinamica importului de uleiuri în Republica Moldova în perioada 2016-2020, tone Cod tarifar 2016 2017 2018 2019 2020 271019810 6.513,5 6.888,8 6.719.8 6.861,3 7.145,5 271019870 829,8 936,1 1.028,7 1.019,8 1.177,5 271019830 812,3 667,1 789,7 1.069,9 1.080,6 270750000 1.021,4 271019990 421,5 768,4 918,6 845,8 725,4 271019850 9,1 17,3 22,8 50,6 40,2 271019910 19,3 16,0 51,4 41,9 32,0 271019930 61,5 41,4 95,3 109,7 36,3 270799500 0,8 0,1 2,0 270799910 1,0 270730000 0,2 270900900 270799990 1,7 1,8 6,2 4,5 0 270900100 Total 8.569 9.337 9.633 10.004 11.362 Sursa: Serviciul Vamal, date din Analiza Impactului la Regulamentul privind gestionarea uleiurilor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2022 62. În lipsa unor date statistice privind cantitatea de uleiuri uzate generate, datele sunt deduse în baza cantităților de uleiuri importate, utilizând drept reper datele europene privind consumul de lubrifiant în UE, ce constituie 65% ulei de automobile și 35% de ulei industrial. Aceste date sunt raportate anual Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora (conform codurilor Y08 și Y09), astfel cum sunt prevăzute în tabelul 11. Tabelul 11 Cantitatea estimativă de uleiuri uzate generate în anii 2015-2020, în tone Anii 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Cantitatea de uleiuri importate, tone 8523,06 8728.69 9488.5 10396.3 11205,45 11362,0 Cantitatea de uleiuri uzate generate, tone 3409.2 3491.5 3795.4 4158.52 4482.18 4544.8 Sursa: Serviciului Vamal, rapoartele anuale către Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora 63. Problema majoră a gestionării uleiurilor uzate este nivelul scăzut de colectare a acestora din lipsa infrastructurii de colectare și a tratării. Conform datelor prezentate în SIAMD pentru anii 2019-2020 au fost colectate doar 60 de tone de ulei uzat. Cealaltă parte a uleiurilor uzate generate, ca înlocuitor al uleiului pentru încălzire, este utilizată pentru încălzirea încăperilor și a altor nevoi și este incinerată ilegal în instalații neadaptate pentru incinerarea deșeurilor periculoase care duc la poluarea mediului. Datorită faptului că uleiurile uzate sunt o alternativă mai ieftină la uleiurile pentru încălzire, acestea sunt solicitate pe piață. 64. Regulamentul privind gestionarea uleiurilor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.731/2022 stabilește cerințele pentru gestionarea ecologică corespunzătoare a uleiurilor uzate generate la nivel național, prin aplicarea regimului de responsabilitate extinsă a producătorului, în conformitate cu prevederile art. 12 și 52 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, cu respectarea acordurilor internaționale de mediu la care Republica Moldova este parte. 65. Ca urmare a analizei gestionării categoriilor de deșeuri supuse REP, suplimentar la problemele specifice fiecărui flux enumerate mai sus, se identifică următoarele provocări: 1) de natura instituțională/organizațională, ce țin de ritmul lent de înregistrare în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor și de responsabilitatea extinsă a producătorului pasibili de înregistrare; 2) de natură legislativă, ce ține de reglementarea criteriilor pentru crearea sistemelor individuale și colective în vederea optimizării numărului acestora și de asigurarea acoperirii cu servicii de colectare a deșeurilor de produse REP pe întreg teritoriul țării, de setarea criteriilor de eligibilitate etc.; 3) de natură financiară și investițională, ce țin de faptul că la nivel național nu există facilități pentru tratarea/depozitarea deșeurilor periculoase. Secțiunea a 5-a Analiza gestionării anumitor categorii de deșeuri 66. Fluxurile de deșeuri specifice, incluse în Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, cuprind: anvelope uzate (art. 60), stocurile și deșeurile de poluanți organici persistenți (art. 53), deșeurile rezultate din activitatea medicală (art. 55), deșeurile de mercur (art. 58). 67. Anvelope uzate. Toate categoriile de anvelope, atât cele noi, cât și cele de tip secondhand (uzate), sunt importate conform codurilor din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr. 172/2014: 4011 Anvelope noi din cauciuc și 4012 Anvelope uzate din cauciuc, anvelope solide sau cu perne, benzile de rulare și clapele din cauciuc. Anvelopele uzate includ: anvelope reșapabile, anvelope de ocazie, anvelope exportabile și ELT (End-of-Life Tire – anvelopă uzată). 68. În lipsa datelor privind generarea anvelopelor uzate, se utilizează coeficientul de 0,6 pentru a deduce cantitatea de deșeuri generată în baza datelor privind importurile anvelopelor, astfel cum este prevăzut în tabelul 12. Această metodă este aplicată pentru întocmirea raportului anual pentru Convenția de la Basel. Tabelul 12 Date privind generarea anvelopelor uzate, tone, anii 2015-2020 Anii 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Anvelope, tone 6665 8041 7298 8033 7433 7688.773 Sursa: rapoartele anuale către Convenția de la Basel 69. Anvelopele uzate sunt colectate de către 4 companii, autorizate în domeniul colectării, transportării, depozitării și prelucrării deșeurilor din cauciuc. O singură companie reciclează cauciucurile prin metoda de piroliză. Materia primă secundară obținută în urma reciclării este compusă din combustibil lichid, carbon tehnic și resturi de metal. Datele prezentate în SIA MD, de către 3 colectori privind colectarea și prelucrarea anvelopelor uzate în 2020 reflectă cantitatea totală de cca 600 de tone, ceea ce reprezintă doar o mică parte a anvelopelor uzate generate. 70. Începând cu luna martie a anului 2023, gestionarea fluxului de anvelope uzate este organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2022. 71. Poluanții organici persistenți reprezintă o categorie de substanțe foarte stabile din punct de vedere chimic cu proprietăți toxice și bioacumulative, care sunt un pericol sporit pentru sănătatea oamenilor și mediului ambiant. Aceștia au calități nocive extrem de pronunțate, un grad înalt de rezistență la degradare și proprietăți de acumulare în organismele vii și mediul înconjurător, pot fi ușor transportați în atmosferă la distanțe mari și se depun departe de locul de emisie, pot afecta sănătatea și mediul, atât aproape cât și departe de sursele lor. Poluanții organici persistenți (în continuare – POP)cuprind un șir de pesticide organoclorurate, bifenili policlorurați (în continuare – BPC) și unii poluanți industriali, inclusiv dioxinele și furanii. 72. În lipsa capacităților tehnice pentru tratarea produselor chimice cu conținut de POP la nivel național, pesticidele învechite cu conținut de POP au fost reambalate și transportate peste hotarele țării spre eliminare cu suportul mai multor proiecte de asistență tehnică și de granturi. Cantitatea totală a pesticidelor învechite eliminate în perioada 2007-2022 constituie 4420,3 tone (inclusiv 460,3 tone eliminate din regiunea stângă a Nistrului). 73. Deși pe parcursul anilor Republica Moldova a beneficiat de asistența donatorilor în rezolvarea problemelor asociate managementului stocurilor de pesticide inutilizabile (Fondul Global pentru Mediu (GEF), Banca Mondială, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Agenția Cehă pentru Cooperare Internațională, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) etc.), conform datelor disponibile și controalelor efectuate de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului, continuă să fie depistate stocuri de pesticide inutilizabile și necunoscute. 74. Pesticidele inutilizabile depistate se află în stare solidă și lichidă și în majoritatea cazurilor sunt stocate în ambalaj din polietilenă, în recipiente din metal și plastic, iar în unele cazuri sunt amestecate cu sol. Cantitatea totală a pesticidelor, conform datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului la 31 decembrie 2021 constituie 211,4074 tone. Locațiile de amplasament sunt diferite: depozite neconforme, încăperi aflate în gestiunea unor agenți economici, încăperi cu și fără pază. 75. Bifinilii policlorurați (BPC). Producerea și introducerea pe piață a BPC în stare pură, în amestecuri sau în calitate de componente ale unor articole ori echipamente sunt interzise conform Regulamentului privind bifenilii policlorurați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009. Concomitent, Regulamentul menționat stabilește responsabilitatea deținătorilor de echipamente cu conținut de BPC privind întocmirea planurilor de decontaminare a acestora, inclusiv conține prevederi specifice privind marcarea și raportarea datelor. 76. În lipsa instalațiilor pentru tratarea echipamentelor cu conținut de BPC, cum ar fi incineratoare sau instalații de dezmembrare și de decontaminare a condensatoarelor și transformatoarelor, deținătorii de echipamente cu conținut de BPC sunt obligați să depoziteze deșeurile cu BPC în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației și să prevadă în planul de gestiune a deșeurilor, acțiuni de eliminare a acestora. Ca și în cazul stocurilor de pesticide învechite, Republica Moldova a beneficiat de asistența donatorilor pentru eliminarea echipamentelor și uleiurilor cu conținut de BPC de la 13 stații de transformare – în total 934 de tone de echipament cu conținut de BPC, inclusiv ulei conținut de BPC aproximativ 220 de tone. 77. În anul 2020, doar un singur agent economic din sectorul energetic a asigurat demontarea echipamentului și a uleiului cu conținut de BPC, exportând în Germania pentru decontaminare și eliminare finală 20,04 tone de uleiuri cu conținut de BPC, echipamentul contaminat fiind transmis pentru decontaminare în România. 78. Agenția de Mediu actualizează anual Inventarul Național al echipamentelor cu conținut de BPC, care cuprinde informații privind echipamentele cu un volum de BPC mai mare de 5 dm3 și cu o concentrație mai mare de 50 ppm (0,005%). Conform inventarierii echipamentului contaminat cu BPC, precum și stocurilor de ulei cu conținut de BPC în cadrul sectorului energetic din țară realizată în 2022, au fost documentate cantitățile prevăzute în tabelul 13. Tabelul 13 Date privind uleiul și echipamentul contaminat cu BPC din sectorul energetic, pentru anul 2022 Denumirea companiei Echipament contaminat cu BPC, unități Ulei contaminat cu BPC, tone ICS „Premier Energy” 14 (întrerupători 35kV) 3,535 „Moldelectrica” SA 161 (întrerupătoare și transformatoare de diverse dimensiuni) 47,526 „Red Nord” SA 3 (transformatoare) 0,641 Nodul Hidroenergetic Costești 13 (12 întrerupătoare (110kV, 1 racord) 32,450 Total 191 84,152 79. Deși punctul 7 al Regulamentului privind bifenilii policlorurați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009, prevedea termenul limită de 31 decembrie 2020 pentru scoaterea din uz și decontaminarea echipamentului și uleiului cu conținut de BPC între 0,005 % și 0,05% , mulți deținători ai acestui echipament au solicitat Ministerului Mediului extinderea termenului până la 31 decembrie 2023. 80. Deșeuri rezultate din activitatea medicală. Sistemul de sănătate din Republica Moldova constă din complexul de diverse instituții care prestează servicii de sănătate (spitale și instituții medicale primare), laboratoare și instituții de cercetare. Managementul deșeurilor medicale se efectuează conform prevederilor Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și ale Regulamentului sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 696/2018. 81. În toate teritoriile a fost raportată crearea condițiilor și respectarea separării la sursă a deșeurilor rezultate din activitatea medicală pe categorii și stocarea temporară în spații special destinate. De asemenea, instituțiile medico-sanitare au raportat asigurarea cu consumabile pentru segregarea deșeurilor pe categorii (saci de culoare galbenă și neagră, ecoboxuri etc.). 82. Tratarea deșeurilor infecțioase în instalații proprii au raportat raioanele Comrat, Telenești, Hîncești, Rezina, Călărași, Ceadîr-Lunga și Glodeni, metoda de tratare a deșeurilor infecțioase bazându-se pe imersia în soluții de clor și pe incinerarea lor în aer liber sau în instalații improvizate. 83. Datele privind generarea deșeurilor infecțioase pentru perioada 2014- 2019 au fost estimate în cadrul Proiectului UNEP-GEF „Republica Moldova: pregătirea celui de-al treilea raport bianual actualizat de către Convenția cadru a ONU pentru schimbările climatice”. Având în vedere situația pandemică COVID 19, a fost estimat potențialul de generare a deșeurilor infecțioase în 2020, iar rezultatul denotă dublarea ratei de generare raportată la un pat (doar în cazul unui agent economic ce prestează servicii de tratare a deșeurilor infecțioase, cantitatea totală de deșeuri tratate a crescut de la 279 de tone (2019) la 459 de tone (2020). Având la bază aceleași asumații, a fost estimată cantitatea totală de deșeuri infecțioase generate la nivel național, astfel cum este prezentată în tabelul 14. Tabelul 14 Datele estimative privind generarea deșeurilor infecțioase în anii 2014-2020 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Numărul de paturi în spitale 20131 18803 18805 18398 18138 18042 20523 Rata de generare per pat, kg/zi/pat 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,28 Deșeuri generate, tone 1102,2 1029,5 1029,6 1007,3 993,1 987,8 2097.54 Sursa: http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256 84. Potrivit prevederilor Regulamentului sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 696/2018, tratarea deșeurilor periculoase poate fi externalizată, prin transmiterea lor, în bază de contract de servicii, agenților economici autorizați, în conformitate cu art. 24 și 25 din Legea nr. 209 /2016 privind deșeurile, pentru tratarea tuturor tipurilor de deșeuri ce rezultă din activitatea medicală, cu excepția deșeurilor infecțioase, identificate cu codul 180103* în anexa la Regulamentul sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 696/2018, produse în laboratoarele microbiologice și/sau de la pacienții cu boli înalt transmisibile și care necesită tratare obligatorie la sursa generării. 85. Conform datelor Agenției de Mediu prezentate în tabelul 15, în prezent sunt autorizate trei companii în autoclavarea deșeurilor medicale clasificate sub codul deșeului nr. 18 01 03* (tehnologie de tratare termică la temperaturi scăzute cuprinse între 1000C și 1800C). Concomitent persistă practica de gestionare a deșeurilor medicale aplicându-se tehnici învechite, în mare parte, în localitățile rurale. Tabelul 15 Date privind tratarea deșeurilor infecțioase în anii 2019-2021, tone Codul deșeului Denumirea deșeului 2019 2020 2021 18 01 03* Deșeuri ale căror colectare și eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor 297 549,07 787,1 Sursa: SIAMD 86. Producătorii de deșeuri rezultate din activitatea medicală trebuie să asigure monitorizarea sistemului de gestionare a acestora, care include implementarea planurilor proprii de gestionare a deșeurilor, utilizarea echipamentului conform pentru tratarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, activități de evidență a deșeurilor și raportarea autorităților competente. Totodată, se atestă necesitatea de dotarea instituțiilor medicale cu instalații de decontaminare a deșeurilor medicale. 87. Deșeuri de mercur. Mercurul este utilizat în interiorul termometrelor, barometrelor, manometrelor, lămpilor fluorescente, bateriilor, releelor, precum și în alte dispozitive. Acest metal este utilizat sau se generează într-o serie de procese industriale, inclusiv în minerit, producerea de ciment, metalurgie, arderea combustibililor fosili, inclusiv fabricarea echipamentelor electrice și electronice, precum și în unele produse cosmetice. http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256 88. Inventarierea emisiilor și stocurilor de mercur a fost efectuată în cadrul procesului de pregătire pentru ratificarea Convenției de la Minamata în 2017, fiind constatate următoarele: 1) întreprinderile industriale care activează sau cele care au activat în trecut nu dețin stocuri de mercur, nici în stare pură, nici în calitate de constituent; 2) au fost identificate stocuri de produse cu conținut de mercur (termometre stricate, lămpi luminiscente uzate, baterii), numărul estimativ de lămpi luminiscente depozitate la întreprinderile inventariate constituind în total cca 100 de mii de bucăți. 3) pe parcursul ultimilor decenii au avut loc mai multe tentative de trafic și de comerț ilicit cu mercur, ca urmare fiind confiscate aproximativ 500 de kg. 89. În lipsa capacităților pentru tratarea deșeurilor cu conținut de mercur, acestea pot fi tratate doar peste hotare. În același tipm, raportul anual către Convenția de la Basel nu include date privind exportul deșeurilor cu conținut de mercur spre tratare pentru anii 2015-2022. În acest context, cantitățile de deșeuri cu conținut de mercur depozitate necesită a fi evacuate. 90. Gestionarea deșeurilor din agricultură, silvicultură și pescuit se realizează în instalații de valorificare sau de eliminare a deșeurilor, conform Legii nr. 209/2016 privind deșeurile. Responsabilitatea gestionării deșeurilor din agricultură și din activitățile de creștere a animalelor aparține generatorilor. 91. Deșeurile de grajd de la animale sunt surse periculoase de poluare a mediului. În același timp, sectorul zootehnic reprezintă cel mai înalt potențial de producere a îngrășămintelor organice și a biogazului prin tehnologia fermentării anaerobe, care nu este utilizată suficient în practica autohtonă. În prezent nu există distincte informații referitoare la cantitatea de generare a acestor deșeuri, iar stații de obținere a biogazului din deșeurile provenite din activitățile de creștere a animalelor funcționează doar la trei complexe zootehnice. De asemenea un producător utilizează deșeurile rezultate în urma procesului de extragere a zahărului din sfecla de zahăr pentru obținerea biogazului, producând energie electrică pentru necesitățile întreprinderii. 92. Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2014, prevăd crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor biodegradabile, care ar contribui la reducerea cu 30% a cantităților de deșeuri depozitate și de creșterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023. 93. Potențialul energetic al deșeurilor biodegradabile produse anual în sectorul agrar și industrial ar putea contribui esențial la soluționarea problemei energetice. Pe parcursul anului 2020 au activat sezonier 40 de agenți economici în domeniul producerii de peleți și de brichete, care au utilizat în procesul de producere paie de cereale, rumeguș de lemn, coji de semințe de floarea soarelui, coji de nuci și alte resturi vegetale. 