Government Decision No. HG816/2023 validating the Sustainable Chemicals Management Program for the years 2023-2030

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG816/2023 din 27.10.2023 cu privire la aprobarea Programului de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 Publicat : 01.12.2023 în MONITORUL OFICIAL Nr. 458-461 art. 1117 Data intrării în vigoare În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 252, art. 412), cu modificările ulterioare, și al art. 6 lit.c) din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.49-58, art.109), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE: 1. Se aprobă Programul de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 (se anexează). 2. Ministerele și alte autorități administrative centrale cu responsabilități în domeniile de implementare a Programului de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030, în limitele competențelor atribuite, vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor stabilite și vor informa anual, până la data de 1 martie, Ministerul Mediului cu privire la gradul de implementare a obiectivelor acestuia. 3. Ministerul Mediului va prezenta Guvernului raportul privind implementarea Programului de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 până la data de 30 aprilie a fiecărui an. 4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Ministrul finanțelor Petru Rotaru Ministrul mediului Iordanca-Rodica Iordanov Nr. 816. Chişinău, 27 octombrie 2023. program https://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2023/mo%20458-461%20md/programa 816md.docx Anexă la Hotărârea Guvernului nr.816/2023 PROGRAM de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 Programul de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 (în continuare – Program MDSC) este elaborat în vederea executării Planului național de dezvoltare pentru anii 2023-2025 aprobat prin Hotărârea Guvernului 89/2023 și va contribui la realizarea obiectivului general 10 Asigurarea unui mediu sănătos și sigur. Programul MDSC este un document de politici care cuprinde obiectivele și prioritățile naționale pentru dezvoltarea sistemului de management durabil al substanțelor chimice de-a lungul întregului ciclu de viață, fiind elaborat în corespundere cu prevederile Legii nr. 277/2018 privind substanțele chimice. Programul MDSC va contribui la dezvoltarea unui sistem durabil de management al substanțelor chimice din punct de vedere legislativ, instituțional, tehnic şi informațional pentru reducerea şi eliminarea impactului substanțelor chimice asupra mediului şi asupra sănătății populației. Prezentul Program a fost elaborat în conformitate cu obiectivele specifice ale Strategiei de Mediu pentru anii 2014-2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2014, totodată fiind inclus în Planul de activitate a Guvernului pentru anul 2023. Programul MDSC corespunde domeniilor din capitolul 16 „Mediul înconjurător”, prevăzute de Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 112/2014 și este elaborat în vederea executării prevederilor acordurilor multilaterale de mediu în domeniul gestionării substanțelor chimice și deșeurilor acestora, la care Republica Moldova este parte, având astfel obligația de a dezvolta măsuri de implementare a acestor acorduri. Astfel, Ministerul Mediului, în calitate de autoritate competentă, asigură dezvoltarea cadrului legal, instituțional și de politici pentru următoarele acorduri: Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (art. 7), ratificată prin Legea nr. 40/2004, Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil (PIC) în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide ce fac obiectul comerțului internațional (art. 15), ratificată prin Legea nr. 389/2004, precum și Convenția de la Minamata cu privire la mercur (art. 20), ratificată prin Legea nr. 51/2017. Totodată, Republica Moldova a ratificat și anual depune rapoarte către Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora (art. 4 alin. 4), semnată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599/1998, care abordează problema gestionării deșeurilor de substanțe chimice periculoase, precum și Amendamentul la anexa VII ratificat prin Legea nr. 205/2008. Un alt tratat internațional important în domeniul gestionării substanțelor chimice, ratificat de către Parlament la 27 iulie 1996, este Convenția de la Viena privind protecția stratului de ozon. Programul MDSC are unele tangențe și cu alte documente de politici publice, care abordează probleme similare sau conexe, precum: 1) Strategia națională de sănătate „Sănătatea 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 387/2023, Obiectivul general 1.1. Reducerea poverii bolilor transmisibile și netransmisibile prin acțiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, protecția și promovarea sănătății. Direcția de Acțiune 1.1.5. Garantarea siguranței sănătății publice prin amplificarea controlului factorilor de mediu (chimici, biologici, radiologici, nucleari) care pot amenința sănătatea publică (8004). Direcția de acțiune 1.3.4. Dezvoltarea și aplicarea unui mecanism robust de monitorizare a factorilor de risc din mediul înconjurător, ocupațional și de trai în scopul protecției sănătății populației și dezvoltării capacităților de răspuns privind urgențele chimice, biologice, radiologice și nucleare (8004). 2) Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 102/2013, Obiectivul 2. Consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al energiei electrice, prin construcţia unor noi linii de interconexiune, conectarea la sistemul ENTSO-E şi consolidarea reţelei interne de transport al energiei electrice. 3) Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 381/2019, Prioritatea strategică III. Mediu și schimbări climatice. 4) Proiectul Programului pentru promovarea economiei verzi pentru anii 2023-2027. Programul MDSC a fost elaborat în corespundere cu prevederile Legii nr. 277/2018 privind substanțele chimice și se aliniază angajamentelor asumate de țară, pentru a contribui la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD-lor) stabilite de Cadrul național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 953/2022, și a țintelor de dezvoltare care urmează a fi atinse până în anul 2030, conform prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, adoptată prin Legea nr. 315/2022, mai exact prin obiectivul general 10. Asigurarea unui mediu sănătos și sigur. Totodată, prin activitățile setate în Planul de Acțiuni, Programul își propune să respecte principiul ,,de a nu lăsa pe nimeni în urmă” și să asigure respectarea, protecția și realizarea drepturilor omului la un mediu sănătos și durabil, contribuind astfel la realizarea a cel puțin 3 dintre ODD-uri, după cum urmează: 1) ODD 6: Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți; 2) ODD 11: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile; 3) ODD 12: Asigurarea unor tipare de consum și de producție durabile. Din punct de vedere procedural, elaborarea Programului este motivată de faptul că reglementarea plasării pe piață a produselor chimice este un domeniu de activitate inclus în Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova care urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață. Capitolul „Gestionarea substanțelor chimice” este o prioritate pe termen scurt, bazată pe Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, aprobat prin Legea nr. 112/2014, iar implementarea acestuia va contribui la îmbunătățirea calității mediului. În procesul de proiectare a viziunii, a obiectivelor și a intervențiilor Programului au fost luate în considerare concluziile și recomandările din analizele efectuate, din rapoartele privind implementarea primului document de politici în domeniul substanțelor chimice, din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova pentru perioada 2010-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 973/2010, în cadrul căruia au fost trasate direcțiile strategice de gestionare a substanțelor chimice, inclusiv a deșeurilor acestora și a Planului de acțiuni pentru implementarea programului 2010-2015, care a stabilit liniile directoare, inclusiv indicatorii de performanță pentru obiectivele generale ale programului. Având în vedere evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor specifice a Programului național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova pentru perioada 2010-2020, s-a constatat că documentul respectiva fost potrivit pentru scopul său, fiind atinse în mare parte toate obiectivele propuse (Raportul privind implementarea programului elaborat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în anul 2019 și prezentat Guvernului prin scrisoarea nr. 14-05/2089 din 3 iunie 2019). Totuși, unele măsuri, precum crearea autorității competente responsabile de gestionarea integrată a substanțelor chimice, prevăzută de Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, nu au fost realizate, iar această situație este cauzată de reformele autorităților publice centrale din perioada 2018-2021, prin absorbția Ministerului Mediului de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și prin slaba cooperare dintre instituțiile responsabile de implementarea planului de acțiuni. Astfel, Programul constituie o următoare etapă de planificare a acțiunilor pe termen mediu în domeniul managementului durabil al substanțelor chimice, al consolidării politicii și capacităților instituționale ale instituțiilor responsabile de acest sector. Planul de acțiuni pentru implementarea Programului de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 presupune reducerea progresivă a poluării cu substanțe chimice a componentelor de mediu, diminuarea presiunilor generate de gestionarea inadecvată a deșeurilor de substanțe chimice, minimizarea impactului advers al substanțelor chimice asupra sănătății umane și mediului, îmbunătățirea managementului riscului accidentelor asociate cu substanțe chimice, precum și asigurarea bunei guvernări în domeniul managementului integrat al substanțelor chimice pe întreg ciclul lor de viață. Procesul de elaborare a Programului a fost unul participativ. Identificarea și selectarea domeniilor prioritare pentru intervenție strategică în domeniul managementului durabil al substanțelor chimice au fost realizate într-un cadru de consultare largă, care a inclus analiza mai multor documente (rapoarte, analize, evaluări, documente de politici etc.). Dimensiunile strategice, obiectivele generale și cele specifice, precum și acțiunile principale au fost stabilite și validate în cadrul a patru sesiuni ale grupului de lucru instituit de către Ministerul Mediului, din care au făcut parte reprezentanți ai tuturor ministerelor și agențiilor cu atribuții în domeniul managementului durabil al substanțelor chimice, ai mediului de afaceri, ai societății civile și ai partenerilor de dezvoltare, în număr de circa 50 de persoane. Capitolul I ANALIZA SITUAȚIEI O gamă largă de substanțe chimice, utilizată în prezent în toate sectoarele economiei, aduce beneficii de care societatea modernă este complet dependentă. Republica Moldova produce un spectru îngust de substanțe chimice orientat spre piața autohtonă. Acestea sunt: produse farmaceutice, coloranți, lacuri și vopsele, produse și preparate cosmetice. Substanțele chimice mai sunt folosite la producerea hârtiei, în industria ușoară, în industria materialelor de construcție, în industria alimentară, inclusiv cea de producere a vinului. Tendințe de creștere instabilă a producției de substanțe chimice s-au observat în ultimi cinci ani, cu unele descreșteri pe perioada pandemiei de COVID-19. Totuși, majoritatea necesităților țării în utilizarea substanțelor chimice sunt acoperite din import, care atestă o creștere constantă. Principalele substanțe chimice importate sunt: produsele farmaceutice, agenții frigorifici și substanțele chimice industriale, îngrășămintele, pesticidele, diverse materii prime, produsele și substanțele pentru industria prelucrătoare și pentru alte industrii. În acest context, devine o prioritate națională dezvoltarea unui sistem eficient de control și de supraveghere a plasării pe piață a substanțelor chimice, care va avea atât un impact economic, cât și unul social prin substituirea substanțelor periculoase cu produse alternative mai puțin periculoase, iar adoptarea și implementarea unor noi reglementări va contribui la reducerea riscurilor pentru sănătate și ecosisteme. Pe lângă beneficiile pe care le oferă procesul permanent de dezvoltare și utilizare a unor substanțe noi este un fapt cunoscut că, expunerea la substanțe chimice nocive are efecte asupra sănătății umane și asupra mediului, printre care se numără boli cardiovasculare și respiratorii, alergii și cancer. De asemenea, unele categorii ale populației, de exemplu, copiii și oamenii cu afecțiuni cronice, sunt mult mai vulnerabile la substanțele chimice decât alte categorii. Mai mult, nu toate substanțele prezintă efecte imediate – unele pot cauza boli mult mai târziu în viață, precum este cazul perturbatorilor endocrini care scad fertilitatea și cauzează creșterea nivelului de colesterol și obezitate. Unele substanțe au efecte în doze foarte mici, în timp ce altele pot trece neobservate până când se acumulează și ating un nivel critic, cauzând probleme de sănătate. Nivelul de informare despre modul de utilizare sigură și despre impactul pe care îl pot avea în general substanțele chimice este încă foarte scăzut în rândul populației, atât în ceea ce privește efectele asupra oamenilor, cât și asupra ecosistemelor. Secțiunea 1. Producerea, importul, exportul, depozitarea, transportarea, utilizarea şi eliminarea principalelor produse chimice În prezent, Republica Moldova produce un spectru îngust de substanțe chimice și amestecuri orientat spre piața autohtonă și utilizat pentru anumite produse precum: preparate farmaceutice, fertilizanți, coloranți, lacuri și vopsele, preparate ignifuge, produse și preparate de parfumerie, amestecuri de substanțe odorizante, produse din mase plastice. Începând cu anul 2021, a fost lansată și producerea de îngrășăminte minerale sau chimice cu conținut de azot, de fosfor și de potasiu. Datele denotă că volumul producerii industriale a produselor ce fac parte din activitatea economică C20 ,,Fabricarea substanțelor și a produselor chimice” are o tendință de creștere, cu o mică scădere în anul 2021, pe fonul creșterii din anul 2020, care se explică prin producerea și utilizarea mai intensă a produselor chimice în anul 2020 în contextul pandemiei de COVID- 2019. Cea mai mare pondere o deține producerea cleiurilor – circa 64 %, urmată de preparatele de spălat și curățat – 9 %, de polietilenă tereftalat și săpunuri – câte 3,5 % fiecare (conform tabelului 1 și figurii 1). Tabelul 1 Producția industrială fabricată a produselor ce fac parte din activitatea economică C20 ,,Fabricarea substanțelor și a produselor chimice” pentru perioada 2018-2021 Denumirea PRODCO M Producția comunitară 2013 2018 2019 2020 2021 Argon, m3 201111200 30984.2 27130.6 22269.5 23118.1 Alte gaze rare, m3 201111300 2028.0 4763.0 7406.0 4795.0 Azot, m3 201111600 349634. 2 247682. 0 292297. 0 276611. 1 Oxigen, m3 201111700 104089 2.3 1013709 .7 1918881 .6 2298434 .9 Dioxid de carbon, tone 201112300 3500.7 4518.2 3140.1 3910.9 Hipocloriți; hipoclorit de calciu comercial; cloriți; hipobromiți, kg Cl 201332300 855600. 0 719200. 0 2111500 .0 892833. 0 Apa distilată și conductibilă și apa de puritate similară, kg 201352500 9481.0 12381.0 28403.0 20767.0 Alcooli ciclanic, ciclenic sau cicloterpenic și derivații acestora; derivații sulfonați, nitrați sau nitrozați, kg 201423730 - - 99767.0 42239.3 Acizi grași monocarboxilici industriali (exclusiv uleiul de tal oleic, stearic distilat), kg 201431970 277355. 0 227015. 0 574469. 0 394649. 0 Acid citric, sărurile și esterii acestuia (sare de lămâie), kg 201434730 350.0 - - 40.0 Alte aldehide aciclice, fără altă funcție оxigenată, kg 201461190 - - 2.5 3.1 Cărbune de lemn, aglomerat sau nu (inclusiv cărbunele din coji de nuci), kg 201472000 431543. 0 542391. 6 522415. 7 547695. 0 Alcool etilic nedenaturat, cu concentrația alcoolică nu mai puțin de 80% vol., mii dal 201474000 3678.4 3326.6 5106.7 4256.7 Alcool etilic și alte soluții denaturate de orice concentrație alcoolică, mii dal 201475000 19.6 19.2 383.7 43.9 Îngrășăminte minerale sau chimice care conțin cele trei elemente de fertilizare: azot, fosfor și potasiu, kg 201571000 - - - 14000.0 Îngrășăminte animale sau vegetale, kg 201580000 63000.0 168800. 0 199081. 8 828019. 4 Polietilenă liniară cu densitatea mai puțin de 0,94, sub forme primare, kg 201610350 19759.0 14405.0 9997.0 5997.0 Polistiren expandabil, sub forme primare, kg 201620350 67837.0 55760.0 500.0 32040.0 Altă polietilenă tereftalat, kg 201640640 200964 6.0 2537703 .0 2581690 .0 1615803 .0 Poliuretani sub forme primare, kg 201656700 507882. 4 716077. 9 577470. 5 633504. 3 Alte insecticide, kg substanță activă 202011900 888.7 853.1 1544.7 1157.3 Dezinfectanți (pe baza de săruri de amoniu, pe bază de compuși halogenați etc.) prezentați în formă ambalată pentru vânzarea cu amănuntul sau în formă de preparate sau articole, kg substanță activă 202014000 16911.1 33097.9 1211711 .8 294719. 1 Rodenticide și alte produse fitofarmaceutice, în formă ambalată pentru vânzarea cu amănuntul sau în formă de preparate sau articole, kg substanță activă 202019800 36732.1 33929.2 31133.6 37662.5 Vopsele și lacuri în mediu apos, tone 203011000 95.0 96.7 148.5 122.2 Vopsele și lacuri pe bază de polimeri sintetici, tone 203012000 20314.4 21858.2 22574.3 21997.0 Alte lacuri și vopsele: sicativi, pigmenți, masticuri, grunduri, tone 203020000 9188.5 7403.1 8429.4 9748.4 Agenți de suprafață aneonici, condiționați pentru vânzarea cu amănuntul, kg 204120200 714583. 0 - - - Săpunuri, kg 204131000 126114 6.2 1540000 .9 2042678 .3 1579389 .0 Preparate pentru spălat și curățat, kg 204132000 267439 5.7 3715850 .7 3724125 .0 4052672 .1 Preparate pentru parfumarea și dezodorizarea încăperilor, kg 204141000 7183.0 10447.0 29292.6 8984.2 Alte ceruri artificiale și preparate, inclusiv ceară pentru sigilii, kg 204142800 602.0 - - - Produse de parfumerie și cosmetică (exclusiv parfumuri și ape de toaletă), mii buc. 204210000 3989.1 4506.5 12403.8 6629.7 Parfumuri, litri 204211500 43.8 - 125.3 460.4 Ape de toaletă, litri 204211700 25496.8 18516.8 43484.7 31398.7 Chibrituri, kg 205120000 - 239.0 592.0 498.0 Cleiuri și alți adezivi preparați, neclasificați în altă parte, kg 205210800 493739 9.8 2387080 7.0 3214478 3.5 2909252 7.0 Uleiuri eterice, kg 205310200 36838.3 59615.0 51028.6 45026.8 Ape distilate aromatice și soluții apoase de uleiuri eterice; subproduse terpenice, kg 205310500 3367.5 4436.6 4091.2 6777.9 Amestecuri de substanțe odorizante de tipul celor utilizate in industria alimentară și a băuturilor, kg 205310750 616785. 0 616609. 0 518977. 0 1044997 .0 Amestecuri de substanțe odorizante, altele, kg 205310790 52566.0 121450. 0 52500.0 69400.0 Preparate antigel și lichide preparate pentru degivrare, kg 205943500 - 55367.0 87530.0 36240.0 Reactivi compuși pentru diagnostic sau pentru laborator (inclusiv hârtie impregnată sau reactiv de diagnostic sau de laborator pe suport), kg 205952100 6047.7 5911.5 5171.1 8624.2 Preparate pentru decaparea, pentru sudarea, pentru lipirea metalelor, pentru umplerea sau acoperirea electrozilor sau baghetelor de sudură, kg 205956200 220.0 365.0 150.0 285.0 Preparate dezincrustante si preparate similare, kg 205959400 - - - 1371.2 Preparate ifnifuge, hidrofuge și altele utilizate pentru protecție construcțiilor, kg 205959670 48.1 38.1 46855.0 36605.0 Alte produse chimice n.c.a., kg 205959930 18642.7 18294.0 18541.0 305346. 4 Fire din filamente din polipropilenă, altele decât cele pentru vânzarea cu amănuntul (exclusiv ață de cusut), kg 206013400 377300 9.0 4241949 .7 3397879 .2 3218928 .0 Sursa: Biroul Național de Statistică Figura 1. Valoarea producției industriale fabricate ce face parte din activitatea economică C20 ,,Fabricarea substanțelor și a produselor chimice”, pentru perioada 2014-2021, mii lei Sursa: Biroul Național de Statistică Așa cum spectrul produselor chimice fabricate în țară este destul de mic, majoritatea necesităților economiei naționale privind substanțele și produsele chimice sunt acoperite din import. În figurile 2 și 3 este prezentată evoluția importurilor tuturor grupurilor de produse chimice din categoriile 25-40 a nomenclaturii combinate a mărfurilor, cea mai mare pondere revenind categoriei 27 – Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; ceară minerală, fiind urmată de categoria 39 – Materiale plastice și articole din material plastic și 29 – Produse chimice organice. Figura 2. Evoluția importurilor de produse chimice, total, 2018-2022, dolari SUA Sursa: Baza de date a Națiunilor Unite privind comerțul cu mărfuri (UN Comtrade) https://comtrade.un.org/ Figura nr. 3. Importul de anumite produse chimice pe categorii, mii tone Sursa: Baza de date a Națiunilor Unite privind comerțul cu mărfuri (UN Comtrade) https://comtrade.un.org/ Cantități semnificative de substanțe și produse chimice sunt utilizate în sectorul agricol prin aplicarea de fertilizanți, tendințele fiind în creștere, conform tabelului 2. Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor reprezintă un element de bază în obținerea unei producții agricole durabile pentru asigurarea unui sistem agricol competitiv la nivel european https://comtrade.un.org/ https://comtrade.un.org/ și internațional, menționat și în Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2023. Tabelul 2 Produse pentru protecția plantelor plasate pe piață între anii 2018 și 2022, în tone Tipul produselor 2018 2019 2020 2021 2022 Insecticide şi acaricide 614,548 509,499 670,835 394,6969 322,056 Fungicide 2042,928 2,215,801 1951,264 1880,345 2237,134 Erbicide 1424,242 1043,245 1418,6595 1493,4021 1901,233 Defolianți și desicanți 15,615 44,88 0 0 48,854 Rodenticide 0,424 28,558 20,262 14,536 0 Preparate pentru tratarea semințelor 149,84 71,445 73,52 75,865 83,548 Fumigante 3,7 5,86 1,352 4,52 5,756 Substanțe active superficiale 201,256 166,179 202,49 200,968 103,612 Regulatori de creștere 38,254 20,018 15,752 13,744 10,939 Total, tone 4490,807 4105,3 4354,135 4078,077 4713,132 În ultimul deceniu, cantitatea îngrășămintelor chimice utilizate în întreprinderile agricole și în gospodăriile țărănești mari a fost acoperită integral din import și a crescut de aproape 6 ori, de la 17,0 mii de tone în 2009 până la 104,7 mii de tone în 2022, ceea ce înseamnă 96,9 kg pe fiecare hectar de semănături, fiind observată o tendință a exploatării intensive, conform tabelelor 3 și 4. Tabelul 3 Fertilizanți importați în agricultură în perioada 2018-2022, în tone Fertilizanți 2018 2019 2020 2021 2022 Total, tone 319624 33524 2 35086 0 39951 2 21640 0 Tabelul 4 Îngrășăminte utilizate în agricultură în perioada 2011-2021 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Îngrășăminte chimice (substanță activă) – total, mii tone, dintre care: 23,6 34,7 44,8 72,4 40,1 44,6 65,6 77,5 94,3 100,9 104.7 azotate 19,2 26,9 34,0 52,0 29,7 32,7 44,3 52,2 64,1 66,0 70.9 fosfatice 2,9 5,6 8,3 17,2 8,2 9,0 15,9 18,5 21,2 23,8 23.5 potasice 1,5 2,2 2,5 3,2 2,1 2,9 5,4 6,8 9,0 11,1 10.3 În medie la 1 hectar de semănături, 29,4 43,7 52,8 83,6 45,8 49,9 69,1 79,4 98,3 95,8 96,9 kg Îngrășăminte naturale, mii tone 29,2 200 41,5 28,1 56,2 69,3 41,0 99,2 76,2 105,4 129.8 În medie la 1 hectar de semănături, tone 0,04 0,03 0,05 0,03 0,07 0,08 0,05 0,1 0,08 0,11 0,13 Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 960/2020 cu privire la Serviciul de Stat „Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților” și operării modificărilor în unele hotărâri ale Guvernului, Consiliul Republican Interdepartamental pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar și fertilizanților adoptă decizii privind omologarea, extinderea sferei de utilizare și reomologare a fertilizanților. Anual, de către Consiliu se examinează în medie 200 de dosare. Astfel, conform datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în anul 2021, Consiliul a adoptat 271 de decizii privind omologarea de stat a fertilizanților, totodată, în anul 2022, au fost examinate 327 de dosare. O altă categorie importantă a substanțelor și produselor chimice sunt produsele biocide, definite în art. 4 pct. 23) și incluse în anexa nr. 5 din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice. Produsele biocide sunt împărțite în diferite tipuri de produse (TP), în funcție de destinația acestora. Clasificarea produselor biocide din anexa nr. 5 la Legea prenotată include 22 de tipuri de produse (categorii de aplicații), unele cuprinzând mai multe subgrupuri. În condițiile Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, ale Legii 277/2018 privind substanțele chimice, toate produsele și serviciile care prezintă un potențial pericol pentru sănătatea și viața omului, inclusiv produsele biocide sunt supuse înregistrării de stat de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), care este autoritatea responsabilă de evaluarea, expertiza sanitară și înregistrarea de stat a astfel de produse. În acest sens, conform prevederilor Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020, aceste produse, inclusiv articolele tratate cu produse biocide sunt plasate pe piaţă şi folosite pe teritoriul Republicii Moldova doar după efectuarea expertizei sanitare a dosarului tehnic conformat la cerințele legislației, înregistrarea acestora și obținerea certificatului de înregistrare. Utilizarea excesivă a biocidelor are un impact considerabil asupra mediului, cât și asupra economiei, iar utilizarea necorespunzătoare a biocidelor mai agresive și a dozelor crescute (ca mod de a depăși fenomenele de rezistență) constituie un risc suplimentar pentru sănătate. Altfel Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în calitate de autoritate responsabilă de evaluarea, înregistrarea de stat și supravegherea produselor biocide plasate pe piața Republicii Moldova, poate permite plasarea pe piață a unui produs biocid în conformitate cu Decizia de Execuție a Comisiei Uniunii Europene, în calitate de substanță activă existentă pentru utilizare în produsele biocide. Conform datelor din Registrul național al produselor biocide, în perioada 2020-2022 au fost expertizate dosarele incluse în tabelul 5. Tabelul 5 Numărul de substanțe expertizate și incluse în Registrul național al produselor biocide în perioada 2020-2022 Tipuri de produse biocide, conform anexei nr. 5 la Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice 2020 2021 2022 Tipul 1: Produse destinate igienei umane 46 22 10 Tipul 2: Dezinfectante și algicide care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale 41 27 Tipul 3: Produsele destinate igienei veterinare 9 10 10 Tipul 4: Dezinfectanți pentru suprafețele în contact cu produsele alimentare sau hrana pentru animale 26 24 24 Tipul 5: Dezinfectanți pentru apa potabilă 3 9 5 Tipul 14: Rodenticide 9 4 8 Tipul 18: Insecticide, acaricide și produse pentru combaterea altor artropode 14 16 8 Tipul 19: Repelenți și atractanți 2 2 Datele statistice privind plasarea pe piață a produselor biocide sunt reflectate în tabelul 6. Tabelul 6 Produse biocide plasate pe piață în perioada 2018-2021 Tipuri de produse biocide, conform Anexei nr. 5 la Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice 2018 2019 2020 2021 Tipul 1: Produse destinate igienei umane 8 1 46 22 Tipul 2: Dezinfectante și algicide care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale 16 7 102 41 Tipul 3: Produsele destinate igienei veterinare 1 0 9 10 Tipul 4: Dezinfectanți pentru suprafețele în contact cu produsele alimentare sau cu hrana pentru animale 3 2 26 24 Tipul 5: Dezinfectanți pentru apa potabilă 0 1 3 9 Tipul 6: Conservanți pentru produse în timpul depozitării Tipul 7: Conservanți pentru pelicule Tipul 8: Conservanți pentru lemn Tipul 9: Conservanți pentru fibre, piele, cauciuc și materiale polimerizate Tipul 10: Conservanți pentru materiale de construcție Tipul 11: Conservanți pentru sisteme de răcire și de procesare a lichidelor Tipul 12: Slimicide Tipul 13: Conservanți pentru fluide utilizate în prelucrare sau tăiere Tipul 14: Rodenticide 4 9 4 Tipul 15: Avicide Tipul 16: Moluscocide, vermicide și produse utilizate pentru combaterea altor nevertebrate Tipul 17: Piscicide Tipul 18: Insecticide, acaricide și produse pentru combaterea altor artropode 1 14 16 Tipul 19: Repelenți și atractanți 2 Tipul 20: Combaterea altor vertebrate Tipul 21: Produse antivegetative Tipul 22: Fluide utilizate pentru îmbălsămare și taxidermie Substanțele care distrug stratul de ozon (SDO) sunt o categorie importantă de substanțe industriale, care se importă în cantități mari și care se utilizează în mare parte în sectorul de deservire a echipamentului frigorific şi de condiţionare a aerului. Hidrofluorocarburile (HFC) care fac parte din această categorie de SDO sunt reglementate de Protocolul de la Montreal, cantitățile lor de import fiind strict reglementate și autorizate de către Agenția de Mediu. Conform datelor Agenției de Mediu prezentate în tabelul 7, cererea anuală de HFC pentru deservirea echipamentelor și utilajelor din domeniul refrigerare și al aerului condiționat constituie circa 150 de tone. Tabelul 7 Cantitățile de hidrofluorocarburi importate în Republica Moldova, în tone Un alt tip de substanțe constituie gazele F care sunt utilizate în climatizarea staționară, în refrigerarea comercială, în refrigerarea industrială, în climatizarea mobilă, în răcirea în transport, în expandarea spumei și în aerosoli. Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal la Convenția de la Viena pentru protecția stratului de ozon, inclusiv Republica Moldova, au hotărât să protejeze stratul de ozon prin luarea unor măsuri de precauţie pentru controlul echitabil al emisiilor globale de substanţe care contribuie la epuizarea stratului de ozon având drept obiectiv final eliminarea acestora prin intermediul progreselor înregistrate în domeniul ştiinţei şi având în vedere consideraţiile de ordin tehnic şi economic, prin identificarea unor substanţe şi tehnologii alternative. Tehnologiile alternative, nonpoluante au devenit tot mai frecvente pe piaţa internă, care în calitate de agenţi frigorifici utilizează freonii naturali (hidrocarburile: propan; izo-butan; ciclo- şi izo-pentan; H2O, aer, heliu, CO2 şi NH3). Cu toate acestea, aplicarea acestora în ţară este în prezent la un nivel redus, deşi posibilităţile de aplicare ale lor sunt semnificative. Pe lângă costurile iniţiale mai ridicate ale tehnologiilor alternative, un punct slab este şi numărul limitat de companii specializate şi de personal tehnic calificat, precum şi informarea insuficientă a utilizatorilor finali privind SDO. Această problemă necesită o abordare eficientă în cadrul schemei de instruire/formare şi de implementare a activităților de conștientizare atât a publicului profesionist, cât și a celui general. O altă categorie prioritară a substanțelor chimice o constituie poluanții organici persistenți (POP), compuși organici rezistenți la acțiunea chimică, biologică și fotolitică a agenților de mediu, precum și rezistenți la degradare. În anexele A și B la Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, ratificată de Republica Moldova prin Legea HFC, tone 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 R32 0,0 0,0 0,6 1.5 3,2 8,5 0,0 0,19 R125 1,7 0,0 0,0 0.0 0,0 0,0 0,0 0,0 R134A 36,3 32,0 27,6 125,3 62,4 65,7 9,3296 0,0 R404 29,6 18,5 18,6 44,8 44,2 30,5 0,0 0,0 R407C 3,0 3,7 9,3 20,1 8,8 8,1 2,1357 0,0 R407F 0,1 0,0 1,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 R410A 4,5 7,5 7,4 41,8 12,6 11,0 0,0 0,0 R422D 0,0 0,0 4.8 2.4 5,9 1,2 0,0 0,0 R507A 18,6 16.8 37,9 38,5 13,4 20,1 0,0 6,215 R227ea 0,0 1,0 2,0 20,0 22,0 11,0 0,0 0,0 R245fa 0,0 2,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 R290 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,125 0,0 R508B 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,08 0,0 R23 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,09 0,0 R1234YF 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,27 R404A 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 5,995 R417A 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,113 R600a 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,13 Total 93,8 82,2 109,9 294,4 172,5 156,1 11,7603 12,913 nr. 40/2004, sunt incluse 28 de produse chimice sau grupuri de produse chimice (pesticide și produse chimice industriale) care fac obiectul unei interdicții sau restricționări la producere și la utilizare, cu excepția cazurilor în care existăCFF derogări generice sau specifice. O mare parte a substanțelor cu conținut de POP nu se produc și nici nu se importă în Republica Moldova. Totuși, există necesitatea de luare a măsurilor pentru a spori controlul plasării pe piață și nivelului de gestionare atât a fluxului de produse cu conținut de POP, cât și gestionarea deșeurilor acestora. Problemele specifice substanțelor chimice cu conținut de POP în Republica Moldova se referă în special la pesticide și la bifenilii policlorurați (BPC). Producerea și plasarea pe piață a pesticidelor cu conținut de POP este interzisă, fiind înregistrate în prezent cantități de cca 100 tone de pesticide învechite cu conținut de POP, care urmează a fi eliminate. Bifenilii policlorurați (BPC) reprezintă o clasă de compuși organici derivați din bifenil, utilizați pe larg ca și dielectric și fluide de răcire în aparatele electrice și la fabricarea izolatorilor electrici. Producerea şi introducerea pe piaţă a BPC în stare pură, în amestecuri sau în calitate de componente ale unor articole este interzisă, conform Regulamentului privind bifenilii policloruraţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009. Agenția de Mediu actualizează anual Inventarul Național al echipamentelor și stocurilor cu conținut de BPC, care cuprinde informații privind echipamentele cu un volum de BPC mai mare de 5 dm3 și cu o concentrație mai mare de 50 ppm (0,005%). Conform inventarierii echipamentului contaminat cu BPC, precum și stocurilor de ulei cu conținut de BPC din 2020, sectorul energetic rămâne cel mai mare deținător al acestor substanțe, fiind documentate circa 84 tone de ulei contaminat cu BPC. Substanțele chimice cu conținut de poluanți organici persistenți noi (POP noi) sunt substanțele care au fost listate în Convenția de la Stockholm la cele de-a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a și a 9-a reuniuni ale Conferinței Părților (COP), fiind în mare parte substanțe utilizate în industrie și alte sectoare conexe, după cum urmează: alfahexaclorociclohexan, betahexaclorociclohexan, clordecon, hexabromobifenil, hexabromodifenil eter și heptabromodifenil eter, lindan, pentaclorbenzen, acid perfluorooctan sulfonic, sărurile sale și fluorură de perluorooctan sulfonil, tetrabromodifenil eter și pentabromodifenil eter, endosulfanul tehnic și izomerii săi, hexabromociclododecan, hexaclorbutadienă, pentaclorofenol, sărurile și esterii săi, naftalene policlorurate, decabromodifenil eter, parafinele clorurate cu lanț scurt, hexaclorbutadienă, acidul perfluorooctanoic (PFOA), sărurile acestuia și compușii înrudiți cu PFOA, dicofol. Cea mai mare parte a POP noi nu se produc și nici nu se importă în Republica Moldova. Grupurile unor astfel de substanțe cu conținut de POP au diverse tipuri de utilizare, după cum urmează: a) inhibitorii de flacără într-o gamă largă de produse de uz casnic precum materiale plastice, textile, mobilier, adezivi, etanșați, acoperiri și cerneluri; b) aditivii în aplicațiile cu polimeri oferind protecție împotriva incendiilor pe durata de viață a vehiculelor, clădirilor sau articolelor, precum și protecție în timpul depozitării; c) izolatoarele eficiente pentru firele electrice; d) aditivii în tratamentele de suprafață pentru rezistența la pătare a textilelor și covoarelor, e) aditivii în spumele extinctoare și pentru uleiuri hidraulice. Trebuie subliniat faptul că hexabromociclododecanul (HBCDD), eter bifenilii polibromurați (PBDE) și acidul perfluorooctan sulfonic PFOS, spre deosebire de celelalte POP noi, vor îngreuna gestionarea anumitor fluxuri de deșeuri în viitor din cauza duratei lungi de viață a principalelor grupe de produse care le conțin (de exemplu vehicule, echipamente electrice și electronice, polistiren folosit în calitate de izolator termic), dar și deoarece sunt conținute în produsele care sunt încă în uz. Evaluarea conținutului de HBCDD în spumele de polistiren și a PBDE în vehicule și carcasele televizoarelor în anul 2020 este prezentată în tabelul 8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Compus organic https://ro.wikipedia.org/wiki/Bifenil https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dielectric&action=edit&redlink=1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Izolator electric Tabelul 8 Evaluarea conținutului de POP PBDE și HBCDD în anumite produse, pentru anul 2020 Tip substanță Tone/an POP-PBDE în vehiculele importate 0,7812 POP-PBDE în vehiculele în uz 209,67 POP-PBDE în deșeurile de vehicule 0,13694 POP-PBDE din carcasele computerelor și televizoarelor cu tub catodic și ecran plat importate 0.00053 POP-PBDE din carcasele computerelor și televizoarelor cu tub catodic și ecran plat în uz 0,02426 POP-PBDE din carcasele computerelor și televizoarelor cu tub catodic și ecran plat scoase din uz 0.00148 HBCDD în polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) 2.757 HBCDD în polistiren extrudat (XPS) 2.374 Poluanții Organici Persistenți emiși neintenționat (uPOP) reprezintă substanțe chimice produse neintenționat în urma arderii incomplete, precum și în timpul fabricării pesticidelor și a altor substanțe clorurate, și includ dibenzodioxinele policlorurate și dibenzofuranii policlorurați (PCDD/PCDF), hexaclorbenzenul (HCB), bifenilii policlorurați (BPC), pentaclorbenzenul (PeCB) și hexalorbutadiena (HCBD). La fel ca și ceilalți POP, ei rămân în mediu mult timp, pot parcurge distanțe lungi prin aer și prin apă, se bio-acumulează în țesutul adipos al animalelor și se numără printre cele mai toxice substanțe chimice care cauzează cancer. Inventarul emisiilor de dioxine și furani, și alți poluanți organici persistenți emiși neintenționat în Republica Moldova pentru anii 2001-2019 relevă faptul că, în anul 2019 în țară au fost emise circa 146,85 g TEQ de emisii de PCDD/PCDF, din care 32,06 g TEQ în aer, 1,03 g TEQ la apă, 0,05 g TEQ la sol și 113,71 g TEQ la reziduuri. Cea mai mare pondere, aprox. 69,4 %, din totalul emisiilor de PCDD/PCDF în anul 2019 a rezultat din eliminarea prin depozitare a deșeurilor, urmată de producția de căldură și energie electrică cu 15,7 %, producția de metale feroase și neferoase cu 9,9% și incinerarea deșeurilor cu 2,8%. Pe lângă grupurile de substanțe menționate anterior, există și alte substanțe chimice prioritare. La această categorie, conform practicii internaţionale, se atribuie nu doar substanţele care provoacă otrăviri acute, ci şi cele care dispun de proprietăţi cancerigene şi mutagene, care produc schimbări ale sistemului endocrin şi disfuncţii reproductive, precum şi au capacitatea de a persista în mediul înconjurător şi în organismul omului. Mercurul se găsește în mod natural în mediul înconjurător, dar în general este bine fixat în minerale și nu prezintă niciun risc semnificativ. Problema apare din cauza activităților umane, care duc la emiterea unor cantități mari de mercur în mediu, acesta având capacitatea de a circula apoi liber timp de mii de ani. Otrăvirea cu mercur poate rezulta din expunerea la formele hidrosolubile ale acestuia (precum clorura de mercur sau metilmercurul), inhalarea vaporilor de mercur sau consumarea alimentelor contaminate cu mercur. Republica Moldova este prima țară din cadrul statelor Europei de Est care a ratificat Convenția de la Minamata cu privire la mercur prin Legea nr. 51/2017, scopul căreia este de a promova inițiativa globală de reducere a impactului mercurului asupra mediului și sănătății umane. Astfel, începând cu 01 ianuarie 2021, este interzis importul sau exportul unei game de produse cu adaos de mercur, inclusiv trebuie luate măsuri care să garanteze o depozitare intermediară a mercurului și a compușilor mercurului și o gestionare a deșeurilor de mercur în mod ecologic rațional. Inventarierea stocurilor de mercur (Hg), inclusiv mercurul confiscat a fost realizată în anul 2021 și confirmă existența a cca 500 kg de mercur depozitat (dintre care 150 kg reprezintă mercurul confiscat, păstrat la organe de drept). Se atestă și o cantitate semnificativă a deșeurilor de produse cu conținut de mercur. Conform inventarierii stocurilor produselor cu conținut de mercur în instituțiile publice în anul 2021, doar în instituțiile de învățământ sunt depozitate circa 17 mii de termometre și 30 de mii de lămpi cu conținut de Hg. Un alt sector care deține cantități semnificative de produse cu conținut de mercur este sectorul sănătății https://ro.wikipedia.org/wiki/Aliment publice. O prioritate pentru politica statului urmează a fi eliminarea în mod corespunzător a cantităților de produse cu conținut de mercur primordial din instituțiile de învățământ și a celor medicale. Depozitarea substanţelor și produselor chimice se efectuează în funcție de utilizarea acestora în ramurile economiei naţionale. Agenţii economici care importă substanţe chimice industriale în majoritatea cazurilor îşi depozitează marfa în propriile depozite, amplasate pe teritoriul întreprinderilor. Fertilizanţii, produsele petroliere, preparatele farmaceutice sunt stocate în depozitele autorizate pentru asemenea activităţi. Conform datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la 1 ianuarie 2023, pe teritoriul țării existau 294 de depozite pentru depozitare și comercializare a fertilizanților și 271 de magazine pentru comercializarea cu amănuntul a acestora. Depozitarea biocidelor se efectuează conform Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020. Transportarea produselor chimice se efectuează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 143/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul interior de mărfuri periculoase. Regulamentul se aplică transportului rutier, feroviar sau pe căi navigabile interioare de mărfuri periculoase, în cazul aprobării amendamentelor suplimentare la Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID) şi Acordul european referitor la transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interne (ADN), inclusiv activităţilor de încărcare şi descărcare, transferului dinspre sau spre alt mod de transport, precum şi staţionărilor impuse de circumstanţele de transport și Regulamentului privind transferurile de deșeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 411/2022. Pornind de la faptul că Republica Moldova nu dispune de întreprinderi de producere a substanțelor chimice, respectiv lipsesc întreprinderi care pot asigura infrastructura de colectare și de tratare a substanțelor chimice și amestecurilor cu termen expirat, în mod deosebit a celor periculoase. În prezent substanțele chimice cu termen expirat sau deșeurile acestora se depozitează la întreprinderi. Totodată, anumite fluxuri de deșeuri periculoase sunt exportate spre tratare şi eliminare în alte țări, aplicând prevederile Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599/1998. Secțiunea a 2-a. Prognoze privind evoluția industriei chimice Economia globală de astăzi consumă peste 100 de miliarde de tone de materii prime în fiecare an, aruncând în același timp aproximativ 90 de miliarde de tone de materiale ca deșeuri. Cantitatea de resurse virgine mobilizate între anii 2000 și 2015 este deja egală cu mai mult de jumătate din cele extrase între 1900 și 2000, iar tendințele denotă o cererea globală de materiale virgine cel puțin de două ori până în 2050. Între 2000 și 2017, capacitatea de producție a industriei chimice globale (cu excepția produselor farmaceutice) aproape s-a dublat, de la aproximativ 1,2 la 2,3 miliarde tone. Utilizarea substanțelor chimice în procese industriale se va dubla către anul 2030, ceea ce va duce la pătrunderea acestora în apă, aer, sol, iar prin produsele alimentare în corpul uman, creșterea fiind reflectată în figura 4. Figura nr. 4: Creșterea estimată a vânzărilor globale de produse chimice (cu excepția produselor farmaceutice), anii 2017-2030 Sursa: Global Chemicals Outlook: From Legacies to Innovative Solutions – ediția a II-a GCOII, UNEP Creșterea a avut loc nu numai în volumul și vânzările de substanțe chimice, ci și în capacitatea de producție, ceea ce sugerează o creștere viitoare continuă a volumului de substanțe chimice produse. Se estimează că vânzările se vor dubla din anul 2017 până în anul 2030. Producția și consumul de produse chimice fabricate continuă să se răspândească în întreaga lume, o pondere tot mai mare fiind în țările în curs de dezvoltare și cu economie în tranziție, multe dintre acestea cu o capacitate de reglementare limitată, cum este și Republica Moldova. Pe măsură ce industria este în creștere, crește și comerțul internațional cu substanțe chimice și produse care conțin substanțe chimice – dintre care multe sunt periculoase. În cazul Republicii Moldova, care utilizează preponderent produse chimice din import, se atestă o creștere a importului acestora între anii 2018-2022 (figurile 1 și 2), ceea ce denotă necesitatea de a controla mai riguros plasarea acestora pe piață. Fără aplicarea mai strictă și coerentă a legislației privind produsele chimice, asigurarea informațiilor cu privire la utilizarea în siguranță a produsului chimic și potențialele pericole asociate cu utilizarea lui, precum și fără conlucrarea între toate autoritățile responsabile, cresc riscurile utilizării neadecvate a substanțelor chimice, importului unor substanțe periculoase atât ca atare, cât și în amestecuri și produse, care ulterior vor deveni deșeuri cu cerințe speciale de gestionare. Republica Moldova, nefiind un stat producător de substanțe chimice, poate controla plasarea pe piață a acestora la import și prin aplicarea reglementărilor stricte poate asigura securitatea și sănătatea populației și mediului. Secțiunea a 3-a. Cadrul normativ și instituțional Managementul actual al substanțelor chimice în Republica Moldova este reglementat printr-un șir de politici, de acte normative care acoperă diverse aspecte ale gestionării substanțelor chimice – de la producere/import, transportare, depozitare până la eliminare, inclusiv și aspecte ce țin de securitatea obiectelor industriale periculoase. Programul MDSC include un obiectiv specific care propune îmbunătățirea cadrului legal al gestionării substanțelor chimice pe întreg ciclul de viață prin stabilirea cerințelor naționale și transpunerea prevederilor actelor juridice ale Uniunii Europene în domeniul managementului substanţelor chimice şi deşeurilor periculoase, inclusiv transpunerea Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/1994 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei. Prevederile Legii nr. 277/2018 privind substanțele chimice oferă un cadru consolidat de management al substanțelor și amestecurilor chimice. Legea menționată prevede armonizarea treptată a cadrului legislativ naţional cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul substanţelor chimice şi este parte a unui pachet general de legi şi acte normative. Cadrul normativ, care este în proces de elaborare de către autoritățile administrației publice centrale, cuprinde primordial stabilirea reglementărilor pentru îmbunătăţirea sistemului integrat de management durabil al substanţelor chimice, începând de la producerea/importul substanțelor și comercializarea acestora, până la stabilirea mecanismului de promovare a măsurilor de reducere/eliminare a riscului asociat cu gestionarea substanţelor chimice asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. Accelerarea procesului de elaborare și adoptare a cadrului normativ privind managementul substanțelor chimice este condiționată și de creșterea capacităților profesionale ale autorităților responsabile. La capitolul instituțional, momentan se atestă o fragmentare a responsabilităților privind gestionarea substanțelor chimice pe sectoarele economiei naționale și pe tipurile de produse reglementate (de exemplu, fertilizanți, substanțe și produse farmaceutice, substanțe industriale etc.). În Republica Moldova au fost create mai multe comisii interministeriale în vederea înființării unui sistem eficient de evaluare și control al riscurilor aferente substanțelor chimice importate și produse, care să asigure protecția sănătății populației și a mediului. O parte dintre aceste comisii sunt permanente (de exemplu, Grupul de lucru interministerial cu privire la gestionarea substanțelor chimice; Consiliul republican interdepartamental pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar, Comisia de experți pentru evaluarea produselor biocide şi a produselor biocide cu risc redus, Comisia permanentă de nimicire inofensivă a medicamentelor, Comisia pentru Situații Excepționale), iar alte comisii sunt create pentru soluționarea doar unor probleme specifice sau care se referă la un spectru de substanțe specifice (spre exemplu, pesticide învechite cu conținut de POP). Analiza mecanismelor de coordonare interministerială în domeniul managementului substanțelor chimice evidențiază că eficacitatea activității comisiilor variază. Cele stabilite prin hotărâre de guvern sunt în general apreciate a fi mai eficiente decât cele create prin ordinul unui ministru, deoarece comisiile create de Guvern trebuie să raporteze semestrial sau anual despre activitățile realizate și rezultatele obţinute. De asemenea, gradul de implicare a autorităților administrației publice centrale în comisiile interministeriale variază, deoarece majoritatea autorităților consideră că responsabilitatea implementării unui acord multilateral de mediu revine autorității competente. Se atestă o necesitate stringentă de a implica mai mult în activitatea comisiilor reprezentanți ai asociațiilor din sectorul industrial și domeniul de cercetări, cel puțin cu drept consultativ, precum și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale active. În același timp, Abordarea Strategică în domeniul Managementului Internațional al Substanțelor Chimice (SAICM) subliniază necesitatea coerenței, a consecvenței și a cooperării sporite, pentru a înlătura lacunele, suprapunerile și dublarea în activitățile de gestionare națională a substanțelor chimice. Prin urmare, conform prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, Guvernul va crea un consiliu interministerial constituit din reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale prevăzute la art. 7-11 din legea menționată, ai instituțiilor științifice și ai organizațiilor neguvernamentale, care va adopta decizii de aprobare sau de refuz al autorizării substanțelor și produselor chimice, în urma examinării rezultatelor https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/AUTO/?uri=celex:32006R1907 evaluării pericolelor și riscurilor pentru sănătatea omului, a animalelor, a altor organisme vii și pentru mediu. Consiliul interministerial va fi responsabil de coordonarea managementului durabil al substanțelor chimice. Se prevede că prin activitatea sa, Consiliul va asigura o abordare integrată a gestionării substanțelor chimice la nivel național. Un asemenea mecanism de coordonare va asigura o platformă în baza căreia diverse părți interesate pot să facă schimb de informații, să coordoneze activitățile complementare sau interconectate și, în unele cazuri, să ia decizii comune cu privire la anumite aspecte legate de gestionarea substanțelor chimice sau să convină asupra politicii naționale pe termen lung în acest domeniu. În același timp, instituirea autorității competente responsabile de gestionarea integrată a substanțelor chimice, prevăzută de Legea nr.277/2018 privind substanțele chimice, va conduce la o mai bună protecție a sănătăţii umane şi mediului, prin îmbunătățirea coordonării la nivel național a gestionării substanțelor chimice şi va oferi o interfață unică pentru importatori, producători, exportatori, public, guvern şi alte părţi interesate pentru toate activitățile legate de gestionarea substanțelor chimice. În plus, autoritatea va funcționa ca principala autoritate competentă în autorizarea activităților de plasare a noilor substanțe chimice pe piața Republicii Moldova. Aceasta va gestiona Registrul substanțelor chimice și va exercita rolul de autoritate naţională desemnată pentru Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză (PIC), aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 389/2004. Se atestă un nivel redus al utilizării sistemelor, tehnologiilor și soluțiilor TIC în contextul digitalizării serviciilor pentru asigurarea unui nivel optim de automatizare și inovare în cadrul proceselor de reglementare a plasării pe piață și evidență a gestionării produselor chimice. Managementul datelor privind substanțele chimice și deșeurile este reglementat prin Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, Legea nr. 467/2003 cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat și Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială. Acest cadru prevede consolidarea datelor privind substanțele chimice într-un format online, prin introducerea lor în sisteme informaționale automatizate privind plasarea pe piață a substanțelor chimice și gestionarea deșeurilor acestora. Registrele actuale de substanțe chimice (Registrul național al produselor biocide, Registrului de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor etc.) sunt păstrate de către autoritățile responsabile, de aceea nu este asigurată interoperabilitatea datelor, ceea ce nu permite sinteza datelor sau extragerea unui anumit set de date. Sistemului informațional automatizat ,,Registrul produselor chimice plasate pe piața Republicii Moldova” (SIA REPC), creat conform prevederilor art. 30 din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, este momentan în proces de pilotare, din motiv că nu a fost instituită autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice în calitate de deținător al sistemului, conform Hotărârii Guvernului nr. 535/2020 pentru aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul produselor chimice plasate pe piața Republicii Moldova”. Operaționalizarea sistemului va permite includerea și procesarea informațiilor despre produsele chimice introduse pe piața Republicii Moldova în care vor fi indicate proprietățile toxice, fizico-chimice, activitatea biologică, transformarea în mediu, normative igienice și ecologice la etapa producerii, importului, exportului, transportării și utilizării produselor chimice în Republica Moldova. Totodată funcționalitatea sistemului va permite gestionarea proceselor de înregistrare a produselor chimice, recepționarea și procesarea rapoartelor anuale ale producătorilor și importatorilor de produse chimice, precum și autorizarea plasării produselor chimice pe piața din Republica Moldova, sporind esențial eficiența interacțiunii dintre autoritățile publice implicate în procesul de management și de monitorizare a produselor chimice. Secțiunea a 4-a. Aspecte de monitorizare și control de laborator al substanțelor chimice Implementarea monitoringului eficient al nivelului de poluare a obiectelor mediului înconjurător, precum și produselor alimentare cu substanţe chimice şi a influenţei lor asupra stării de sănătate a populaţiei necesită dezvoltarea și mentenanța continuă a unei reţele de laboratoare pe teritoriul țării pentru efectuarea testărilor în diferite medii. Observarea şi controlul de laborator se organizează în scopul depistării la timp a contaminării (poluării) radioactive, chimice şi biologice a solului, aerului, apei, materiilor prime alimentare, furajelor şi a altor obiective ale mediului înconjurător, precum şi pentru efectuarea oportună a măsurilor de protecţie a populaţiei, a efectivului formaţiunilor protecţiei civile, a animalelor, a plantelor şi a apei împotriva contaminării cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici se organizează şi se efectuează conform cadrului normativ și este asigurată de către reţeaua naţională de observare şi control de laborator, specificată conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului 961/2006 cu privire la aprobarea Regulamentului rețelei naționale de observare și control de laborator (RNOCL) asupra contaminării (poluării) mediului înconjurător cu substanțe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice și agenți biologici. Astfel; 1) toate laboratoarele sunt acreditate conform SM SR EN 45011:2003 Cerinţe generale pentru organisme care aplică sisteme de certificare produse (Ghid ISO/CEI 65:1996), SM SR EN ISO/CEI 17025:2002 Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări, SM