94. Potențialul deșeurilor poate fi utilizat și în scopuri energetice. În acest sens, Ministerul Energiei în baza schemei de sprijin – tarif fix, aprobată prin Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a alocat conform Hotărârii Guvernului nr.401/2021 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, a cotelor maxime și a categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2025, capacități dedicate valorificării deșeurilor în scopuri energetice, după cum urmează: 1) 35 MW pentru instalații de cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea potențialului energetic: al dejecțiilor animaliere, deșeurilor zootehnice, deșeurilor agricole, culturilor agricole, plantelor energetice, deșeurilor industriei alimentare, inclusiv al amestecului dintre acestea; 2) 10 MW pentru instalații de cogenerare pe bază de singaz pe biocombustibil solid, pe deșeuri agricole, inclusiv pe culturi/plante energetice, cu excepția produselor din silvicultură; 3) 10 MW pentru instalații de cogenerare utilizând arderea directă pe biocombustibil solid, pe deșeuri agricole, inclusiv pe culturi/plante energetice, pe deșeuri menajere solide, cu excepția produselor din silvicultură; 4) 20 MW pentru unități în cogenerare pe bază de biogaz (produs prin valorificarea potențialului energetic al dejecțiilor animaliere, deșeurilor zootehnice, deșeurilor agricole, culturilor agricole, plantelor energetice, deșeurilor industriei alimentare, inclusiv a amestecului dintre acestea), precum și pentru unități în cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea deșeurilor municipale solide; 5) 10 MW pentru unități în cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea deșeurilor municipale lichide/apelor reziduale. După anul 2025 va fi emisă o nouă hotărâre a Guvernului care, de asemenea, va conține cote de capacitate pentru tehnologii de valorificare energetică a deșeurilor sau pe bază de biogaz, singaz și de biomasă solidă. 95. Generarea deșeurilor din construcții și demolări (în continuare – DCD) depinde de situația economică a țării și de dezvoltarea industriei construcțiilor. Sectorul construcțiilor a devenit cea mai importantă ramură din economie, iar construcțiile au contribuit cu 35% la creșterea PIB-ului în anul 2019. Intensificarea segmentului de construcții are loc pe fondul dezvoltării proiectelor de infrastructură și a exploziei pieței imobiliare datorită dobânzilor mici la creditele imobiliare oferite persoanelor fizice. Acest lucru condiționează generarea deșeurilor din construcții mai ales în timpul demolării clădirilor și, într-o măsură mai mică, în timpul reconstrucției, al reparațiilor și al construcției. 96. Generarea și gestionarea deșeurilor din construcții și din demolări necesită a fi planificată în etapa de proiectare a unei lucrări de construcție. Deși au fost stabilite prin Legea nr. 209/2016 privind deșeurile ținte de reciclare sau alte tipuri de recuperare a acestor deșeuri, date privind cantitățile de deșeuri generate nu sunt disponibile. De asemenea urmează a fi stabilite criteriile de reducere, de reutilizare, de reciclare sau alte materiale de recuperare a deșeurilor generate în timpul proceselor de construcție. 97. Un alt aspect important al gestionării DCD constituie demolarea constricțiilor ce conțin articole din azbest în condiții sigure, atât pentru lucrătorii șantierului, cât și pentru rezidenții din apropierea acestora. Astfel demolarea construcțiilor cu conținut de azbest urmează a fi executată conform Hotărârii Guvernului nr. 244/2013 privind aprobarea Cerințelor minime pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă. În lipsa terenurilor alocate pentru gestionarea DCD cu conținut de azbest, rămâne incertă soarta ulterioară a acestor deșeuri, fiind necesară alocarea spațiilor rezervate pentru aceste lucrări. 98. Deșeurile de metale feroase și neferoase. Prin modificarea art. 61 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile au fost create premise pentru demonopolizarea sectorului. În același timp se atestă un șir de probleme prin admiterea, iar uneori chiar impunerea autorizării (o condiție a licențierii acestor activități), a colectării acestei categorii de deșeuri de agenți economici care nu dețin capacitățile necesare pentru colectare și stocare. Numărul agenților economici autorizați este în creștere permanentă. Totodată, se atestă colectarea DEEE, VSU și DBA de rând cu metalele feroase și neferoase. 99. Deșeuri industriale. Deșeurile industriale sunt diverse: periculoase și nepericuloase, biodegradabile, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri medicale și farmaceutice, nămoluri de epurare etc. Entitățile economice au obligația de a asigura gestionarea deșeurilor industriale și a altor tipuri de deșeuri provenite din activități economice respectând cerințele și principiile generale ale gestionării deșeurilor. Responsabilitatea pentru colectarea, sortarea, ambalarea, etichetarea, păstrarea evidenței, depozitarea și transferul deșeurilor din activitatea industrială și din alte activități economice îi revine întreprinderilor care generează și/sau dețin astfel de deșeuri. Acestea trebuie să acopere toate costurile de gestionare a deșeurilor în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”. 100. Conform art. 62 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, Guvernul urmează să creeze Centrul de gestionare a deșeurilor periculoase pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor periculoase în Moldova și pentru reducerea impactului negativ ale acestora asupra mediului înconjurător și a sănătății umane, prin asigurarea colectării și eliminării corecte a diferitor fluxuri de deșeuri periculoase, contribuind astfel la reducerea emisiilor de poluanți, inclusiv a gazelor cu efect de seră. 101. Conform studiului de fezabilitate, colectarea deșeurilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova va fi realizată astfel: 1) de la întreprinderi mici și mijlocii – preluarea directă a deșeurilor periculoase, în baza unui contract încheiat între Centru și întreprindere; 2) de la populație – prin puncte de colectare pe baza contractelor semnate cu operatorii locali/regionali. Conform studiului de fezabilitate, elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în 2017, costul investiției pentru stabilirea CGDP este de 3,9 milioane de euro. 102. Ca urmare a analizei gestionării anumitor categorii de deșeuri, inclusiv a deșeurilor periculoase au fost identificate următoarele aspecte: 1) de natură instituțională/organizațională, care se referă la lipsa masurilor privind prevenirea generării deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, precum și la faptul că legislația secundară privind clasificarea deșeurilor ca subprodus, respectiv privind încetarea statutului de deșeu, nu a fost aprobată; 2) de natură financiară și investițională, care constată că la nivel național nu există facilități pentru tratarea/depozitarea deșeurilor periculoase; 3) operatorii economici generatori de deșeuri întimpină deficiențe în cunoașterea modului de încadrare a deșeurilor în lista deșeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99/2018, prin urmare, acestea nu prezintă rapoarte în SIAMD; 4) majoritatea operatorilor autorizați dețin autorizații de mediu în lipsa instalațiilor de tratare a deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, fiind autorizată doar activitatea de colectare, dar nefiind asigurată trasabilitatea, începând cu producerea acestora și până la destinația finală pentru tratarea/valorificarea acestora (art. 20 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile). Secțiunea a 6-a Importul și exportul deșeurilor 103. Din lipsa capacităților de valorificare/eliminare a multor categorii de deșeuri, acestea sunt exportate spre valorificare/eliminare în țări care dispun de astfel de capacități și care acceptă transferul de deșeuri. 104. Transferul de deșeuri se realizează în baza Hotărârii Guvernului nr. 411/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri, care reglementează exportul/importul și tranzitul deșeurilor periculoase în scopul eliminării. Totodată, conform art. 63 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, este interzis importul în Republica Moldova al deșeurilor și reziduurilor de orice natură, în stare brută și prelucrată în scopul acumulării temporare, al valorificării sau eliminării prin orice metodă, cu excepția categoriilor de deșeuri prezentate în anexa nr. 7 din legea menționată, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente. 105. Figurile de mai jos prezintă dinamica importurilor și exporturilor categoriilor de deșeuri pentru perioada 2016-2020. Figurile denotă o rată sporită a exportului, în comparație cu importul. 106. Figura 9 prezintă exportul în cantități considerabile a reziduurilor rezultate din fabricarea amidonului și reziduuri similare, conform codului NC 2303 și a hârtiei sau cartonului reciclabil (deșeuri și maculatură), conform codului NC 4707, importurile acestora fiind relativ mici. Totodată, se importă cantități considerabile de cioburi și de alte deșeuri și resturi din sticlă, conform codului 7001, și de nămol roșu (reziduu de bauxită), conform codului NC 262190. Figura 9. Importul deșeurilor sub codul NC 2303, 4707, 2307 00, 2401, 3915, 2621 19, tone Sursa: https://comtrade.un.org/data/ 107. Figura 10 prezintă importurile/exporturile de deșeuri de metale feroase/neferoase, cele mai semnificative fiind exporturile de deșeuri și de resturi de fontă, de fier sau de oțel (fier vechi); deșeuri lingotate din fier sau oțel, conform codului NC 7204, deșeuri și resturi de cupru, conform codului NC 7404 00 și deșeuri și resturi din aluminiu, conform codului NC 7602 00. Pentru celelalte categorii, rata exporturilor/importurilor fiind relativ scăzută, se atestă importuri de deșeuri și resturi din aluminiu în anul 2020, acestea nefiind incluse în anexa nr. 7 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile. Figura 10. Importul/exportul deșeurilor de metale sub codul NC 7204, 7404 00, 7602 00, 7902 00 000, 8108, 8104, 7802 00 000 și 7902 00 000, tone Sursa: https://comtrade.un.org/data/ 108. Figura 11 prezintă importurile/exporturile de deșeuri rezultate din industria textilă, cele mai considerabile fiind exporturile de deșeuri din fibre sintetice sau artificiale, conform codului NC 5505. Se atestă importuri nesemnificative de deșeuri de câlți și din in, acestea nefiind incluse în anexa nr. 7 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile. Figura 11. Importul/exportul deșeurilor rezultate din industria textilă NC 5202, 5301 și 5505, kg Sursa: https://comtrade.un.org/data/ 109. Se atestă problema stopării la vamă a exporturilor din Republica Moldova a unor categorii de deșeuri, în special metale, din cauza suspectării contaminării acestora cu produse chimice periculoase, ceea ce denotă lipsa controlului și lacune în procesul de autorizare a colectării de deșeuri de metale feroase și neferoase, de rând cu acestea fiind colectare și exportate deșeuri care necesită tratament special, cum ar fi transformatoarele cu conținut de BPC, acumulatorii cu plumb, vehiculele scoase din uz. Secțiunea a 7-a Impactul asupra mediului al activităților cheie din sectorul de gestionare a deșeurilor 110. Principalele probleme de mediu asociate gestionării deșeurilor, inclusiv eliminarea acestora, conduc la un impact direct asupra mediului. Poluarea apei, a solului, a aerului, cauzată de gestionarea deșeurilor neprietenoase mediului, împreună cu emisiile de GES au impact asupra schimbărilor climatice, efecte negative asupra sănătății umane și a biodiversității. Nerespectarea principiilor circularității în gestionarea deșeurilor poate provoca, de asemenea, epuizarea resurselor naturale. 111. Această secțiune include principalele aspecte de mediu și impacturile asociate de activitățile întreprinse și de serviciile furnizate de sectorul de gestionare a deșeurilor, https://comtrade.un.org/data/ https://comtrade.un.org/data/ https://comtrade.un.org/data/ rezumând următoarele: 1) schimbarea climei. Emisiile directe ale GES provenite din gestionarea deșeurilor reprezintă o pondere relativ mică în schimbările climatice la nivel european (3%), dar semnificativă la nivel național (11%). Astfel emisiile GES, generate de sectorul 5 „Deșeuri” au o pondere de circa 50,6% din emisiile totale de metan înregistrate la nivel național. Aceste statistici exclud multe activități și unele surse importante asociate cu gestionarea deșeurilor, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor, consumul de energie electrică pentru manipularea și prelucrarea deșeurilor și emisiile care rezultă din aplicarea în teren a composturilor. De asemenea, acestea exclud emisiile asociate cu înlocuirea materialelor pierdute din economie prin eliminarea deșeurilor; 2) poluarea aerului. Procesul de gestionare a deșeurilor este responsabil de emisii de amoniac (NH3) și de emisii de compuși organici volatili nonmetanici (COVnm), rezultate din compostarea și digestia anaerobă. Emisiile de amoniac rezultate din reziduurile de deșeuri organice pot apărea în alte sectoare, în special în agricultură. Pe lângă acestea, se atestă poluarea convențională a activităților de gestionare a deșeurilor în cazul nerespectării cerințelor pentru gestionarea deșeurilor; 3) emisii toxice în mediu. Metalele grele (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn) cuprind o gamă largă de compuși emiși dintr-o serie de procese și de sectoare, iar cantitățile de deșeuri periculoase generate pe cap de locuitor sunt o indicație a riscului de emisii toxice care rezultă din gestionarea deșeurilor. Modul în care sunt tratate produsele cu conținut de metale grele, atunci când devin deșeuri este cel mai important în determinarea efectelor de toxicitate în funcție de cantitățile generate. Astfel, deșeurile din construcții și din demolări prezintă efecte potențial toxice, ca urmare a conținutului periculos (azbest, BPC, vopsele) în aproximativ 1- 5% în greutate a deșeurilor generate; 4) abandonarea și depozitarea ilegală. Subdezvoltarea sistemului de gestionare a deșeurilor cauzează, de obicei, activități ilegale, și anume aruncarea ilegală a deșeurilor. O astfel de situație are un efect negativ asupra sănătății umane, precum și asupra vieții sălbatice și a biodiversității. Băuturile pot conține produse din mase plastice sau din particulele lor, în special plasticul de o singură folosință, care provoacă o amenințare semnificativă pentru fauna sălbatică, pentru păsări și pești. Materialele plastice persistă în mediu, dar se degradează după expunerea la lumina soarelui, după abraziunea mecanică și migrarea plastifiantului creează fragmente mici, care pot fi ingerate de faună, inclusiv de pești; 5) poluarea cu microplastic. Materialele plastice absorb substanțele toxice și reprezintă astfel o cale pentru diverși compuși toxici în lanțul alimentar. Micro plasticul în sine devine o parte a lanțului alimentar uman prin poluarea marină. Sursă de poluare cu micro plastice sunt apele uzate neepurate corespunzător, levigatul din depozitele de deșeuri, particulele de materiale plastice biodegradabile. Microplasticul poluează și apa de suprafață, și solul, iar aceasta este o problemă căreia i se acordă o atenție tot mai mare, deși este dificil de a fi cuantificat cu precizie. Un studiu elaborat recent în cadrul Convenției de la Basel a ajuns la concluzia că fragmentele de plastic în oceanele lumii reprezintă doar 0,1% din producția anuală de plastic, dar acestea ar putea fi asociate cu efecte semnificative de toxicitate ecologică și umană; 6) agenți patogeni și substanțe periculoase. O parte din deșeuri, inclusiv cele provenite din activitatea medicală sunt periculoase, deoarece conțin agenți patogeni. Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor medicale provoacă proliferarea insectelor și alte efecte adverse, cauzate de eliminarea produselor farmaceutice periculoase. O parte din deșeurile medicale sunt tratate în incineratoare inadecvate, eliberând o cantitate semnificativă de dioxine, de furani, de HCl și de metale grele. Eliminarea deșeurilor din depozitele de deșeuri sau incinerarea acestora la temperaturi relativ scăzute, precum și proiectarea și funcționarea necorespunzătoare a instalațiilor de autoclavare, pot duce la eliberarea agenților biologici potențial patogeni în mediu, prezentând riscuri pentru sănătatea umană; 7) epuizarea resurselor naturale. Eliminarea fluxurilor de resurse din economie, prin depozitarea sau incinerarea deșeurilor, generează o cerere suplimentară de materii prime. Extracția și prelucrarea materiilor prime reprezintă o mare parte a impactului asupra mediului, cauzat de sporirea consumului. În medie, fiecare cetățean generează peste 300 kg de deșeuri municipale pe an, inclusiv 90 kg de deșeuri alimentare, 30 kg de hârtie/carton și 34 kg de plastic, și 47 kg de deșeuri fitotehnice, iar cota celor biodegradabile atinge circa 160 de kg de deșeuri biodegradabile, care au impact asupra emisiilor GES; 8) implementarea completă a ierarhiei de gestionare a deșeurilor, a acțiunilor 3R (reutilizare, recuperare, reciclare), inclusiv prevenirea și reutilizarea deșeurilor ori de câte ori este posibil. Acest fapt poate determina evitarea impactului considerabil asupra mediului atunci, dacă ceste evaluat din perspectiva ciclului de viață. Capitolul II ANALIZA SWOT A SECTORULUI GESTIONĂRII DEȘEURILOR 112. Puncte tari: 1) Cadrul legal al gestionării deșeurilor este îmbunătățit continuu prin stabilirea cerințelor naționale și prin transpunerea a până la 70% din prevederile actelor normative ale Uniunii Europene care reglementează gestionarea deșeurilor. 2) Prin transpunerea principiului responsabilității producătorului față de anumite produse și față de gestionarea deșeurilor de ambalaje, au fost create condițiile economice și legale pentru minimizarea impactului produselor și ambalajelor asupra mediului și pentru dezvoltarea sistemelor de colectare, reciclare și recuperare a deșeurilor. 3) Acordurile de mediu emise pentru dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor au fost finalizate în trei regiuni, care sunt gata să înceapă implementarea proiectelor de investiții în gestionarea deșeurilor. 4) Suportul financiar și tehnic oferit din partea partenerilor de dezvoltare. În acest context, ratificarea, prin Legea nr. 89/2020, Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții privind implementarea Proiectului „ Deșeuri solide în Republica Moldova”, cu un prim angajament al tranșei de 25 de milioane de euro (semnat la 18 octombrie 2019) din cadrul unui Program de împrumut de 100 de milioane de euro, a lansat pregătirile pentru inițierea accesării investiției. Programul prevede participarea în cote egale a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare la care va acorda un împrumut de 25 milioane euro, suplimentar la cele 25 de milioane de euro contractate deja din partea BEI, precum și un grant de 5,6 milioane de euro din partea Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est (E5P). Respectiv, ca urmare a aprobării Hotărârii Guvernului nr. 798/2022 сu privire la aprobarea semnării Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, în sumă de 25 milioane de euro, la 4 ianuarie 2023 a fost semnat Acordul de împrumut menționat supra, care a fost ratificat de către Parlamentul prin Legea nr. 14/2023. Totodată, a fost ratificat Acordul de grant dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea proiectelor investiționale orientate spre dezvoltarea infrastructurii în domeniul managementului deșeurilor solide, în sumă de 5 600 000 de euro, în vederea realizării Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova” prin Legea nr. 127/2023. 5) Dinamica crescută în dezvoltarea serviciilor de gestionare a deșeurilor (rata de acoperire cu servicii de salubrizare în zonele urbane este de aproximativ 75-90%, iar în zonele rurale – 15-20%). 6) Cofinanțarea proiectelor de investiții din cadrul Fondului Național pentru mediu și Fondului național pentru dezvoltare regională și locală. 7) Sistemul de înregistrare a produselor plasate pe piață care cad sub REP, precum și al deșeurilor formate, înființat recent – SIAMD, colectează anual de la entitățile economice datele privind generarea și gestionarea deșeurilor. Totodată, a fost creată o fereastră separată pentru a raporta informații despre anumite tipuri de produse supuse REP introduse pe piață. 8) Angajamentul autorităților în promovarea și oferirea unor mecanisme de sprijin pentru valorificarea deșeurilor în scopuri energetice, precum și în scopul producerii de biocombustibili, de energie electrică și termică. 113. Puncte slabe: 1) Gestionarea deșeurilor se efectuează fără a ține cont de ordinea prioritară de prevenire și gestionare a deșeurilor. Responsabilitate neeficientă, capacități, competențe și abilități scăzute ale operatorilor de gestionare a deșeurilor pentru a asigura răspunderea pentru gestionarea deșeurilor. 2) Există lacune în procedura de eliberare a autorizațiilor de gestionare a deșeurilor, în special referitor la conformarea operatorilor existenți la prevederile Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, inclusiv autorizarea colectării deșeurilor de metale feroase și neferoase, în special a produselor supuse responsabilității extinse ale producătorului (art. 12 din Legea nr. 209/2016). 3) Sistemele de sortare și colectare selectivă a deșeurilor sunt slab dezvoltate în Moldova, fiind încă necesare acțiuni pentru dezvoltarea infrastructurii, în special în gestionarea deșeurilor municipale; lipsa instalațiilor și a capacităților de tratare a deșeurilor periculoase. 4) Responsabilitatea pentru selectarea amplasamentelor pentru infrastructura de gestionare a deșeurilor (depozit regional de deșeuri) este în strictă dependență de deciziile autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, fapt ce implică mai multe eforturi de negocieri pentru luarea deciziilor. 5) Reticență din partea mediului de afaceri privind implementarea eficientă a principiului responsabilității producătorului. Din cauza conștientizării insuficiente, responsabilitatea producătorului este înțeleasă de majoritatea producătorilor și a importatorilor ca externalizarea prin achiziționarea unui serviciu de gestionare a deșeurilor la cel mai mic preț posibil (transferarea responsabilității unui terț). 6) Importatorii nu sunt interesați să își asume responsabilitatea pentru impactul asupra mediului al ciclului de viață al produsului, nu au capacitatea de a aplica proiectarea ecologică și nu sunt interesați să asocieze, să organizeze, să investească și să creeze sisteme de colectare a deșeurilor pe termen lung și să coopereze cu municipalitățile. 7) Insuficiența de resurse umane și financiare pentru asigurarea controlului de stat al produselor supuse REP introduse pe piață, precum și a instalațiilor de tratare a deșeurilor. 8) Sistemul de sancțiuni pentru contravențiile sau infracțiunile comise la gestionarea deșeurilor este insuficient, precum și pentru anumite fluxuri de deșeuri conform abordării REP. 9) Există o lipsă de specialiști calificați în organele de stat și la nivelul autorităților locale pentru a asigura planificarea eficientă a gestionării deșeurilor, supravegherea și controlul sistemelor de gestionare a deșeurilor municipale și a sistemelor de gestionare a deșeurilor, stabilite de producători și importatori. Necesitatea creșterii capacităților, competențelor și consolidarea aplicării legislației de mediu, sporirea colaborării și cooperării autorităților de mediu. Absența laboratorului pentru deșeuri complică asigurarea aplicării legislației. 10) Publicul nu este informat suficient, clar și exact despre ciclul de viață al produsului și impactul asupra mediului în diferitele sale etape, semnificația prevenirii deșeurilor și reutilizarea produselor, organizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor, obligațiile deținătorilor de deșeuri și drepturile de a cere servicii de gestionare a deșeurilor de bună calitate. 11) Implicarea redusă a mediului academic și lipsa cercetării pentru a facilita dezvoltarea politicilor de gestionare a deșeurilor. 114. Oportunități: 1) Implementarea prezentului Program va contribui la îmbunătățirea gestionării deșeurilor, la prevenirea poluării mediului, la reducerea emisiilor de GES și la sprijinirea angajamentului de punere în aplicare a Contribuției Naționale Determinate (conform Acordului de la Paris, ratificat prin Legea nr. 78/2017) și va reduce riscul de impact negativ al deșeurilor asupra sănătății publice și mediului înconjurător. 2) Adoptarea de noi principii pentru tranziția activă către o economie circulară este o prioritate în creșterea eficienței resurselor și a energiei, în timp ce punerea în aplicare a măsurii privind prevenirea generării/formării deșeurilor și implementarea schemei REP va duce la decuplarea creșterii economice de utilizare a resurselor naturale, promovând ecologizarea economiei, prin sporirea competitivității sale, toate acestea vor ajuta țara să atingă obiectivele dezvoltării durabile conform Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022. 3) Aplicarea măsurilor economice (de exemplu, o taxă pe deșeurile eliminate în depozitele de deșeuri), dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor și stabilirea infrastructurii de reciclare și recuperare a deșeurilor va permite crearea unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor, bazat pe ierarhia priorităților de prevenire și gestionare a deșeurilor și pe atingerea obiectivelor prezentului Program. 4) Îmbunătățirea sistemului de evidență a deșeurilor pentru deșeuri și produsele REP va facilita planificarea și controlul eficient al gestionării deșeurilor la toate nivelurile. Aceste date vor fi utilizate pentru planificarea gestionării deșeurilor, evaluarea eficienței gestionării deșeurilor și atingerea obiectivelor de gestionare a deșeurilor. 5) Îmbunătățirea educației de mediu și a sensibilizării organizațiilor de stat, municipale, asociațiilor de producători și importatori autorizate, ONG-urilor și comunităților. Operatorii de gestionare a deșeurilor vor încuraja publicul să contribuie mai activ la prevenirea deșeurilor și la un management mai eficient al deșeurilor. 6) Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor prin încurajarea prevenirii sau reducerii cantităților de deșeuri generate și reducerea pericolului acestora. 7) Îmbunătățirea și clarificarea procedurii de eliberare a autorizațiilor de gestionare a deșeurilor, prin: a) delimitarea clară a rolului și a obligațiilor tuturor agenților economici în lanțul de gestionare a deșeurilor și asigurarea trasabilității deșeurilor de la colectare până la valorificare sau eliminare finală; b) eliminarea inconsistențelor și contradicțiilor, cu implementarea principiului de „responsabilitate extinsă a producătorilor”; c) modificarea abordării de autorizare a deșeurilor de metale feroase și neferoase. 115. Riscuri: 1) Pe măsură ce economia Republicii Moldova se dezvoltă și consumul crește, lipsa conștientizării publicului poate duce, de asemenea, la cantități mai mari de deșeuri generate și la lipsa de dorință a consumatorilor de a colecta separat deșeurile, de a reutiliza produsele și a ambalaje. 2) O atenție prea mică acordată de autoritățile administrației publice locale cooperării regionale și dezvoltării sistemelor de gestionare a deșeurilor municipale, eșecul de a selecta locația pentru depozitul de deșeuri în 5 regiuni, poate cauza întârzieri în implementarea în timp util a infrastructurii de gestionare a deșeurilor. 3) Nedezvoltarea sistemelor municipale de colectare a deșeurilor separate va pune în pericol creșterea reciclării și recuperării altor materiale din deșeuri (ambalaje, deșeuri biologice, deșeuri periculoase și alte deșeuri), împreună cu producția de produse de bună calitate din deșeuri și realizarea obiectivelor stabilite pentru gestionarea și eliminarea deșeurilor. Astfel, cea mai mare parte a deșeurilor periculoase generate în gospodării vor fi eliminate în mod continuu împreună cu deșeurile municipale. 4) Lipsa infrastructurii de gestionare a deșeurilor poate provoca dezvoltarea lentă a capacităților de reciclare, piața stagnantă a materialelor secundare, astfel fiind utilizate excesiv resurselor naturale. 5) Efectele planificate asupra mediului nu se vor realiza dacă nu va fi construită infrastructura de gestionare a deșeurilor municipale și, concomitent, nu se va reduce poluarea și efectele negative asupra mediului și sănătății umane, poluarea apelor de suprafață, nu vor fi îndeplinite obligațiile prevăzute de legislație, nu se vor utiliza eficient finanțele, iar serviciile publice vor avea standarde scăzute etc. 6) Capacitatea limitată de a absorbi fonduri europene datorată procesului complex de pregătire și gestionare a proiectelor, precum și necesității unei cofinanțări excesive de la bugetul de stat. Capitolul III OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE ALE PROGRAMULUI 116. Pentru măsurarea obiectivelor specifice ale prezentului Program, au fost identificați următorii indicatori de impact, prevăzuți în tabelul 16. Tabelul 16 Obiectivele generale, obiectivele specifice și indicatorii de impact ai Programului Obiective generale/specifice Indicatori de impact Obiectivul general 1. Dezvoltarea în Republica Moldova a unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor, în vederea asigurării unui mediu sănătos și sigur pentru cetățeni OS 1.1. Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional în domeniul gestionării deșeurilor, în vederea integrării noilor principii pentru tranziția la o economie circulară 100 % din actele UE în domeniul gestionării deșeurilor transpuse conform acțiunilor incluse în Planul de implementare a Acordului de Asociere. Cel puțin 3 ghiduri ale utilizatorilor pentru aplicarea prevederilor regulamentelor noilor fluxuri de REP elaborate și aprobate; Ghidul Metodologic de elaborare a programelor locale de gestionare a deșeurilor elaborat OS 1.2. Ajustarea cadrului legal în domeniul gestionării deșeurilor în vederea stabilirii cerințelor privind reutilizarea și alte utilizări ale deșeurilor 100 % de acte normative în domeniul gestionării deșeurilor elaborate și aprobate OS 1.3. Actualizarea cadrului legal pentru implementarea sistemului responsabilității extinse a producătorului Indicații metodice privind controlul de mediu asupra activităților producătorilor și importatorilor de produse supuse REP elaborate și aprobate de către șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Sistemul de evaluare a activității sistemelor colective și individuale de gestionare a produselor supuse REP funcțional Obiectivul general 2. Reducerea cantității de deșeuri generate, creșterea cu până la 40-60 % a ratei de recuperare și reciclare a produselor supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorului și sporirea nivelului de conștientizare privind importanța gestionării deșeurilor până în anul 2027 OS 2.1. Prevenirea generării deșeurilor Reducerea cu 30% a cantității deșeurilor eliminate la depozitele de deșeuri OS 2.2. Reducerea cantității de deșeuri municipale reciclabile, eliminate la depozitele de deșeuri Reducerea fracțiilor reciclabile din deșeurile municipale eliminate prin reciclare după cum urmează: mase plastice – cel puțin 35%; hârtie – cel puțin 25%; sticlă – cel puțin 50% OS 2.3. Îmbunătățirea capacităților de sortare, valorificare materială și energetică a deșeurilor Punerea în funcțiune a cel puțin 3 centre de gestionare a deșeurilor (inclusiv stații de sortare) în RMD 5, RMD 8 și RMD 1. Extinderea și îmbunătățirea sistemelor de colectare selectivă (cel puțin 2 fracții – fracția umedă și fracția uscată) în cel puțin 3 regiuni de management a deșeurilor (RMD 5, RMD 8 și RMD 1) Valorificarea materială și energetică a cel puțin 20% din cantitatea deșeurilor generate OS 2.4. Consolidarea aplicării REP în gestionarea produselor și deșeurilor acestora, identificarea măsurilor administrative și economice care ar stimula implementarea REP Crearea sistemului de depozit pentru ambalaje Modificarea cadrului normativ pentru stimularea aplicării REP. Consolidarea capacităților sistemelor individuale și colective pentru implementarea REP la atingerea țintelor de colectare și valorificare a fluxurilor de deșeuri specifice (DEEE, DBA, VSU, uleiuri și anvelope uzate) OS 2.5. Sporirea gradului de informare și sensibilizare a publicului privind prevenirea și gestionarea deșeurilor Organizarea a cel puțin o campanie anual la nivel național de conștientizare pentru a informa populația despre importanța prevenirii generării deșeurilor, reciclării și gestionării responsabile a deșeurilor. Organizarea a cel puțin 3 campanii anuale la nivel regional (RMD 5, RMD 8 și RMD 1) de conștientizare pentru a informa populația despre importanța prevenirii deșeurilor, reciclării și gestionării responsabile, precum și sistemul integrat de gestionare a deșeurilor. Desfășurarea unei campanii de comunicare strategică pentru implementarea SNGD aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 248/2013 și Programului cu părțile interesate în RMD 5, RMD 8 și RMD 1. Desfășurarea de cel puțin 2 ori pe an (primăvara și toamna) a campaniilor de salubrizare și ecologizare (închiderea/lichidarea gunoiștilor neconforme cerințelor de mediu). Îmbunătățirea accesului populației la date și informații prin dezvoltarea și actualizarea sistemelor informaționale de mediu Obiectivul general 3. Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor necesare pentru gestionarea deșeurilor în cadrul unui sistem integrat, având ca scop prevenirea poluării mediului, reducerea cantităților de deșeuri depozitate și creșterea ratei de reciclare OS 3.1. Îmbunătățirea și extinderea sistemului de colectare și transfer al deșeurilor Punerea în funcțiune, până 2027, a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în RMD 5, RMD 8 și RMD 1 OS 3.2. Implementarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind realizarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, în sumă de 25 milioane euro, până în anul 2029 Crearea operatorilor regionali pentru RMD 5, RMD 8 și RMD 1. Punerea în funcțiune a cel puțin 2 depozite regionale, până 2027, în RMD5 și RMD 8. Semnarea acordurilor pentru prestarea serviciului public pentru gestionarea deșeurilor municipale între autoritățile administrației publice locale și operatorii regionali OS 3.3. Pregătirea platformei pentru dezvoltarea capacităților de gestionare integrată a deșeurilor municipale în cinci regiuni de management al deșeurilor (RMD 2, RMD 3, RMD 4, RMD 6 și RMD 7) până în anul 2027 Identificarea și alocarea terenurilor pentru centrele de gestionare a deșeurilor și a stațiilor de transfer în RMD 4, RMD 6 și RMD 7. Elaborarea și aprobarea studiilor de fezabilitate pentru RMD 4, RMD 6 și RMD 7. Executarea lucrărilor de proiectare și inițierea lucrărilor de construcție a infrastructurii pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în RMD 4, RMD 6 și RMD 7. Elaborarea studiilor de fezabilitate în RMD 2 și RMD 3 OS 3.4. Dezvoltarea capacităților de tratare a fluxurilor de deșeuri specifice, inclusiv și a celor periculoase până 2027 Crearea și dotarea centrului de gestionare a deșeurilor. Creșterea capacităților Laboratorului național de referința al Agenției de Mediu pentru analiza conținutului de substanțe chimice periculoase în produse și deșeuri Secțiunea 1 Principii privind gestionarea deșeurilor 117. Implementarea principiilor de gestionare a deșeurilor va contribui la o evoluție efectivă a sistemului de management integrat al deșeurilor, prin acordarea priorității facilităților de eliminare a deșeurilor, ținând cont de aspectele protecției sănătății umane și a mediului și integrând conservarea biodiversității și a resurselor naturale. 118. La baza activităților de stabilire a managementului deșeurilor la nivel național vor sta următoarele principii: 1) principiul protecției resurselor naturale, formulat în contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabilă, care stabilește necesitatea de a minimiza cantitatea deșeurilor și de a eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare; 2) principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul celor mai bune tehnici disponibile, care stabilește că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deșeurilor), trebuie să se țină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea măsurilor fezabile din punct de vedere economic; 3) principiul prevenirii deșeurilor, care stabilește ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor, în ordinea descrescătoare a importanței (prevenirea deșeurilor, pregătirea deșeurilor pentru reutilizare, reciclare, inclusiv compostarea, recuperarea, inclusiv recuperarea energetică și depozitarea), implementând activități de sprijin, în special la nivel local, care duc la reducerea deșeurilor generate (de exemplu, reutilizare, servicii de recondiționare a mărfurilor, schimb de puncte de produse secondhand); 4) principiul „poluatorul plătește”, corelat cu principiul responsabilității producătorului și cel al responsabilității utilizatorului, care stabilește necesitatea creării unui cadru normativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestora; 5) principiul proximității, corelat cu principiul autonomiei, care stabilește că deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele țări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare și numai în condițiile respectării cerințelor pentru comerțul internațional cu deșeuri; 6) principiul subsidiarității, corelat și cu principiul proximității și cu principiul autonomiei, care stabilește acordarea competențelor, astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional și național; 7) principiul integrării, care stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează; 8) principiul responsabilității extinse a producătorilor, pentru a se asigura că producătorii de produse poartă responsabilitate financiară sau responsabilitate financiară și organizațională pentru gestionarea etapei deșeurilor din ciclul de viață al unui produs. 119. Politicile internaționale de gestionare a deșeurilor evidențiază importanța unei abordări integrate a gestionării deșeurilor, care include construirea unui management de eliminare a deșeurilor în conții sigure din punctul de vedere al protecției mediului, în special al capacităților de recuperare și reciclare, împreună cu măsuri de prevenire și reciclare a deșeurilor, iar ierarhia de gestionare a deșeurilor menționată mai sus este promovată pentru a susține circularitatea în economie, pentru a crea și a stimula piața materialelor secundare și a reduce utilizarea resurselor naturale. Secțiunea a 2-a Obiective și ținte 120. Prezentul Program are scopul de a îmbunătăți practicile de gestionare a deșeurilor, în special a deșeurilor municipale, identificate ca fiind cel mai critic punct în domeniul protecției mediului înconjurător, și anume: 1) promovarea colectării selective a deșeurilor municipale; 2) sporirea gradului de recuperare a materialelor reciclabile, inclusiv a produselor reglementate prin responsabilitatea extinsă a producătorului; 3) realizarea unei infrastructuri de gestionare a deșeurilor municipale, care să contribuie la reducerea cantității de deșeuri depozitate și stabilirea unui sistem de tratare pentru fiecare tip de deșeuri, în vederea protejării mediului; 4) promovarea măsurilor de reducere a generării deșeurilor și utilizarea materialelor reciclabile și a resurselor energetice, reducând astfel utilizarea resurselor naturale și a altor resurse și eliminarea deșeurilor în depozitele de deșeuri; 5) promovarea valorificării deșeurilor în scopul producerii biogazului și singazului pentru generarea de energie electrică și termică; 6) promovarea conceptului de waste-to-energy pentru deșeurile nereciclabile. 