SR EN ISO/CEI 17020:2006 Criterii generale pentru funcţionarea diferitelor tipuri de organisme care efectuează inspecţii; 2) este în creștere numărul de laboratoare și de întreprinderi din ţară care au fost certificate conform SM SR EN ISO 14001:2016 Sisteme de management de mediu. Infrastructura tehnică de laboratoare de stat este reprezentată de către următoarele instituții: Laboratorul de Referință de Mediu din cadrul Agenției de Mediu, care este responsabil de supravegherea calității componentelor mediului (ape de suprafață, ape uzate, aer, sol, aluviuni acvatice, precipitații atmosferice, nivelul debitului dozei ambientale a radiației gama etc.), în baza unei rețele ample de monitorizare; Laboratorul încercări chimice și măsurări instrumentale din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică, care asigură supravegherea sanitaro-igienică a calităţii şi a inofensivităţii produselor alimentare, apei, aerului, materialelor polimerice şi sintetice de larg consum, prin organizarea şi efectuarea încercărilor chimice, radiologice, precum și monitorizarea factorilor fizici cu impact asupra sănătății publice; Laboratorul Atestarea și Controlul Calității Pesticidelor din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor”, care efectuează controlul calității și conformității pesticidelor și PUF recomandate și utilizate în țară; Laboratorul Vamal creat în scopul efectuării cercetărilor/încercărilor de laborator și a expertizei/evaluării mărfurilor în scopuri vamale, laboratoare ale Ministerului Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) sau cele ale Agenției pentru Supraveghere Tehnică. Totodată, există și laboratoare specializate în cadrul instituțiilor de cercetare, dar și cele înființate de agenții economici. Totuși sistemul de monitorizare a calității mediului pe segmentul substanțelor chimice și deșeurilor se confruntă cu mai multe probleme, de aceea este necesară modernizarea acestuia. Astfel, se constată capacități de laborator reduse, ceea ce nu permite dezvoltarea unui monitoring eficient al nivelului de poluare cu substanțe chimice a obiectelor mediului înconjurător, precum și produselor alimentare şi a influenței acestuia asupra stării de sănătate a populației. În Republica Moldova nu este dezvoltat un sistem de monitorizare automatizată a calității mediului, prin urmare programele de monitorizare stabilesc stațiile și punctele de monitorizare din care sunt prelevate probele manual, periodicitatea prelevării probelor și poluanții monitorizați pe fiecare component. Laboratorul de Referință de Mediu a obținut certificarea ISO 17025 și acreditarea doar pentru 14 indicatori (parametri) de mediu, procesul de acreditare al acestora fiind dificil, costisitor și complicat. Acesta nu are personal suficient pentru realizarea programelor de monitorizare, iar lipsa de automatizare sporește necesitatea angajării unui număr mai mare de persoane care să efectueze manual prelevarea probelor. Rețeaua de monitorizare este foarte învechită, iar din bugetul de stat nu se alocă sursele necesare pentru dezvoltarea și automatizarea acesteia. Se preconizează ca domeniile sale de analize, de acreditare și de certificare să se extindă odată cu dotarea corespunzătoare, cu obținerea experienței și cu dezvoltarea documentației necesare. Laboratorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică are certificarea ISO 17025 și acreditarea pentru o serie de indicatori. Domeniul de activitate al Laboratorului Atestarea și Controlul Calității Pesticidelor, acreditat conform ISO 17025, îl constituie efectuarea controlului calității și a conformității pesticidelor recomandate și utilizate în Republica Moldova, determinarea reziduurilor de pesticide în produsele agricole, în apă și în sol, elaborarea și adaptarea metodelor de analiză pentru determinarea ingredientelor active ale pesticidelor. În contextul celor prezentate mai sus, se evidențiază necesitatea creșterii potențialului analitic și tehnic al laboratoarelor din Rețeaua Națională de Observare și Control de Laborator, inclusiv prin echiparea cu metode de investigare a multor indici prioritari de determinare a substanțelor chimice și impactului lor, inclusiv pentru identificarea și monitorizarea substanțelor chimice prioritare, cum ar fi POPs, mercurul, metalele grele etc. De asemenea, este necesară asigurarea laboratoarelor cu numărul necesar de cadre profesioniste în domeniu, precum și instruirea specialiştilor, inclusiv peste hotarele ţării, în domeniul managementului substanţelor chimice, inclusiv în: principiile Bunelor Practici de Laborator (GLP), cerinţele regulamentelor CLP şi REACH. Aceștia urmează să se instruiască asupra metodelor noi de investigaţii, asupra controlului calităţii încercărilor de laborator etc. Secțiunea a 5-a. Situaţii excepţionale cu implicarea substanţelor chimice Accidentele care implică substanțe periculoase constituie o amenințare gravă pentru populație și pentru mediu, care provoacă pierderi economice substanțiale și perturbă creșterea economică. Siguranța ocupațională și acțiunile de informare a angajaților și angajatorilor cu privire la bunele practici aplicate în vederea prevenirii riscurilor generate de substanțe chimice sunt condiții esențiale pentru a diminua pierderile umane și economice. Conform datelor Inspectoratului de stat al Muncii, prezentate în tabelul 9, în anii 2021-2022 au fost înregistrate mai multe accidente de muncă cu implicarea substanțelor chimice. Tabelul 9 Incidente la locul de muncă cu implicarea substanţelor chimice din perioada 2021-2022 Data incidentului Localitate a Tipul incidentului Substanţe chimice implicate Numărul de persoane decedate/rănite/ evacuate Contaminarea componente lor de mediu sau prejudiciu calculat 12.01.2021 Chișinău Intoxicație (inhalarea vaporilor) Soluție de îndepărtare a etichetelor O persoană a pierdut capacitatea temporară de muncă - 05.05.2021 Chișinău Intoxicație (inhalarea vaporilor) Soluție de igienizare Cl2 O persoană a pierdut capacitatea temporară de muncă 15.05.2022 Orhei Substanța chimică a pătruns în ochi (contaminare de la mănușă) Sodă caustică O persoană a pierdut capacitatea temporară de muncă 17.07.2022 Călărași Intoxicație (inhalarea vaporilor) Clorură O persoană a pierdut capacitatea temporară de muncă 22.09.2022 Chișinău Intoxicație CO O persoană a pierdut capacitatea temporară de muncă Poluarea mediului cu substanțe chimice Conform cadrului normativ, în sistemul național de activități de pregătire, de reacții de răspuns și măsuri de intervenție în caz de situații excepționale cu implicarea substanțelor chimice sunt antrenate următoarele instituții: Ministerul Mediului (Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului); Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Agenția pentru Supraveghere Tehnică); Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Situații de Urgentă). Pentru organizarea cooperării cu alte instituții naționale în domeniul intervențiilor cu implicarea substanțelor chimice, în mod special al celor interinstituționale, au fost încheiate o serie de acte administrative comune. Aceste documente acoperă mai multe domenii: schimbul de informații, organizarea și desfășurarea intervențiilor, realizarea unor proceduri comune etc. În mod similar sunt reglementate și unele tipuri de intervenții transfrontaliere, având la bază acorduri inter-guvernamentale, ordine comune și chiar proceduri interinstituționale și internaționale elaborate, aprobate, testate și aplicate în activitatea cotidiană. În același timp, utilizarea substanțelor periculoase este inevitabilă în unele sectoare ale economiei care sunt esențiale pentru o societate industrializată modernă. Astfel, pentru a reduce riscurile de producere a accidentelor care implică substanțe periculoase sunt necesare măsuri de prevenire a accidentelor majore și de asigurare a unui nivel adecvat de pregătire și de reacție în cazul în care astfel de accidente se produc. Instituția principală implicată în prevenirea și răspunderea în caz de situații excepționale este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) al Ministerului Afacerilor Interne. Deşi au fost efectuate îmbunătăţiri şi modificări substanţiale la capitolul dotări şi la nivelul strategic de organizare, modul de desfăşurare a intervenţiilor subdiviziunilor IGSU continuă să fie influenţat de baza tehnico-materială slabă, în mod deosebit pentru a răspunde accidentelor cu implicarea substanțelor chimice periculoase. Legea nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase are drept obiectiv asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului pe teritoriul Republicii Moldova, prin stabilirea normelor pentru prevenirea accidentelor majore care implică substanțele periculoase și limitarea consecințelor acestor accidente prin transpunerea la nivel național a Directivei 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului. Prevenirea și managementul urgențelor de sănătate publică, inclusiv de etiologie chimică, este reglementată conform Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice. Planul de acțiuni privind punerea în aplicare a Regulamentului Sanitar Internațional (2005) în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 222/2023 prevede inclusiv, consolidarea capacităților naționale de pregătire și răspuns în situații excepționale și urgențe de sănătate publică. În acest context, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a inițiat instruirile internaționale a echipelor de intervenție, fortificarea capacităților de laborator, dotarea cu echipamente de detecție a substanțelor chimice, procurarea echipamentelor individuale de protecție și echipamente de decontaminare și antidoturi. Secțiunea a 6-a. Rolul sectoarelor industrial, de cercetare și asociativ În Republica Moldova, grupurile de interes din sectorul neguvernamental implicate în activități ce vizează managementul durabil al substanțelor chimice sunt preponderent organizațiile nonguvernamentale, asociațiile obștești, diverse asociații de business și asociațiile profesionale, precum și instituțiile academice. Nivelul de implicare și participare, precum și sfera de acțiune a programelor realizate de acestea în domeniul managementului substanțelor chimice variază considerabil. Interesele agenților economici din Republica Moldova ce desfășoară activități asociate cu producerea, importul, exportul sau utilizarea substanțelor și produselor chimice în diverse sectoare ale economiei naționale sunt în general Preponderent însă, acest rol este realizat de Confederația Națională a Patronatelor din Republica Moldova (CNPM), care are ca obiectiv promovarea şi apărarea intereselor legitime ale membrilor în relaţiile cu autorităţile publice, prin participarea la elaborarea şi avizarea proiectelor de acte normative, care vizează activităţile patronale şi cele ale agenţilor economici. Totodată există și alte asociații de business, care reprezintă interesele agenților economici, în mare parte importatori sau distribuitori ai produselor chimice. Numărul întreprinderilor care produc/importă substanțe și produse chimice este în continuă creștere, în mod special a celor care plasează pe piață produse pentru uz casnic, detergenți, aditivi pentru polimeri, spume izolante și diverse produse din domeniul construcției, fertilizanți, substanțe chimice industriale, inclusiv substanțe care distrug stratul de ozon. Un număr de aproximativ 20 de mii de importatori de substanțe și de produse chimice este înregistrat conform datelor Serviciului Vamal. La nivel de producători autohtoni, conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în prezent, per țară, activează 388 de companii care au drept activitate fabricarea produselor de materiale plastice, 5 companii autorizate în importul de hidroclorofluorocarburi (HCFC), companii care importă PUF, biocide, detergenți etc. Republica Moldova dispune de uni sistem eficient și durabil de formare inițială și instruire continuă în domeniul utilizării durabile a substanțelor chimice, cât și pentru dezvoltarea profesională pentru angajații din sectoarele economiei naționale unde sunt utilizate substanțe chimice periculoase. Pe larg se aplică și sistemul de certificare a lucrărilor cu implicarea substanțelor chimice în diverse sectoare ale industriei (construcții, agricultură, transport etc.) conform standardelor ISO. Totodată, printre măsurile care ar putea îmbunătăți controlul asupra respectării legislației se regăsesc elaborarea, adaptarea şi aplicarea unor programe de instruire profesională şi perfecționare continuă a personalului Inspectoratului de Stat al Muncii, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și altor structuri de control din domeniul managementului substanțelor chimice și deșeurilor acestora. Printre alte acțiuni necesare asigurării securității muncii în domeniile asociate cu substanțe chimice au fost menționate următoarele: 1) orientarea activităților de inspecţie către domeniile de activitate care prezintă riscuri mai mari de accidentare sau îmbolnăvire, printre care: industria prelucrătoare; şantierele de construcţii; activităţile agricole; energetica; activitatea de producere a preparatelor farmaceutice, telecomunicaţiile, etc; 2) înăsprirea sancţiunilor administrative pentru neasigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive; 3) îmbunătățirea controlului respectării prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a modalităţilor de respectare a acesteia; 4) sporirea nivelului de sensibilizare şi informare a publicului larg despre pericolele locurilor de muncă cu sisteme deficitare de securitate şi sănătate în muncă, despre fenomenul accidentării şi îmbolnăvirii la locurile de muncă, cât şi despre prejudiciile directe şi indirecte ce apar în rezultatul accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor la locurile de muncă; 5) informarea mai largă a angajaților despre condițiile de lucru și modalitatea de revendicare a acestor drepturi/condiții. Sectorul privat, în special industria, poate contribui semnificativ la susținerea dezvoltării capacităților din acest domeniu. Introducerea noilor tehnologii, aplicarea materialelor nonpoluante, gestionarea deșeurilor formate, precum și optimizarea procesului de https://ism.gov.md/ro producere aplicând sisteme de certificarea ISO sunt unele dintre activitățile care ar contribui la obținerea unui nivel avansat de securitate chimică. Totodată participarea efectivă a sectorului privat la procesul de elaborare a cadrului normativ în domeniul mediului înseamnă participarea conştientă, responsabilă şi reprezentativă a liderilor mediului de afaceri. Pe parcursul ultimilor ani se atestă creșterea interesului și gradului de implicare a acestor asociații de business în procesul de elaborare a legislației privind managementul substanțelor chimice și al deșeurilor. Consolidarea mediului de afaceri reprezintă, indiscutabil, un efort pe termen lung, în care instituţiile unei economii funcţionale de piaţă sunt implicate prin efort individual, precum şi prin valorile comune ale reprezentanţilor comunităţii de afaceri: competitivitate, legalitate, transparenţă. Activitatea ştiinţifică din domeniul managementului substanţelor chimice este asigurată de către instituţiile de cercetare de ramură: Institutul de Chimie, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Pedologie, Agrochimie şi protecţia solului „Nicolae Dimo”, precum și de către instituțiile superioare de învățământ. În prezent, în țară nu există organizații neguvernamentale care să fie preocupate exclusiv de managementul substanţelor chimice și de securitatea chimică. Un motiv al implicării reduse a ONG-urilor în acest domeniu este faptul că dezvoltarea industriei chimice nu este caracteristică pentru Republica Moldova, plus se atestă și lipsa fondurilor naționale pentru susținerea unor astfel de activități. Majoritatea proiectelor privind securitatea chimică sunt finanțate din fondurile internaționale de mediu sau de sănătate publică. Totuși diferite campanii anuale sunt organizate și facilitate de către ONG-uri. Spre exemplu, campanii privind promovarea securității în manipularea cu pesticide, campanii privind reducerea impactului metalelor grele (inclusiv mercurul, plumbul, azbestul) asupra populației și asupra mediului înconjurător, campanii privind impactul advers al produselor chimice casnice, activități de colectare separată a deșeurilor cu conținut de substanțe chimice periculoase precum deșeurile de echipamente electrice și electronice etc. Implicarea ONG-urilor competente este fundamentală și în procesul de stabilire a priorităților în domeniul securității chimice. Astfel, organizațiile neguvernamentale participă la consultările publice privind proiectele documentelor de politici și actele normative elaborate de autoritățile administrației publice centrale de specialitate în domeniul mediului și sănătății publice. Capitolul II OBIECTIVUL GENERAL ȘI OBIECTIVELE SPECIFICE ALE DOMENIULUI DE ACTIVITATE Programul MDSC vizează reducerea progresivă a poluării cu substanțe chimice a componentelor de mediu, diminuarea presiunilor generate de gestionarea inadecvată a deșeurilor de substanțe chimice, minimizarea impactului advers al substanțelor chimice asupra sănătății și mediului, îmbunătățirea managementului riscului accidentelor asociate cu substanțe, precum și asigurarea bunei guvernări în domeniul managementului integrat al substanțelor chimice pe întreg ciclul lor de viață. Programul MDSC își propune atingerea obiectivului general și a obiectivelor specifice, după cum urmează: Obiectivul general: Atenuarea riscurilor, reducerea şi eliminarea, până în anul 2030, a impactului substanțelor și produselor chimice asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei prin dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare durabilă a substanţelor chimice. Obiectivele specifice ale Programului MDSC sunt: Obiectivul specific 1: Elaborarea, până în anul 2030, a cadrului normativ necesar asigurării unui mecanism instituțional consolidat de gestionare a substanțelor chimice la nivel național. Direcții de acțiune: 1) elaborarea și aprobarea hotărârii Guvernului privind reformarea instituției Agenției de Mediu, care va prelua competențele în gestionarea integrată a substanțelor chimice; 2) consolidarea bazei instituționale și a capacităților angajaților autorității competente responsabile de gestionarea integrată a substanțelor chimice (inclusiv prin instruiri și prin schimb de cunoștințe cu agențiile similare); 3) aprobarea mecanismului interministerial constituit de Guvern din reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale prevăzute la art. 7–11 din Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, ai instituțiilor științifice și ai organizațiilor neguvernamentale; 4) dezvoltarea inițiativelor și crearea parteneriatelor de colaborare pentru a consolida capacitatea de management al substanțelor chimice la nivel național și internațional – inclusiv cu Agenția Europeană pentru Substanțe Chimice (ECHA); 5) înființarea Sistemului național de suport al agenților economici în domeniul produselor chimice (Helpdesk). Obiectivul specific 2: Reglementarea și controlul plasării pe piață, până în anul 2030, a substanțelor care pot prezenta pericole pentru integritatea mediului, sănătatea populației și animalelor, prin prisma transpunerii legislației Uniunii Europene. Direcții de acțiune: 1) elaborarea și aprobarea cadrului normativ privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor chimice; 2) elaborarea procedurilor de înregistrare și de autorizare a produselor și substanțelor chimice periculoase; 3) stabilirea procedurilor privind obligativitatea efectuării evaluării securității chimice la etapa înregistrării substanțelor chimice; 4) îmbunătățirea evidenței și raportării plasării pe piață a substanțelor și produselor chimice, inclusiv a celor periculoase; 5) elaborarea și aprobarea Regulamentului privind stabilirea metodelor de testare a substanțelor chimice (bune practici de laborator); 6) elaborarea și aprobarea Regulamentului privind detergenții; 7) facilitarea controlului de stat al gestionării substanțelor chimice de către operatorii economici. Obiectivul specific 3: Asigurarea, până în anul 2030, a unui management durabil al substanțelor chimice în produse și articole pe tot parcursul ciclului de viață, de la import sau producere până la depozitarea, transportarea, utilizarea şi eliminarea sau valorificarea substanței. Direcții de acțiune: 1) elaborarea și aprobarea mecanismului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de control și expertiză a substanțelor și produselor chimice, inclusiv pesticide, vehicule uzate, echipamente electrice și electronice, și alte echipamente și produse care pot conține substanțe chimice periculoase, aplicate în cazul importului și exportului; 2) introducerea și implementarea măsurilor economice pentru protecţia mediului şi a sănătăţii umane (revizuirea sistemului de sancțiuni și amenzi pentru nerespectarea legislației privind emisiile de poluanți); 3) conformarea instalațiilor existente la noile prevederi normative privind controlul și prevenirea poluării, inclusiv emisiile industriale (în contextul asigurării limitelor de emisii, introducerii celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și celor mai bune practici de mediu (BEP); 4) evaluarea terenurilor contaminate cu substanțe chimice (inclusiv și Poluanți Organici Persistenți) și, acolo unde este posibil, remedierea lor într-un mod ecologic; 5) supravegherea stării tehnice a mijloacelor de aplicare a produselor de uz fitosanitar (PUF) (elaborarea cerințelor tehnice speciale pentru verificarea mijloacelor tehnice utilizate la aplicarea produselor de uz fitosanitar); 6) reducerea efectelor de la pulverizarea aeriană a PUF. Obiectivul specific 4: Asigurarea, până în anul 2030, a schimbului de cunoștințe și de practici privind managementul durabil al substanțelor chimice, prin sporirea acceptării reciproce a abordărilor în evaluarea pericolelor chimice și prin asigurarea funcţionării unui sistem informaţional integrat privind substanțele chimice. Direcții de acțiune: 1) elaborarea și aprobarea procedurii simplificate de autorizare a produsului chimic pentru tipuri de utilizări solicitate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene; 2) asigurarea funcționării Sistemului informațional automatizat „Registrul Produselor Chimice plasate pe piața Republicii Moldova” (SIA REPC); 3) stabilirea mecanismelor cuprinzătoare pentru îndeplinirea obligațiilor Republicii Moldova în temeiul acordurilor multilaterale de mediu din domeniul substanțelor chimice și deșeurilor acestora, precum și asigurarea raportării, conform cerințelor convențiilor: 4) crearea sistemului informațional pentru realizarea schimbului de informații interinstituționale privind accidentele cu implicarea substanțelor chimice, inclusiv și a celor pe plan transfrontalier; 5) asigurarea informării utilizatorilor finali de către producătorii de produse chimice la comercianți cu amănuntul despre managementul durabil al lanțului de aprovizionare; 6) minimizarea expunerii la perturbatorii endocrini și încurajarea substituirii acestora cu substanțe chimice mai sigure, în măsura posibilităților tehnice și practice. Obiectivul specific 5: Dezvoltarea, până în anul 2030, a capacităților de cercetare, de evidență şi de monitoring în domeniul managementului substanțelor chimice. Direcții de acțiune: 1) elaborarea și aprobarea programului de monitorizare și de cercetare privind impactul substanțelor chimice asupra sănătății publice și a mediului, precum și punerea în aplicare a acestuia (Promovarea inovațiilor în domeniul chimiei ecologice/ecotoxicologiei); 2) stabilirea metodelor de testare a substanțelor chimice, conform bunelor practici de laborator; 3) dezvoltarea programelor de formare continuă și de testare a consultanților chimiști implicați în plasarea pe piață a produselor chimice, în scopul asigurării unui nivel înalt de protecție a sănătății umane și a mediului; 4) elaborarea și implementarea unui program de cercetare privind remedierea terenurilor contaminate cu substanțe chimice, în special POP, cu accent pe soluțiile bazate pe natură (Nature Based Solutions); 5) actualizarea curriculei universitare și a celei postuniversitare în domeniul chimiei și/sau biologiei cu specialități ce țin de protecția mediului, prin includerea subiectelor ce țin de managementul substanțelor chimice și a analizei de laborator prin utilizarea metodelor moderne. Obiectivul specific 6: Reducerea, până în anul 2030, a riscurilor și a expunerii populației la impactul advers al substanțelor chimice prin informarea și prin sensibilizarea publicului larg și a celui profesionist. Direcții de acțiune: 1) promovarea campaniilor de informare despre managementul durabil al lanțului de aprovizionare și informarea consumatorilor despre compoziția produselor; 2) dezvoltarea și diseminarea pachetelor educaționale adaptate inclusiv la aspectele de gen, privind impactul substanțelor chimice și deșeurilor acestora pentru anumite grupuri (autoritățile administrației publice locale și centrale, elevi, studenți, grupuri vulnerabile etc.); 3) asigurarea accesului publicului la informații actualizate despre emisiile de substanțe chimice, despre deșeuri, inclusiv la registrele de stat și sistemele informaționale (Sistemul informațional automatizat „Registrul produselor chimice plasate pe piața Republicii Moldova” (SIA „REPC”), Sistemul informațional automatizat „Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți” (SIA „RETP”), Sistemul informațional automatizat „Managementul deșeurilor” SIA „MD” etc.); 4) sporirea conștientizării părților interesate din sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) în gestionarea într-un mod ecologic raţional a materialelor care conţin substanțe chimice, inclusiv POP (vehicule scoase din uz, echipamente electrice și electronice, materiale de construcții etc.); 5) finanțarea elaborării conținutului tematic în online media (video spoturi); 6) promovarea campaniilor tematice de informare a populației privind managementul durabil al substanțelor chimice, inclusiv și utilizatorilor finali despre compoziția produselor chimice. Obiectivul specific 7. Asigurarea, până în anul 2030, a managementului durabil al substanțelor chimice cu conținut de poluanți organici persistenți, inclusiv a deșeurilor acestora. Direcții de acțiune: 1) elaborarea și aprobarea regulamentului privind poluanții organici persistenți; 2) modificarea Regulamentului privind bifenilii policlururați (BPC), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009 și revizuirea termenelor de eliminare treptată a echipamentelor cu conținut de BPC; 3) elaborarea și aprobarea proiectului de modificare a anexei nr. 6 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și includerea în aceasta a următoarelor substanțe: Dicofol, Decabromodifenil eter, Hexabromociclododecan, Pentachlorophenol; 4) identificarea și gestionarea stocurilor, a deșeurilor și a articolelor în uz cu conţinut de poluanți organici persistenți și adoptarea măsurilor de manipulare și eliminare acestora; 5) crearea conturului de raportare a stocurilor de deșeuri cu conținut de poluanți organici persistenți în cadrul Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor” (SIAMD) (conturul privind raportarea stocurilor și a echipamentelor cu conținut de BPC este creat, urmează crearea conturului de raportare a stocurilor de pesticide învechite cu conținut de POP etc.); 6) introducerea de taxe de mediu adiționale în cazuri de: import, fabricare și/sau utilizare a unor materiale sau substanțe specifice care sunt surse potențiale de substanțe chimice cu conținut de poluanți organici persistenți (modificarea Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului); 7) adoptarea/ajustarea ghidurilor internaționale privind gestionarea ecologică a stocurilor, a deșeurilor și a articolelor în uz cu conținut de poluanți organici persistenți și adoptarea măsurilor de manipulare și eliminare a acestora; 8) asigurarea raportării naționale și a evaluării eficacității implementării Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți; 9) îmbunătățirea monitoringului substanțelor chimice prioritare, inclusiv poluanții organici persistenți în diverse medii; 10) stabilirea monitorizării și evaluării periodice a surselor de emisii neintenționate de poluanți organici persistenți (uPOP); 11) implementarea de