121. Un alt aspect important care contribuie la stabilirea unui sistem de management integrat al deșeurilor ține de promovarea cooperării intermunicipale, bazate pe abordare regională și divizarea teritorială a țării în 8 regiuni de management al deșeurilor municipale. 122. Planificarea sistemului de gestionare a deșeurilor se realizează având în vedere art.3 din Legea nr.209/2016 privind deșeurile, care stabilește ordinea prioritară de prevenire și gestionare a deșeurilor și principiile-cheie ale gestionării deșeurilor indicate mai sus. 123. Pentru a respecta ordinea prioritară stabilită de prevenire și gestionare a deșeurilor, în primul rând, ar trebui evitată generarea de deșeuri și alte măsuri de prevenire a deșeurilor, iar deșeurile care nu pot fi evitate ar trebui pregătite pentru reutilizare, reciclate sau recuperate, astfel încât pentru a minimiza eliminarea deșeurilor în depozitele de deșeuri și alte instalații de eliminare a deșeurilor. 124. Ordinea prioritară de prevenire și gestionare a deșeurilor se aplică ținând cont de principiile generale de protecție a mediului, de precauție și sustenabilitate, fezabilitate tehnică și viabilitate economică, protecția resurselor, precum și impactul global asupra mediului, sănătății umane, economice și sociale. 125. Prevenirea generării deșeurilor continuă a fi un pivot în dezvoltarea sistemului, iar implementarea acestor măsuri de către autoritățile locale, generatorii de deșeuri și companiile de gestionare a deșeurilor pot produce un impact semnificativ asupra dinamicii de dezvoltare a sectorului în întregime. 126. Implementarea practică a prevenirii deșeurilor este asigurată de prezentul Program, care definește obiectivele și țintele de prevenire a deșeurilor, iar planul de acțiuni prevede măsuri de prevenire a deșeurilor și stabilește criterii cantitative pentru măsurile de prevenire a deșeurilor care vizează monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate în implementarea măsurilor planificate. 127. Pregătirea pentru reutilizare fără prelucrare prealabilă, prin verificare, curățare sau reparare a produselor sau a unor componente ale produselor care au devenit deșeuri are drept scop de a crește utilizarea acestor produse sau a componentelor, promovând în același timp activitățile de pregătire pentru reutilizare și stabilirea obiectivelor pentru pregătirea deșeurilor de produse pentru reutilizare. 128. Scopul reciclării deșeurilor este de a folosi deșeurile pentru producția de produse sau materiale de aceeași utilizare sau similară, reducând astfel utilizarea resurselor naturale și a altor resurse. Reciclarea deșeurilor este promovată prin: 1) promovarea achizițiilor verzi; 2) sortarea deșeurilor la sursă, implementarea sistemelor de colectare selectivă și a liniilor de sortare a deșeurilor reciclabile și biodegradabile; 3) dezvoltarea infrastructurii de reciclare a deșeurilor, a capacităților de tratare a deșeurilor biodegradabile și a piețelor de produse sau materiale produse din deșeuri reciclabile; 4) aplicarea principiului responsabilității extinse a producătorului și a măsurilor economice (taxă pentru poluarea mediului cu deșeuri de produse și ambalaje, răspundere legală, sistem de garanție financiară); 5) aplicarea măsurilor legale și economice care încurajează reciclarea și recuperarea materială din deșeuri pentru a reduce la minimum eliminarea deșeurilor în depozitele de deșeuri (taxă pe deșeurile depozitate în depozite de deșeuri, criterii privind încetarea statutului de deșeu); 6) educarea și sensibilizarea publicului cu privire la sortarea deșeurilor și importanța acestora, formând o atitudine favorabilă față de utilizarea produselor recuperate din deșeuri. 129. Deșeurile care nu pot fi evitate și deșeurile sau componentele materiale care nu pot fi refolosite și reciclate ulterior sau recuperate în alt mod, pot fi eliminate numai în instalațiile de eliminare a deșeurilor instalate și operate în conformitate cu cerințele actelor legale. 130. Eliminarea deșeurilor care nu prezintă un risc pentru mediu și sănătate publică este asigurată prin următoarele mijloace: 1) instalarea instalațiilor de eliminare a deșeurilor care respectă cerințele de siguranță a mediului și a sănătății publice; 2) interzicerea eliminării deșeurilor în depozitele de deșeuri și incinerarea în instalații care nu respectă cerințele actelor juridice privind protecția mediului și a altor acte juridice; 3) închiderea tuturor depozitelor de deșeuri care nu respectă cerințele de siguranță a mediului și a sănătății publice; 4) punerea în aplicare a măsurilor eficiente de monitorizare în timpul funcționării și după închiderea depozitelor de deșeuri; 5) tratarea deșeurilor în conformitate cu criteriile și valorile limită pentru acceptarea acestora la depozitele de deșeuri. 131. Tranziția la o economie circulară în cadrul căreia valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută cât mai mult timp posibil și generarea de deșeuri este redusă la minimum, reprezintă o contribuție esențială în dezvoltare a unei economii durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. 132. Identificarea măsurilor de prevenire în baza evaluării sistematice a tiparelor de generare a deșeurilor, prioritizarea celor mai relevante fluxuri de deșeuri în ceea ce privește potențialul de prevenire (de exemplu, risipa de alimente, deșeuri de construcție și demolări, mobilier) și implicarea părților interesate relevante (de exemplu, rezidenții, afaceri locale, organizații de economie socială) sunt prioritățile-cheie în contextul prevenirii generării deșeurilor. 133. Programul prevede atingerea obiectivelor generale și obiectivelor specifice ale dezvoltării sectorului de gestionare a deșeurilor, până în anul 2027, după cum urmează: Obiectivul general 1. Dezvoltarea în Republica Moldova a unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor, în vederea asigurării unui mediu sănătos și sigur pentru cetățeni Obiectivul general 1 include următoarele obiective specifice: Obiectivul specific 1.1. Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional în domeniul gestionării deșeurilor, în vederea integrării noilor principii pentru tranziția la o economie circulară Direcții de acțiuni: - elaborarea și aprobarea Regulamentului privind depozitele de deșeuri, prin prisma transpunerii Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri; - elaborarea și aprobarea Indicațiilor metodice privind clasificarea deșeurilor; - acordarea suportului normativ autorităților administrației publice locale în instituționalizarea operatorilor regionali de gestionare a deșeurilor; - modificarea cadrului normativ pentru consolidarea rolului autorităților administrației publice locale în administrarea serviciilor/sau monitorizarea calității serviciilor prestate de către operatorii specializați în colectarea deșeurilor; - actualizarea documentului normativ CP A.09.04-2014 „Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări”, conform Directivelor UE; - elaborarea și aprobarea Ghidurilor utilizatorilor pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, uleiurilor uzate și anvelopelor uzate; - elaborarea și aprobarea Regulamentului privind organizarea procedurii de autorizare a activităților de gestionare și de export/tranzit al deșeurilor; - elaborarea și aprobarea Ghidului Metodologic de elaborare a Programelor locale de gestionare a deșeurilor. Obiectivul specific 1.2. Ajustarea cadrului legal în domeniul gestionării deșeurilor în vederea stabilirii cerințelor pentru reutilizarea și alte utilizări a deșeurilor Direcții de acțiuni: - aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru deșeurile de cupru, fier și oțel, aluminiu, cioburile de sticlă și compost; - aprobarea Indicațiilor metodice cu privire la distincția între deșeuri și subproduse; - operarea modificărilor în Codul Urbanismului privind demolarea, stabilirea cerințelor minime de sortare a deșeurilor pentru șantierele de construcții și obiective pentru reciclarea deșeurilor din construcții și demolări (DCD). Obiectivul specific 1.3. Actualizarea cadrului legal pentru implementarea sistemului responsabilității extinse a producătorului (REP) Direcții de acțiuni: - evaluarea activității sistemelor colective și individuale de gestionare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice privind performanțele atinse și revizuirea țintelor pentru perioada 2025-2027 (recomandări de ajustare a legislației); - aprobarea Indicațiilor metodice privind controlul de mediu asupra activităților producătorilor și importatorilor de produse supuse REP, la operatorii instalației și/sau activității de gestionare, precum și a importului și/sau exportului deșeurilor de produse supuse REP. Obiectivul general 2. Reducerea cantității de deșeuri generate, creșterea cu până la 40-60 % a ratei de recuperare și reciclare a produselor supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorului și sporirea nivelului de conștientizare privind importanța gestionării deșeurilor până în anul 2027 Obiectivul general 2 include următoarele obiective specifice: Obiectivul specific 2.1. Prevenirea generării deșeurilor Direcții de acțiuni: - dezvoltarea instrumentelor online/aplicațiilor inteligente (vinde sau donează) pentru direcționarea donațiilor de lucruri/bunuri de uz personal în scopul refolosirii și redistribuirii acestora; - dezvoltarea și promovarea consumului colaborativ de bunuri și servicii de tip ”car sharing”1), biblioteca de jocuri și jucării”, serviciu de închiriat trotinete electrice, etc.; - promovarea și susținerea activităților economice orientate spre dezvoltarea Centrelor de reparare/recondiționare a bunurilor folosite în scopul refolosirii acestora (de tip „second hand shops”2) ), promovarea antreprenoriatului; - actualizarea Ghidului pentru implementarea acțiunilor de prevenire a generării deșeurilor din construcții și demolări, sortarea și colectarea DCD conform cerințelor industriei materialelor de construcții. Obiectivul specific 2.2. Reducerea cantității de deșeuri municipale reciclabile, eliminate la depozitele de deșeuri Direcții de acțiuni: - promovarea și implementarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile pe 3 fracții (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă), în toate localitățile urbane și în cele rurale unde este fezabil; - dezvoltarea sistemului de colectare la sursă a deșeurilor biodegradabile, provenite din grădini și spațiile verzi ale localităților; - dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor alimentare /de bucătărie, a produselor alimentare improprii consumului uman sau animal; - stabilirea locațiilor autorizate pentru amplasarea platformelor pentru colectarea și sortarea deșeurilor din construcții și demolări în municipii și centrele raionale; - asigurarea suportului metodologic pentru crearea punctelor de colectare separată a deșeurilor voluminoase, inclusiv a deșeurilor periculoase. Obiectivul specific 2.3. Îmbunătățirea capacităților de sortare, valorificare materială și energetică a deșeurilor Direcții de acțiuni: - dezvoltarea facilităților de sortare a deșeurilor reciclabile și compostare a deșeurilor biodegradabile; - susținerea prin politica de dezvoltare rurală a activităților de creare a capacităților pentru tratarea deșeurilor alimentare/bucătărie, a produselor alimentare improprii consumului uman sau animal, inclusiv a capacităților de fermentare a acestora; - construcția unității de prelucrare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman; - implementarea la domiciliu a activităților de compostare a deșeurilor biodegradabile, provenite din gospodării casnice; - implementarea acțiunilor de reutilizare și reciclare a DCD necontaminate în industria materialelor de construcții; - dezvoltarea capacităților de gestionare a DCD cu conținut de azbest, la nivel de fiecare regiune de management al deșeurilor; - dezvoltarea studiului de fezabilitate privind potențialul de recuperare a energiei din deșeurile combustibile, inclusiv și din deșeuri medicale. Obiectivul specific 2.4. Consolidarea aplicării REP în gestionarea produselor și deșeurilor acestora, identificarea măsurilor administrative și economice care ar stimula implementarea REP Direcții de acțiuni: - crearea mecanismelor de colaborare în aplicarea reglementării de stat (control vamal și de mediu) privind gestionarea fluxurilor de produse supuse REP și a cooperării interinstituționale pentru combaterea traficului ilicit a deșeurilor; - îmbunătățirea evidenței și raportării gestionării fluxurilor de deșeuri supuse REP în cadrul SIAMD; - întărirea capacităților de cooperare între autoritățile administrației publice locale și producători de produse supuse REP în scopul asigurării colectării separate a fluxurilor REP generate de consumătorii casnici; - analiza situațională pentru stabilirea sistemului depozit asupra prețului de vânzare la comercializarea către consumatorul final a ambalajelor pentru băuturi, în contextul noilor modificări care vor fi operate în Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și în Hotărârea Guvernului nr. 561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Obiectivul specific 2.5. Sporirea gradului de informare și sensibilizare a publicului privind prevenirea și gestionarea deșeurilor Direcții de acțiuni: - organizarea atelierelor cu genericul „Zero deșeuri”; - educarea și sensibilizarea publicului cu privire la sortarea deșeurilor și importanța acesteia. Sporirea atitudinii favorabilă față de utilizarea produselor recuperate din deșeuri; - sensibilizarea opiniei publicului privind colectarea selectivă a deșeurilor de produse supuse REP, menite să informeze despre consecințele negative și beneficiile activităților realizate. Obiectivul general 3. Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor necesare pentru gestionarea deșeurilor în cadrul unui sistem integrat, având ca scop prevenirea poluării mediului, reducerea cantităților de deșeuri depozitate și creșterea ratei de reciclare Obiectivul general 3 include următoarele obiective specifice: Obiectivul specific 3.1. Îmbunătățirea și extinderea sistemului de colectare și transfer al deșeurilor. Direcții de acțiuni: - revizuirea tarifelor pentru gestionarea deșeurilor municipale, conform prevederilor Metodologiei privind calcularea tarifelor la unele servicii de gestionare a deșeurilor municipale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 881/2022 (cu introducerea tarifelor diferențiate drept stimulente pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile); - creșterea numărului de localități rurale și urbane cu acces la servicii de colectare a deșeurilor municipale; - organizarea punctelor de colectare a deșeurilor voluminoase și a altor tipuri de deșeuri specifice în cadrul municipiilor și centrelor raionale; - ecologizarea localităților prin lichidarea gunoiștilor neautorizate. Obiectivul specific 3.2. Implementarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind realizarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova” – în sumă de 25 milioane de euro până în anul 2029. Direcții de acțiuni: - crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD nr. 5 (raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni), conform proiectului-pilot finanțat de BERD; - crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD nr. 1 (raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia și parțial UTA Găgăuzia) și RMD nr. 8 (Edineț, Briceni, Ocnița și Dondușeni); - închiderea/conservarea etapizată a gunoiștilor neautorizate existente în RMD 1, RMD 5, RMD 8. Obiectivul specific 3.3. Pregătirea platformei pentru dezvoltarea capacităților de gestionare integrată a deșeurilor municipale în cinci regiuni de management al deșeurilor (RMD2, RMD3, RMD, 4, RMD 6 și RMD 7), până în anul 2027 Direcții de acțiuni: - elaborarea studiilor de fezabilitate în RMD 4 (mun. Chișinău, Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi), RMD 6 (Șoldănești, Rezina, Telenești, Orhei) și RMD 7 (mun. Bălți, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Florești, Fălești, Sîngerei, Soroca); - elaborarea studiilor de fezabilitate în RMD 2 (Leova, Cimișlia și Basarabeasca) și RMD 3 (Căușeni, Ștefan Vodă); - crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD 4 (mun. Chișinău, Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi), RMD 6 (Șoldănești, Rezina, Telenești, Orhei) și RMD 7 (mun. Bălți, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Florești, Fălești, Sîngerei, Soroca); - crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD 2 (Leova, Cimișlia și Basarabeasca) și RMD 3 (Căușeni, Ștefan Vodă). Obiectivul specific 3.4. Dezvoltarea capacităților de tratare a deșeurilor periculoase Direcții de acțiuni: - investiții pentru construcția centrului de gestionare a deșeurilor; - acreditarea laboratoarelor naționale de referințe pentru analiza conținutului de substanțe chimice periculoase, inclusiv și BPC/POP în produse și deșeuri; - organizarea, supravegherea și eliminarea inofensivă a deșeurilor de medicamente citotoxice și citostatice, inclusiv și a medicamentelor cu termen de valabilitate expirat și cu deficiențe de calitate; - dotarea instituțiilor medico-sanitare cu instalații de decontaminare/tratare a deșeurilor medicale. 