bune practici agricole pentru reducerea emisiilor de uPOP din activitățile agricole; 12) efectuarea evaluării riscurilor și concluzii despre gradul de expunere a populației la poluanții organici persistenți din punct de vedere a sănătății publice; 13) dezvoltarea și diseminarea pachetelor educaționale pentru anumite grupuri (autorități ale administrației publice locale și centrale, elevi, studenți, grupuri vulnerabile etc.) cu privire la efectele nocive ale PFOS, PBDE și alte POP noi; cu privire la efectele arderii necontrolate a deșeurilor, în special POP-BFR și alte substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, vehiculele scoase din uz, deșeurile de construcții și demolări etc; 14) sporirea conștientizării actorilor REP în gestionarea POP PBDE pe tot parcursul ciclului de viață al produsului (inclusiv eliminarea) și identificarea măsurilor pentru gestionarea într-un mod ecologic raţional a materialelor care conţin bromodifenil eteri. Capitolul III IMPACTUL PROGRAMULUI Importanța asigurării gestionării sigure a substanțelor chimice devine tot mai acută, luând în considerare tendințele de creștere a plasării pe piață a acestora la nivel global și național asociate cu efectele asupra sănătății umane și asupra mediului, cauzate de expunerea la substanțe chimice nocive care pot avea multe efecte asupra ecosistemelor, calității componentelor de mediu și a sănătății populației, printre care se număra boli cardiovasculare și respiratorii, alergii și cancer. Posibilele beneficii în urma implementarea Programului sunt descrise în continuare și sunt însoțite de reglementări preluate din tratele internaționale și din experiența altor țări. Astfel, Programul conține acțiuni menite să reducă şi să elimine impactul advers al substanţelor chimice asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei prin dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a substanţelor chimice, eficient din punct de vedere tehnic, economic, social şi ecologic în urma implementării tratatelor internaţionale de reglementare a substanţelor chimice la care Republica Moldova este parte, precum şi a Abordării Strategice în domeniul Managementului Internaţional al Substanţelor Chimice. Implementarea acțiunilor Programului va cauza efecte pe termen mediu asupra grupurilor-țintă, în special asupra angajaților din sectorul gestionării substanțelor chimice, precum și asupra producătorilor și importatorilor/distribuitorilor de substanțe chimice, a instituțiilor responsabile de implementarea politicilor de gestionare a substanțelor chimice. De asemenea, unele categorii ale populației, precum copiii și oamenii cu afecțiuni cronice, sunt mult mai vulnerabile la impactul cauzat de unele produse ce conțin substanțe chimice. Indicatorii de impact vizează în principal impactul asupra calității/sănătății vieții oamenilor, fiind corelați atât cu indicatorii ODD, cât și cu cei din Strategia națională de sănătate „Sănătatea 2030”, respectiv, Garantarea siguranței sănătății publice prin amplificarea controlului factorilor de mediu (chimici, biologici, radiologici, nucleari) care pot amenința sănătatea publică. Astfel, indicatorul de impact Indicele capacității sectorului de sănătate: Evenimentele chimice setat în documentul vizat prezintă un procent de 62 % în anul 2020, de 63,5 %, pentru anul 2025 (ținta intermediară), iar 65% fiind ținta finală setată pentru anul 2030. Prin urmare, substituirea substanțelor chimice periculoase cu produse alternative mai puțin periculoase, de rând cu adoptarea și implementarea unor noi reglementări, va contribui la reducerea riscurilor pentru sănătate și pentru ecosisteme, la diminuarea presiunilor generate de gestionarea inadecvată a deșeurilor de substanțe chimice, la minimizarea impactului advers al substanțelor chimice asupra sănătății și a mediului, inclusiv a femeilor și a copiilor, a persoanelor cu dizabilități, a lucrătorilor ocupați în sectorul informal de gestionare a deșeurilor cu conținut de substanțe chimice periculoase. Programul vizează tot spectrul de substanţe chimice, nu doar cele folosite în procesele industriale, ci şi pe cele utilizate în viaţa cotidiană (produse de curăţare, vopsele şi articole de îmbrăcăminte, de mobilier, de aparatură electrică etc.). Programul cuprinde acțiuni comune tuturor entităților de stat, publice și private implicate în ciclul de gestionare a substanțelor. Instituirea autorității competente responsabile de gestionarea integrată a substanțelor chimice va conduce la o mai bună protecție a sănătăţii umane şi a mediului prin îmbunătățirea coordonării la nivel național a gestionării substanțelor chimice şi va oferi o interfață unică pentru: importatori, producători, exportatori, public, Guvern şi alte părţi interesate de activitățile legate de gestionarea substanțelor chimice. Funcționalitatea sistemului informațional automatizat REPC va asigura o evidență națională strictă a substanțelor, a amestecurilor și produselor chimice și va permite dezvoltarea unui schimb de informaţii în domeniul gestiunii substanţelor periculoase cu organismele europene şi internaţionale, iar lansarea Sistemului național Helpdesk va asigura acordarea asistenței consultative și informaționale agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități de producere, plasare pe piață sau utilizare a substanțelor și amestecurilor chimice, inclusiv în cazuri de incidente și accidente cu implicarea acestora. Prin elaborarea și punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării substanțelor chimice (inclusiv transpunerea REACH), reprezentanți ai mediului de afaceri și ai industriei vor avea obligaţii clare ca să identifice şi să administreze riscurile legate de substanţele pe care le produc și le importă pe piața națională, de modurile de a utiliza substanţele în condiţii de securitate, fiind totodată obligați să comunice utilizatorilor măsurile de administrare a riscurilor. Programul setează ca prioritate elaborarea reglementărilor ce ţin de gestionarea unor substanțe chimice care au un impact deosebit asupra mediului şi sănătății populației, precum regulamentul cu privire la poluanții organici persistenți, regulamentul privind stocarea și gestionarea deșeurilor de mercur sau azbest etc. Adoptarea și punerea în aplicare a acestor regulamente va promova practici de gestionare sigură a acestor fluxuri de substanțe și a deșeurilor acestora. Informarea publicului şi participarea acestuia la luarea deciziilor de mediu, promovarea şi mediatizarea programului pentru conştientizarea populaţiei în privinţa acţiunilor de gestionare a substanţelor şi de educare în domeniul substanţelor periculoase vor contribui la reducerea riscului expunerii populației la substanțe chimice. Programele de cercetare și monitoring vor permite evidențierea nivelului de expunere a publicului și trasarea unor direcții prioritare în programe de prevenire și răspuns, gestionate de către autoritățile din domeniul sănătății publice, securității și mediului. Implementarea Programului se încadrează în aspirațiile Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Statutul de țară candidat pentru aderare dictează necesitatea accelerării armonizării legislației pentru plasarea pe piață a produselor chimice la standardele Uniunii Europene, pentru a asigura utilizatorii interni cu produse de calitate, inofensive pentru sănătatea umană și pentru mediul înconjurător. Astfel, Programul va oferi cadrul strategic pe termen mediu pentru alinierea în continuare a legislației de mediu la acquis-ul comunitar (Capitolul 16 – Protecția Mediului din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, aprobat prin Legea nr. 112/2014), contribuind la obiectivul de asigurare a unui mediu sănătos. Capitolul IV COSTURI Pentru implementarea cu succes a prezentului Program sunt necesare resurse umane, financiare şi tehnice. Resursele umane vor fi constituite din personalul autorităților de mediu, sănătății publice și siguranței alimentelor, cadre pedagogice și de cercetare, persoane ce activează în organizațiile necomerciale, dar şi experţi externi. Un rol aparte în implementarea Programului MDSC îi revine mediului de afaceri, producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de substanțe chimice. O parte din resursele privind conformarea cu legislația de mediu și informarea publicului reiese din obligațiile operatorilor economici subiecți ai responsabilității extinse a producătorilor. Resursele financiare vor proveni din sursele bugetului de stat, inclusiv din Fondul Național pentru Mediu, din fondurile donatorilor străini şi din alte surse permise de legislație. Ministerul Mediului va asigura corelarea anuală a costurilor activităților incluse în Planul de acțiuni al Programului cu volumul alocațiilor prevăzute pentru Fondul Național pentru Mediu în legea bugetului de stat. Resursele tehnice înglobează totalitatea necesităţilor pentru managementul programelor şi proiectelor în domeniul monitoringului integrat și al protecției mediului de la impactul advers al substanțelor chimice. Acţiunile care ţin de elaborarea şi implementarea cadrului normativ vor fi realizate nemijlocit de către autorităţile administraţiei publice centrale şi nu vor condiţiona costuri suplimentare celor prevăzute în bugetul de stat. Acţiunile de dezvoltare a laboratoarelor, a sistemelor de monitorizare vor fi finanţate în limita mijloacelor financiare ale bugetului de stat, din asistenţa tehnică şi investiţională externă, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei. Acțiunile ce vizează finanțările de către mediul de afaceri se referă la îndeplinirea obligațiilor sistemelor individuale și colective de responsabilitate extinsă a producătorilor în ceea ce privește organizarea campaniilor de educare și conștientizare a populației (pct. 73 din Hotărârea Guvernului nr. 212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice; pct. 76 din Hotărârea Guvernului nr. 586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori; pct. 100 din Hotărârea Guvernului nr. 93/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea vehiculelor scoase din uz). Totodată, vor fi suportate și costuri ale mediului de afaceri pentru conformarea instalațiilor existente la noile prevederi normative privind controlul și prevenirea poluării, inclusiv prin emisii industriale, acțiune conexă procesului de pregătire a dosarului pentru autorizația integrată de mediu care urmează a fi emisă începând cu anul 2024, conform Legii nr. 277/2022 privind emisiile industriale. Prin urmare, pentru implementarea obiectivului specific 1 sunt estimate costuri din bugetul autorităților implicate în valoare de 200 de mii de lei; pentru obiectivul specific 2 resursele depind de limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat, conform CBTM pentru anii 2024-2026, dar și cu susținerea partenerilor externi; pentru obiectivul specific 3 costurile estimate sunt de 200 de mii de lei (bugetul autorităților implicate), 100 de mii de lei, cu suportul partenerilor externi și 3000 de mii de lei, din bugetul mediului de afaceri; pentru obiectivul specific 4, 100 mii lei din bugetul instituțiilor implicate și 150 de mii lei cu suportul partenerilor externi; pentru obiectivul specific 5, 625 de mii de lei din bugetul instituțiilor implicate și 1900 de mii de lei din fondurile partenerilor de dezvoltare; pentru obiectivul specific 6, 210 mii de lei cu suportul partenerilor de dezvoltare, 4200 de mii de lei, din fondurile mediului de afaceri. Costul estimativ al prezentului Program este de 10685 de mii de lei, dintre care, din bugetul de stat – 1125 de mii de lei, costuri ale mediului de afaceri – 7200 de mii de lei și costuri ale partenerilor de dezvoltare – 2360 de mii de lei. Estimarea costurilor pentru implementarea Programului MDSC, pe ani și surse de finanțare (mii lei) Surse/ani 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 Bugetul instituțiilor 0 160,7 160,7 160,7 160,7 160,7 160,7 160,7 Mediul de afaceri 0 1028,57 1028,57 1028,57 1028,57 1028,57 1028,57 1028,57 Parteneri de dezvoltare 0 337,14 337,14 337,14 337,14 337,14 337,14 337,14 Total 0 1526,42 1526,42 1526,42 1526,42 1526,42 1526,42 1526,42 Costul Planului național de implementare a Convenției de la Stockholm pentru anii 2023-2030 este de 58420 de mii de lei, fiind acoperit din asistență tehnică, în principal din Fondul Global de Mediu, dar și din Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Având în vedere disponibilitatea limitată a resurselor bugetare, autoritățile administrației publice centrale vor întreprinde acțiuni de atragere a resurselor financiare externe pentru implementarea prezentului Program. Programul MDSC este inclus în planificarea strategică a cheltuielilor în cadrul următoarelor programe bugetare: 1) Programul 37. Protecţie şi salvare în situaţii excepţionale Subprogramul 3702 Protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor 2) Programul 51. Dezvoltarea agriculturii Subprogramul 5101 Politici şi management în domeniul agriculturii și industriei alimentare Subprogramul 5102 Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie şi horticultură Subprogramul 5103 Creşterea şi sănătatea animalelor Subprogramul 5104 Dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei Subprogramul 5106 Securitate alimentară Subprogramul 5107 Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul agriculturii, în direcţia strategică „Biotehnologie” 3) Programul 61. Dezvoltare regională şi construcţii 4) Programul 70. Protecția mediului – 23367,80 mii lei CBTM 2024-2026 Subprogramul 7001 Politici și management în domeniul protecției mediului Subprogramul 7002 Managementul integrat al deșeurilor și a substanțelor chimice Subprogramul 7003 Controlul și supravegherea respectării legislației de mediu; Subprogramul 7007 Cercetări științifice aplicate în domeniul protecției mediului Subprogramul 7009 Asigurarea de către stat a securității ecologice la nivel local Subprogramul 7012 Protecția și securitatea chimică 5) Programul 80. Sănătatea publică şi serviciile medicale Subprogramul 8001 Politici și management în domeniul ocrotirii sănătății Subprogramul 8004 Sănătate publică Subprogramul 8007 Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul sănătăţii publice şi serviciilor medicale, în direcţia strategică „Sănătate şi biomedicină” Subprogramul 8016 Management al medicamentelor şi dispozitivelor medicale Subprogramul 8018 Programe naţionale şi speciale în domeniul ocrotirii sănătăţii Subprogramul 8019 Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor în domeniul ocrotirii sănătăţii Subprogramul 8020 Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală din partea statului. Capitolul V RISCURI ÎN PROCESUL IMPLEMENTĂRII În procesul implementării prezentului Program, este posibilă apariția a diverse bariere și riscuri. Respectiv, au fost anticipate următoarele riscuri potențiale şi măsurile de diminuare a acestora. 1) riscuri interne: a) perturbarea procesului de promovare a Programului în legătură cu tergiversarea reformelor instituționale de mediu, și anume, crearea autorității competente responsabile de gestionarea integrată a substanțelor chimice; b) participarea ineficientă a instituțiilor responsabile de implementarea acțiunilor planului elaborat; c) lipsa cadrelor calificate în domeniul de referință și fluctuația necontrolată a personalului; d) implicarea insuficientă a factorilor de decizie în realizarea sarcinilor Programului; e) deficiențe de comunicare instituțională și interinstituțională; f) complexitatea problemelor abordate; 2) riscuri externe: a) tergiversarea procesului de realizare a măsurilor stabilite de către instituțiile de resort; b) imprevizibilitatea deciziilor politice; c) finanțarea insuficientă a acțiunilor Planului de acțiuni pentru implementarea Programului. Un risc înalt de neimplementare a Programului rămâne a fi lipsa sau insuficiența surselor de finanțare. Astfel, prioritare sunt negocierea și solicitarea asistenței internaționale pentru implementarea acțiunilor care nu au acoperire financiară, inclusiv pentru programele de conformare a instalațiilor existente la noile prevederi normative privind controlul și prevenirea poluării, inclusiv a emisiilor industriale (în contextul asigurării limitelor de emisii, practicilor de BAP și BEP), prin înzestrarea și îmbunătățirea capacităților de laborator de referință pentru testarea substanțelor chimice (bunele practici de laborator). În scopul implementării cu succes a Planului de acțiuni pentru implementarea Programului PMDSC au fost identificate o serie de riscuri, cu estimarea impactului și a probabilității acestora, divizate după următoarele tipuri de riscuri: Categorii de riscuri Tipuri de riscuri Impact Probabilitate Riscuri tehnologice Acces limitat la tehnologie – tehnologiile necesare pentru implementarea programului pot fi costisitoare sau indisponibile, ceea ce poate pune bariere în implementarea programului Mediu Sporită Riscuri organizaționale Rigiditatea instituțiilor de stat în alinierea intervențiilor la politica de dezvoltare a domeniului protecției mediului și managementului substanțelor chimice Mediu Sporită Abordarea limitată în documentele de politici în domeniul managementului substanțelor chimice privind intervențiile sectoriale Mediu Medie Fluctuația personalului calificat din cadrul instituțiilor publice de stat/lipsa memoriei instituționale Sporit Sporită Riscuri de management/ operaționale Disponibilitatea și capacitatea redusă de mobilizare a resurselor pentru cofinanțarea proiectelor din domeniu Mediu Sporită Tergiversarea implementării reformelor instituționale Mediu Sporită Riscuri externe Impactul pandemiei COVID-19 asupra dezvoltării economice Mediu Medie Schimbările climaterice și dezastrele naturale Sporit Sporită În procesul de gestionare a riscurilor sunt determinați responsabilii din cadrul tuturor instituțiilor responsabile de realizarea acțiunilor planului. Anual va fi analizat și evaluat procesul de realizare a măsurilor stabilite în Program, riscurile legate de desfășurarea activităților și vor fi întreprinse acțiuni de remediere a situației la toate nivelurile instituționale. Capitolul VI AUTORITĂȚI/INSTITUȚII RESPONSABILE Suplimentar la responsabilitățile autorităților/instituțiilor menționate în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului, următoarele autorități/instituții sunt vizate de prezentul program. Responsabilitatea privind coordonarea generală pentru implementarea Programului, pentru elaborarea rapoartelor de progres și pentru prezentarea acestora Guvernului îi revine Ministerului Mediului cu subdiviziunile sale structurale interne și cu instituțiile subordonate (Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat). Ministerul Mediului va utiliza grupurile sectoriale de lucru pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu, grupurile de lucru pentru elaborarea actelor normative, platformele de colaborare pentru dezvoltarea unui managementul durabil al substanțelor chimice. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (Serviciul de Stat „Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanților”) și Ministerul Sănătății (Agenția Națională pentru Sănătate Publică) sunt indirect responsabile de implementarea Programului în ceea ce ține de măsurile privind asigurarea unui management durabil al substanțelor chimice în produse și articole, respectiv din sectorul agricol și de sănătate, pe tot parcursul ciclului de viață, precum și de asigurarea raportării naționale conform cerințelor convențiilor. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării este indirect responsabil de implementarea Programului în ceea ce privește măsurile de susținere a întreprinderilor în conformarea instalațiilor existente la noile prevederi normative privind controlul și prevenirea poluării, inclusiv a emisiilor industriale (în contextul asigurării limitelor de emisii și a practicilor de BAP și BEP). Ministerul Educației și Cercetării cu instituțiile subordonate (Institutul de Chimie, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecție a Plantelor) este indirect responsabil de implementarea Programului în ceea ce privește măsurile din domeniul formării profesionale, prin dezvoltarea programelor de formare continuă și de testare a consultanților chimiști implicați în plasarea pe piață a produselor chimice, în scopul asigurării unui nivel înalt de protecție a sănătății umane și a mediului. Un rol major în implementarea acțiunilor din Planul de acțiuni privind implementarea Programului îl vor avea autoritățile administrației publice centrale din subordinea Ministerului Mediului, în special Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Acțiunile vor fi incluse anual în planurile de activitate ale acestor instituții, iar implementarea acestora va fi coordonată de către Ministerul Mediului. Alte instituții responsabile pentru implementarea programului sunt: Ministerul Afacerilor Interne cu instituțiile subordonate, Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică, Serviciul Vamal, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. În procesul de implementare a prezentului Program, autoritățile responsabile vor colabora cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu reprezentanții mediului de afaceri (producători și importatori/distribuitori de substanțe chimice; asociații de business), cu instituțiile de cercetare, cu organizațiile neguvernamentale, cu mass-media, precum și cu partenerii internaționali de dezvoltare. Capitolul VII PROCEDURI DE RAPORTARE, DE MONITORIZARE ȘI DE EVALUARE Responsabil de monitorizarea implementării prezentului Program este Ministerul Mediului, care va colecta, va analiza și va sistematiza datele cu privire la indicatorii de monitorizare și la rezultatele de la sfârșitul fiecărui an. Sistemul de evaluare a Programului va fi integrat în ciclul de politici/programe și va cuprinde două etape de evaluare: prima – la finalul primei faze a Programului național (2024- 2026) – până la data de 1 aprilie 2027, și a doua – la finalizarea Programului național (2027- 2030) – până la data de 1 aprilie 2031. Ministerul Mediului va fi responsabil de coordonarea atât a evaluărilor intermediare, cât și a evaluării finale. Primul exercițiu de evaluare va analiza gradul de realizare a obiectivelor și schimbările produse ca urmare a intervențiilor de politici. Prin comparare cu datele de referință, se vor evidenția schimbările în contextul general și se va evalua dacă obiectivele specifice rămân relevante înainte de lansarea celei de-a doua etape a Programului național (2027-2030). De asemenea, această evaluare va constata dacă evoluția priorităților și a politicilor naționale reprezintă o problemă de coerență. Evaluarea intermediară se va baza pe informațiile extrase din Sistemul informațional automatizat ,,Registrul Produselor Chimice plasate pe piața Republicii Moldova”, din contextul general și din reflectarea acestuia în managementul planificării acțiunilor de politică. Evaluarea finală, care va fi realizată în 2031, va reflecta performanța întregului Program. Aceasta va raporta despre eficacitatea și eficiența intervențiilor și despre măsura în care rezultatele așteptate au fost atinse. Întrebările de evaluare și de cercetare primare se vor axa pe: 1) relevanță: măsura în care obiectivele politicii de gestionare a substanțelor chimice au răspuns nevoilor și priorităților naționale; 2) eficacitate: măsura în care obiectivele au fost atinse, dacă intervențiile și mijloacele utilizate au atins rezultatele așteptate și dacă, utilizând diferite mijloace, s-ar fi putut obține mai mult; 3) eficiență: dacă obiectivele au fost atinse la cel mai mic cost posibil; 4) sustenabilitate: măsura în care rezultatele, inclusiv schimbările instituționale sunt durabile în timp. Ministerul Mediului va asigura publicarea rapoartelor anuale de progres și a rapoartelor de evaluare intermediară și finală ale Programului pe site-ul său web oficial. Anexa nr. 1 la Programul de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 PLAN DE ACŢIUNI privind implementarea Programului de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 Nr. crt. Obiective generale/obiective specifice/acțiuni Indica tori de monitori zare Costuri estimate, mii lei Sursa de finanțare Termene de realizare Instituții responsabile/Parteneri 1 2 3 4 5 6 7 Obiectivul general: Atenuarea riscurilor, reducerea şi eliminarea, până în anul 2030, a impactului substanțelor și produselor chimice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei prin dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare durabilă a substanţelor chimice Obiectivul specific 1: Elaborarea, până în anul 2030, a cadrului normativ necesar asigurării unui mecanism instituțional consolidat de gestionare a substanțelor chimice la nivel național 1. 1.1 Aprobarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (modificarea Legii nr. 277/2018 privind substanțele chimice) Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2024 Trimestrul II Ministerul Mediului 1.2 Elaborarea și aprobarea hotărârii Guvernului privind reformarea Agenției de Mediu, care va prelua competențele în gestionarea integrată a substanțelor chimice Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2024 Trimestrul III Ministerul Mediului Agenția de Mediu 1 2 3 4 5 6 7 1.3 Elaborarea și aprobarea Regulamentului privind funcționarea consiliului interministerial instituit pentru autorizarea substanțelor și produselor chimice Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2025 Trimestrul IV Ministerul Mediului Ministerul Sănătății Inspectoratul General pentru Situații de Urgentă Serviciul Vamal Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Instituțiile de cercetare Asociațiile de profil 1.4 Înființarea Sistemului național de suport al agenților economici în domeniul produselor chimice (Helpdesk) Sistem național de suport în domeniul substanțelor chimice înființat Contur funcțional în SIA REPC 200 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate (2024-2026 CBTM, subprogram 7002) Mediul de afaceri 2026 Trimestrul III Ministerul Mediului Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice Agenția de Guvernare Electronică Obiectivul specific 2: Reglementarea și controlul plasării pe piață, până în anul 2030, a substanțelor care pot prezenta pericole pentru integritatea mediului, sănătatea populației și animalelor, prin prisma transpunerii legislației UE 1 2 3 4 5 6 7 2. 2.1 Elaborarea și aprobarea cerințelor privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor chimice, prin prisma transpunerii Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor Cerințe aprobate prin hotărâre de Guvern În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2025 Trimestrul III Ministerul Mediului Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice Ministerul Sănătății 2.2 Elaborarea și aprobarea Instrucțiunii privind completarea Fișei cu date de securitate (FDS), prin prisma armonizării parțiale a Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice Instrucțiune aprobată prin hotărâre de Guvern În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2024 Trimestrul IV Ministerul Mediului Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice Ministerul Sănătății 2.3 Elaborarea și aprobarea reglementărilor privind autorizarea plasării pe piață a produselor chimice, inclusiv autorizarea simplificată, precum și restricțiile și interdicțiile la producerea, plasarea pe piață, utilizarea și exportul produselor chimice cu includerea listei produselor chimice interzise și restricționate și celor cu risc major pentru sănătatea umană și pentru mediu, prin prisma transpunerii Regulamentului(CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice 2 hotărâri de Guvern aprobate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2025 Trimestrul IV Ministerul Mediului Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice Ministerul Sănătății Agenția Națională pentru Sănătate Publică 1 2 3 4 5 6 7 2.5 Elaborarea și aprobarea Regulamentului privind detergenții prin prisma transpunerii Regulamentului CE nr. 648/2004 a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2025 Trimestrul III Ministerul Mediului Ministerul Sănătății Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării 2.6 Elaborarea și aprobarea Regulamentului privind stabilirea metodelor de testare a substanțelor chimice (bune practici de laborator) prin prisma transpunerii Directivei 2004/10 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind aplicarea principiilor bunei practici de laborator și verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanțelor chimice Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2026 Trimestrul IV Ministerul Mediului Ministerul Sănătății Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării Obiectivul specific 3: Asigurarea, până în anul 2030, a unui management durabil al substanțelor chimice în produse și articole pe tot parcursul ciclului de viață, de la import sau producere până la depozitarea, transportarea, utilizarea şi eliminarea sau valorificarea substanței 3. 