134. Direcțiile prioritare/măsurile privind gestionarea fiecărui tip de deșeuri și atingerea obiectivelor generale sunt: 1) pentru deșeurile municipale: a) îmbunătățirea cadrului normativ și instituțional în domeniul gestionării deșeurilor municipale, prin crearea asociațiilor autorităților administrației publice locale la nivel regional/operatorilor regionali; b) promovarea și implementarea sistemelor de colectare selectivă în toate localitățile urbane și în cele rurale unde este fezabil, atât în sectorul casnic, cât și în cel de producție, precum și a facilităților de sortare, compostare și reciclare; c) îmbunătățirea sistemului de transportare a deșeurilor și dezvoltarea stațiilor de transfer (3-6 stații per regiune); d) dezvoltarea capacităților de eliminare a deșeurilor municipale (construcția a 8 depozite de deșeuri regionale și a 2 stații pentru tratarea mecanico-biologică); e) colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare sau, după caz, tratarea corespunzătoare a deșeurilor voluminoase; f) utilizarea în scopuri energetice a deșeurilor și aplicarea conceptului waste-to- energy; 2) pentru deșeuri biodegradabile (deșeuri vegetale colectate din parcuri, grădini, deșeuri alimentare/bucătărie etc.): a) reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale cu 15% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate, prin dezvoltarea sistemului de colectare a deșeurilor biodegradabile la sursă pentru rezidenți și alte entități; b) implementarea colectării selective a deșeurilor alimentare/bucătărie și dezvoltarea capacităților pentru tratarea separată a deșeurilor alimentare/ bucătărie; c) încurajarea valorificării prin procedee aerobe și anaerobe și construirea capacităților de compostare și fermentare a deșeurilor, cel puțin câte una per raion; d) încurajarea producerii biogazului și utilizarea acestuia în scopul generării energiei electrice și termice; 3) pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje: a) implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor de ambalaje și de creștere a gradului de reutilizare a ambalajelor cu 20 % față de anul 2020; b) organizarea și operaționalizarea sistemelor colective în scopul onorării responsabilităților acestora pentru colectarea separată a deșeurilor de ambalaje din fluxul de deșeuri municipale; c) dezvoltarea schemelor de valorificare materială, conform Hotărârii Guvernului nr. 561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conținut în deșeurile de ambalaje: - 45% din greutate pentru sticlă; - 50% din greutate pentru hârtie/carton; - 40% din greutate pentru metal; - 10% din greutate pentru lemn; - 20% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic; 4) pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice: a) asigurarea colectării și valorificării deșeurilor de echipamente electrice și electronice scoase din uz, prin intermediul producătorilor individuali și al sistemelor colective, conform Hotărârii Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice; b) creșterea ratei de colectare separată a DEEE de la 35% în 2025 până la 45 % în anul 2027; c) îmbunătățirea eficienței controlului de mediu la operatorii de gestionare a DEEE, precum și la importatori și/au exportatori de echipamente electrice și electronice; d) sensibilizarea opiniei publice cu privire la aspectele ce țin de colectarea selectivă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și beneficiile acestora; 5) pentru deșeuri de baterii și acumulatori: a) asigurarea colectării și valorificării bateriilor și acumulatorilor uzate de la utilizatori/populație prin intermediului producătorilor individuali și a sistemelor colective, conform Hotărârii Guvernului nr. 586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, pentru realizarea țintelor minime de colectare de 25% până în 2023 și 45% până în 2025 și de 45-65% pentru valorificarea diferitor tipuri de BA; b) stabilirea sistemului depozit asupra prețului de vânzare de către distribuitorii de BA auto la comercializarea către consumatorul final în scopul stimulării predării unei baterii sau unui acumulator auto uzat la achiziționarea unuia nou; 6) pentru vehicule scoase din uz: a) dezvoltarea cadrului legal secundar de reglementare a REP privind plasarea pe piață a vehiculelor și stabilirea țintelor de colectarea și reciclare sau valorificare materială a VSU; b) elaborarea procedurilor de prevenire, identificare și control al importurilor de vehicule scoase din uz; c) asigurarea posibilității ca ultimul deținător al vehiculului să îl poată preda gratuit unei unități de colectare/valorificare, elaborarea mecanismului de eliberare a certificatelor de dezasamblare a VSU; d) extinderea reutilizării și reciclării materialelor din vehiculele uzate, precum și a valorificării energetice a acelora care nu pot fi valorificate material; 7) pentru uleiurilor uzate: a) dezvoltarea cadrului legal secundar de reglementare a REP privind plasarea pe piață a uleiurilor, stabilirea țintelor de colectarea și reciclare sau valorificare a uleiurilor uzate de la utilizatori; b) îmbunătățirea sistemului de gestionare a uleiurilor uzate prin introducerea mecanismelor economice și administrative, a căror aplicare ar asigura colectarea și gestionarea eficientă a uleiurilor uzate (taxe pe poluarea mediului cu uleiuri uzate, a unei garanții obligatorii la plasarea pe piață a uleiurilor); c) îmbunătățirea eficienței controlului de mediu la întreprinderile implicate în gestionare, precum și importul și/sau exportul de uleiuri uzate; d) organizarea campaniei anuale de sensibilizare a publicului pentru grupuri-țintă separate (proprietari și utilizatori de vehicule, întreprinderi de reparații și întreținere tehnică a vehiculelor), menite să informeze despre consecințele negative ale utilizării ilegale a uleiurilor uzate pentru mediu și sănătate publică și asupra posibilității de gestionare adecvată a uleiurilor uzate; 8) pentru deșeuri periculoase: a) asigurarea colectării deșeurilor periculoase separat de cele non-periculoase; b) crearea condițiilor pentru colectarea separată, tratarea (inclusiv pregătirea pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor periculoase; c) promovarea valorificării termoenergetice a unor fluxuri de deșeuri periculoase în cuptoarele de ciment, dacă este posibil, cu excepția celor rezultate din activitatea medicală și a anvelopelor uzate; 9) pentru anvelope uzate: a) asigurarea unei rețele de colectare a anvelopelor uzate prin intermediul centrelor de deservire tehnică a automobilelor, centrelor comerciale, parcărilor etc.; b) creșterea gradului de valorificare materială și energetică a anvelopelor uzate prin reciclare sau prelucrare termică; 10) pentru deșeuri de echipamente și uleiuri cu conținut de BPC: a) actualizarea anuală a inventarului național de deșeuri cu BPC conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 81/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind bifenilii policlorurați; b) acreditarea laboratoarelor naționale de referințe pentru analiza conținutului de BPC în produse și deșeuri; c) depozitarea în condiții de siguranță a deșeurilor cu conținut de BPC de către deținători; d) eliminarea stocurilor existente a echipamentelor și a uleiurilor cu conținut de BPC în cele mai bune condiții tehnice și economice și în cea mai restrânsă perioadă posibilă; 11) pentru deșeuri din construcție și demolări: a) dezvoltarea măsurilor economice care promovează reciclarea și recuperarea deșeurilor din construcții și demolări, stabilirea taxelor pentru DCD eliminate în depozitele de deșeuri; b) implementarea acțiunilor de prevenire a generării deșeurilor din construcții și demolări, stabilirea cerințelor minime de sortare a deșeurilor pentru șantierele mari de construcții și obiective pentru reciclarea deșeurilor din construcții și demolări; c) încurajarea procesării deșeurilor de construcții și demolări pentru reciclare, susținerea reutilizării și reciclării DCD necontaminate; d) tratarea DCD contaminate în scopul evitării contaminării cu BPC a deșeurilor din construcții și demolări și gestionarea deșeurilor de azbest în condiții sigure pentru rezidenții din apropierea șantierului; e) eliminarea stocurilor existente a DCD contaminate în cele mai bune condiții tehnice și economice și în cea mai restrânsă perioadă posibilă; 12) pentru nămol (nămol fecal și nămol industrial) a) tratarea și gestionarea nămolului rezultat de la procesele de epurare/preepurare a apelor uzate în conformitate cu prevederile pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950/2013; b) îmbunătățirea evidenței și asigurarea raportării datelor și informațiilor despre deșeuri lichide sau nămoloase, conform Instrucțiunii cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 501/2018; c) elaborarea ghidului privind caracteristica proceselor de producere a nămolurilor, criteriile, compoziția, clasificarea și opțiunile de gestionare; d) încurajarea producerii biogazului și utilizarea acestuia în scopul generării energiei electrice și termice. Capitolul IV ACȚIUNILE NECESARE A FI ÎNTREPRINSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR Secțiunea 1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor municipale, inclusiv a celor periculoase 135. Ministerul Mediului urmează să întreprindă acțiuni comune în vederea dezvoltării sistemelor integrate de management al deșeurilor municipale în cele 8 regiuni de management al deșeurilor, pornind de la criteriile de bază pentru planificarea regională, precum așezarea geografică, dezvoltarea economică, existența drumurilor de acces, condițiile pedologice și hidrogeologice, numărul populației etc. 136. Redimensionarea regiunilor de management al deșeurilor se realizează în cazul în care studiile de fezabilitate demonstrează eficiența cost- beneficiu și de mediu al noilor regiuni conturate, cu respectarea prevederilor pct. 135 și în baza următorilor indicatori- cheie: 1) numărul populației asigurate cu servicii echitabile de gestionare a deșeurilor; 2) cantitatea de deșeuri colectată; 3) cantitatea de deșeuri valorificată și eliminată (ponderea deșeurilor reciclate din totalul deșeurilor generate), conform cerințelor de mediu. 137. Promovarea abordării regionale în planificarea gestionării deșeurilor este esențială atât pentru atragerea investițiilor necesare, cât și pentru asigurarea recuperării costurilor mari alocate pentru implementarea prezentului Program. Concomitent, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor, în special a sistemelor de colectare și sortare a acestora, contribuie la implementarea principiului economiei circulare. 138. Planificarea gestionării deșeurilor este realizată pornind de la situația actuală, având la bază concluziile studiilor de fezabilitate care constituie rezultatul final al planificării și cuprinde măsurile care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor și țintelor stabilite, determinării responsabililor și a termenelor de realizare. 139. Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a oferit sprijin pentru îmbunătățirea planificării și programării regionale sectoriale în domeniul gestionării deșeurilor pentru Regiunile de Dezvoltare Sud, Centru și Nord, elaborând trei studii de fezabilitate în RMD: 1) RMD nr. 1 – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia, precum și autoritățile administrației publice locale ale UTA Găgăuzia (Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat); 2) RMD nr. 5 – Ungheni, Călărași și Nisporeni; 3) RMD nr. 8 – Edineț, Briceni, Ocnița și Dondușeni. Pe parcursul anilor 2022 și 2023 au fost elaborate și aprobate Studiile de decalaj (actualizarea studiilor de fezabilitate menționate mai sus) în RMD nr. 5, RMD nr. 8 și RMD nr. 1. În RMD nr. 5 a fost creat Operatorul Regional pentru gestionarea sistemului de management integrat al deșeurilor de către autoritățile administrației publice locale cheie: (primăriile Ungheni, Nisporeni și Călărași). 140. Finalizarea studiilor de prefezabilitate privind construcția stațiilor de transfer și a depozitelor regionale în două subregiuni ale RMD nr. 2 – Leova, Cimișlia, Basarabeasca; RMD nr. 3 – Căușeni, Ștefan Vodă) a fost finanțată de către Agenția Cehă pentru Dezvoltare. 141. Totodată, în anul 2023, Ministerul Mediului a solicitat suport tehnic din partea donatorilor pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru aceste regiuni. Asistența tehnică pentru actualizarea studiilor de fezabilitate va amplifica procesul de pregătire a platformei pentru extinderea investiției în regiunile date, si poate fi acceptată, având la bază locațiile selectate prin deciziile consiliilor locale pentru construcția infrastructurii de gestionare a deșeurilor. În conformitate cu recomandările și soluțiile elaborate în cadrul studiilor de fezabilitate, dacă se va considera necesar, se va recurge la redimensionarea RMD nr. 2 și RMD nr. 3 pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de management integrat al deșeurilor în aceste regiuni, fie prin comasare cu alte RMD-uri, fie comasarea RMD nr. 2 și RMD nr. 3 într-o regiune separată, fie arondarea către o altă regiune. 142. Banca Europeană pentru Investiții, prin intermediul Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru parteneriatul estic (EPTATF), a finanțat alte trei studii de fezabilitate, care au fost inițiate, dar nu sunt finalizate deoarece nu au fost selectate locațiile pentru amplasarea obiectelor (depozit sau stație de transfer), după cum urmează: 1) RMD nr. 4 – Mun. Chișinău, Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi; 2) RMD nr. 6 – Șoldănești, Rezina, Telenești, Orhei; 3) RMD nr. 7 – mun. Bălți, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Florești, Fălești, Sîngerei, Soroca). În acest sens, pentru dezvoltarea infrastructurii de management al deșeurilor, BEI va relansa procedura de contractare a consultantului pentru finalizarea studiilor de fezabilitate pentru RMD nr. 4, RMD nr. 6 și RMD nr. 7 de îndată ce locațiile pentru stațiile de transfer, instalații de tratare și depozite regionale vor fi selectare si puse la dispoziția proiectului. BEI acorda în prezent sprijin Ministerului Mediu prin intermediul unei asistente tehnice, care realizează evaluarea situației actuale a gestionarii deșeurilor in cele trei regiuni, fezabilitatea zonării, sprijin pentru identificarea amplasamentelor. Concluziile studiului realizat de către asistenta tehnica BEI ar putea conduce la redimensionarea RMD nr. 4, RMD nr. 6 și RMD nr. 7 (prin comasare, divizare sau arondare către o altă regiune), pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de management integrat al deșeurilor în aceste regiuni. În acest context, autoritățile administrației publice locale din aceste RMD vor fi antrenate în conlucrarea cu experții pentru furnizarea datelor și informațiilor necesare parcursul anilor 2023-2024. Finalizarea studiilor de fezabilitate pentru RMD nr. 4, RMD nr. 6 și RMD nr. 7 este prevăzută pentru anii 2024-2025, iar activitățile de inițiere a proiectării și construcției infrastructurii pentru anii 2025-2027. 143. Principalele investiții sunt preconizate pentru procurarea echipamentelor pentru colectarea deșeurilor (în cele mai multe cazuri pentru colectarea deșeurilor reciclabile), unități de compostare individuală, stații de transfer, instalații de tratare – instalații de compostare, instalații de sortare, instalații de tratare mecanico-biologică și construcția depozitelor regionale, cu respectarea cerințelor de mediu. 144. Echipamentele și instalațiile procurate pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor corespund cerințelor celor mai bune tehnici și practici disponibile și contribuie la promovarea unei economii circulare. 145. În tabelul 17 sunt trecute investițiile aferente sistemelor de management integrat al deșeurilor pentru RMD nr. 1, RMD nr. 5 și RMD nr. 8, conform acordurilor semnate cu donatorii externi, reflectate în pct. 112 subpct. 4). Tabelul 17 Infrastructura regională de gestionare a deșeurilor, planificată conform studiilor de fezabilitate realizate pentru trei regiuni de management al deșeurilor Regiunea de management al deșeurilor Planificarea infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor Regiunea 1 – Cahul, Cantemir, Taraclia, Ceadîr-Lunga, Comrat și Vulcănești Construcția unui depozit regional în or. Cahul, care include: o stație de sortare și o instalație de compostare, 3 stații de transfer la Cania, Taraclia și Comrat, 9 unități de transport cu capacitatea de 16 m3, 13 unități de transport cu capacitatea de 10 m3, 16 unități de transport cu capacitatea de 6 m3, 4 automobile pentru supraveghetori. Regiunea 5 – Ungheni, Nisporeni, Călărași Construcția unui depozit regional (Florițoaia Veche), care include: o stație de compostare și o stație de sortare, o stație de transfer (la Nișcani) pentru raionul Călărași, o stație de transfer la Nisporeni, 7 unități de transport cu capacitatea de 16 m3, 12 unități de transport cu capacitatea de 10 m3, 3 automobile pentru supraveghetori Regiunea 8 – Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni Construcția unui depozit regional în or. Dondușeni, care include: o stație de compostare și o stație de sortare, o stație de transfer la Edineț, o stație de transfer la Briceni, 7 unități de transport cu capacitatea de 16 m3, 12 unități de transport cu capacitatea de 10 m3, 4 automobile pentru supraveghetori 146. Investițiile aferente sistemelor de management integrat al deșeurilor în RMD nr. 2, 3, 4, 6 și 7 se vor stabili în baza studiilor de fezabilitate finale. Secțiunea a 2-a Oferirea serviciilor profesionale de colectare și eliminare a deșeurilor (Obiectivul general 2/Obiectivul specific 2.2. Reducerea cantității de deșeuri municipale reciclabile, eliminate la depozitatele de deșeuri) 147. Prin intermediul prezentului Program, Guvernul își propune să faciliteze dezvoltarea serviciilor profesionale de colectare și eliminare a deșeurilor cu acoperire completă în zonele urbane, acoperire substanțială (sau completă) în zonele rurale și aplicare a practicilor de protecție a mediului la locul de eliminare a deșeurilor. 148. Toată populația țării, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, urmează să fie conectată la serviciul de salubrizare, inclusiv prin extinderea serviciilor de colectare a deșeurilor din zonele urbane în zonele rurale, astfel: 1) pe termen scurt, în perioada anilor 2023-2025 – acoperirea cu servicii de colectare în mărime de 100% în zonele urbane și 75% în zonele rurale; 2) pe termen mediu, în perioada anilor 2025-2027 – acoperirea cu servicii de colectare în mărime de 100% în zonele urbane și rurale. 149. Colectarea separată a deșeurilor reciclabile în 3 fracții (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă) va contribui la creșterea gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor. 150. În procesul de dezvoltare a studiilor de fezabilitate s-a propus colectarea separată să fie efectuată în trei containere de plastic cu capacitate de 1,1 m3 – pentru hârtie și carton, pentru materiale plastice și metale și pentru sticlă, având culori distincte. 151. În localități urbane, casele individuale sunt deservite prin metoda de colectare a deșeurilor „din poartă în poartă” (pubelă din plastic de 120 l), în timp ce restul localităților sunt deservite prin „sistemul de aducere” a deșeurilor la punctele de colectare. 152. Implementarea sistemului de colectare „din poartă în poartă” în zonele rurale se consideră drept metodă „prietenoasă clientului”, dar va fi promovată în funcție de existența căilor de acces. Preluarea deșeurilor din containere se va realiza cu vehicule de colectare cu încărcare din spate cu o capacitate 16 m3 sau 10 m3. 153. Implementarea sistemul de colectare separată „din poartă în poartă” a deșeurilor biodegradabile, în mediul urban și aplicarea suplimentară a schemei „plătește pentru cât arunci” urmărește scopul încurajării compostării individuale în gospodăriile din mediul rural. 154. Pentru a preveni abandonul deșeurilor urmează a fi create puncte de colectare gratuită a deșeurilor voluminoase, vegetale și din construcții, concomitent fiind introduse sancțiuni complementare. În cazul săvârșirii faptei de abandonare a deșeurilor, sancțiunea constă în obligarea contravenientului să ridice deșeurile abandonate, să curețe terenul și să elimine deșeurile prin intermediul serviciilor specializate autorizate, suportând toate costurile pentru aceste activități. 155. Economia circulară propune un nou mod de a proiecta, a realiza și a utiliza produse sustenabile în limitele planetare sigure. Într-un sistem liniar, cel pe care îl susținem în continuare evitând schimbările, resursele sunt luate din pământ, folosite pentru fabricarea produselor și curând aruncate ca deșeuri toxice pentru mediu. Secțiunea a 3-a Reducerea cantității de deșeuri generate, creșterea cu până la 40-60 % a ratei de recuperare și reciclare a produselor supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorului și sporirea nivelului de conștientizare privind importanța gestionării deșeurilor până în anul 2027 (Obiectivul general 2) 156. Separarea și reciclarea deșeurilor, recuperarea materialelor reciclabile din g o s p o d ă r i i , r e c u p e r a r e a m a t e r i a l e l o r r e c i c l a b i l e d i n s e c t o r u l comercial/instituțional/industrial reprezintă o prioritate pentru Ministerul Mediului în vederea facilitării promovării economiei circulare, dar și de dezvoltare a infrastructurii de reciclare a deșeurilor. 157. Cea mai optimală soluție pentru colectarea deșeurilor municipale în cantitate de până la 150000 tone/an (400 t/zi) sunt stațiile de transfer simple (fără compactare) cu containere deschise. Stațiile de transfer simple sunt utilizate atunci când distanțele nu sunt mari (până la 50 km). În cazul distanțelor mai mari de 50 km, costurile operaționale ale stațiilor de transfer fără compactare devin mai mari decât cele ale stațiilor de transfer cu compactare. 158. Stațiile de transfer cu compactare asigură creșterea densității deșeurilor, care urmează să fie transportate într-o singură cursă. Astfel de stații de transfer sunt dotate cu o rampă cu punct de descărcare, buncăr de recepție (de aproximativ 45 m3), dispozitiv de compactare, containere transportabile mari (între 27 m3 și 32 m3), sistem de balustradă pentru schimbarea containerelor și vehicule pentru transportare la distanțe lungi. 159. Dezvoltarea stațiilor de transfer și eliminarea deșeurilor: 1) pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025 – construirea unei stații de transfer în fiecare regiune, în conformitate cu soluțiile propuse în Studiile de fezabilitate; 2) reducerea gunoiștilor neautorizate până la 1-3 unități pe raion; 3) inițierea lucrărilor de închidere a gunoiștilor neautorizate existente odată cu finalizarea lucrărilor de construcție a depozitului regional de deșeuri. 160. Conform estimărilor preliminare, cantitatea totală de materiale colectate separat per regiune va fi diferită, în funcție de numărul populației deservite, respectiv se presupune a fi create a câte 1-2 instalații de sortare a deșeurilor pentru regiunile mai mici (RMD nr. 2-3, RMD nr. 5, RMD nr. 8 și RMD nr. 6) și între 3-4 în cazul regiunilor mari (RMD nr. 1, RMD nr. 4 și RMD nr. 7). 161. Opțiunea tehnică preferabilă pentru sortarea deșeurilor municipale este cea a deșeurilor colectate separat prin utilizarea sistemului „de aducere”, organizat în 3 containere de 1,1 m3; unul pentru hârtie și carton, unul pentru materiale plastice și metal și unul pentru sticlă. Linia de sortare este formată dintr-o stație de sortare manuală, presă de balotat orizontală, linii de alimentare necesare și benzi transportoare. 162. O altă opțiune prevede sortarea deșeurilor reziduale colectate mixt, transportate la instalația de sortare în scopul extragerii fracțiilor reciclabile. Separarea materialelor reciclabile după trecerea prin ciurul rotativ include separarea magnetică a materialelor feroase, separarea manuală a hârtiei, a cartonului, a materialelor plastice și a sticlei într-o cabină de sortare. Deșeurile reziduale sunt transportate pentru a fi eliminate la depozitul de deșeuri. Procesarea ulterioară, de obicei, include balotarea hârtiei, a cutiilor de oțel și a buteliilor de plastic, aplatizarea sau compactarea cutiilor de aluminiu, granularea sau perforarea buteliilor de plastic și zdrobirea buteliilor de sticlă. 163. În funcție de cantitățile potențiale generate per regiune se va opta în favoarea colectării separate la sursă sau colectarea mixtă a deșeurilor reziduale. Costurile de sortare, în cazul colectării separate la sursă, sunt compensate de veniturile din vânzarea deșeurilor reciclabile. Atingerea celei mai înalte rate de recuperare (>20%) este posibilă în cazul selectării combustibililor derivați din deșeuri de construcții și demolări (CDD). 164. Scopul opțiunilor de pre-tratare, inclusiv al sotării deșeurilor constă în eliminarea unei părți (de până la 10%) a materialelor reciclabile reziduale din fluxurile de deșeuri mixte. Apoi sunt utilizate etapele de tratare mecanică, biologică sau termică pentru a descompune deșeurile rămase din construcții și demolări pentru a fi utilizate în producerea energiei și a altor produse stabilizate, care pot fi utilizate pentru a îmbunătăți anumite soluri de calitate proastă, pentru a restabili mine și cariere sau pentru a restabili stratul de acoperire a depozitului de deșeuri. 165. Adoptarea noilor principii pentru tranziția către o economie circulară în sectoarele prioritare precum industria materialelor plastice, industria materialelor de construcții și demolări și a deșeurilor biodegradabile, promovarea agriculturii organice și promovarea utilizării deșeurilor în scopuri energetice devine o prioritate pentru Guvern, astfel, prin aprobarea de programe naționale de promovare a economiei circulare va fi susținută atât reciclarea deșeurilor, cât și stimulată eficiența utilizării resurselor și a energiei. 166. Particularitățile economiei circulare în raport cu economia liniară sunt evidente: întoarcerea resurselor pentru utilizarea productivă, reducerea volumului de deșeuri și diminuarea dependenței de aprovizionări nesigure, ce constituie o hartă directă către îmbunătățirea competitivității, a sustenabilității, a inovării și a creării a unor noi locuri de muncă. Astfel, am putea face față provocărilor actuale și viitoare reprezentate de presiunea exercitată asupra resurselor la nivel mondial și de insecuritatea în creștere a aprovizionării. 167. În vederea reducerii poluării mediului cu deșeuri din materiale plastice, Ministerul Mediului a promovat mai multe reglementări în legislația din domeniul gestionării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, în special prin stabilirea obiectivelor de valorificare și reciclare a deșeurilor de ambalaje. 168. În acest sens, a fost instituită obligația pentru toți operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate de a asigura, începând cu anul 2023, reciclarea a cel puțin 15% din totalul ambalajelor utilizate, procentaj ce trebuie să crească până la 35% în anul 2027. Concomitent, urmează a fi atins obiectivul de valorificare a cel puțin 17 % din greutatea deșeurilor de ambalaje în anul 2023 și, respectiv, 37% până în 2027. 169. Începând cu 1 ianuarie 2021 este interzisă utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, a farfuriilor, a paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă și a bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Această contribuie la evitarea generării deșeurilor din plastic și în mare măsură la reducerea consumului de plastic asociat cu evenimentele culturale în aer liber, în cadrul cărora se consumă o cantitate mare de produse din plastic de unică folosință. 170. Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. Din cauza impactului ridicat asupra consumului de resurse în generarea acestor produse, precum și a amprentei de carbon a acestora, banca de alimente reprezintă o soluție în acest sens. 171. Separarea biodeșeurilor în gospodării este vitală pentru creșterea semnificativă a nivelului de reciclare și promovare a compostării la sursă. 172. Reducerea risipei alimentare prin recuperarea surplusului sigur de alimente de la producători, supermarketuri, restaurante și alte companii private și redistribuirea gratuită în comunitate, spre ONG-uri, asociații caritabile, care ajută persoanele aflate în dificultate sau alți beneficiari. 173. Analiza sectorului construcțiilor din Republica Moldova, denotă faptul că acesta este încă foarte linear, impunându-se o sarcină importantă atât pentru autorități, cât și pentru industria construcțiilor, de a face tranziția către un sector de tip zero deșeuri în următorii ani, utilizând o serie de oportunități semnificative pentru a stimula tranziția către o economie circulară. Un sistem de colectare a deșeurilor din construcții, demolări și excavații, racordat la necesitățile și posibilitățile industriei materialelor de construcții, va fi funcțional în reciclarea deșeurilor din construcții, demolări și excavații odată cu asigurarea unei colaborări participative a tuturor agenților economici din domeniul construcțiilor, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor generale în promovarea economiei circulare. Fără investiții necesare pentru punerea în aplicare a acestor intervenții, este imposibil să se facă pașii următori spre un sistem de gestionare a materialelor circulare. 174. În acest sens este necesară elaborarea recomandărilor tehnice privind predemolarea, în scopul de a stimula reciclarea de înaltă calitate, precum și dezvoltarea de protocoale voluntare de reciclare pentru îmbunătățirea calității și consolidarea încrederii în materialele de construcții reciclate. Concomitent, se propun: 1) pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025 - asigurarea recuperării a 20% din resursele valoroase și gestionarea adecvată a deșeurilor din construcții și demolări prin reciclare și/sau eliminare în condiții de siguranță; 2) pe termen mediu, perioada anilor 2025 - 2027 – tratarea a 35% din deșeurile din construcții și demolări în mod corespunzător pentru reciclare și/sau eliminare în condiții de siguranță. 175. Cu toate acestea, chiar dacă există bază legislativă privind deșeurile, aceasta trebuie să fie implementată și respectată cu sprijinul autorităților, al întreprinderilor, al părților interesate și al cetățenilor. În ultimul rând, sancțiunile trebuie aplicate efectiv de către autorități, pentru a putea atinge efectul scontat, de multe ori fiind necesară înăsprirea sancțiunilor pentru nerespectarea măsurilor privind reciclarea deșeurilor. 176. După implementarea primei etape 2023-2025, măsurile prevăzute în acest Program pentru perioada 2025 -2027 vor fi revăzute, în funcție de indicatorii de performanță, fiind stabilite ținte noi pentru dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor. Secțiunea a 4-a Implementarea responsabilității extinse a producătorului 177. Introducerea unui sistem nou de management al deșeurilor prin implementarea principiului responsabilității extinse a producătorului face parte dintr-un pachet complex de reglementări noi în domeniul protecției mediului. În acest scop, Legea nr. 209/2016 privind deșeurile prevede că producătorii/distribuitorii vizați înființează sisteme individuale sau colective de colectare și returnare a acestor deșeuri de produse prin intermediul centrelor comerciale și a punctelor de colectare a deșeurilor municipale. Rezultatele scontate ale implementării principiului răspunderii extinse vor fi includerea externalizărilor de mediu în procesul de producere, facilitarea reciclării prin perfecționarea design-ului produsului și dezvoltarea industriei de reciclare. 178. SIAMD servește drept instrument pentru acumularea informației privind produsele puse pe piață și deșeurile generate, în baza rapoartelor agenților economici participanți la procesul de gestionare a deșeurilor. În scopul evaluării performanțelor atinse în colectarea, tratarea, valorificarea sau eliminarea produselor ce au devenit deșeuri, autoritatea de reglementare menține și actualizează Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor REP. 179. Funcționarea eficientă a schemei de responsabilitate extinsă a producătorului va permite dezvoltarea, colectarea și recuperarea resurselor la nivel de regiune, astfel încât pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025, să fie asigurată: 1) reciclarea a 15% din deșeurile de ambalaje generate în zonele rurale și 25% din deșeurile de ambalaje generate în zonele urbane; 2) asigurarea unui nivel de colectare separată de minimum de 25 % pentru DEEE; 3) asigurarea unui nivel de colectare separată de minimum 45% a deșeurilor de BA; 4) îmbunătățirea sistemului de raportare a datelor privind implementarea REP pentru fluxurile de deșeuri, precum ambalajele, DEEE, BA, uleiuri uzate, vehicule scoase din uz. 180. Totodată, pentru a asigura în continuare o creștere constantă în implementarea REP pe termen mediu, pentru perioada 2025-2027 se propun următoarele obiective: 1) reciclarea a 25% din deșeurile de ambalaje generate în zonele rurale și 35% din deșeurile de ambalaje generate în zonele urbane; 2) asigurarea unui nivel de colectare separată de minimum de 35 % pentru DEEE; 3) asigurarea unui nivel de colectare separată de 25% până în 2023 și a 45% până în 2025 a deșeurilor de BA; 4) asigurarea unui nivel de reciclare și valorificare a 65% din greutatea medie a BA cu plumb acid, a 75% din greutatea medie a BA cu nichel-cadmiu, reciclarea și valorificare a 50% din greutatea medie a celorlalte DBA; 5) îmbunătățirea funcționării schemei de responsabilitate extinsă a producătorului prin asigurarea unui nivel de colectare separată și tratarea de minimum 25% a uleiurilor uzate; 6) îmbunătățirea funcționării schemei de responsabilitate extinsă a producătorului prin asigurarea unui nivel de colectare și dezasamblarea de minimum 25% din vehiculele scoase din uz. Secțiunea a 5-a Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor necesare pentru gestionarea deșeurilor în cadrul unui sistem integrat (Obiectivul general 3) 181. Dezvoltarea infrastructurii regionale de eliminare a deșeurilor municipale (depozit ecologic cu căptușeală impermeabilă și sistem pentru colectarea levigatului, sistem pentru recuperarea biogazului și operațiuni de depozitare cu acoperirea zilnică a deșeurilor), astfel încât: 1) pe termen scurt, în perioada anilor 2023-2025 se va iniția construcția a câte un depozit de deșeuri pentru 3 regiuni de gestionare a deșeurilor împreună cu închiderea/reabilitarea treptată a gropilor de gunoi existente în RMD1, RMD5 și RMD8; 2) pe termen mediu, în perioada anilor 2025-2027 se va iniția construcția a câte un depozit de deșeuri pentru regiunile de gestionare a deșeurilor RMD2, RMD3, RMD4, RMD6 și RMD7 împreună cu închiderea/reabilitarea treptată a gropilor de gunoi existente. 182. Totodată, pentru a asigura în continuare o dinamică pozitivă în reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare este necesară: 1) dezvoltarea infrastructurii de colectare separată atractivă pentru cetățeni pentru a interzice depozitarea deșeurilor de fluxuri de deșeuri sortate; 2) creșterea colectării separate a deșeurilor biologice, reducând astfel cantitatea de depozite de deșeuri biodegradabile municipale cu 15% până în 2027; 3) promovarea reciclării deșeurilor, dezvoltarea capacităților de recuperare a materialelor, crearea pieței de materiale secundare, promovarea economiei circulare; 4) măsuri pentru a încuraja agenții economici să introducă pe piață reciclarea producției de ambalaje; 5) promovarea prevenirii deșeurilor, activităților de reutilizare; 6) organizarea campaniilor de sensibilizare a cetățenilor; 7) implementarea proiectelor-pilot pentru a demonstra cele mai eficiente măsuri de gestionare a deșeurilor organice, cum ar fi compostarea la domiciliu; 8) organizarea punctelor de colectare separată a deșeurile periculoase de la consumătorii casnici etc; 9) promovarea utilizării deșeurilor în scopuri energetice. 183. Promovarea colectării separate, pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor voluminoase, contribuind la reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare, după cum urmează: 1) pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025 – 10% din deșeurile voluminoase generate sunt tratate în mod corespunzător pentru reciclare și/sau eliminare în condiții de siguranță; 2) pe termen mediu, perioada anilor 2025-2027 – 25% din deșeurile voluminoase generate sunt tratate în mod corespunzător pentru reciclare și/sau eliminare în condiții de siguranță. Capitolul V IMPACTUL 184. Prezentul Program stabilește obiectivele pe termen mediu și are ca scop dezvoltarea strategică a domeniului gestionării integrate a deșeurilor. 185. Implementarea Programului va contribui la prevenirea unui impact negativ al deșeurilor asupra mediului și asupra sănătății, fiind una dintre pietrele de temelie ale economiei circulare. 186. Punerea în aplicare în mod corespunzător a principiului de responsabilitate extinsă a producătorului va accelera tranziția către o economie circulară, iar dezvoltarea sistemelor colective pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje vor contribui la reducerea utilizării excesului de materiale de ambalare, impunând obligația poluatorilor de a suporta costurile de gestionare a deșeurilor de ambalaje. 187. Implementarea cu succes a prezentului Program va contribui la modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor, intervenind asupra mai multor aspecte astfel încât să ne apropiem cât mai mult de standardele sanitare privind depozitarea deșeurilor și protejarea mediului, încurajând separarea la sursă și recuperarea materialelor cu valoare intrinsecă și direcționarea atenției și comportamentului spre soluțiile economiei circulare în detrimentul soluțiilor convenționale, iar beneficiile acțiunilor întreprinse vor fi: 1) acces îmbunătățit și extins la servicii de gestiune a deșeurilor; 2) calitatea solului și a apelor subterane va fi îmbunătățită datorită reducerii depozitării ilegale și a acumulării de deșeuri; 3) impact pozitiv asupra calității vieții, acolo unde acumulările de deșeuri creează disconfort, miros neplăcut și pot atrage animale dăunătoare; 4) reducerea depozitării ilegale și a nivelului de poluare asociată acesteia, precum și impactul asupra schimbării climatice rezultate din depozitarea de deșeuri; 5) utilizarea eficientă a resurselor va fi îmbunătățită datorită implementării separării la sursă a deșeurilor și în consecință va avea loc și creșterea ratei de reciclare; 6) înlocuirea materiilor prime virgine cu materii prime secundare cu un conținut mai mic de carbon, va duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; 7) creșterea reciclării va crea oportunități noi de afaceri și noi locuri de muncă în sectorul reciclării; 8) cantitatea de deșeuri depozitată va fi redusă, astfel impactul poluării și al schimbării climatice rezultate din aceasta vor fi reduse și durata de viață a depozitului de deșeuri va fi extinsă; 9) utilizarea eficientă a resurselor va fi îmbunătățită datorită reparării și reutilizării unor obiecte, dar și datorită reciclării fluxurilor de deșeuri colectate. 10) reducerea emisiilor de GES, prin înlocuirea pe piață a materiilor prime primare cu materii prime secundare și prin utilizarea energie produse din surse regenerabile; 11) prelungirea duratei de viață a depozitului de deșeuri; 12) reducerea impactului asupra schimbărilor climatice care ar rezulta din biodegradarea deșeurilor verzi la depozitele de deșeuri. Printre beneficiile indirecte ale reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră se numără: înlocuirea îngrășămintelor chimice cu îngrășăminte naturale și o capacitate mai ridicată de stocare a carbonului pentru solurile tratate cu compost; 13) utilizarea compostului pentru îmbunătățirea calității solului în oraș și reducerea costurilor din cumpărarea de fertilizatori sau de soluri fertile pentru întreținerea spațiilor verzi. Capitolul VI COSTURILE 188. Prognoza de dezvoltare a sectorului gestionării deșeurilor în Republica Moldova indică un trend pozitiv de creștere a volumului deșeurilor generate, justificată prin creșterea capacităților de producere și sporirea consumului de produse, iar prin urmare sunt necesare investiții importante în domeniu pentru a face față acestor provocări în asigurarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor. Este evidentă necesitatea implicării statului în finanțarea obiectelor destinate reciclării și eliminării deșeurilor pentru realizarea activităților planificate în atingerea obiectivelor prezentului Programul. 