3.1 Elaborarea și aprobarea Regulamentului privind inspecția și verificarea bunelor practici de laborator prin prisma transpunerii Directivei 2004/10 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind aplicarea principiilor bunei practici de laborator și verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanțelor chimice Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2026 Trimestru III Ministerul Mediului Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării 1 2 3 4 5 6 7 3.2 Evaluarea stocurilor de substanțe chimice, precum și a terenurilor contaminate cu substanțe chimice (inclusiv poluanți organici persistenți) și, acolo unde este posibil, remedierea lor într-un mod ecologic Numărul (%) terenurilor evaluate din 100% terenuri contaminate Numărul (%) terenurilor remediate Tip de substanță chimică supusă remedierii 200 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate (2024-2026 CBTM, subprogram 7002) 2025-2026 Ministerul Mediului Inspectoratul pentru Protecția Mediului Agenția Națională pentru Sănătate Publică Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Ministerul Apărării 3.3 Elaborarea și aprobarea Ghidului cu privire la efectuarea procedurilor privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase Ghid aprobat prin ordinul ministrului În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2024 Trimestrul I Ministerul Mediului Ministerul Sănătății Agenția de Mediu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 1 2 3 4 5 6 7 3.4 Elaborarea și aprobarea mecanismului de stabilire a criteriilor de control și expertiză a substanțelor și produselor chimice, inclusiv pesticide, vehicule scoase din uz, echipamente electrice și electronice, și alte echipamente și produse care pot conține substanțe chimice periculoase, aplicate în cazul importului și al exportului Mecanism aprobat prin ordinul comun al ministrului mediului și ministrului finanțelor 100 Parteneri externi de dezvoltare 2026 Trimestru IV Ministerul Mediului Ministerul Finanțelor Serviciul Vamal Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ministerul Sănătății 3.5 Conformarea instalațiilor existente la noile prevederi normative privind controlul și prevenirea poluării, inclusiv emisii industriale (în contextul asigurării limitelor de emisii, a introducerii celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și celor mai bune practici de mediu (BEP) Numărul (%) de instalații, din % celor existente, conforme cu practicile de BAT și BEP 3000 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate Mediul de afaceri 2025-2030 Agenți economici Operator ai instalațiilor Inspectoratul pentru Protecția Mediului Obiectivul specific 4: Asigurarea, până în anul 2030, a schimbului de cunoștințe și de practici privind managementul durabil al substanțelor chimice, prin sporirea acceptării reciproce a abordărilor în evaluarea pericolelor chimice și asigurarea funcţionării unui sistem informaţional integrat privind substanțele chimice 1 2 3 4 5 6 7 4. 4.1 Îndeplinirea obligațiilor Republicii Moldova în temeiul acordurilor multilaterale de mediu din domeniul substanțelor chimice și a deșeurilor acestora, precum și asigurarea raportării naționale conform cerințelor convențiilor Număr de rapoarte naționale privind implementar ea acordurilor multilaterale de mediu elaborate și depuse la secretariatel e Convențiilor : Basel, Stockholm, Minamata și Rotterdam În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate Parteneri externi de dezvoltare Anual Ministerul Mediului Ministerul Sănătății Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Agenția de mediu Asociațiile de profil Partenerii de dezvoltare 4.2 Dezvoltarea mecanismelor privind ținerea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul Produselor Chimice plasate pe piața Republicii Moldova” (SIA REPC) Mecanisme dezvoltate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate 2025 Trimestrul IV Ministerul Mediului Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice Agenția de Guvernare Electronică 1 2 3 4 5 6 7 4.3 Crearea sistemului informațional pentru realizarea schimbului de informații interinstituționale privind accidentele cu implicarea substanțelor chimice, inclusiv pe plan transfrontalier Număr de instrumente/ aplicații pentru evidența și raportarea accidentelor Acces la baze de date similare internațional e 100 150 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate (2024-2026 CBTM, subprogram 7002) Parteneri externi de dezvoltare 2024 Trimestrul III Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Ministerul Mediului Agenția de Guvernare Electronică 4.4 Realizarea schimbului de experiență privind controlul și monitorizarea traficului rutier de mărfuri periculoase Număr de baze de date/aplicați i pentru controlul și monitoriza rea traficului rutier de mărfuri periculoase. Indicatorii de performanță ai SIA „e- Autorizație transport” www.eat.ant a.gov.md În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate Permanent Agenția Națională Transport Auto Ministerul Afacerilor Interne Obiectivul specific 5: Dezvoltarea, până în anul 2030, a capacităților de cercetare, de evidență şi de monitoring în domeniul managementului substanțelor chimice 1 2 3 4 5 6 7 5. 5.1 Elaborarea și aprobarea Programului de monitorizare și de cercetare privind impactul substanțelor chimice asupra sănătății publice și mediului, precum și punerea în aplicare a acestuia (Promovarea inovării în domeniul chimiei ecologice/ecotoxicologiei) Program aprobat 25 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate (2024-2026 CBTM, subprogram 7002) 2026 Trimestrul II Ministerul Educației și Cercetării Ministerul Mediului Ministerul Sănătății 5.2 Creșterea potențialului laboratorului de referință de mediu, inclusiv prin înzestrarea și echiparea acestuia și instruirea personalului de laborator în scopul testării substanțelor chimice periculoase Număr de echipamente noi achiziționat e Număr de persoane instruite 500 1500 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate (2024-2026 CBTM, subprogram 7002) Parteneri externi de dezvoltare 2024 Trimestrul III Agenția de Mediu 5.3 Dezvoltarea programelor de formare continuă și de testare a consultanților chimiști implicați în plasarea pe piață a produselor chimice, în scopul asigurării unui nivel înalt de protecție a sănătății umane și a mediului Număr de programe de formare dezvoltate pentru obținerea certificatulu i de calificare a consultan tului chimist 100 400 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate (2024-2026 CBTM, subprogram 7002) Parteneri externi de dezvoltare 2026 Trimestrul I Ministerul Educației și Cercetării Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice Ministerul Sănătății Operatorii economici Obiectivul specific 6: Reducerea, până în anul 2030, a riscurilor și a expunerii populației la impactul advers al substanțelor chimice prin informarea și sensibilizarea publicului larg și a celui profesionist 1 2 3 4 5 6 7 6. 6.1 Promovarea campaniilor tematice de informare a populației privind managementul durabil al substanțelor chimice, inclusiv și utilizatorilor finali despre compoziția produselor chimice Număr de campanii de informare desfășurate 210 Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate Parteneri externi de dezvoltare Anual/permanent Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ministerul Sănătății Asociațiile de profil 6.2 Derularea campaniilor de conștientizare, de către sistemele de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), privind gestionarea ecologică raţională a produselor care conţin substanțe chimice, inclusiv Poluanți Organici Persistenți (pentru vehicule scoase din uz, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori materiale de construcții etc.) Numărul campaniilor de conștientiza re desfășurate de către sistemele REP 4200 Mediul de afaceri Anual Asociații care implementează obligațiile privind Responsabilitatea Extinsă a Producătorului Agenția de Mediu 6.3 Asigurarea accesului publicului la informații actualizate despre emisiile de substanțe chimice și deșeurile acestora, inclusiv POP în Moldova, la registrele de stat, la sistemele informaționale (REPC, RETP, SIAMD etc.) Bază de date actualizată pentru accesul publicului În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/ instituțiilor implicate Anual Agenția de Mediu Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice Instituțiile de cercetare ONG-le de mediu Total estimat 10685 mii lei Anexa nr. 2 la Programul de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030 PLANUL de implementare a Convenției de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi pentru anii 2023-2030 Planul de implementare a Convenției de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi pentru anii 2023-2030 (în continuare – Plan) este elaborat în scopul reducerii şi eliminării impactului poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei, a implementării prevederilor Convenţiei de la Stockholm şi a creării unui sistem eficient de securitate chimică. Capitolul I IDENTIFICAREA PROBLEMEI Secțiunea 1 Descrierea poluanților organici persistenți 1. Substanţele chimice din grupa poluanților organici persistenți (POP) prezintă diferite grade de pericol, posedând, totuşi, proprietăţi comune: 1) sunt stabile din punct de vedere chimic şi se păstrează o perioadă îndelungată, uneori decenii, până la descompunerea în forme mai puţin toxice; 2) sunt volatile şi se transportă la distanţe mari pe calea aerului şi cu apa; 3) produsele degradării poluanților organici persistenți păstrează o toxicitate înaltă, caracteristică acestor grupe de compuşi; 4) solul poluat serveşte ca sursă de poluare a aerului atmosferic, plantelor şi tuturor vietăţilor ce se alimentează cu aceste plante; 5) o particularitate deosebită este circuitul prin lanţul alimentar. 2. O cantitate esenţială de pesticide (până la 95%) pătrunde în organismul uman cu produsele alimentare şi apa, şi doar câteva procente cu aerul inspirat. Din sol, pesticidele nimeresc în iarba pe care o pasc animalele şi apoi în corpul acestora, în fructele şi legumele consumate de către om. Ingerate de către animale (prin furajele tratate sau poluate), substanţele toxice se reţin în ţesutul adipos al acestora (fiind liposolubile) sau se excretă în lapte şi ouă. În acest fel, se realizează o poluare generală a alimentelor. În timpul circulaţiei prin lanţul alimentar, de la un organism viu la altul, cota în organisme poate creşte. Are loc procesul de bioacumulare. Organismul uman cumulează toate substanţele toxice din produsele alimentare consumate. 3. Una din caracteristicile toxice este afectarea sistemului imun, ceea ce duce la micşorarea reacţiei de răspuns a organismului la diferiţi factori nocivi ai mediului ambiant. Cele mai frecvente sunt patologiile tractului digestiv: modificări funcţionale ce se manifestă prin gastrită cronică, stări patologice ale ficatului şi căilor biliare (gastrită acută şi cronică, ulcer stomacal, colicestită hepatică, hepatită toxică, ciroză hepatică, etc.). Se mai înregistrează disfuncţii ale organelor respiratorii – bronşite acute şi cronice, dereglări ale funcţiei respiratorii etc. Concomitent, se observă dereglări cardio-vasculare: dezvoltarea cardiosclerozei, aterosclerozei. Caracteristic pentru toţi reprezentanţii poluanților organici persistenți este neurotropismul. Studiile epidemiologice demonstrează o frecvenţă sporită a afecţiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic). Se pot enumera astfel de patologii funcţionale ca: distonia neuro-circulatorie vegetativă, sindromul asteno-vegetativ şi patologii organice ale sistemului nervos: polineurite, encefalopatii etc. Majoritatea substanţelor din grupa poluanților organici persistenți au efect cancerigen, provocând frecvent tumori hepatice. Investigaţiile epidemiologice au demonstrat că, odată cu intensificarea aplicării pesticidelor, sporeşte şi frecvenţa stărilor patologice şi dereglărilor funcţionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemănător se produce şi asupra sferei reproductive masculine, în ultimele decenii înregistrându-se o sporire a cazurilor de sterilitate la bărbaţi. Secțiunea a 2-a Cadrul normativ internațional și angajamentele Republicii Moldova față de Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți 4. Convenția de la Stockholm privind poluanți organici persistenți (în continuare – Convenția de la Stockholm), a fost adoptată în 2001 în cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment Programme – UNEP) și a intrat în vigoare în 2004. 5. Republica Moldova a ratificat Convenția prin Legea nr. 40/2004 pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi. Legea promovează acțiuni menite să reglementeze produsele chimice cu conținut de poluanți organici persistenți (pesticide și produse chimice industriale), obiectivul general fiind de a proteja sănătatea umană și mediul de efectul acestora. Convenția de la Stockholm impune părților să ia măsuri pentru a elimina sau a reduce emisiile de poluanți organici persistenți în mediu. 6. În anexele A și B la Convenția de la Stockholm sunt incluse 28 de produse chimice sau grupuri de produse chimice (conform tabelului 1) care fac obiectul unei interdicții sau restricționări la producere și utilizare, cu excepția cazurilor în care există derogări generice sau specifice. Derogările generice permit cercetarea la nivel de laborator, utilizarea ca standard de referință și prezența urmelor de contaminanți neintenționați în produse chimice, amestecuri și articole. Articolele care conțin poluanți organici persistenți, fabricate sau deja în uz înainte de data intrării în vigoare a obligației relevante fac, de asemenea, obiectul unei derogări, cu condiția ca Părțile transmit Secretariatului Convenției de la Stockholm informații privind utilizările și un plan național de gestionare a deșeurilor pentru astfel de articole. 7. În ceea ce privește emisiile în mediu a compușilor emiși în mod neintenționat, care sunt incluși în lista din anexa C la Convenția de la Stockholm (conform tabelului 1), măsurile vizează reducerea la minim, scopul final fiind eliminarea totală, în cazurile în care este posibil. Conform anexei C a Convenției de la Stockholm, Părțile trebuie să promoveze și, în conformitate cu planurile lor de acțiuni, să impună utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sursele acestora identificate de Convenție. 8. Convenția de la Stockholm prevede identificarea și gestionarea în siguranță a stocurilor care conțin sau constau din produși chimici cu conținut de poluanți organici persistenți. Deșeurile care conțin, constau din sau care sunt contaminate cu aceste substanțe trebuie eliminate astfel, încât conținutul de poluanți organici persistenți să fie distrus sau transformat ireversibil, astfel încât să nu mai prezinte caracteristici specifice lor. În cazul în care aceasta nu reprezintă opțiunea preferabilă din punct de vedere a protecției mediului sau în cazul în care conținutul de poluanți organici persistenți este mic, deșeurile pot fi eliminate într- o altă manieră prietenoasă mediului. Operațiunile de eliminare care pot conduce la valorificarea sau reutilizarea poluanților organici persistenți sunt interzise. 9. În ceea ce privește transferul de deșeuri, se iau în considerare normele, standardele și ghidurile internaționale relevante, printre care Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599/1998. Tabelul 1 Privire generală asupra produselor chimice reglementate de Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți și cadrul legal din Republica Moldova Produs chimic Listat în Convenția de la Stockholm Tip de produs Anul includerii în Convenție Reglementarea la nivel național Poluanții organici persistenți produși intenționat Aldrin CAS No: Anexa A Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 309-00-2 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Alfa- hexaclorociclohexan CAS No: 319-84-6 Anexa A Pesticid 2009 Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Beta hexaclorociclohexan CAS No: 319-85-7 Anexa A Pesticid 2009 Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Clordan CAS No: 57- 74-9 Anexa A Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Clordecon CAS No: 143-50-0 Anexa A Pesticid 2009 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Decabromodifenil eter (BDE-209) (CAS No: 1163-19-5) Anexa A Produs chimic industrial 2017 Dicofol Anexa A Pesticid 2019 Dieldrin CAS No: 60- 57-1 Anexa A Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Endrin CAS No: 72- 20-8 Anexa A Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Heptaclor CAS No: 76- 44-8 Anexa A Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Hexabromobifenil (HBB) CAS No: 36355-01-8 Anexa A Produs chimic industrial 2009 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Hexabromciclododecan (HBCDD) (inclusiv izomerii săi) Anexa A Produs chimic industrial 2013 Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Hexabromodifenileter și heptabromodifenileter Anexa A Produs chimic industrial 2009 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Hexaclorobenzen (HCB) CAS No: 118- 74-1 Anexa A Pesticid, produs chimic industrial, POP neintenționat 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Hexaclorobutadienă (HCBD) CAS No: 87- 68-3 Anexa A Produs chimic industrial, POP neintenționat 2015 2017 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Lindan CAS No: 58- 89-9 Anexa A Pesticid 2009 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Mirex CAS No: 2385- 85-5 Anexa A Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Pentaclorobenzen CAS No: 608-93-5 Anexa A Pesticid, produs chimic industrial, POP neintenționat 2009 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Pentaclorfenol (PCP) și sărurile sale Anexa A Pesticid 2015 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Bifenili policlorurați (BPC) Anexa A Produs chimic industrial 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Naftaline policlorurate (PCN) Anexa A Produs chimic industrial 2015 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Parafine clorurate cu catenă scurtă (SCCP) CAS No: 85535-84-8 Anexa A Produs chimic industrial 2017 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Endosulfan tehnic CAS No: 115-29-7 CAS No: Anexa A Pesticid 2011 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile 959-98-8, CAS No: 33213-65-9 Tetrabromodifenileter (CAS No: 40088-47-9 și altele) și pentabromodifenileter (CAS No: 32534-81-9 și altele) Anexa A Produs chimic industrial 2009 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase Toxafen CAS No: 8001-35-2 Anexa B Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hotărârea Guvernului nr. 505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase DDT (1,1,1-trichloro- 2,2-bis (4- clorofeniletan) CAS No: 50-29-3 Anexa B Pesticid 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Acid perfluoroctan sulfonic, sărurile sale și fluorură de sulfonil perfluoroctanică (PFOS) CAS No: 1763-23-1; CAS No: 307-35-7 CAS No: 2795-39-3; CAS No: 29457- 725; CAS No: 29081-56-9; CAS No: 7022514-8; CAS No: 56773-42-3; CAS No: 251099-16-8 Anexa B Produs chimic industrial 2009, 2019 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Acid perfluoroctanoic (PFOA), sărurile sale și compuși înrudiți cu PFOA, CAS No: 335- 67-1 Anexa A Produs chimic industrial 2019 Poluanți organici persistenți produși neintenționat (uPOP) Dibenzo-p-dioxine policlorurate (PCDD) Anexa C uPOP 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Dibenzofurani policlorurați (PCDF) Anexa C uPOP 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Hexaclorbenzen (HCB) CAS No: 118-74-1 Anexa C uPOP 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Pentaclorbenzen CAS No: 608-93-5 Anexa C uPOP 2009 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Bifenili policlorurați (BPC) CAS No: 1336- 36-3 și altele Anexa C uPOP 2004 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile Naftaline policlorurate Anexa C uPOP 2015 Legea nr. 209/2016 privind (PCN) CAS No: 70776-03-3 și altele deșeurile Hexaclorbutadienă (HCBD) CAS No: 87- 68-3 Anexa C uPOP 2017 Legea nr. 209/2016 privind deșeurile 10. Suplimentar, Protocolul privind poluanții organici persistenți al Convenției Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi a fost adoptat la 24 iunie 1998 la Aarhus, Danemarca. Acesta a fost aprobat de Republica Moldova prin Legea nr. 1018/2002 pentru ratificarea Protocolului privind poluanţii organici persistenţi şi a Protocolului privind metalele grele la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. În prezent, Protocolul include o listă de 16 substanțe, care cuprinde 11 pesticide, două substanțe chimice de uz industrial și trei subproduse rezultate în mod neintenționat. În 2009, părțile la Protocol au adoptat decizii pentru a include în listă șapte substanțe noi: hexaclorbutadiena, octabromodifenilul eter, pentaclorbenzenul, pentabromodifenilul eter, acidul perfluoroctan sulfonic, naftalinele policlorurate și parafinele clorurate cu catenă scurtă. 11. Protocolul privind poluanții organici persistenți interzice producerea și utilizarea substanțelor chimice incluse în lista menționată, fie imediat, fie într-o etapă ulterioară și include dispoziții privind gestionarea deșeurilor produselor chimice respective sau ale articolelor care le conțin. Protocolul obligă părțile să își reducă emisiile de dioxine, de furani, de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și de hexclorbenzen (HCB) și stabilește valori-limită de emisie specifice pentru incinerarea deșeurilor municipale, periculoase și medicale. Obiectivul final este eliminarea oricăror deversări, emisii și pierderi de produse chimice cu conținut de poluanți organici persistenți. 12. Poluanții organici persistenți reglementați înainte de 2009, „POP vechi”, se referă la cele 12 produse chimice reglementate de Convenția de la Stockholm sau de Protocolul cu privire la poluanţii organici persistenţi utilizați înainte de anul 2008. 13. Poluanții organici persistenți vechi se referă în special la pesticide, iar acestea nu sunt fabricate în Republica Moldova. Utilizarea acestora, enumerată în anexele A și B la Convenția de la Stockholm, a fost eliminată treptat în Republica Moldova încă din anii 1970. Restul utilizărilor de poluanți organici persistenți vechi au rămas numai în articolele care au fost produse și introduse pe piață înainte de ratificarea Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți sau de reglementările specifice. Un sumar al reglementării pesticidelor cu conținut de poluanți organici persistenți este prezentat în tabelul 2. Tabelul 2 Utilizarea și reglementarea la nivel național a „POP vechi” Produs chimic Remarci privind reglementarea la nivel național, care constituie temei pentru reglementare Aldrin Nr. CAS 309- 00-2 Aldrinul este interzis din 1972. Nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea acestuia Chlordan Nr. CAS 57-74-9 Nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova, inclusiv în fermele individuale, silvicultură și gospodărie. Nu este permis importul sau vânzarea Dicloro-difenil- tricloroetan (DDT) CAS 50- 29-3 DDT-ul și preparatele de pe bază sunt interzise din 1970. Nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea Dieldrin CAS Nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al No: 60-57-1 fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea Endrin CAS No: 72-20-8 Nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea Heptachlor CAS No: 76- 44-8 Heptaclorul și amestecurile sale (Tetrametiltiuram disulfid, TMTD) și hexaclorbenzen sunt interzise din 1986. Nu sunt incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea Hexachlorobenz ene CAS No: 118-74-1 Hexaclorbenzenul nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea Mirex CAS No: 2385-85-5 Nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permise pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea Polychlorinated Biphenyls (BPC) Hotărârea Guvernului nr. 81/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind bifenilii policlorurați, Producerea și plasarea pe piață a BPC-ului ca atare, în preparate sau constituenți ai articolelor este interzisă. De asemenea, importurile în Moldova sunt interzise Toxaphene CAS No: 8001- 35-2 Toxafenul este interzis din 1991. Nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permiși pentru utilizare în Republica Moldova. Nu este permis importul sau vânzarea 14. Poluanți organici persistenți reglementați începând cu 2009 („POP noi”) sunt substanțele care au fost listate în Convenția de la Stockholm la cele de-a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a și a 9-a reuniuni ale Conferinței Părților (COP) care au avut loc în mai 2009, aprilie 2011, mai 2013, mai 2015, mai 2017 și mai 2019 și în Protocolul privind poluanții organici persistenți la cea de-a 27-a reuniune a Consiliului Executiv al Convenției asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi (CLRTAP), desfășurată în decembrie 2009. Un sumar al noilor poluanți organici persistenți listați la Convenția de la Stockholm după anul 2009 este prezentat în tabelul 3. Tabelul 3 Poluanții organici persistenți noi listați în Convenția de la Stockholm după anul 2009 Conferința Părților Convenției Data Poluanți organici persistenți adăugați 4 4-8 mai 2009 Alfahexaclorociclohexan – listat în anexa A, fără derogări specifice (decizia SC-4/10) Betahexaclorociclohexan – listat în anexa A, fără derogări specifice (decizia SC-4/11) Clordecon - listat în anexa A, fără derogări specifice (decizia SC- 4/12) Hexabromobifenil – listat în anexa A, fără derogări specifice (decizia SC-4/13) Hexabromodifenil eter și Heptabromodifenil eter – listat în anexa A, cu derogări specifice (decizia SC-4/14) Lindan – listat în anexa A, cu derogări specifice (decizia SC-4/15) Pentaclorbenzen – listat în Anexa A, fără derogări specifice și în Anexa C (decizia SC-4/16) Acid perfluorooctan sulfonic, sărurile sale și fluorură de perluorooctan sulfonil – listat în anexa B, cu scopuri acceptabile și scutiri specifice (decizia SC-4/17) Tetrabromodifenil eter și pentabromodifenil eter – listat în anexa A 5 25-29 mai 2011 Endosulfanul tehnic și izomerii săi – listați în anexa A, cu o derogare specifică (decizia SC-5/3) 6 28 aprilie- 10 mai 2013 Hexabromociclododecan – listat în anexa A, cu derogări specifice (decizia SC-6/13) 7 4-15 mai 2015 Hexaclorbutadienă - listată în anexa A, fără derogări specifice (decizia SC-7/12) Pentaclorofenol, sărurile și esterii săi – listați în anexa A, cu derogări specifice (decizia SC-7/13) Naftalene policlorurate – listați în anexa A, cu derogări specifice și în anexa C (decizia SC-7/14) 8 24 aprilie-5 mai 2017 Decabromodifenil eter (amestec comercial, c-decaBDE) – listat în anexa A, cu derogări specifice (decizia SC-8/10) Parafinele clorurate cu lanț scurt – listat în anexa A, cu derogări specifice (decizia SC-8/11) Hexaclorbutadienă – listat în anexa C (decizia SC-8/12) 9 29 aprilie- 10 mai 2019 Acid perfluorooctanoic (PFOA), sărurile acestuia și compușii înrudiți cu PFOA – listați în anexa A, cu derogări specifice Dicofol – listat în anexa A, fără derogări 15. Cea mai mare parte a poluanților organici persistenți noi nu se produc și nici nu se importă în Republica Moldova. Trebuie subliniat faptul că HBCDD, POP-PBDE și PFOS, spre deosebire de ceilalți poluanți organici persistenți noi, vor îngreuna gestionarea anumitor fluxuri de deșeuri în viitor din cauza duratei lungi de viață a principalelor grupe de produse care le conțin (de exemplu vehicule, echipamente electrice și electronice, polistiren folosit în calitate de izolator termic), dar și deoarece sunt conținute în produsele care sunt încă în uz. Secțiunea a 3-a Cadrul normativ național 16. Primul plan de implementare al Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți a fost aprobat în anul 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 1155/2004 pentru aprobarea Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi. 17. Suplimentar, având la bază prevederile Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, aprobat prin Legea nr. 112/2014, în perioada 2016- 2022 au fost adoptate următoarele acte normative privind gestionarea deșeurilor și substanțelor chimice care transpun Directivele UE din acest domeniu: 1) Legea nr. 209/2016 privind deșeurile; 2) Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice; 3) Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi; 4) Legea nr. 228/2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară; 5) Hotărârea Guvernului nr. 81/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind bifenilii policloruraţi; 6) Hotărârea Guvernului nr. 1307/2005 cu privire la aprobarea Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură; 7) Hotărârea Guvernului nr.1543/2002 cu privire la măsurile suplimentare pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise; 8) Hotărârea Guvernului nr. 344/2020 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide; 9) Hotărârea Guvernului nr.505/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase; 10) Hotărârea Guvernului nr. 99/2018 privind aprobarea Listei deșeurilor; 11) Hotărârea Guvernului nr. 501/2018 pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor privind deșeurile și gestionarea acestora; 12) Hotărârea Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și; 13) Hotărârea Guvernului nr. 373/2018 cu privire la Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți; 14) Hotărârea Guvernului nr.535/2020 pentru aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul produselor chimice plasate pe piața Republicii Moldova”. 