189. Accesibilitatea consumătorilor la serviciile de colectare, separare/ reciclare și eliminare finală a deșeurilor este cheia succesului în dezvoltarea infrastructurii moderne, iar capacitatea gospodăriilor de a plăti servici este la nivelul de 1-1,5% din venitul mediu disponibil pentru gospodării. În acest sens, sunt necesare adoptarea măsurilor sociale, cum ar fi reducerile sau scutirile de plată pentru gospodăriile cu venituri mici. Plata prin subvenție de la Fondul Național pentru Mediu ar putea să fie propusă pentru cazurile sociale, bine identificate și precizate la etapa de implementare a proiectelor investiționale. 190. Principiul „poluatorul plătește” este practica comun acceptată, conform căreia cei care generează poluare suportă costurile de gestionare a acesteia pentru a preveni deteriorarea sănătății umane sau a mediului. Prin urmare, costurile sunt stabilite în funcție de greutatea deșeurilor livrate („plătiți pe măsură ce aruncați” conform sistemului de cumpărare a sacilor pentru colectarea deșeurilor din Japonia). În majoritatea țărilor OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), taxele fixe lunare sau trimestriale (în funcție de numărul de persoane din gospodărie) sunt cea mai frecventă metodă de plată a serviciilor de colectare a deșeurilor. 191. Activitățile de operare a stațiilor de transfer, a instalațiilor de sortare, a instalațiilor de compostare, a instalațiilor de tratare mecanico-biologică, precum și de operare a depozitelor sunt facturate de către operatorii respectivi, de obicei, operatorul de colectare și transport. 192. Costul total pentru implementarea prezentului Program constituie 4 402 303,8 mii de lei, inclusiv pentru anul 2024 costul total estimat este de 121 491,0 mii de lei. Din costul total estimat, 4 131 857,2 mii de lei constituie costul total pentru modernizarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor municipale, iar pentru anii 2024-2026 sunt necesare, estimativ, 2 793 858 mii de lei, finanțate din împrumutul BEI/ BERD. O parte din prevederile Programului sunt acoperite din contul Cadrului bugetar pe termen mediu (2024-2026), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 408/2023, sectorul Protecția mediului. Pentru compartimentul: Managementul integrat al deșeurilor și substanțelor chimice, limita de cheltuieli de la bugetul de stat, pentru perioada 2024-2026, este aprobată în valoare de 961 787,9 mii de lei. 193. Distribuirea resurselor financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2023-2027 este prezentată în tabelele 18-20. Tabelul 18 Estimarea costurilor din bugetul de stat pentru implementarea Programului, mii lei Obiectiv general 2023 2024 2025 2026 2027 Total 1 0 374,0 302,0 0 0 676,0 2 0 1117,0 545,0 465,0 465,0 2 592,0 3 0 0 12373,5 20552,5 8221,0 41147,0 Total 0 1491,0 13220,5 21017,5 8686,0 44415,0 Tabelul 19 Estimarea costurilor din surse externe pentru implementarea Programului, mii lei Obiectiv general 2023 2024 2025 2026 2027 Total 1 0 0 0 0 0 0 2 0 0 267178,6 0 0 267178,6 3 0 120000,0 1377005,8 1296852,2 1296852,2 4090710,2 Total 0 120000,0 1644184,4 1296852,2 1296852,2 4357888,8 Tabelul 20 Estimarea costurilor totale pentru implementarea Programului, mii lei Obiectiv general 2023 2024 2025 2026 2027 Total 1 0 374,0 302,0 0 0 676,0 2 0 1117,0 267723,6 465,0 465,0 269770,6 3 0 120000 1389379,3 1317404,7 1305073,2 4131857,2 Total 0 121491,0 1657404,9 1317869,7 1305538,2 4402303,8 194. Începând cu anul 2024, se preconizează lansarea construcției sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor pentru regiunile 1, 4, 5 și 8, astfel încât până în anul 2025 cantitatea de deșeuri municipale colectate și depozitate să sporească cu 8,5 % comparativ cu 2020, pe fonul acoperirii depline cu servicii de salubrizare a regiunilor respective. Totodată, până în anul 2025 cantitatea deșeurilor colectate separat și valorificate va spori cu 143,7 %, a deșeurilor compostate – cu 52,8 % comparativ cu anul 2020, acestea fiind abătute din fluxul deșeurilor municipale prin promovarea colectării separate. Suplimentar, se planifică închiderea și recultivarea depozitelor neconforme și construcția a câte un depozit regional, astfel încât numărul de depozite de deșeuri se va reduce către 2025 cu 45,7%, iar suprafața depozitelor de deșeuri se va reduce până în 2025 cu 40,4 %. În tabelul 21 este prezentată distribuirea indicativă a primei tranșe din împrumutul BEI/ BERD pentru finanțarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2024-2025. Tabelul 21 Distribuirea indicativă a primei tranșe din împrumutul BEI/BERD pentru finanțarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor, perioada 2024-2025 Regiunea de Management al Deșeurilor BERD / mil. euro BEI / mil. euro IDG (grant suplimentar de la E5P) Total RMD 5 6,840 6,840 5,600 19,280 RMD 1 10,220 10,820 7,100 28,140 RMD 8 7,040 7,040 5,400 19,480 Total 24,10 24,7 18,1 66,9 195. Pentru modernizarea infrastructurii de management integrat a deșeurilor municipale pentru anii 2026-2030 sunt necesare estimativ 1.754,8 milioane de lei, finanțate din împrumutul BEI/BERD, iar compensarea a circa 25 % din investiții va fi acoperită din contribuția bugetului de stat. 196. Începând cu anul 2025 se preconizează lansarea construcției sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor pentru regiunile 2, 3, 6 și 7, astfel încât, până în anul 2027, cantitatea de deșeuri municipale colectate și depozitate va spori cu 11,2 % comparativ cu anul 2020, pe fonul acoperirii depline cu servicii de salubrizare a întregii țări. Totodată, până în anul 2027 cantitatea deșeurilor colectate separat și valorificate va spori cu 239 %, a deșeurilor compostate – cu 337 % comparativ cu anul 2020, acestea fiind abătute din fluxul deșeurilor municipale prim promovarea colectării separate. Suplimentar, odată cu închiderea și recultivarea tuturor depozitelor neconforme și construcția a câte un depozit regional, numărul de depozite de deșeuri se va reduce până în anul 2027 cu 99,3%, iar suprafața depozitelor de deșeuri se va reduce până în anul 2027 cu 87 %. 197. În urma implementării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor municipale, prin abaterea din fluxul de deșeuri al celor cu potențial sporit de generare a GES, se va contribui la realizare obiectivului specific 7 al Programului de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova, prin reducerea necondiționată, a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la sectorul deșeurilor cu 14% și reducerea de gaze cu efect de seră condiționată până la 18% comparativ cu anul 1990. Emisiile de dioxine și furani (PCDD/PCDF) se vor reduce cu circa 36 % (de la 1,75 g TEQ în 2020 la 1,12 g TEQ în 2027) în urma reducerii arderii în aer liber a deșeurilor la depozitele de deșeuri și în gospodăriile casnice. 198. Costurile pentru închiderea depozitelor neconforme au fost estimate în baza datelor din studiile de fezabilitate, în funcție de disponibilitatea acestora, și în baza raportului anual al Inspectoratului pentru Protecția Mediului în ceea ce privește numărul de depozite de deșeuri conforme și neconforme și suprafața acestora, astfel cum este prevăzut în tabelul 22. Tabelul 22 Estimarea costurilor pentru închiderea depozitelor RMD Municipiul, raionul, localitatea Depozite de deșeuri municipale exploatate Eurounități 2020 SF suprafața, ha 2020 SF 4 mun. Chișinău 9 - 26.47 - Anenii Noi 24 - 41.5 - 830000 Criuleni 30 - 33.74 - 674800 Ialoveni 26 - 33.1 - 662000 Hîncești 46 - 34.65 - 693000 Strășeni 24 - 26.65 - 533000 Dubăsari 10 - 18.1 - 362000 subtotal 169 - 214.21 - 37548002) 7 mun.Bălți 3 - 26.5 - 530000 Fălești 71 - 52.27 - 1045400 Florești 52 - 46.45 - 929000 Glodeni 24 - 48.3 - 966000 Drochia 32 - 40.15 - 803000 Sîngerei 22 - 13.3 - 266000 Soroca 50 - 50.55 - 1011000 Rîșcani 43 - 47.28 - 945600 subtotal 297 - 324.8 - 64960002) 2 Leova 35 - 17.3 - 346000 Cimișlia 29 - 22.1 - 442000 Basarabeasca 10 - 18.4 - 368000 subtotal 74 - 57.80 - 11560002) 8 Briceni 27 30 43.65 43.45 663040 Edineț 38 38 49.85 69.44 902605 Ocnița 21 30 31.96 44.96 744980 Dondușeni 42 39 17.57 66.35 589227 subtotal 128 137 143.03 224.2 28998521) 1 Cantemir 38 29 26.35 19.8 415000 Cahul 45 52 48.56 40.7608 751000 Ceadîr-Lunga 9 9 23.52 13.8 189000 Vulcănești 4 5 4.45 8.2 478000 Taraclia 18 23 22.5 29.35 480400 Comrat 13 - 14.7 - 294000 subtotal 127 118 140.08 111.9108 26074001) 3 Căușeni 31 - 27.99 559800 Ștefan Vodă 31 - 30.5 610000 subtotal 62 - 58.49 11698002) 5 Nisporeni 29 30 39.37 17.65 1759630 Ungheni 43 37 38.97 8 449552 Călărași 40 35 13.11 12.64 320206 subtotal 112 102 91.45 25293881) 6 Șoldănești 19 - 17.6 - 352000 Orhei 68 - 93.66 - 1873200 Rezina 36 - 21.81 - 436200 Telenești 44 - 62.5 - 1250000 subtotal 167 195.57 39114002) Total 1136 1225.43 24524640 1)Estimarea costurilor este preluată din studiile de fezabilitate, în funcție de disponibiltate. 2) Estimarea costurilor pentru închiderea depozitelor s-a bazat pe un cost mediu raportat la un hectar de depozit și constituie 20 000 euro/ha Capitolul VII RISCURI DE IMPLEMENTARE În procesul implementării prezentului Program este posibilă apariția a diverse bariere și riscuri, astfel au fost anticipate riscurile potențiale și măsurile de diminuare a acestora. 199. Neîndeplinirea acțiunilor din Plan și/sau nerespectarea termenilor – va fi monitorizată evoluția situației, vor fi identificate și evaluate motivele; vor fi luate măsuri de repunere în grafic a activităților și de înlăturare a consecințelor negative, vor fi intensificate acțiunile de cooperare cu misiunile, organizațiile, agențiile europene, în vederea obținerii de asistență pentru gestionarea situației. 200. Ajustarea permanentă a alocărilor financiare în funcție de progresul în implementarea măsurilor – va fi monitorizată permanent situația; vor fi revizuite măsurile și alte surse de finanțare; vor fi intensificate acțiunile de cooperare cu organizațiile, agențiile europene, donatorii, în vederea obținerii de finanțare pentru gestionarea situației. 201. Asigurarea unui mediu stimulativ pentru investiții pe termen lung, în care un rol important revine fortificării și asigurării integrității instituțiilor de bază care asigură securitatea investițiilor private și facilitarea atragerii investițiilor la dezvoltarea infrastructurii preconizate. Capitolul VIII AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII RESPONSABILE 202. La implementarea Programului vor participa conform competențelor instituționale următoarele instituții: 1) Ministerul Mediului cu subdiviziunile sale structurale interne și instituțiile subordonate (Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, I.P. Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului); 2) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare; 3) Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; 4) Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; 5) Ministerul Energiei; 6) Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale; 7) Ministerul Sănătății (în comun cu Agenția Națională de Sănătate Publică și instituțiile medico-sanitare). 203. Pentru implementarea anumitor activități din cadrul planului de acțiuni al Programului, Ministerul Mediului va crea și va asigura funcționalitatea grupurilor de colaborare și cooperare intersectorială între toate instituțiile cu atribuții în realizarea Programului: 1) autoritățile administrației publice locale; 2) Congresul Autorităților Locale din Moldova; 3) operatori autorizați în gestionarea deșeurilor; 4) operatori de salubrizare; 5) parteneri de dezvoltare; 6) asociațiile de profil (asociațiile producătorilor, sistemele colective și individuale REP, asociații de business). 204. Organizațiile, care reprezintă sectorul academic, de cercetare și neguvernamental, vor fi implicate în activitățile de informare, instruire, cercetare și comunicare. Capitolul IX PROCEDURI DE RAPORTARE 205. Responsabil de implementare și monitorizare a prezentului Program este Ministerul Mediului, care va colecta, analiza și sistematiza datele cu privire la indicatorii de monitorizare și rezultatele la sfârșitul fiecărui an. 206. Ministerele și alte autorități administrative centrale, instituțiile publice, asociațiile de profil, în limitele competențelor atribuite, vor asigura realizarea prezentului Program, raportând anual, până la data de 10 februarie, Ministerului Mediului. 207. Ministerul Mediului va asigura publicarea rapoartelor anuale de progres și a rapoartelor de evaluare intermediară și finală a Programului, pe site-ul web oficial al autorității. 208. Sistemul de evaluare a prezentului Program va fi integrat în ciclul de politici/programe și va cuprinde două exerciții de evaluare, unul la finalul primei faze a Programului național (2023-2025) – până la data de 31 mai 2026, și unul la finalizarea Programului național (2026-2027) – 31 mai 2028. Ministerul Mediului va fi responsabil de coordonarea atât a evaluărilor intermediare, cât și a evaluării finale. plan de acțiuni https://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2024/mo55-57md/plan%20de%20actiuni 972md.docx PLAN DE ACȚIUNI privind implementarea Programului național pentru gestionarea deșeurilor pentru anii 2023-2027 Nr. crt. Obiective generale/obiective specifice/acțiuni Indicatori de monitorizare Costuri estimate, mii lei Sursa de finanțare Termene de realizare Instituții responsabile Parteneri 1 2 3 4 5 6 7 8 Obiectivul general 1. Dezvoltarea în Republica Moldova a unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor, în vederea asigurării unui mediu sănătos și sigur pentru cetățeni Obiectivul specific 1.1. Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional în domeniul gestionării deșeurilor, în vederea integrării noilor principii pentru tranziția la o economie circulară 1.1 . 1.1.1. Elaborarea și aprobarea Regulamentului privind depozitele de deșeuri, prin prisma transpunerii Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri Hotărâre de Guvern elaborată și aprobată 30,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul II Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale 1.1.2. Elaborarea și aprobarea indicațiilor metodice privind clasificarea deșeurilor Ordin aprobat de către șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului 30,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul IV Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ministerul Mediului Agenția de Mediu 1.1.3. Acordarea suportului normativ autorităților administrației publice locale în instituționalizarea operatorilor regionali de gestionare a deșeurilor Numărul de instruiri acordate autorităților administrației publice locale privind modul de stabilire a operatorilor regionali de gestionare a deșeurilor 200,0 Bugetul de stat 2025 Instituția Publică Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului Asociațiile de profil din cadrul autorităților administrației publice locale 1.1.4. Modificarea cadrului normativ pentru consolidarea rolului administrației publice locale în administrarea serviciilor/sau monitorizarea calității serviciilor prestate de către operatorii specializați în colectarea deșeurilor Hotărâre de Guvern aprobată 60,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul IV Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Congresul Autorităților Locale din Moldova 1 2 3 4 5 6 7 8 1.1.5. Actualizarea documentului normativ CP A.09.04-2014 „Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări”, conform Directivelor UE Norme în construcții actualizate 60,0 Bugetul de stat 2025 Trimestrul II Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Ministerul Mediului Agenția de Mediu 1.1.6. Elaborarea și aprobarea Ghidurilor utilizatorilor pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, uleiurilor uzate și anvelopelor uzate 3 ordine aprobate de către ministrul mediului 60,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul III Ministerul Mediului Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția de Mediu 1.1.7. Elaborarea și aprobarea Regulamentului privind organizarea procedurii de autorizare a activităților de gestionare și de export/tranzit al deșeurilor Hotărâre de Guvern aprobată 42,0 Bugetul de stat 2025 Trimestrul II Ministerul Mediului Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția de Mediu Serviciul Vamal 1.1.8. Elaborarea și aprobarea Ghidului Metodologic de elaborare a Programelor locale de gestionare a deșeurilor Ordin aprobat de către ministrul mediului 30,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul I Ministerul Mediului Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția de Mediu Autoritățile administrației publice locale Obiectivul specific 1.2. Ajustarea cadrului legal în domeniul gestionării deșeurilor în vederea stabilirii cerințelor privind reutilizarea și alte utilizări ale deșeurilor 1.2 . 1.2.1. Aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru deșeurile de cupru, fier și oțel, aluminiu, cioburile de sticlă și compost Hotărâre de Guvern aprobată 42,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul IV Ministerul Mediului Congresul Autorităților Locale din Moldova Autoritățile administrației publice locale 1.2.2. Aprobarea indicațiilor metodice cu privire la distincția dintre deșeuri și subproduse Ordin aprobat de către ministrul mediului 42,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul IV Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Obiectivul specific 1.3. Actualizarea cadrului legal pentru implementarea sistemului responsabilității extinse a producătorului (REP) 1.3 . 1.3.1. Evaluarea activității sistemelor colective și individuale de gestionare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice privind performanțele atinse și revizuirea țintelor pentru perioada 2025-2027 (recomandări de ajustare a legislației) Raport de evaluare publicat de Agenția de Mediu 40,0 Bugetul de stat 2024 Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Sistemele colective și individuale Asociațiile de profil, parteneri de dezvoltare 1 2 3 4 5 6 7 8 1.3.2. Aprobarea Indicațiilor metodice privind controlul de mediu asupra activităților producătorilor și importatorilor de produse supuse REP, la operatorii instalației și/sau activității de gestionare, precum și a importului și / sau exportului deșeurilor de produse supuse REP Ordin aprobat de șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului 40,0 Bugetul de stat 2024 Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția de Mediu Obiectivul general 2. Reducerea cantității de deșeuri generate, creșterea cu până la 40-60 % a ratei de recuperare și reciclare a produselor supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorului și sporirea nivelului de conștientizare privind importanța gestionării deșeurilor până în anul 2027 Obiectivul specific 2.1. Prevenirea generării deșeurilor 2.1 . 2.1.1. Dezvoltarea instrumentelor online/aplicațiilor inteligente (vinde sau donează) pentru direcționarea donațiilor de lucruri/bunuri de uz personal în scopul refolosirii și redistribuirii acestora Instrumente/apli cații pentru direcționarea donațiilor de bunuri funcționale Parteneriat public – privat Parteneriat public –privat 2024 Ministerul Mediului Agenția de Guvernare Electronică Parteneri de dezvoltare 2.1.2. Dezvoltarea și promovarea consumului colaborativ de bunuri și servicii de tip „car sharing” 1), biblioteca de jocuri și jucării”, serviciu de închiriat trotinete electrice etc. Numărul de inițiative implementate la nivelul autorităților administrației publice locale Parteneriat public – privat Parteneriat public – privat 2024 Trimestrul IV Ministerul Mediului Agenția de Guvernare Electronică Organizații neguvernamentale parteneri de dezvoltare Autoritățile administrației publice locale 2.1.3. Promovarea și susținerea activităților economice orientate la dezvoltarea Centrelor de reparare/recondiționare a bunurilor folosite în scopul refolosirii acestora (de tip „second hand shops2) ), promovarea antreprenoriatului Numărul întreprinderilor de antreprenoriat social și programelor lansate Parteneriat public – privat Parteneriat public –privat Anual 2024-2027 Ministerul Mediului Parteneri de dezvoltare, Autoritățile administrației publice locale Sistemele colective Producătorii 2.1.4. Actualizarea Ghidului pentru implementarea acțiunilor de prevenire a generării deșeurilor din construcții și demolări, sortarea și colectarea DCD conform cerințelor industriei materialelor de construcții Ghid actualizat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat 2024 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Ministerul Mediului Obiectivul specific 2.2. Reducerea cantității de deșeuri municipale reciclabile, eliminate la depozitele de deșeuri 1 2 3 4 5 6 7 8 2.2 . 2.2.1. Promovarea și implementarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile pe 3 fracții (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă), în toate localitățile urbane și în cele rurale unde este fezabil Numărul localităților cu sisteme de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile implementate Cantitatea de deșeuri colectare. (www.siamd.gov .md) În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2024-2027 Ministerul Mediului Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Autoritățile administrației publice locale Operatori de salubrizare 2.2.2. Dezvoltarea sistemului de colectare la sursă a deșeurilor biodegradabile, provenite din grădini și spațiile verzi ale localităților Numărul de platforme pentru compostarea deșeurilor organice organizate. În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2024-2027 Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția „Moldsilva” Autoritățile administrației publice locale Operatori de salubrizare 2.2.3. Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor alimentare /de bucătărie, a produselor alimentare improprii consumului uman sau animal. Numărul de operatori autorizați În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2024-2027 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Autoritățile administrației publice locale Operatori autorizați 2.2.4. Stabilirea locațiilor autorizate pentru amplasarea platformelor pentru colectarea și sortarea deșeurilor din construcții și demolări în municipii și centrele raionale Numărul de operatori autorizați, cel puțin o platformă pentru 25-50 mii locuitori. Cantitatea de DCD colectată (www.siamd.gov .md În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2025-2027 Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Operatori autorizați Asociațiile de profil http://www.siamd.gov.md/ http://www.siamd.gov.md/ http://www.siamd.gov.md/ http://www.siamd.gov.md/ 1 2 3 4 5 6 7 8 2.2.5. Asigurarea suportului metodologic pentru crearea punctelor de colectare separată a deșeurilor voluminoase, inclusiv a deșeurilor periculoase Numărul de puncte funcționale autorizate, cel puțin o platformă pentru 25-50 mii locuitori În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2025-2027 Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Operatori autorizați Obiectivul specific 2.3. Îmbunătățirea capacităților de sortare, valorificare materială și energetică a deșeurilor 2.3 . 2.3.1. Dezvoltarea facilităților de sortare a deșeurilor reciclabile și compostare a deșeurilor biodegradabile Numărul de stații de transfer create În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2025-2027 Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Operatori de salubrizare 2.3.2. Susținerea prin politica de dezvoltare rurală a activităților de creare a capacităților pentru tratarea deșeurilor alimentare/bucătărie, a produselor alimentare improprii consumului uman sau animal, inclusiv a capacităților de fermentare a acestora Numărul capacităților de fermentare, se presupune a fi create a câte 1-2 instalații pentru RMD5 și RMD7. În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2025-2027 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Operatori din domeniul alimentar 2.3.3. Construcția Unității de Prelucrare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman Unitate funcțională 267178,6 Bugetul de stat: surse externe 2025- 267 178,6 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Instituția Publică „Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, finanțate de Banca Mondială” Asociația Internațională pentru Dezvoltare (Credit nr. 6749- MD) 2.3.4. Implementarea la domiciliu a activităților de compostare a deșeurilor biodegradabile provenite din gospodării casnice Numărul de compostiere distribuite pentru zonele (RMD1- RMD3, RMD5, RMD8) și (RMD4, RMD6 și RMD7) În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat: surse externe Anual 2025-2027 Autoritățile administrației publice locale Operatori de salubrizare 1 2 3 4 5 6 7 8 2.3.5. Implementarea acțiunilor de reutilizare și reciclare a DCD necontaminate în industria materialelor de construcții Cantitatea de DCD reutilizate. Numărul de operatori autorizați În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat Anual 2025-2027 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Agenția de Mediu Autoritățile administrației publice locale Operatori autorizați 2.3.6. Dezvoltarea capacităților de gestionare a DCD cu conținut de azbest, la nivel de fiecare regiune de management al deșeurilor Celulă dedicată la depozitul regional În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat Anual 2025-2027 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Autoritățile administrației publice locale Operatori autorizați 2.3.7. Dezvoltarea studiului de fezabilitate privind potențialul de recuperare a energiei din deșeurile combustibile, inclusiv și din deșeurile medicale Recomandările studiului privind oportunitatea și potențialul de valorificare termică a deșeurilor 200,0 Bugetul de stat 2024 – 200,0 Ministerul Energiei Ministerul Mediului Agenția de Mediu Ministerul Sănătății Obiectivul specific 2.4. Consolidarea aplicării REP în gestionarea produselor și deșeurilor acestora, identificarea măsurilor administrative și economice care ar stimula implementarea REP 2.4 . 2.4.1. Crearea mecanismelor de colaborare în aplicarea reglementării de stat (control vamal și de mediu) privind gestionarea fluxurilor de produse supuse REP și a cooperării interinstituționale pentru combaterea traficului ilicit al deșeurilor Memorandum de colaborare privind controlul cros-sectorial dintre Ministerul Mediului, Serviciul Vamal și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării creat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat 2024 Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția de Mediu Ministerul Mediului Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării Serviciul Vamal 2.4.2. Îmbunătățirea evidenței și raportării gestionării fluxurilor de deșeuri supuse REP în cadrul SIAMD Conturul de raportare pe vehicule scoase din uz, anvelope uzate și uleiuri uzate dezvoltat. Numărul de instruiri pentru mediul de afaceri 150,0 Bugetul de stat 2024 – 70,0 2025 – 80,0 Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului 1 2 3 4 5 6 7 8 2.4.3. Întărirea capacităților de cooperare între autoritățile administrației publice locale și producători de produse supuse REP în scopul asigurării colectării separate a fluxurilor REP generate de consumătorii casnici Numărul de instruiri, ședințe cu autoritățile administrației publice locale și asociațiile REP. Cantitatea de deșeuri colectate, raportată în SIAMD 500,0 Bugetul de stat 2024 – 125,0 2025 – 125,0 2026 – 125,0 2027 – 125,0 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Autoritățile administrației publice locale Sistemele colective 2.4.4. Analiza situațională pentru stabilirea sistemului depozit asupra prețului de vânzare la comercializarea către consumatorul final a ambalajelor pentru băuturi, în contextul noilor modificări care vor fi operate în Legea nr. 209/2016 și în Hotărârea Guvernului nr. 561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje Raport de analiză realizat Ordin aprobat de către directorul Agenției de Mediu aprobat 42,0 Bugetul de stat 2024 Trimestrul III Agenția de Mediu Ministerul Mediului Inspectoratul pentru Protecția Mediului Sistemele individuale și colective Obiectivul specific 2.5. Sporirea gradului de informare și sensibilizare a publicului privind prevenirea și gestionarea deșeurilor 2.5 . 2.5.1. Organizarea atelierelor cu genericul „Zero deșeuri” Schimbarea atitudinii consumătorului Reducerea cantităților de deșeuri generate în cadrul evenimentelor publice, festivalurilor etc. 600,0 Bugetul de stat 2024 – 240,0 2025 – 120,0 2026 – 120,0 2027 – 120,0 Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Autoritățile administrației publice locale Organizațiile neguvernamentale Partenerii de dezvoltare 2.5.2. Educarea și sensibilizarea publicului cu privire la sortarea deșeurilor și importanța acesteia. Sporirea atitudinii favorabile față de utilizarea produselor recuperate din deșeuri Instruiri, ședințe de lucru 600,0 Bugetul de stat 2024 – 240,0 2025 - 120,0 2026 – 120,0 2027 – 120,0 Agenția de Mediu Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Organizațiile neguvernamentale Partenerii de dezvoltare Asociațiile de profil 1 2 3 4 5 6 7 8 2.5.3. Sensibilizarea opiniei publicului privind colectarea selectivă a deșeurilor de produse supuse REP menite să informeze despre consecințele negative și beneficiile activităților realizate Instruiri, ședințe de lucru 500,0 Bugetul de stat 2024 – 200,0 2025 – 100,0 2026 – 100,0 2027 – 100,0 Agenția de Mediu Autoritățile administrației publice locale Organizațiile neguvernamentale Asociațiile de profil Partenerii de dezvoltare Sistemele individuale și colective Obiectivul general 3. Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor necesare pentru gestionarea deșeurilor în cadrul unui sistem integrat, având ca scop prevenirea poluării mediului, reducerea cantităților de deșeuri depozitate și creșterea ratei de reciclare Obiectivul specific 3.1. Îmbunătățirea și extinderea sistemului de colectare și transfer al deșeurilor 3.1 . 3.1.1. Revizuirea tarifelor pentru gestionarea deșeurilor municipale, conform prevederilor Metodologiei privind calcularea tarifelor la unele servicii de gestionare a deșeurilor municipale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 881/2022 (cu introducerea tarifelor diferențiate drept stimulente pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile) Numărul de acte normative aprobate/modific ate la nivel local, privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de gestionare a deșeurilor municipale Numărul de decizii ale consiliilor locale ale autorităților administrației publice locale privind actualizarea tarifelor pentru gestionarea deșeurilor municipale 42,0 Bugetul de stat 2025 Autoritățile administrației publice locale Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Ministerul Mediului Operatori de salubrizare 1 2 3 4 5 6 7 8 3.1.2. Creșterea numărului de localități rurale și urbane cu acces la servicii de colectare a deșeurilor municipale Numărul de localități rurale/urbane acoperite cu servicii de colectare a deșeurilor municipale În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat Anual Ministerul Mediului, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Autoritățile administrației publice locale Operatori de salubrizare 3.1.3. Organizarea punctelor de colectare a deșeurilor voluminoase, și altor tipuri de deșeuri specifice în cadrul municipiilor și centrelor raionale. Numărul de puncte funcționale create În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat 2025 Trimestrul IV Agenția de Mediu Autoritățile administrației publice locale Operatori de salubrizare Operatori autorizați 3.1.4. Ecologizarea localităților prin lichidarea gunoiștilor neautorizate 150 de gunoiști neautorizate lichidate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat 2024-2027 Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția de Mediu Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat Autoritățile administrației publice locale Operatori de salubrizare Obiectivul specific 3.2. Implementarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind realizarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, în sumă de 25 milioane euro, până în anul 2029 3.2 . 3.2.1. Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD nr. 5 (raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni), conform proiectului-pilot finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare Numărul de depozite regionale construite Numărul de stații de transfer construite Numărul de stații de sortare construite Numărul de stații de compostare construite 396246,6 Bugetul de stat: surse externe 2024 – 120 000,0 2025 – 92 082,2 2026 – 92 082,2 2027 – 92 082,2 Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Parteneri de dezvoltare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Banca Europeană de Investiții Operatori de salubrizare 1 2 3 4 5 6 7 8 3.2.2. Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD nr. 1 (raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia și parțial UTA Găgăuzia) și RMD nr. 8 (Edineț, Briceni, Ocnița și Dondușeni) Numărul de depozite regionale construite Numărul de stații de transfer construite Numărul de stații de sortare construite Numărul de stații de compostare construite 578339,0 (RMD 1) + 400357,0 (RMD 8) 978 696,0 Bugetul de stat: surse externe 2025 – 326 232,0 2026 – 326 232,0 2027 – 326 232,0 Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Parteneri de dezvoltare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Banca Europeană de Investiții Operatori de salubrizare 3.2.3. Închiderea/conservarea etapizată a gunoiștilor neautorizate existente în RMD1, RMD5, RMD8 Numărul/suprafa ța gropilor de gunoi închise/conserva te 64945,0 (RMD 1) + 53436,0 (RMD 5) + 71522,0 (RMD 8) 189903,0 Bugetul de stat: surse externe 2025 – 63 301,0 2026 – 63 301,0 2027 – 63 301,0 Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Parteneri de dezvoltare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Banca Europeană de Investiții Operatori de salubrizare Obiectivul specific 3.3. Pregătirea platformei pentru dezvoltarea capacităților de gestionare integrată a deșeurilor municipale în cinci regiuni de management al deșeurilor (RMD2, RMD3, RMD, 4, RMD 6 și RMD 7) până în anul 2027 1 2 3 4 5 6 7 8 3.3 . 3.3.1. Elaborarea studiilor de fezabilitate în RMD 4 (mun. Chișinău, Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi), RMD 6 (Șoldănești, Rezina, Telenești, Orhei ) și RMD 7 (mun. Bălți, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Florești, Fălești, Sîngerei, Soroca) Studiu de fezabilitate elaborat și aprobat Acorduri de mediu emise în baza documentației de evaluare a impactului asupra mediului 24663,0 Bugetul de stat 2025 – 12 331,5 2026 – 12 331,5 Ministerul Mediului, Agenția de Mediu Autoritățile administrației publice locale Parteneri de dezvoltare Operatori de salubrizare 3.3.2. Elaborarea studiilor de fezabilitate în RMD 2 (Leova, Cimișlia și Basarabeasca) și RMD 3 (Căușeni, Ștefan Vodă) Studiu de fezabilitate elaborat și aprobat, Acorduri de Mediu emise in baza documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului 16442,0 Bugetul de stat 2026 – 8221,0 2027 – 8221,0 Ministerul Mediului, Agenția de Mediu Autoritățile administrației publice locale Parteneri de dezvoltare Operatori de salubrizare 3.3.3. Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD 4 (Mun. Chișinău, Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi), RMD 6 (Șoldănești, Rezina, Telenești, Orhei.) și RMD 7 (mun. Bălți, Drochia, Rîșcani, Glodeni, Florești, Fălești, Sîngerei, Soroca) Numărul de depozite regionale construite Numărul de stații de transfer construite Numărul de stații de sortare construite Numărul de stații de compostare construite 822088,0 (RMD 4) + 411044,0 (RMD 6) + 719327,0 (RMD 7) 1952459,0 Bugetul de stat: surse externe 2025 – 650819,7 2026 – 650819,7 2027 – 650819,7 Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Parteneri de dezvoltare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Banca Europeană de Investiții Operatori de salubrizare 1 2 3 4 5 6 7 8 3.3.4. Crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în RMD 2 (Leova, Cimișlia și Basarabeasca) și RMD 3 (Căușeni, Ștefan-Vodă) Numărul de depozite regionale construite Numărul de stații de transfer construite Numărul de stații de sortare construite 493252,0 Bugetul de stat: surse externe 2025 – 164417,3 2026 – 164417,3 2027 – 164417,3 Ministerul Mediului Autoritățile administrației publice locale Parteneri de dezvoltare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Banca Europeană de Investiții Operatori de salubrizare Obiectivul specific 3.4. Dezvoltarea capacităților de tratare a deșeurilor periculoase 3.4 3.4.1. Investiții pentru construcția Centrului de gestionare a deșeurilor Centru de gestionare a deșeurilor funcțional 80153,6 Bugetul de stat: surse externe 2025 – 80 153,6 Ministerul Mediului, Agenția Proprietății Publice Autoritățile administrației publice locale Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Banca Europeană de Investiții Alți parteneri 3.4.2. Acreditarea laboratoarelor naționale de referințe pentru analiza conținutului de substanțe chimice periculoase, inclusiv și BPC/POP în produse și deșeuri Numărul laboratoarelor de referința naționale certificate/ atestate pentru analiza deșeurilor Laborator de deșeuri al AM certificat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat 2024 Trimestrul IV Agenția de Mediu Ministerul Mediului Ministerul Sănătății 1 2 3 4 5 6 7 8 3.4.3. Organizarea, supravegherea și eliminarea inofensivă a deșeurilor de medicamente citotoxice si citostatice, inclusiv a medicamentelor cu termen de valabilitate expirat și cu deficiențe de calitate Cantitatea deșeurilor de medicamente citotoxice și citostatice, inclusiv a medicamentelor cu termen de valabilitate expirat nimicită În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat Anual Ministerul Sănătății Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale 3.4.4. Dotarea instituțiilor medico-sanitare cu instalații de decontaminare/tratare a deșeurilor medicale Numărul de autoclave procurate și puse în aplicare În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul de stat Anual Ministerul Sănătății Instituțiile medico- sanitare Total: 4 402 303,8 Costurile convertite din euro în lei au fost calculate conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data de 10 ianuarie 2023. 1) „Car sharing” este un serviciu de închiriere a vehiculelor printr-o companie care folosește o platformă digitală pentru a pune utilizatorii în contact. 2) „second hand shops” – magazin în care se vând produse la mâna a doua. * Mijloacele financiare incluse în Planul de acțiuni vor fi planificate/alocate de către autoritățile/instituțiile responsabile de legile bugetare anuale, în funcție de posibilitățile financiare și evoluția indicatorilor macroeconomici. MOL 3 ROM POLICY plan de actiuni 972md