18. Art. 53 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile reglementează plasarea pe piață a poluanților organici persistenți și a produselor cu conținut din aceștia, inclusiv a deșeurilor cu conținut de poluanți organici persistenți. Legea menționată reglementează plasarea pe piață și utilizarea substanțelor enumerate în secțiunea 1 din anexa nr. 6, fie individual, fie în compoziția preparatelor, fie sub formă de compuşi ai unor diverse articole. Necesită a fi menționat că secțiunea 1 din anexa nr. 6 a aceleiași legi corespunde cu anexele A, B și C ale Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți și transpune totodată Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți, care reprezintă mecanismul de implementare a Convenției de la Stockholm la nivelul UE. Anexa urmează a fi completată cu cele mai recente produse chimice listate în Convenție și în Regulament. 19. Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice stabilește că cerințele privind utilizarea unor substanțe chimice periculoase, inclusiv a unor poluanți organici persistenți, cum sunt mercurul, plumbul, cadmiul, compușii organici ai staniului, cromul hexavalent, ftalații, substanțele care distrug stratul de ozon, inclusiv hidroclorofluorocarburile în echipamente electrice și electronice, în vehicule, în acumulatori și baterii, înambalaje sau componente de ambalaje și în alte articole sau dispozitive fabricate sau plasate pe piață, se stabilesc prin legislație specialăю 20. Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi transpune prevederile art. 1 și 3 din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor şi ale art. 3 și art. 59 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 309 din 24 noiembrie 2009. 21. Legea nr. 228/2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară este armonizată cu anumite prevederi din Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în Comunitate. Scopul legii constă în consolidarea cadrului juridic şi instituţional, în crearea de condiţii economico-juridice adecvate organizării şi desfăşurării protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. 22. Conform Regulamentului privind bifenilii policloruraţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009, producerea şi introducerea pe piaţă a bifenililor policlorurați (BPC) în stare pură, în amestecuri sau în calitate de componente ale unor articole este interzisă. Totodată, Regulamentul stabilește termenii limită de funcționare a echipamentului contaminat cu BPC. Art. 7 al Regulamentului privind bifenilii policlorurați prevedea termenul limită de 31 decembrie 2020 pentru scoaterea din uz și decontaminarea echipamentului și uleiului cu conținut de BPC. 23. Regulamentul privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1307/2005, stabilește procedura de aprobare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor prin atestare și omologare la nivel național. Totodată, aprobarea produselor de uz fitosanitar și fertilizanților marcați „CE” se realizează prin procedura de recunoaștere a autorizațiilor eliberate de un stat membru al Uniunii Europene. Procedura constă în recunoașterea și utilizarea evaluărilor efectuate de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene asupra produsului care conține indici identici cu cei ai produsului depus spre omologare în Republica Moldova. Secțiunea a 4-a Cadrul instituțional 24. Ministerul Mediului este autoritatea competentă cu atribuții și responsabilități de elaborare, de promovare și de coordonare a realizării politicii unice de stat și a cadrului normativ în domeniul managementului integrat al substanțelor chimice și constituie punctul oficial de contact pentru tratatele și acordurile internaționale aferente prezentei legi la care Republica Moldova este parte, inclusiv Convenția de la Stockholm. 25. Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice este o autoritate administrativă care urmează a fi instituită de către Guvern în subordinea Ministerului Mediului. 26. Agenția de Mediu asigură realizarea monitoringului calității factorilor de mediu (monitoringul calității apei, aerului, solului, monitoringul forestier și al ariilor naturale protejate de stat, monitoringul stării și folosinței resurselor de apă și de sol, monitoringul regnului vegetal și regnului animal, monitoringul pescuitului, monitoringul stării subsolului, monitoringul poluării aerului, monitoringul geologic, monitoringul poluării mediului) în scopul asigurării persoanelor fizice și juridice cu informaţii privind calitatea mediului, dezvoltarea sistemului indicatorilor statistici în domeniul protecției mediului, precum și în scopul elaborării și publicării raportului naţional privind starea mediului în Republica Moldova. 27. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor este autoritatea competentă responsabilă de supravegherea şi de controlul de stat asupra fabricării, importului, transportării, depozitării, comercializării şi utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, precum şi de controlul asupra reziduurilor acestor produse în producţia agroalimentară, ce furajeră şi în mediu. Capitolul II ANALIZA SITUAȚIEI Secțiunea 1 Pesticide cu conținut de poluanți organici persistenți 28. Convenția de la Stockholm a reglementat inițial 12 poluanți organici persistenți, dintre care opt sunt pesticide. În 2009, 2011, 2013 și 2015, COP a adoptat amendamente la anexele A, B și C din Convenția de la Stockholm pentru a enumera paisprezece poluanți noi, dintre care șapte sunt pesticide. Pesticidele enumerate în Convenție sunt aldrin, alfa hexaclorociclohexan, beta hexaclorociclohexan, clordan, clordecon, DDT, dieldrin, endosulfan tehnic și izomerii săi înrudiți, endrină, heptaclor, lindan, mirex, pentaclorobenzen, pentaclorbenzen, sare și pentach la sarea acestuia. 29. Toate pesticidele cu conținut de poluanți organici persistenți, cu excepția dicofolului, sunt enumerate în anexa 6, secțiunea a 2-a din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile (conform tabelului 4). Acestea sunt interzise pentru comercializare și pentru utilizare, fie individual, fie în preparate sau în calitate de constituenți ai articolelor, pentru a proteja sănătatea umană și mediul și pentru a preveni formarea deșeurilor periculoase. Aceeași secțiune stabilește nivelurile minime de poluanți organici persistenți, ceea ce înseamnă că sub această limită deșeurile pot fi tratate ca deșeuri menajere, peste această limită, trebuie manipulate astfel, astfel încât să se distrugă sau să transforme ireversibil poluanții organici persistenți în deșeuri. 30. Mai multe pesticide cu conținut de poluanți organici persistenți (aldrin, dieldrin, endrin, DDT, endosulfan) sunt reglementate în legislația apelor, în special sunt clasificate drept substanțe periculoase prioritare în Regulamentul cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2013, fiind luate măsuri pentru a înceta sau a elimina treptat emisiile, evacuările și scurgerile de substanțe periculoase prioritare. Standardele de calitate a mediului pentru analiza și evaluarea rezultatelor măsurătorilor pentru aceste substanțe chimice sunt stabilite în Regulamentul privind condițiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 802/2013. 31. Între anii 1950 și 1990, în Republica Moldova a fost utilizată o cantitate estimată la 560.000 de tone de pesticide, inclusiv 22.000 de tone de compuși organoclorurați persistenți. Utilizarea pesticidelor a înregistrat apogeul în perioada 1975-1985, dar s-a redus dramatic în anii 90 (de la 38.300 de tone de substanță activă în 1984 la 2.800 de tone în anul 2000). De asemenea, ponderea pesticidelor persistente a scăzut în favoarea altor grupuri de pesticide. 32. Republica Moldova nu produce produse de uz fitosanitar și fertilizanți. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a confirmat faptul că în Republica Moldova nu se utilizează pesticide cu conținut de poluanți organici persistenți, acestea nefiind incluse în Registrul de Stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților permise spre utilizare în Republica Moldova și nefiind admis importul acestora. 33. Cantități nesemnificative de produse chimice cu conținut de poluanți organici persistenți se importă în scopuri de laborator. Secțiunea a 2-a Bifenili policlorurați (BPC) 34. Utilizarea și fabricarea. Bifenilii policlorurați (BPC) au fost produși la nivel mondial pe scară largă între anii 1930-1980. Având în vedere stabilitatea lor chimică extraordinară și rezistența la căldură, au fost utilizați pe scară largă ca și componente în echipamentele electrice și hidraulice și lubrifianți. În general, se utilizau în două tipuri de aplicații: 1) aplicații închise: fluide dielectrice în echipamente electrice, cum ar fi transformatoare, condensatoare (condensatoare industriale mari, dar și condensatoare mici în aparatele electrocasnice), sisteme de transfer de căldură și sisteme hidraulice. 2) utilizări deschise: pesticide, etanșanți, hârtie de copiere, uleiuri industriale, vopsele, adezivi, materiale plastice, inhibitori de flacără. 35. În anul 1970, din cauza preocupărilor legate de toxicitatea lor asupra omului, de carcinogenitatea suspectată și de persistența în mediu, mai multe țări au limitat utilizarea BPC- urilor. Având în vedere recunoașterea BPC ca o problemă de mediu de proporții globale, cu numeroase studii care au detectat BPC în diferite compartimente ale mediului și în zone îndepărtate, aceștia au fost incluși în Convenția de la Stockholm ca unul dintre cele doisprezece poluanți organici persistenți vechi. Toate utilizările rămase ale BPC (de exemplu, transformatoare, condensatoare sau alte recipiente care conțin lichide) trebuie eliminate de către părțile la Convenția de la Stockholm până în anul 2025. 36. În Republica Moldova, conform Regulamentului privind bifenilii policloruraţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009, producerea şi introducerea pe piaţă a BPC în stare pură, în amestecuri sau în calitate de componente ale unor articole este interzisă. 37. Inventarul BPC a fost actualizat în anul 2021 în scopul determinării aspectelor legate de gestionarea BPC, în special de estimarea cantității de echipamente cu BPC în uz și stabilirea pașilor finali necesari pentru realizarea unei gestionări ecologice a deșeurilor de ulei cu BPC și echipamentelor contaminate cu BPC. Inventarul a luat în considerare BPC doar în unele aplicații închise: fluide dielectrice în echipamente electrice, cum ar fi transformatoare, condensatoare și întrerupătoare. Nu au fost identificate date pentru aplicațiile deschise. 38. Inventarul inițial a fost inclus în primul Plan Național de implementare a Convenției de la Stockholm din 2004, iar rezultatele au relevat prezența a 30.000 de tone de uleiuri dielectrice utilizate în instalațiile de distribuție a energiei electrice, inclusiv de circa 23.300 de tone în transformatoarele de înaltă tensiune, 5.400 de tone în întrerupătoare și 400 de tone în condensatoare. Din totalul evaluării preliminare, s-a estimat că 95% sunt echipamentele care aparțin entităților de distribuție a energiei (producători, transportatori și distribuitori) și 3-5% aparțin consumatorilor individuali. 39. Conform inventarului BPC din 2021, în Republica Moldova, cel mai mare deținător de echipamente cu conținut de BPC rămâne sectorul energetic (ÎCS „Premier Energy Distribution” SA, SA „Moldelectrica”, SA ,,Red Nord”, ÎS ,,Nodul Hidroenergetic Costești”) care, conform datelor prezentate, deține 191 de utilaje, masa uleiului fiind de aproximativ 85 de tone. Tabelul 4 Datele privind echipamentul și uleiul cu conținut de BPC Denumirea companiei Echipament contaminat cu BPC, unități Ulei contaminat cu BPC, tone ÎCS „Premier Energy Distribution” SA 14 (întrerupători 35kV) 4,640 Moldelectrica SA 161 (întrerupători și transformatori de diverse dimensiuni) 47,526 Red Nord SA 3 (transformatoare) 0,641 Nodul Hidroenergetic Costești 13 (12 întrerupători (110kV, 1 racord) 32,450 Total 191 85,257 40. Export și import pentru eliminare. Republica Moldova nu deține instalații de eliminare a deșeurilor cu conținut de BPC. În anii 2009-2010 Republica Moldova a exportat spre operațiuni de eliminare de echipamente și de uleiuri cu conținut de BPC de la 13 stații o cantitate de 934 de tone de echipamente care conțin BPC, inclusiv ulei care conține BPC – cca 220 de tone. În anul 2019, ÎCS „Premier Energy Distribution” SA a exportat cantitatea de 19,3 tone instalații electrice cu BPC, iar în anul 2020, aceasta a asigurat dezmembrarea echipamentelor și uleiului cu conținut de BPC exportând în Germania pentru decontaminarea finală și pentru eliminarea a 20,01 tone echipamente și uleiuri dielectrice cu conținut de BPC (11,21 tone instalații electrice cu BPC și cca 8,8 tone de ulei care conține BPC), echipamentele contaminate fiind transmise pentru decontaminare inițială în România. În prezent, 10.000 de tone de ulei dielectric sunt centralizate, reambalate, fiind în așteptarea exportului în vederea eliminării în afara țării. Secțiunea a 3-a Inhibitorii de flacără Subsecțiunea 1. Eter bifenilii-polibromurați 41. Eter bifenilii-polibromurați sunt o familie de produse chimice (tetrabromdifenileter, pentabromodifenileter, hexabromodifenileter, heptabromodifenileter, decabromdifenileter și hexabromobifenil) care au fost utilizați ca inhibitori de flacără într-o gamă largă de produse de uz casnic precum materiale plastice, textile, mobilier, adezivi, etanșanți, acoperiri și cerneluri începând cu anii 70. Eter bifenilii-polibromurați se produceau cu trei grade de bromurare diferite și se comercializau ca c-PentaBDE, c-OctaBDE și DecaBDE comercial (c-DecaBDE). Omologii penta c-PentaBDE și c-OctaBDE sunt tetrabromdifenileterul (tetraBDE), pentabromodifenileterul (pentaBDE), hexabromodifenileterul (hexaBDE) și heptabromodifenileterul (heptaBDE) – denumiți generic POP-PBDE - sunt listați în anexa A la Convenție, iar producția și utilizarea lor trebuie eliminate de Părți, sub rezerva derogărilor permise de Convenție. Hexabromobifenilul (HBB) este listat în anexa A la Convenție. Nu există nicio derogare specifică pentru producția sau pentru utilizările sale. 42. Principalele sectoare de producție care au utilizat POP-PBDE sunt: 1) industria electrică și electronică; 2) industria transporturilor; 3) industria mobilei; 4) industria textilă și a covoarelor; 5) industrie de construcție; 6) industria de reciclare. 43. TetraBDE, pentaBDE, hexaBDE și heptaBDE sunt incluse în anexa nr. 6 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, fiind permise producerea, punerea la dispoziție pe piaţă şi utilizarea următoarelor 1) articolelor şi preparatelor prezentând concentraţii de POP-PBDE sub 0,1% din greutate, produse (parţial sau integral) pe bază de materii reciclate sau de materii obţinute din deşeuri pregătite pentru reutilizare; 2) echipamentelor electrice şi electronice, conform cerinţelor menţionate la art. 50 alin. (3) din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, iar articolele cu conţinut de POP-PBDE ca element constitutiv al acestor articole aflate deja în uz se utilizează în continuare până în anul 2025. 44. HBB este inclus în anexa nr. 6 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile fără nici o derogare specifică. 45. DecaBDE urmează a fi inclus în anexa nr. 6 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, cu stabilirea derogărilor și a țintelor pentru pragurile critice ale PBDE din deșeuri. 46. Art. 12, alin. (3) din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile restricționează utilizarea eter bifenililor-polibromurați în echipamentele electrice și electronice, în baterii și acumulatori și în vehicule. 47. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. Principalele produse în care s-au folosit POP-PBDE în calitate de agent ignifug sunt echipamentele electrice și electronice, vehiculele, mobila, textile și covoare, materiale de construcții, inclusiv sectorul de reciclare a tuturor acestor produse. Se consideră că între 90% și 95% din pentaBDE a fost utilizat pentru tratarea spumei poliuretanice (PUR) care era utilizată în principal în automobile și tapițerie. Alte utilizări minore au fost textilele, plăcile cu circuite imprimate, spumă izolatoare, cabluri, benzi transportoare, lacuri și eventual uleiuri de foraj. 48. Principala utilizare a octaBDE (95%) a fost în polimerii de acrilonitril-butadienă- stiren (ABS) care era utilizat pentru carcasele echipamentelor electrice și electronice, în special pentru carcasele tubului catodic (CRT) și echipamentelor de birou, cum ar fi mașinile de copiat și imprimantele. Alte utilizări minore au fost polistirenul antișoc (HIPS), tereftalatul de polibutilenă (PBT) și polimeri poliamidici. 49. Hexabromobifenilul a fost folosit în calitate de ignifug în trei produse: ABS termoplastice (plastic pentru construirea carcasei mașinilor industriale și aparatelor electrice (de exemplu, piese radio și TV), spuma PUR pentru tapițeria automobilelor și în acoperiri și lacuri. 50. Republica Moldova nu produce inhibitori de flacără, aceștia ajung pe piață fiind încorporați în articole. O inventariere a potențialului conținut de POP-PBDE a fost realizată pentru următoarele produse: vehicule și carcasele computerelor și televizoarelor cu tub catodic și ecran plat. Inventarul produselor menționate a vizat trei etape din ciclul de viață al acestora: importuri/producere, stocuri în uz și fluxul de deșeuri. Pentru fiecare din produsele menționate mai sus, a fost estimat potențialul conținut de inhibitori de flacără în fiecare etapă a ciclului de viață. Rezultatele sunt prezentate în tabelele 5 și 6. 51. Inventarul POP-PBDE. Inventarul s-a bazat pe Ghidul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru inventarierea difenil eteri polibromuraților (PBDE), în conformitate cu Convenția de la Stockholm. Au fost investigate articolele plasate pe piață care pot conține inhibitori de flacără, după cum urmează: vehicule și carcasele calculatoarelor si televizoarelor cu tub catodic și ecrane plate. Inventarul produselor menționate a cuprins trei etape ale ciclului lor de viață: 1) importuri/producție; 2) stocuri în uz sau depozitate; 3) produse care intră în fluxul de deșeuri. Tabelul 5 Inventarierea poluanților organici persistenți POP PBDE în sectorul transporturilor Conținutul total de POP-PBDE în vehiculele importate Anul Țările de origine Import anual total de articole/produse care conțin POP- PBDE (vehicule/an) Conținutul total estimat de POP- PBDE din articolele/produsele importate (tone/an) 2019 Țări europene, SUA 2830805 0,88328 2020 Țări europene, SUA 3891777 0,7812 Conținutul total de POP-PBDE în articolele în uz Cantitatea totală de articole/produse care conțin POP- PBDE în uz (vehicule/an) Fracția polimerică estimată totală care conține POP-PBDE în articolele/prod usele utilizate (tone/an) Spuma PUR care conține POP-PBDE în articole/produse utilizate (tone/an) Conținutul total estimat de POP- PBDE în articolele/produsele utilizate (tone/an) 2019 36754.0 460062.42 71.1 148,42 2020 33030 632491.59 97.70 209,67 Tabelul 6 Inventarierea poluanților organici persistenți POP PBDE în carcasele computerelor și televizoarelor cu tub catodic (CRT) și ecran plat POP-PBDE total estimat în articol importate și produse Anul Tip de articol care conține POP-PBDE Țările de origine Import anual total de articol care conține POP- PBDE (tone/an) Conținutul total estimat de POP-PBDE din articolele importate și produse (tone/an) 2001 CRT Țări europene, China 246,1108 0.00043 2004 CRT Țări europene, China 1008,2342 0.00175 2008 CRT Țări europene, China 3622,8000 0.00627 2012 CRT Țări europene, China 4,4250 0.00001 2016 CRT Țări europene, China 0,3250 0.00000 2018 CRT Țări europene, China 477.3080 0.00000 2019 CRT Țări europene, China 619.5475 0.00000 2020 CRT Țări europene, China 523.1753 0.00000 2001 Ecran plat Țări europene, China 178,9606 0.00018 2004 Ecran plat Țări europene, China 155,4605 0.00016 2008 Ecran plat Țări europene, China 1.237,5870 0.00126 2012 Ecran plat Țări europene, China 1.725,0740 0.00176 2016 Ecran plat Țări europene, China 1.080,0530 0.00110 2018 Ecran plat Țări europene, China 477.3080 0.00049 2019 Ecran plat Țări europene, China 619.5475 0.00063 2020 Ecran plat Țări europene, China 523.1753 0.00053 Conținutul total estimat de POP-PBDE din articolele EEE în uz/stoc Anul Tip de articol care conține POP-PBDE Cantitatea totală de articole care conțin POP-PBDE în uz (tone/an) Fracția polimerică estimată totală care conține POP- PBDE în articolele utilizate/ în stoc Conținutul total estimat de POP-PBDE în articolele utilizate /în stoc (tone/an) (tone/an) 2001 CRT 26075,58 7822.673 0,04514 2004 CRT 19218,45 5765.534 0,03327 2008 CRT 28078,89 8423.666 0,04860 2012 CRT 28567,85 8570,355 0,04945 2016 CRT 5000,00 1500.000 0,00866 2018 CRT 500,00 150.000 0,00087 2019 CRT 100.00 30.000 0,00017 2020 CRT 13.76 4.128 0,00002 2001 Ecran plat 0.000 0.000 0,00000 2004 Ecran plat 4163,99 1540.678 0,00425 2008 Ecran plat 2251,34 832.997 0,00230 2012 Ecran plat 5074,72 1877.647 0,00518 2016 Ecran plat 16979,52 6282.423 0,01733 2018 Ecran plat 21484,13 7949.129 0,02193 2019 Ecran plat 23333,72 8633.475 0,02382 2020 Ecran plat 23763,76 8792.590 0,02426 52. Reciclarea. În general, se consideră că POP-PBDE nu mai sunt în produse, principala dificultate fiind identificarea stocurilor și articolelor existente care conțin POP-PBDE și tratarea deșeurilor generate. Trebuie menționat faptul, că gestionarea articolelor care conțin polibromodifenileteri (de exemplu, echipamentele EEE), atunci când devin deșeuri, va constitui o problemă pentru multe țări, inclusiv pentru Republica Moldova, deoarece deșeurile cu conținut de POP-PBDE vor trebui identificate și tratate în conformitate cu art. 6 lit. (d) din Convenția de la Stockholm, într-o manieră prietenoasă mediului. 53. În prezent, nu sunt date cu privire la cantitatea de deșeuri cu conținut de POP-PBDE tratată în Republica Moldova sau peste hotarele acesteia. Subsecțiunea a 2-a. Hexabromociclododecan 54. Hexabromociclododecanul (HBCDD) este un ignifug bromurat utilizat ca aditiv în aplicații cu polimeri, oferind protecție împotriva incendiilor pe durata de viață a vehiculelor, a clădirilor sau a articolelor, precum și în timpul depozitării. Principalele utilizări ale HBCDD la nivel global sunt în spumă de polistiren expandat și extrudat, în timp ce utilizarea în aplicații textile și aparate electrice și electronice este mai mică. 55. În mai 2013, Conferința părților la Convenția de la Stockholm a adăugat hexabromociclododecanul la anexa A, cu o derogare specifică pentru producția și utilizarea HBCDD în polistirenul expandat (EPS) și polistirenul extrudat (XPS) pentru izolarea termică a clădirilor. Prin urmare, părțile trebuie să interzică și/sau să elimine producția de HBCDD, cu excepția cazului în care notifică Secretariatul Convenției privind intenția de a solicita o scutire specifică, limitată în timp, pentru producerea și utilizarea EPS și XPS în clădiri, așa cum este prevăzut în anexa A la Convenție. 56. HBCDD nu este reglementat prin anexa nr. 6 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, urmând să fie inclus. 57. HBCDD este reglementat în legislația privind gestionarea apelor, în special standardele de calitate a mediului pentru analiza și evaluarea rezultatelor măsurătorilor pentru HBCDD sunt stabilite în Regulamentul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 802/2013. 58. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. Aplicația principală (90%) a HBCDD este în spuma de polistiren din plăcile izolatoare, care sunt utilizate pe scară largă în construcții. Plăcile izolatoare cu HBCDD pot fi găsite și în vehicule, precum și în terasamentele rutiere și feroviare. Aceste spume de polistiren există în două forme, ca spumă de polistiren expandat (EPS) și spumă de polistiren extrudat (XPS), cu concentrații de HBCDD variind de la 0,5% la 2,5%. Fabricarea EPS, XPS și HIPS implică procese de polimerizare și extrudare în care HBCDD este adăugat în proces în calitate de aditiv. HBCDD este folosit în EPS în pernele pentru alăptare și sacii folosiți ca fotolii. Utilizarea HBCDD în EPS în materialele pentru ambalaj este considerată minoră. 59. A doua cea mai importantă aplicație este în dispersia de polimeri pe bumbac sau bumbac amestecat cu amestecuri sintetice, în stratul posterior al textilelor unde HBCDD poate fi prezent în concentrații cuprinse între 2,2-4,3%. O altă aplicație minoră a HBCDD este în polistirenul cu rezistența mare la impact (HIPS), care este utilizat în aparatele electrice și electronice, cum ar fi în carcasele echipamentelor audio-vizuale, căptușeala frigiderelor, precum și cutiile de distribuție a liniilor electrice și în cablaje. HBCDD poate fi adăugat și în lianți, adezivi și vopsele de latex. 60. Republica Moldova nu produce hexabromociclododecan (HBCDD). Acesta ajunge pe piața din Republica Moldova încorporat în articole, în special în spumele de polistiren. O inventariere a potențialului conținut de HBCDD a fost realizată pentru polistirenul expandat și pentru polistirenul extrudat, 61. Inventarul HBCDD. Inventarul s-a bazat pe Ghidul pentru inventarierea, identificarea și înlocuirea hexabromociclododecanului (HBCDD). Inventarul a acoperit doar importurile de materii prime pentru producerea EPS și a produsului final EPS și XPS. Evaluarea plăcilor termoizolante în uz sau în fluxul de deșeuri nu a fost făcută ca parte a inventarului, deoarece nu este disponibilă o metodologie pentru estimarea cantităților relevante. Rezultatele sunt prezentate în tabelele menționate. Tabelul 7 HBCDD total estimat în articolele/produsele importate Anul Tip de articol/produs care conține HBCDD Țările de origine Import/producție anuală totală de articole/produse care conțin HBCDD (tone/an) Conținutul total estimat de HBCDD în articolele/produse le importate/produs e (tone/an) 2005 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) România, Ucraina, Rusia, Polonia, Olanda, Bulgaria, Germania, China 463.6 0.464 2008 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) România, Ucraina, Polonia, Germania, Italia, Turcia, China, Rusia 2445.2 2.445 2012 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) România, Ucraina, Germania, Polonia, Turcia, Rusia, China 2871.0 2.871 2016 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, China 2394.2 2.394 2017 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, China 2978.9 2.979 2018 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, China 3010.8 3.011 prime) 2019 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, China 3099.8 3.100 2020 Polistiren expandat (EPS) (produse finale și materii prime) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, China 2757.2 2.757 2005 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Italia, Polonia, Rusia, China 40.9 0.102 2008 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, Belarus 247.9 0.620 2012 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, Belarus 393.4 0.984 2016 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, Belarus 646.4 1.616 2017 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, Belarus 646.0 1.615 2018 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, Belarus 676.4 1.691 2019 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, Belarus 741.7 1.854 2020 Polistiren extrudat (XPS) România, Ucraina, Polonia, Italia, Rusia, Belarus 949.5 2.374 Tabelul 8 HBCDD total estimat în articolele/produsele exportate Anul Tip de articol/produs care conține HBCDD Țările de destinație Exportul anual total de articole/produse care conține HBCDD (tone/an) Conținutul total estimat de HBCDD în articolele/produse le exportate (tone/an) 2006 Polistiren expandat (EPS România 60.582 0.06058 2008 Polistiren expandat (EPS România 12.594 0.01259 2012 Polistiren expandat (EPS România, Rusia, Ucraina 10.986 0.01099 2016 Polistiren expandat (EPS România, Rusia 26.632 0.02663 2017 Polistiren expandat România 43.013 0.04301 (EPS 2018 Polistiren expandat (EPS România 0.116 0.00012 2019 Polistiren expandat (EPS România 1.610 0.00161 2020 Polistiren expandat (EPS România 0.778 0.00078 62. Alternative. Un studiu al pieței din Republica Moldova a relevat faptul că în calitate de alternative la HBCDD în unele spume expandabile se folosește polimer stiren brominat pe bază de rășină și polimer brominat. Secțiunea a 4-a Hexaclobutadiena (HCBD) 63. Hexaclorbutadiena (HCBD) este un compus alifatic halogenat creat ca produs secundar în fabricarea compușilor alifatici clorurați. HCBD este persistent, bioacumulativ și foarte toxic pentru organismele acvatice și păsări. Poate fi transportat pe distanțe lungi, ceea ce determină efecte negative semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului. 64. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. Hexaclorbutadiena este utilizată cel mai frecvent ca solvent pentru alți compuși care conțin clor. Hexaclorbutadiena se generează ca produs secundar în timpul clorinolizei derivaților de butan în producerea atât a tetraclorurii de carbon, cât și a tetracloroetenei. În Republica Moldova nu se înregistrează fabricarea acestor produse, prin urmare, nici HCBD nu se generează. 65. Producția, punerea pe piață și utilizarea HCBD este interzisă în temeiul art. 53 al Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, fiind inclusă în anexa nr. 6, secțiunea 1. 66. HCBD este reglementată în legislația privind managementul apelor, în special este clasificată ca substanță periculoasă prioritară în Regulamentul privind cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2013, astfel trebuie întreprinse măsuri pentru evitarea sau eliminarea treptată a deversărilor substanțelor periculoase prioritare. Standardele de calitate a mediului pentru analiza și evaluarea rezultatelor măsurătorilor pentru HCBD sunt stabilite în Regulamentul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 802/2013. Secțiunea a 5-a Naftalinele policlorurate (PCN) 67. Naftalinele policlorurate (PCN) sunt listate în anexa A la Convenția de la Stokholm, cu derogări specifice pentru utilizare în producția de naftaline polifluorurate, inclusiv octafluoronaftalenă și în anexa C la Convenție, drept emisii neintenționate. Unele PCN-uri pot fi descompuse de lumina soarelui și, în ritm lent, de anumite microorganisme, însă multe PCN-uri persistă în mediu, bioacumularea este confirmată pentru tetra-hepta-CN. Expunerea cronică sporește riscul de boli hepatice. 68. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. PCN se utilizează la acoperirile izolatoare eficiente pentru firele electrice, în calitate de conservant al lemnului, de aditiv pentru cauciuc și pentru plastic, pentru dielectricii condensatorilor și lubrifianți. În prezent, se consideră că producția intenționată de PCN a încetat. PCN-urile sunt generate neintenționat în timpul proceselor industriale la temperaturi înalte în prezența clorului. 69. Incinerarea deșeurilor este considerată a fi cea mai importantă sursă a emisiilor de PCN, deoarece acestea au un mecanism de formare similar cu dioxinele și furanii. Astfel implementarea BAT pentru dioxine și furani abordează și aceste substanțe. Nu se cunoaște cantitatea de naftaline policlorurate care este emisă din depozitele de gunoi și din stocurile de deșeuri de echipamente electrice și electronice. Totodată, măsurile de combatere a BPC acoperă și PCN, care este prezent în amestecurile acestora. 70. În Republica Moldova, PCN nu au fost produse și nici nu a fost folosit. Nu sunt disponibile informații despre terenurile contaminate cu PCN sau despre contaminarea solului din depozitele de deșeuri. 71. Producția, punerea pe piață și utilizarea PCN este interzisă în temeiul art. 53 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, fiind inclusă în anexa nr. 6, secțiunea 1. Secțiunea a 6-a Pentaclorofenolul, sărurile și esterii săi (PCP) 72. Pentaclorofenolul (PCP), sărurile și esterii săi au fost incluse în anexa A la Convenția de la Stockholm în anul 2015, cu excepții specifice pentru producție și utilizare. 73. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. PCP a fost folosit anterior pe scară largă ca biocid. Începând cu anii 30 ai secolului trecut, PCP era folosit în principal în calitate de fungicid pentru protecția lemnului. În mod similar, a fost folosită sarea sa, pentaclorofenatul de sodiu (Na- PCP), care se disociază ușor de PCP original. PCP a fost, de asemenea, utilizat în producția de laurat de pentaclorofenil (L-PCP), de agenți pentru protecția țesăturilor. De asemenea, a fost aplicat la tratarea semințelor (de uz nealimentar), a pielii, a zidăriei, în apa pentru turnurile de răcire, în sistemele de filat funii și în fabrici de hârtie, dar și pentru dezinfecție. 74. În prezent, utilizarea sa se limitează în primul rând la protecția stâlpilor din lemn (în principal a stâlpilor electrici) și a traverselor de cale ferată. Cea mai mare parte a consumului global este atribuit Americii de Nord (producere în Mexic, utilizare în SUA, Canada). Cea mai mare parte a Na-PCP este utilizată în industria textilă din India. 75. Evaluarea utilizării PCP în Moldova nu a relevat nici o utilizare. Acesta nu se regăsește în calitate de biocid inclus în Registrul național al produselor biocide, menținut de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. 76. PCP nu este reglementat de anexa nr. 6 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, dar urmează a fi inclus. 77. PCP este reglementat în legislația privind managementul apelor, în special este clasificat drept substanță periculoasă prioritară în Regulamentul privind cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2013. Standardele de calitate a mediului pentru analiza și evaluarea rezultatelor măsurătorilor pentru PCP sunt stabilite în Regulamentul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 802/2013. Secțiunea a 7-a Parafine clorurate cu catenă scurtă (PCCS) 78. Parafinele clorurate cu catenă scurtă (PCCS) sunt listate în anexa A la Convenția de la Stockholm, cu derogări specifice. PCCS pot fi emise în mediu în toate etapele ciclului lor de viață, și anume, în timpul producției, al depozitării, al transportului, al utilizării și al eliminării lor și a produselor în compoziția cărora se regăsesc. Deși datele sunt limitate, sursele majore de scurgeri de PCCS sunt fabricarea produselor care conțin PCCS, precum materialele plastice în compoziția cărora intră PVC, și utilizarea în prelucrarea metalelor a unor fluide care conțin PCCS. 79. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. PCCS pot fi utilizate ca plastifiant în cauciuc, în vopsele, în adezivi, în inhibitori de flacără pentru materiale plastice, precum și ca lubrifiant la presiune extremă în fluidele de prelucrare a metalelor Parafinele clorurate sunt produse prin clorurarea fracțiilor de parafină cu lanț drept. Producția de PCCS a scăzut la nivel global pe măsură ce au fost stabilite măsuri de reglementare. 80. Evaluarea utilizării PCCS în Republica Moldova nu a relevat utilizarea acestora în produse și în articole. 81. La nivel național, în temeiul art. 53 al Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, producția, punerea pe piață și utilizarea PCCS sunt interzise. Cu toate acestea, prin derogarea inclusă în anexa nr. 6 la legea menționată, sunt permise în continuare producția, punerea pe piață și utilizarea acestora ca substanțe sau drept constituenți ai altor substanțe sau în amestecuri în concentrații mai mici de 1 % în greutate. În plus, utilizarea este permisă în cazul următoarelor aplicații: 1) agenți de ignifugare în cauciuc, benzi transportoare folosite în industria minieră; 2) agenți de ignifugare pentru etanșări. Secțiunea a 8-a Dicloro-difenil-tricloroetan (DDT) 82. Dicloro-difenil-tricloroetan (DDT) este un insecticid persistent folosit din 1939 și interzis din 1960. DDT este în prezent listat în anexa B la Convenția de la Stockholm, producția și/sau utilizarea sa fiind restricționate în scopuri de control al vectorilor bolii atunci când nu este disponibilă nicio alternativă la fel de eficientă, și în conformitate cu recomandările și ghidurile aferente Organizației Mondiale a Sănătății. Este un compus lipofilic care se acumulează în țesuturile peștilor, dar și a oamenilor ce consumă acești pești. 83. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. DDT a fost folosit pentru prima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru combaterea malariei și a tifosului în rândul civililor și al trupelor militare. După război, DDT a continuat să fie folosit pentru a controla bolile și a fost pulverizat pe o varietate de culturi agricole, în special pe bumbac. DDT continuă să fie aplicat împotriva țânțarilor în mai multe țări pentru a controla malaria. Stabilitatea sa, persistența (până la 50% rămâne în sol chiar și după 10-15 ani de la aplicare), precum și utilizarea pe scară largă au făcut ca reziduurile de DDT să se găsească peste tot, iar DDT rezidual a fost detectat chiar în Arctica. 84. Deși utilizarea sa a fost interzisă în multe țări, urme de DDT au fost detectate în alimentele din întreaga lume. Efectele acute pe termen scurt ale DDT asupra oamenilor sunt limitate, dar expunerile pe termen lung au fost asociate cu efecte cronice asupra sănătății. DDT a fost detectat în laptele matern, stârnind îngrijorări serioase cu privire la sănătatea sugarilor. 85. DDT nu a fost niciodată produs în Moldova, iar folosirea acestuia a fost interzisă în 1970. În prezent, DDT nu este inclus în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permise pentru utilizare în Republica Moldova. Totodată, producția, punerea pe piață și utilizarea DDT este interzisă în temeiul art. 53 al Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, fiind inclusă în anexa nr. 6, secțiunea 1. Secțiunea a 9-a Acid perfluorooctan sulfonic, sărurile sale și <br/>fluorură de perfluorooctan sulfonil (PFOS) 86. Acid perfluorooctan sulfonic (PFOS), sărurile sale și <br/>fluorura de perfluorooctan sulfonil (PFOS) este un anion complet fluorurat, care este utilizat de obicei ca sare sau este încorporat în polimeri. PFOS și izomerii familiei mari de substanțe perfluoroalchil sulfonate sunt extrem de persistent și are proprietăți de bioacumulare și biomagnificare, deși nu urmează tiparul clasic al altor poluanți organici persistenți prin împărțirea în țesuturi adipoase, ce se leagă de proteinele din sânge și ficat. Are capacitatea de a suporta transport pe distanțe lungi și, de asemenea, îndeplinește criteriile de toxicitate ale Convenției de la Stockholm. 87. PFOS este listat în anexa B la Convenția de la Stockholm, cu diverse scopuri acceptabile și cu scutiri specifice. 88. Utilizarea, fabricarea, importul/exportul. PFOS este atât un produs intenționat, cât și un produs de degradare neintenționat al substanțelor chimice antropice înrudite. Utilizarea intenționată actuală a PFOS este larg răspândită și include: piese electrice și electronice, spumă de stingere a incendiilor, imagini foto, fluide hidraulice și textile. PFOS este încă produs în multe țări. 89. Producția, punerea pe piață și utilizarea PFOS sunt interzise de Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, dar se acordă anumite derogări pentru scopuri acceptabile specificate, precum: a) substanţe care apar ca oligoelement contaminant neintenţionat în substanţe, în preparate sau în articole cu o concentrație a PFOS mai mică sau egală cu 10 mg/kg (0,001 procente masice) prezente în substanțe sau în preparate; b) substanţe care apar ca oligoelement contaminant neintenţionat în substanţe, în preparate sau în articole cu o concentrație a PFOS mai mică de 0,1 procente masice, calculată în raport cu masa componentelor distincte din punct de vedere structural sau microstructural care conțin PFOS sau a textilelor sau altor materiale de acoperire, în cazul în care cantitatea de PFOS este mai mică de 1 μg/m2 de material de acoperire. Suplimentar, se permite utilizarea articolelor aflate deja în uz care conţin PFOS ca element constitutiv al acestor articole. În cazul acestora, operatorul este obligat să notifice fără întârziere nejustificată organul central de mediu al administraţiei publice privind prezenţa PFOS în articolele gestionate. 90. Republica Moldova nu dispune de informații cu privire la amploarea utilizării anterioare a compușilor PFOS, iar stocuri de astfel de substanțe nu sunt identificate. Secțiunea a 10-a Poluanții organici persistenți emiși neintenționat (uPOP) 91. Poluanții organici persistenți emiși neintenționat (uPOP) reprezintă substanțe chimice produse neintenționat din cauza arderii incomplete, precum și în timpul fabricării pesticidelor și a altor substanțe clorurate. Sursele generice a emisiilor de uPOP sunt: 1) procesele de producție chimică, de exemplu, instalații sau unități de producție a fenolilor clorurați sau în care sunt fabricate anumite alte substanțe chimice clorurate sau care produc celuloză și hârtie folosind clor elementar pentru albirea chimică; 2) procesele termice și de ardere, de exemplu, arderea/incinerarea deșeurilor, arderea combustibililor solizi și lichizi sau producerea de metale în procesele termice; 3) procesele biogene în care se pot forma Dibenzo-p-dioxine policlorurate şi dibenzofurani policloruraţi (PCDD/PCDF) din precursori – substanțe chimice fabricate, cum ar fi pentaclorofenolul, care sunt, din punct de vedere structural, precursori strâns înrudiți ai PCDD/PCDF; 4) depozitele istorice care conțin PCDD/PCDF și alte deșeuri contaminate cu poluanți organici persistenți, solurile și sedimentele în care aceștia s-au acumulat de-a lungul timpului. 92. Sursele emisiilor de uPOP pot fi grupate în 10 categorii: 1) incinerarea deșeurilor; 2) producerea de metale feroase și neferoase; 3) producerea energiei și căldurii; 4) fabricarea produselor minerale; 5) transportul; 6) procese de ardere deschisă; 7) fabricarea produselor chimice și bunurilor de larg consum; 8) gestionarea deșeurilor; 9) terenuri contaminate. 93. Dioxinele au fost asociate cu o serie de efecte adverse la oameni, inclusiv tulburări imunitare și enzimatice și cloracnee și sunt clasificate ca posibile cancerigene umane. Fetușii și nou-născuții sunt cei mai sensibili la expunerea la aceste substanțe. Animalele de laborator cărora li s-au administrat dioxine au suferit o varietate de efecte, inclusiv o creștere a malformațiilor congenitale și a nașterilor morți. Peștii expuși la aceste substanțe au murit la scurt timp după terminarea expunerii. Alimentele (în special cele de origine animală) reprezintă sursa majoră de expunere pentru oameni. 94. Atât HCB, cât și PeCB au fost utilizate comercial ca pesticide și se produc, de asemenea, ca produs secundar al proceselor industriale, în special în fabricarea solvenților clororganici. PeCB a fost, de asemenea, utilizat pentru a reduce vâscozitatea BPC-urilor din echipamentele dielectrice. Atât HCB, cât și PeCB se pot genera ca produs din arderea combustibililor fosili solizi, a uleiurilor uzate și a deșeurilor. 95. HCBD este generată la fel în procesele de producție industrială, ca subprodus neintenționat (în special în producția altor hidrocarburi clorurate și în producția de magneziu). Totodată, HCBD este generat în mod neintenționat în timpul combustiei și al altor procese termice și industriale. Nu există informații care să denote că HCBD ar fi produsă sau utilizată în mod intenționat în prezent. 96. În ceea ce privește PCN, sursa de generare este la fel producția neintenționată în timpul proceselor industriale la temperaturi ridicate de ardere. Necesită a fi menționat că măsurile de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF vor reduce și emisiile de PCN. 97. Inventarul național actualizat conform art. 5 și 15 din Convenția de la Stockholm s-a bazat pe Ghidul UNEP pentru identificarea și cuantificarea emisiilor de dioxine, furani și alți poluanți organici persistenți emiși neintenționat (versiunea 2013), de rând cu Ghidul EMEP/EEA pentru inventarierea emisiilor de poluanți în atmosferă (versiunea 2019). 98. Inventarul emisiilor de dioxine, furani și alți poluanți organici persistenți emiși neintenționat în Republica Moldova pentru anii 2001–2019 oferă o imagine generală privind emisiile de PCDD/PCDF, BPC și HCB în termeni cantitativi pentru anii 2001, 2004, 2008, 2012, 2016, 2018 și 2019 în Republica Moldova. În plus, au fost realizate estimări pentru următoarele substanțe: Hidrocarburi Aromatice Policiclice (HAP): benzo[a]piren (B[a]P); benzo[b]fluorantenă (B[b]F); benzo[k]fluorantenă (B[k]F); şi indeno[1,2,3-cd]piren (IP). 99. Figura 1 prezintă un sumar al estimării cantitative a emisiilor de PCDD/PCDF pentru principalele surse de emisii în aer, apă, sol, reziduuri și produse existente, în baza celor mai recente date disponibile, precum și a cercetărilor efectuate în cadrul altor studii conexe sau proiecte implementate în Republica Moldova. Figura nr. 1. Sumarul emisiilor totale de Dibenzo-p-dioxine policlorurate şi dibenzofurani policloruraţi (PCDD/PCDF) PCDD/PCDF pentru anii 2001-2019 în Republica Moldova 100. Emisiile de PCDD/PCDF sunt însoțite de emisii ale altor uPOP, care pot fi minimizate sau eliminate prin aceleași măsuri care sunt utilizate pentru a aborda PCDD/PCDF. 101. Inventarul denotă că emisiile de PCDD/PCDF în Republica Moldova în 2019 au constituit 146.85 g TEQ, din care 32.06 g TEQ în aer, 1.03 g TEQ în apă, 0.05 g TEQ în sol și 113.71 g TEQ în reziduuri. Cea mai mare pondere, cca 69,4 %, din totalul emisiilor de PCDD/PCDF în 2019 a rezultat din categoria de sursă „Eliminarea/depozitarea deșeurilor”, urmată de „Producția căldurii și energiei electrice” cu 15,7 %, de „Producția metalelor feroase și neferoase” cu 9,9% și de „Incinerarea deșeurilor” cu 2,8% (conform tabelului 9). 102. În perioada 2001-2019, emisiile de BPC au scăzut de la 4,89 kg la 2,84 g TEQ, iar emisiile de HCB au scăzut, de asemenea, de la 4,45 kg la 2,12 kg. Sursa cheie de PCB în Republica Moldova este „Producția de fier și oțel”, reprezentând 69% din emisiile totale de PCB în 2019; urmată de „Arderea în sectorul rezidențial” – 15,8% în 2019. Alte surse importante în 2019 sunt: „Arderea în producția de ciment” – 8,9% din total și „Arderea în sectorul comercial și instituțional” – 4%. Sursa-cheie a emisiilor de HCB în Moldova este „Producția de fier și oțel”, reprezentând 99% din totalul emisiilor în 2001, dar în scădere la 93% în 2019. O altă sursă minoră, dar cu o tendință de creștere, este „Arderea în sectorul rezidențial” de la 0,01 de kg/an în 2001 la 0,13 de kg/an în 2019. Emisiile de HAP au crescut semnificativ de la 2646 de kg pe an la 11674 de kg pe an. Sursele importante de emisie de HAP includ procesele de ardere în sectorul rezidențial (arderea deschisă, arderea cărbunelui și a lemnului în scopuri de încălzire etc.), procesele industriale de producție a metalelor și sectorul transportului rutier. Informații detaliate privind emisiile de BPC și HCB sunt reflectate în tabelele 10 și 11. Tabelul 9 Rezultatele inventarului emisiilor de PCDD/PCDF în diverse medii, g TEQ/an Surse Calculul emisiilor, (g TEQ/an) Anul Aer Apă Sol Produs Reziduuri Incinerarea deșeurilor 2019 4.08 ND N/A N/A 0,0204 2018 9,92 ND N/A N/A 0,0496 2016 18.76 ND N/A N/A 0,0938 2012 35.24 ND N/A N/A 0,1762 2008 25.4 ND N/A N/A 0,127 2004 24.48 ND N/A N/A 0,1224 2001 15.24 ND N/A N/A 0,0762 Producția de metale feroase și neferoase 2019 2,405957 NE/ND/NA ND/NA ND/NA 12.06097 2018 3,036569 NE/ND/NA ND/NA ND/NA 15.20269 2016 1,081465 NE/ND/NA ND/NA ND/NA 5,42522 2012 2,033736 NE/ND/NA ND/NA ND/NA 10,16868 2008 5,112414 NE/ND/NA ND/NA ND/NA 25,56207 2004 5,414586 NE/ND/NA ND/NA ND/NA 27,07293 2001 5,28142 NE/ND/NA ND/NA ND/NA 26,41212 Producția de căldură și energie 2019 23.03912 ND ND/NA N/A 0,000266 2018 26,43282 ND ND/NA N/A 0,000196 2016 12,29342 ND ND/NA N/A 0,002702 2012 4,722724 ND ND/NA N/A 0,005936 2008 3,771335 ND ND/NA N/A 0,027511 2004 3,832898 ND ND/NA N/A 0,017783 2001 2,82467 ND ND/NA N/A 0,001232 Producția de produse minerale 2019 0,496723 ND/NA N/A ND 0,00027 2018 0,517844 ND/NA N/A ND 0,00024 2016 0,275236 ND/NA N/A ND 0,000262 2012 0,302537 ND/NA N/A ND 0,000273 2008 0,523958 ND/NA N/A ND 0,000467 2004 0,359362 ND/NA N/A ND 0,000468 2001 0,436525 ND/NA N/A ND 0,000302 Transport 2019 0,282 N/A N/A N/A ND/NA 2018 0,357 N/A N/A N/A ND/NA 2016 0,433 N/A N/A N/A ND/NA 2012 0,103 N/A N/A N/A ND/NA 2008 0,146 N/A N/A N/A ND/NA 2004 0,21 N/A N/A N/A ND/NA 2001 0,462 N/A N/A N/A ND/NA Procese de ardere deschise 2019 1,75 ND 0,04598 N/A N/A 2018 1,79 ND 0,04492 N/A N/A 2016 1,62 ND 0,04113 N/A N/A 2012 1,50 ND 0,03861 N/A N/A 2008 1,67 ND 0,04291 N/A N/A 2004 1,84 ND 0,04644 N/A N/A 2001 1,89 ND 0,04938 N/A N/A Producția de produse chimice și de bunuri de larg consum 2019 0,00003 ND ND/NA ND/NA ND 2018 0,00007 ND ND/NA ND/NA ND 2016 0,00010 ND ND/NA ND/NA ND 2012 0,00006 ND ND/NA ND/NA ND 2008 0,00009 ND ND/NA ND/NA ND 2004 0,00005 ND ND/NA ND/NA ND 2001 0 ND ND/NA ND/NA ND Eliminarea deșeurilor 2019 ND/NA 1,031145 ND/NA ND/NA 100,90 2018 ND/NA 0,975915 ND/NA ND/NA 95,40 2016 ND/NA 0,931565 ND/NA ND/NA 91,41 2012 ND/NA 0,822595 ND/NA ND/NA 80,13 2008 ND/NA 0,903205 ND/NA ND/NA 88,52 2004 ND/NA 0,5377 ND/NA ND/NA 52.44 2001 ND/NA 0,46123 ND/NA ND/NA 43,97 Diverse 2019 0,00026 N/A ND/NA ND/NA 0,72 2018 0,00045 N/A ND/NA ND/NA 0,71 2016 0,00078 N/A ND/NA ND/NA 0,43 2012 0,00146 N/A ND/NA ND/NA 1,09 2008 0,00157 N/A ND/NA ND/NA 0,30 2004 0,00181 N/A ND/NA ND/NA 0,24 2001 0,00330 N/A ND/NA ND/NA 0,23 Sursa: Biroul Național de Statistică, Serviciul Vamal, bazele de date deschise privind importul și exportul, Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2019. Surse de sechestrare şi emisii a gazelor cu efect de seră in Republica Moldova (http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=82&) și altele. Inventarul se bazează pe cea mai recentă versiune a Ghidului UNEP pentru identificarea și cuantificarea emisiilor de dioxine, furani și alți poluanți organici persistenți emiși neintenționat (versiunea 2013, http://toolkit.pops.int/) și a Ghidului EMEP/EEA 2019 (https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2019) Note: ND – nu au fost documentați factori de emisie, prin urmare emisiile nu pot fi estimate NA – nu este aplicabil NE – nu a fost estimat Tabelul 10 Rezultatele inventarului emisiilor de BPC în diverse medii, kg/an Surse Calculul emisiilor, (kg /an) Anul Aer Apă Sol Produs Reziduuri Incinerarea deșeurilor 2019 0,00204 ND NA NA ND 2018 0,00496 ND NA NA ND 2016 0,00938 ND NA NA ND 2012 0,01762 ND NA NA ND 2008 0,0127 ND NA NA ND 2004 0,01224 ND NA NA ND 2001 0,00762 ND NA NA ND Producția 2019 1,96863 ND NA NA/ND ND http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=82& https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2019 de metale feroase și neferoase 2018 2,50735 ND NA NA/ND ND 2016 0,88036 ND NA NA/ND ND 2012 1,69478 ND NA NA/ND ND 2008 4,260345 ND NA NA/ND ND 2004 4,512155 ND NA NA/ND ND 2001 4,39534 ND NA NA/ND ND Producția de căldură și energie 2019 0,873329 ND NA NA ND 2018 0,708164 ND NA NA ND 2016 0,666235 ND NA NA ND 2012 0,709206 ND NA NA ND 2008 0,971500 ND NA NA ND 2004 0,836299 ND NA NA ND 2001 0,490769 ND NA NA ND Transport 2019 0,000016 NA NA NA ND/NA 2018 0,000018 NA NA NA ND/NA 2016 0,000021 NA NA NA ND/NA 2012 0,000003 NA NA NA ND/NA 2008 0,000004 NA NA NA ND/NA 2004 0,000005 NA NA NA ND/NA 2001 0,000002 NA NA NA ND/NA Procese de ardere deschise 2019 0,000087 ND 0,00000002 NA NA 2018 0,000089 ND 0,00000001 NA NA 2016 0,0000812 ND 0,00000002 NA NA 2012 0,0000751 ND 0,00000001 NA NA 2008 0,0000844 ND 0,00000023 NA NA 2004 0,0000924 ND 0,00000002 NA NA 2001 0,0000960 ND 0,00000049 NA NA Sursa: Biroul Național de Statistică, Serviciul vamal, bazele de date deschise privind importul și exportul, Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2019. Surse de sechestrare şi emisii a gazelor cu efect de seră in Republica Moldova (http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=82&) și altele. Inventarul se bazează pe cea mai recentă versiune a Ghidului UNEP pentru identificarea și cuantificarea emisiilor de dioxine, furani și alți poluanți organici persistenți emiși neintenționat (versiunea 2013, http://toolkit.pops.int/) și a Ghidului EMEP/EEA 2019 (https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2019) Note: ND – nu au fost documentați factori de emisie, prin urmare emisiile nu pot fi estimate NA – nu este aplicabil Tabelul 11 Rezultatele inventarului emisiilor de HCB în diverse medii, kg/an Surse Calculul emisiilor, (kg /an) Anul Aer Apă Sol Produs Reziduuri Incinerarea deșeurilor 2019 0,0102 ND NA NA ND 2018 0,0248 ND NA NA ND 2016 0,0469 ND NA NA ND 2012 0,0881 ND NA NA ND 2008 0,0635 ND NA NA ND 2004 0,0612 ND NA NA ND 2001 0,0381 ND NA NA ND Producția de metale feroase și 2019 1,9692 ND NA NA/ND ND 2018 2,5077 ND NA NA/ND ND 2016 0,8807 ND NA NA/ND ND http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=82& https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2019 neferoase 2012 1,6948 ND NA NA/ND ND 2008 4,2603 ND NA NA/ND ND 2004 4,5122 ND NA NA/ND ND 2001 4,3954 ND NA NA/ND ND Producția de căldură și energie 2019 0,1378 ND NA NA ND 2018 0,1643 ND NA NA ND 2016 0,0763 ND NA NA ND 2012 0,0262 ND NA NA ND 2008 0,0248 ND NA NA ND 2004 0,0190 ND NA NA ND 2001 0,0165 ND NA NA ND Transport 2019 0,00000004 NA NA NA ND/NA 2018 0,00000004 NA NA NA ND/NA 2016 0,00000005 NA NA NA ND/NA 2012 0,00000001 NA NA NA ND/NA 2008 0,00000001 NA NA NA ND/NA 2004 0,00000001 NA NA NA ND/NA 2001 0,00000001 NA NA NA ND/NA Sursa: Biroul Național de Statistică, Serviciul vamal, bazele de date deschise privind importul și exportul, Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2019. Surse de sechestrare şi emisii a gazelor cu efect de seră in Republica Moldova (http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=82&) și altele. Inventarul se bazează pe cea mai recentă versiune a Ghidului UNEP pentru identificarea și cuantificarea emisiilor de dioxine, furani și alți poluanți organici persistenți emiși neintenționat (versiunea 2013, http://toolkit.pops.int/) și a Ghidului EMEP/EEA 2019 (https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2019). Note: ND – nu au fost documentați factori de emisie, prin urmare emisiile nu pot fi estimate NA – nu este aplicabil Secțiunea a 11-a Informații cu privire la: stocuri, terenuri contaminate, deșeuri, cantități, reglementări, măsuri de remediere 103. Stocuri de poluanți organici persistenți. Deoarece utilizarea majorității substanțelor enumerate în Convenția de la Stockholm este interzisă în Republica Moldova, acestea ar trebui gestionate ca deșeuri. Stocurile pot fi identificate pentru acele produse chimice care încă pot fi utilizate. Acest lucru este valabil pentru stocurile de BPC din instalațiile în uz sau pentru produsele chimice care pot fi utilizate în baza scutirilor înregistrate. Pentru alte produse nu au fost identificate stocuri în Republica Moldova. Subsecțiunea 1. Deșeuri cu conținut de poluanți organici persistenți 104. Problema deșeurilor cu conținut de poluanți organici persistenți în Republica Moldova se referă în principal la produsele chimice de uz industrial, deoarece majoritatea stocurilor și a deșeurilor de pesticide clorurate au fost exportate. Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, în anexa nr. 6, secțiunea a 2-a stabilește limite de concentrație care sunt decisive pentru gestionarea deșeurilor cu conținut de poluanți organici persistenți. Aceste deșeuri care sunt mai jos de limita minimă pot fi tratate ca deșeuri municipale, iar peste această limită trebuie gestionate în aşa mod, încât să se asigure că conţinutul de poluanţi organici persistenţi este distrus sau transformat ireversibil. 105. Republica Moldova nu deține capacităţi şi facilităţi pentru distrugerea/eliminarea poluanților organici persistenți. 106. Pesticide. În ceea ce privește stocurile de deșeuri de pesticide învechite, necesită a fi menționat că în lipsa capacităților tehnice pentru tratarea produselor chimice cu conținut de poluanți organici persistenți la nivel național, pesticidele învechite cu conținut de poluanți organici persistenți au fost reambalate și transportate peste hotarele tării spre eliminare cu http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=82& https://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2019 suportul mai multor proiecte de asistență tehnică și granturi. Cantitatea totală a pesticidelor învechite eliminate în perioada 2007-2019 constituie 3447 de tone. 107. Deși pe parcursul anilor Republica Moldova a beneficiat de asistența donatorilor în rezolvarea problemelor asociate managementului stocurilor de pesticide inutilizabile (Fondul Global de Mediu, Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite pentru Mediu, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Agenția Cehă pentru Cooperare Internațională, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), totuși, conform datelor disponibile și controalelor efectuate de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în țară continuă să fie depistate stocuri de pesticide inutilizabile și necunoscute. 108. Pesticidele depistate se află în stare solidă și lichidă și în majoritatea cazurilor sunt stocate în ambalaj din polietilenă, în recipiente din metal și plastic, în unele cazuri sunt amestecate cu sol (conform tabelului 12). Locațiile sunt diferite: depozite neconforme, încăperi aflate în gestiunea unor agenți economici, fără pază. Tabelul 12 Pesticide inutilizabile depozitate în anul 2020 Raion Pesticide (tone) Tipul de ambalaj Solide Lichide Mun. Chișinău 1,25 Ambalaj Anenii Noi 17,16 Bălți 27,88 0,2 Butoaie din plastic Cahul 13,3 Ambalaj de polietilenă Edineț 4,05 1,11 Briceni 1,2 Fălești 1,1 0,12 Butoaie de metal Florești 18 16,77 Butoaie metalice, canistre, saci Orhei 0,3 Butoaie din plastic Rîșcani 1,08 Canistre de plastic Taraclia 2 Total 85,94 19,58 Sursa: Inspectoratul pentru Protecția Mediului 109. Pesticidele inutilizabile şi interzise de la poligonul Cişmichioi. După eliminarea pesticidelor din depozitele centrelor raionale, rămâne nesoluționată problema pesticidelor stocate între anii 1975-1987 la poligonul de la Cişmichioi, raionul Vulcăneşti. Acest obiect este situat la hotarul cu Ucraina şi nu departe de hotarul cu România, de aceea este considerată o problemă transfrontalieră de mediu. 110. Conform datelor oficiale, dar incomplete (în baza documentelor existente), în acest locsunt depozitate cca 4000 de tone de pesticide. În realitate, această cantitate ar putea fi de 4-5 ori mai mare. Un studiu realizat în anul 2014 de către ONG „Inqua-Moldova” în cadrul unui proiect finanţat din Fondul Ecologic Naţional, dar şi conform unor informaţii prezentate de un fost specialist în protecţia plantelor care a participat la lucrările de construcţie a poligonului, denotă faptul că volumul total al celor 14 buncăre e de cca 26 mii m3. Chiar dacă aceste volume sunt umplute la 70% din capacitate, volumul total al deşeurilor de pesticide ar putea constitui 18 mii m3. 111. Timp de zece ani (1978-1988) la poligonul de pesticide de la Cișmichioi au fost îngropate 3,94 mii de tone de pesticide, inclusiv 654,1 tone DDT: DDT tehnic (75%) – 130,1 tone, DDT (5,5%)-187,7 tone, DDT ( 30%)- 318,9 tone, DDT(15%) – 3,1 tone, pasta DDT – 14,3 tone precum și 1,303 tone hexaclorciclohexan. 112. Bifenilii policlorurați. În lipsa instalațiilor pentru tratarea echipamentelor cu conținut de BPC, cum sunt incineratoarele sau instalațiile de dezmembrare și de decontaminare a condensatoarelor și a transformatoarelor, deținătorii de echipamente cu conținut de BPC sunt obligați să depoziteze deșeurile cu BPC în condiții de siguranță pentru mediu și pentru sănătatea populației și să prevadă în planul de gestionare a deșeurilor acțiuni de eliminare a acestora. 113. Agenția de Mediu actualizează anual Inventarul Național al echipamentelor cu conținut de BPC, care cuprinde informații privind echipamentele cu un volum de BPC mai mare de 5 dm3 și cu o concentrație mai mare de 50 ppm (0,005%). În urma inventarierii echipamentului contaminat cu BPC, precum și a stocurilor de ulei cu conținut de BPC în cadrul sectorului energetic din țară, realizată în 2020, au fost documentate cantitățile, conform tabelului 5. 114. Deși punctul 7, subpunctul 2) al Regulamentului privind bifenilii policlorurați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009, stipula termenul- limită de 31 decembrie 2020 pentru scoaterea din uz și decontaminarea echipamentului și uleiului cu conţinut de BPC între 0,005 % şi 0,05%, mulți deținători ai acestui echipament au solicitat Ministerului Mediului extinderea termenul până la 31 decembrie 2023. 115. Conținutul de PBDE în deșeuri. Legea nr. 209/2016 privind deșeurile în anexa nr. 6, secțiunea 2 Lista substanţelor supuse dispoziţiilor privind gestionarea deşeurilor de poluanți organici persistenți, conform art. 53 alin. (4), prevede limita minimă pentru PBDE de 1000 mg/kg (pentru suma tetra- heptaBDE). Până la această limită, deșeurile sunt gestionate ca deșeuri municipale, dar atunci când această valoare este depășită, deșeurile trebuie tratate ca deșeuri care conțin poluanți organici persistenți și PBDE trebuie distrus ireversibil. 116. În prezent, nu există informații disponibile dacă instalațiile locale de valorificare a deșeurilor din plastic prelucrează materiale cu conținut de PBDE sau dacă în Moldova se importă pentru prelucrare sau utilizare ulterioară materiale cu conținut de POP-PBDE. 117. Instalațiile locale de valorificare a deșeurilor din plastic prelucrează în principal plasticul, transformându-l în granule care sunt exportate. De obicei, cantitatea de PBDE din acest material nu este monitorizată, iar procesele tehnologice de separare directă a PBDE sunt foarte costisitoare. 118. Estimarea cantității de deșeuri cu conținut de POP-PBDE a fost realizată și este prezentată în tabelele 13 și 14. În lipsa unui sistem adecvat de colectare separată și de gestionare a deșeurilor de vehicule și de echipamente electrice și electronice, soarta deșeurilor este incertă. Deșeurile de vehicule sunt colectate pentru a separa metalul din acestea, fracția de polimer fiind tratată prin ardere sau fiind eliminată neautorizat la depozitele de deșeuri. În ceea ce privește deșeurile de echipamente electrice și electronice, în special ecranele computerelor, în ultimii ani au demarat inițiative de colectare a acestora, însă, cel mai probabil gestionarea s-a limitat la dezasamblare în vederea extragerii elementelor valoroase, iar fracția polimerică a fost tratată prin ardere sau fiind eliminată neautorizat la depozitele de deșeuri, similar cu vehiculele. Tabelul 13 Deșeuri de vehicule și conținutul de POP-PBDE Anul Cantitatea totală de deșeuri generate care conțin POP-PBDE (tone/an) Conținutul total estimat de POP-PBDE în deșeuri (tone) 2019 2372 0,16906 2020 1885 0,13694 Tabelul 14 Deșeuri de echipamente electrice și electronice și conținutul de POP-PBDE Anul Tip de articol care conține POP- PBDE Cantitatea totală de deșeuri generate care conțin POP- PBDE (tone/an) Conținutul total estimat de POP-PBDE în deșeuri (tone) 2001 CRT 931,1656 0,001612 2004 CRT 844,1745 0,001461 2008 CRT 758,2313 0,001312 2012 CRT 610,8868 0,001057 2016 CRT 461,2652 0,000798 2018 CRT 393,9992 0,000682 2019 CRT 362,9191 0,000628 2020 CRT 332,9649 0,000576 2001 Ecran plat 5,2935 0,000005 2004 Ecran plat 19,0775 0,000019 2008 Ecran plat 151,7477 0,000155 2012 Ecran plat 411,4645 0,000420 2016 Ecran plat 662,2911 0,000676 2018 Ecran plat 776,0113 0,000792 2019 Ecran plat 854,2562 0,000872 2020 Ecran plat 885,4620 0,000904 119. Problema cu HBCD apare în principal atunci când materialele plastice care conțin HBCD devin deșeuri și, prin urmare, este necesar să se evite pătrunderea acestor substanțe în produsele noi prin valorificare și să se prevină scurgerile în mediu. Deșeurile din EPS și XPS sunt și vor fi cea mai mare proporție de deșeuri cu conținut de HBCD. Chiar dacă astfel de deșeuri se generează în prezent, un „flux” mai mare se va genera odată cu finisarea duratei de viață a plăcilor EPS sau XPS utilizate în construcții. Subsecțiunea a 2-a. Terenuri contaminate 120. Identificarea suprafețelor contaminate cu poluanți organici persistenți, care prezintă cele mai mari riscuri pentru mediu şi sănătate, prin cartografiere a fost efectuată între anii 2008- 2010. În total au fost identificate cca 1600 terenuri potențial contaminate identificate (depozite de pesticide, stații de preparare a soluțiilor, platforme etc.). Suprafața totală a ariilor contaminate constituia cca 350 ha. Materialul contaminat consta preponderent din deșeuri de construcții în amestec cu sol. Din numărul total de locații contaminate, 540 sau 35% prezentau riscuri mari şi foarte mari şi necesitau măsuri urgente de remediere. 121. În timpul inventarierii terenurilor contaminate au fost realizate probe de identificare a 10 poluanți organici persistenți (cu excepția dioxinelor și furanilor), dintre care doar 5 substanțe chimice cu conținut de poluanți organici persistenți au fost identificate, și anume ∑ DDT, ∑ HCH, clordan, heptaclor și toxafen. Screeningul tuturor terenurilor a rezultat în identificarea a 252 de terenuri (15.9%) cu o concentrație sporită de poluanți organici persistenți în sol de mai mult de 50,0 mg/kg. Poluarea cu DDT (88.2%) și cu HCH (74.9%) a fost de asemenea foarte frecventă (conform figurilor 2 și 3). Figura 2. Concentrația de Poluanți Organici Persistenți totală în terenurile contaminate identificate, mg/kg Figura 3. Distribuția terenurilor contaminate cu Diclor-difenil-tricloretanul (DDT) 122. Ponderea terenurilor contaminate cu clordan (31%) și toxafen (11 %) este de asemenea semnificativă. Este necesar a fi menționat că substanțele aldrin, dildrin, endrin și mirex nu au fost identificate. Figura 4. Distribuția terenurilor contaminate cu clordan (stânga)și toxafen (dreapta) 123. În anii 2008-2009, au fost realizate activități complexe de izolare și de remediere, care au inclus următoarele: 1) izolarea deșeurilor cu conținut de poluanți organici persistenți în satul Congaz a fost organizată în anul 2008. Volumul deșeurilor îngropate constituie 1014 m3 de deșeuri de construcții ale fostului depozit de produse chimice și 786 m3 de sol contaminat. Terenul este parțial împrejmuit și se află în stare satisfăcătoare; 2) în anul 2009 în Orhei a fost implementat proiectul „Depozit pentru izolarea deșeurilor cu compuși organici persistenți”. Lucrările au fost finanțate de Fundația Canadiană și implementate de compania de inginerie și consultanță NIRAS (Danemarca). Pe perimetrul sarcofagului cresc salcâmi și ierburi perene; 3) evacuarea pesticidelor învechite din depozitul din Hîncești, unde materialele de construcție ale depozitului și solul contaminat au fost îngropate în sarcofag cu suprafața de 100 m2 lângă fostul depozit de produse chimice. Terenul nu este împrejmuit, starea sarcofagului este satisfăcătoare; 4) în raionul Strășeni a fost realizată izolarea deșeurilor și a solului contaminat cu poluanți organici persistenți în sarcofage pe o suprafață de 0,25 ha. Lucrările de proiectare și construcție au fost finanțate din Fondul Ecologic Național. Terenul unde a fost demolat depozitul de produse chimice este nivelat și pe el cresc plante multianuale. Sarcofagul este parțial împrejmuit, înierbat; 5) în raionul Vulcănești, solul contaminat cu uleiuri toxice de la stația de transformare „Vulcănești 400 kV” a fost îngropat in 4 sarcofage. Terenul sarcofagului este împrejmuit și pe o suprafață de 1600 m3 sunt plantați salcâmi și iarbă. 124. Necesită a fi menționat separat proiectul „Reducerea riscurilor legate de depozitarea deșeurilor periculoase în Cișmichioi”, finanțat de Agenția Cehă pentru Dezvoltare și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. În perioada 2016-2017, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a realizat un studiu de fezabilitate la poligonul de pesticide de la Cișmichioi, în scopul evaluării situației ecologice din zonă, fiind elaborat recomandări privind gestionarea ulterioară a acestui obiect. Totodată, au fost determinate mai exact cantitățile și categoriile de substanțe depozitate și estimate costurile pentru lucrările de evacuare și distrugere, în cazul implementării acestor măsuri. În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că contaminarea din perimetrul poligonului este concentrată în interiorul celor 14 sarcofage în care sunt depozitate vechile pesticide. Contaminarea în straturile de suprafață este la un nivel scăzut. Nu au fost detectate reziduuri de pesticide în solul din afara poligonului și în apele subterane. Estimările privind cantitatea de deșeuri arată un volum total de pesticide și sol contaminat de peste 37 mii m3. Proiectul a continuat prin efectuarea lucrărilor de reabilitare a amplasamentului depozitului de pesticide Cișmichioi și a inclus izolarea sarcofagelor cu deșeuri și a solului contaminat cu straturi impermeabile, urmată de recultivarea tehnică și biologică a terenului. Secțiunea a 12-a Sumarul producției, utilizării și emisiilor viitoare de poluanți organici persistenți prin aplicarea cerințelor pentru scutiri 125. În prezent, în Republica Moldova nu se atestă producerea nici unuia din produsele chimice listate în Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți și nici nu este planificată o producție viitoare. Producția actuală și proiectată, utilizarea și emisiile tuturor poluanților organici persistenți acoperite de Convenție au fost prezentate în capitolele anterioare. 126. Cu referire la pesticidele cu conținut de poluanți organici persistenți, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a confirmat că nu se importă astfel de produse, plasarea pe piață fiind subiect al autorizării. 127. În ceea ce privește produsele cu conținut de poluanți organici persistenți industriali, se atestă importul unor cantități nesemnificative de plăci de polistiren expandabil și extrudabil finite și materii prime pentru producerea acestora cu conținut de HBCD, fapt confirmat de fișele cu date tehnice de securitate. În același timp, sunt disponibile un șir de alternative viabile pentru HBCD în polistiren. Prin urmare, restricționarea și interzicerea acestuia nu va reprezenta o problemă pentru viitorii importatori și producători și nu este necesară solicitarea unor scutiri în acest sens. 128. Evaluarea potențialului conținut de POP-PBDE în alte articole, precum vehiculele și ecranele televizoarelor cu tub catodic (CRT) și ecranele plate în diferite etape ale ciclului de viață (producere/import, aflate în uz, deșeuri) a fost prezentată în tabelul 7. Restricționarea și interzicerea acestora nu va reprezenta o problemă pentru viitorii importatori, fiind disponibile alternative și nefiind necesară solicitarea scutirilor în acest sens. 129. În cazul produselor cu conținut de poluanți organici persistenți, dificultățile apar atunci când acestea devin deșeuri, fiind necesară separarea lor din fluxul de deșeuri și gestionarea corespunzătoare. 130. Cu referire la ceilalți poluanți organici persistenți industriali, Republica Moldova nu le produce, iar existența lor în anumite produse și articole plasate pe piață în prezent nu a fost confirmată, prin urmare restricționarea și interzicerea acestora în produse nu va avea impact asupra importatorilor acestor produse. 131. În ceea ce privește poluanții organici persistenți emiși neintenționat, limitarea acestora este asociată de implementarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și a celor mai bune practici de mediu (BEP) aplicate, ceea ce este deja reglementat de Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale. CAPITOLUL III ACTIVITĂȚI DE CERCETARE ȘI DE DEZVOLTARE Secțiunea 1 Programele existente pentru monitorizarea emisiilor și a impactului asupra mediului și asupra sănătății umane 132. Agenția de Mediu, prin Laboratorul de referință de mediu, realizează monitoringul calităţii factorilor de mediu, în scopul asigurării persoanelor fizice şi juridice cu informaţii privind calitatea mediului. 133. Laboratorul pentru calitatea apelor din cadrul Agenției de Mediu monitorizează calitatea apei râurilor transfrontaliere Nistru şi Prut din punct de vedere hidrochimic și hidrobiologic. Laboratorul efectuează observaţii sistematice asupra calităţii apelor de suprafaţă în 72 de secţiuni de monitoring, amplasate pe 34 râuri mari şi mici, 6 bazine de acumulare şi 2 lacuri naturale. Sunt analizaţi 72 de parametri hidrochimici (indicatori fizico-chimici, indicatori ai regimului de oxigen, elemente biogene, metalele grele, poluanţii organici, pesticidele organoclorurate şi hidrocarburi poliaromatice) şi 6 grupe de elemente hidrobiologice (fitoplancton, inclusiv clorofila „a”, zooplancton, fitobentos, macrozoobentos, macrofite şi microbiologie acvatică), în conformitate cu directivele europene. 134. Laboratorul pentru calitatea solului urmăreşte dinamica poluării solului în cadrul unei reţele de monitorizare a terenurilor agricole, a terenurilor din zonele de recreere, din preajma obiectelor industriale, a solurilor situate în apropierea drumurilor cu intensitate diferită de circulaţie, a terenurilor de fond ce n-au fost supuse poluării antropogene, a solurilor din vecinătatea depozitelor cu pesticide, a terenurilor adiacente substaţiilor sistemului electroenergetic contaminate cu BPC, a aluviunilor acvatice din bazinele situate pe teritoriul țării, cât şi studierea migrării poluanţilor. Monitorizarea se efectuează pe intervale de 4-5 ani în scopul determinării: 1) poluanţilor organici – poluanţi organici persistenţi (pesticide organoclorurate, organofosforice, pesticide de tip simtriazin), bifenili policloruraţi, hidrocarburi poliaromatice, compuşi organici volatili şi produse petroliere etc.; 2) poluanţilor anorganici – formele totale şi mobile ale metalelor grele, nitraţi, fosfaţi, sulfaţi etc.; 3) electroconductibilității (salinitatea) şi acidității solului; 4) caracteristicilor fertilităţii solului, ce includ analiza următorilor parametri agrochimici: substanţe organice (humus); aciditatea de schimb şi pH-ul extractului apos; macroelemente (azot total, azot nitric, azot amoniacal, fosfor mobil şi total, potasiu mobil, calciul şi magneziul de schimb); microelemente – cupru mobil, zinc mobil, mangan mobil. 135. Monitoringul poluanților organici persistenți în precipitaţiile atmosferice se efectuează în 3 puncte de observaţii de pe teritoriul Republicii Moldova: la staţia transfrontalieră din Leova și la staţiile din municipiile Chişinău şi Bălţi, cu investigarea poluanţilor organici persistenţi în baza mostrelor colectate lunar. Conform estimărilor preliminare a poluanților organici persistenți înregistrați în mostrele de precipitaţii atmosferice colectate şi investigate în anul 2015, până la ziua de astăzi, pe teritoriul Republicii Moldova, valorile concentraţiilor conţinutului izomerilor din clasa poluanţilor organici cloruraţi (POC) şi a substanţelor din clasa bifenililor policloruraţi (BPC), atestă concentraţii mai mici decât valoarea limită de cuantificare. 136. Monitoringul în apele de suprafaţă a substanţelor prioritare din categoria poluanţilor organici persistenţi s-a efectuat sistematic în corespundere cu programul aprobat pentru anul 2015, ţinând cont de prevederile Convenţiei de la Stockholm şi a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea: 1) lunar: în 5 puncte de observaţii din cadrul reţelei transnaţionale (TNMN) pe râul Prut: satul Lipcani, orașul Costeşti (bazinul Costeşti-Stînca), satul Branişte, satul Valea Mare, satul Giurgiuleşti; 2) semestrial: în 23 locații de monitorizare: raionul Cahul – satul Etulia, râul Delia – satul Pîrlița, râul Nîrnova – satul Ivanovca, râul Lăpușna – satul Lăpușna, râul Valea Galmage – satul Zîrnești, râul Ialpug – satul Mirnoe, râul Nistru – orașul Vadul-lui-Vodă, râul Răut – municipiul Bălţi (amonte și aval), râul Răut –orașul Florești (amonte), râul Răut – orașul Orhei (amonte), râul Răut – satul Ustia, râul Ichel – satul Goieni, râul Bîc – orașul Strășeni (aval), râul Bîc – municipiul Chișinău (amonte și aval), râul Bîc – satul Gura Bîcului, râul Botna – orașul Căușeni (amonte), râul Botna – satul Chircăiești, lacul Beleu – satul Slobozia Mare, sistemul de lacuri Manta – satul Manta, lacul Delia – orașul Ungheni, lacul Ghidighici – orașul Vatra; 3) bienal: în secţiunile de monitoring: fluviul Dunărea - satul Giurgiuleşti râul Bîc – satul Bahmut. 137. Poluanții organici persistenți în sedimente acvatice. Monitorizarea sedimentelor a fost realizată în cadrul Reţelei transnaţionale (TNMN), unde au fost colectate 12 probe de sedimente, cu periodicitatea de 2 ori pe an, din râul Prut (secțiunile - satul Şirăuţi, orașul Leova, satul Giurgiuleşti, satul Branişte, satul Valea-Mare) şi din lacul de acumulare Costeşti-Stînca (secţiunea orașului Costeşti). Conform programului TNMN, în probele de sedimente au fost determinate conţinuturile de POC, BPC6 şi BPC 180. Analiza datelor denotă că conţinutul de DDT în sedimentele din lacurile de acumulare şi din râuri este neesenţial. Cea mai înaltă valoare a DDT s-a înregistrat în râul Prut secţiunea satului Giurgiuleşti cu concentraţia 0,0038 mg/kg, iar reziduurile de pesticide α-, β-, γ-HCH - alfa-, beta-, gama-hexaclorciclohexan; heptaclor, heptaclor epoxid (izomeri B), aldrin, dieldrin, endrin, endosulfan I şi II; metoxiclor) şi bifenililor policloruraţi (BPC 28 – 2,4,4`-triclorbifenil, BPC 52 – 2,2`,5,5`-tetraclorbifenil, BPC 101 – 2,2`,4,5,5`-pentaclorbifenil, BPC 118 – 2,3`,4,4`,5-pentaclorbifenil, BPC 138 – 2,2`,3,4,4`,5`-hexaclorbifenil, BPC 153 – 2,2',4,4`,5,5`– hexaclorbifenil, BPC 180 – 2,2',3,4,4`,5,5'– heptaclorbifenil) au înregistrat concentraţii mai mici că limita de detecţie. Secțiunea a 2-a Infrastructura tehnică pentru evaluarea, măsurarea, analiza, alternativele și măsurile de prevenire a poluanților organici persistenți, cercetarea și dezvoltarea Subsecțiunea 1. Evaluarea și măsurarea poluanților organici persistenți în mediu 138. În cadrul proiectului Protecţia mediului din bazine ale râurilor internaţionale (EPIRB), în luna iulie a anului 2015 a fost organizată expediţia comună în bazinul hidrografic al râului Prut şi au fost colectate şi analizate 21 de probe pentru determinarea pesticidelor organoclorurate şi a bifenililor policloruraţi, iar în 3 probe au fost examinate și hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). 139. În cadrul proiectului-pilot Monitoringul şi elaborarea unui program de monitoring în conformitate cu Directiva 2000/60 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, pentru lacul Beleu din rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos”, pe parcursul anului 2015 au fost organizate 3 expediții de colectare a mostrelor de apă şi de sedimente acvatice cu scopul de a fi investigați și poluanții organici persistenți. Întrucât anul a fost secetos, a fost posibilă doar prelevarea parțială a setului de probe programat. 140. Rezultatele investigaţiilor obţinute privind poluanții organici persistenți în apele de suprafaţă în anul 2015 demonstrează că, concentraţiile acestora în general nu depăşesc valorile- limită stabilite în anexa nr. 1 a Regulamentului privind cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2013. Înregistrând valori sub limita de detecţie, totodată, au fost identificate unele excepţii pentru HAP, în particular pentru benzo(b)fluoranten, concentraţia căruia depăşeşte concentraţia maximă admisibilă indicată în Regulamentul menţionat mai sus, Astfel, se observă că valorile pentru benzo(b)fluoranten au depăşit CMA=0,017 µg/l în luna iunie în râul Valea Galmage - satul Zîrneşti (1,29·CMA) şi în luna iulie în râul Răut – satul Ustia (1,23·CMA). 141. În cadrul expediţiei ecologice pe lacul natural Beleu au fost colectate şi efectuate analize a 22 de probe de sedimente. Conţinutul de DDT se încadrează în limitele de 0,0158– 0,0268 mg/kg, suma BPC6 variază de la 0,0003 până la 0,0045, iar concentraţia maximală de BPC 180, a constituit 0,0026 mg/kg. Pesticidele din grupul organoclorurate au înregistrat concentraţii mai mici ca limita de detecţie. Totodată, în probele colectate au fost investigate şi hidrocarburi aromatice policiclice. Conţinutul de PAH în sedimente colectate în cadrul reţelei transnaţionale TNMN variază de la 0,0186 până la 0,3221mg/kg, iar conţinutul de benzo[a]piren se încadrează în limitele de 0,0027mg/kg – 0,0330mg/kg. În sedimentele colectate din lacul Beleu concentraţiile de suma PAH variază de la 0,0367 până la 4,3159 mg/kg, dar conţinutul de benzo[a]piren se încadrează în limitele de 0,0047mg/kg – 0,4192mg/kg. Conţinutul de HPA în sedimentele colectate din râuleţul Chirghiz-Chitai variază de la 0,5283 până la 0,7612, dar benzo[a]piren – de la 0,0526 până la 0,0647mg/kg. Subsecțiunea a 2-a. Evaluarea și măsurarea poluanților organici persistenți în corpul uman 142. În anii 2006-2007, Centrul Naţional de Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova a evaluat gradul de contaminare cu poluanți organici persistenți a produselor alimentare (lactate) şi a organismului uman (lapte matern) în diferite raioane ale republicii. 143. În urma realizării cercetării laptelui matern, s-au determinat reziduuri de pesticide DDT, HCH, cheltan, heptaclor şi HCB. Laptele a fost colectat din 10 localităţi din sudul, centrul şi nordul republicii. Din cele 72 de probe analizate, doar în două (2,8 %) dintree acestea n-au fost depistate urme de poluanți organici persistenți (conform tabelului 15). Tabelul 15 Rezultatul investigării laptelui matern Denumirea pesticidului Numărul de mostre depistate % determinării Cantitățile determinate µkg/kg grăsime (min- max) DDT 70 96.6 4 - 800 HCH 43 60.0 14 - 700 Heptaclor 5 7.0 10- 50 Cheltan 3 4.2 50 - 90 HCB 8 11.0 8 - 100 144. Nivelul contaminării organismului uman cu reziduuri de DDE poartă un caracter uniform pe teritoriul Republicii Moldova. Conținutul DDE în laptele matern variază de la 0,006 până la 0,038 mg/kg lapte, constituind în medie 0,018±0,005 mg/kg lapte. 145. Luând în considerare faptul că atât în produsele lactate, cât şi în laptele matern se conţin unii şi aceeaşi poluanţi, se poate presupune că una dintre sursele principale de pătrundere a poluanților organici persistenți în organismul uman sunt produsele lactate. Această concluzie este susţinută şi de o analiză de corelaţie. Astfel, nivelul de contaminare a laptelui matern cu conținut de poluanți organici persistenți corelează cu conţinutul de p,p’-DDE, suma metaboliţilor DDD, HCH în smântână (coeficientul de corelaţie = 0,5 - 0,86). Aşadar, datele obţinute confirmă faptul că pe parcursul ultimilor 40 de ani pesticidele organoclorurate s-au răspândit pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. 146. Totodată, savanţii Institutului de Stat de Medicină din Chişinău (anii 1970-1978) au determinat nivelul de poluare a organismului uman cu pesticide organoclorurate, conform figurii 5. S-a constatat că în 76,4% de mostre de lapte matern au fost depistaţi DDT şi metabolitul DDE în cantitate 0,096 mg/kg. Rezultatele determinărilor conţinutului de poluanți organici persistenți în ţesutul adipos denotă prezenţa unei cantităţi de 2,03 mg/kg în 95,6 % cazuri. Concomitent, DDT şi DDE au fost depistaţi în: ficat, plămâni, corticosuprarenale, rinichi, miocard, creier (1,5 mg/kg). Figura 5. Rezultatele cercetărilor laptelui matern, efectuate de diferiţi autori în perioada 1970- 2007, în Republica Moldova 147. Conform datelor prezentate, nivelul maximal de portaj de DDT a fost determinat la mijlocul anilor 1970 ai secolului trecut. În decursul ultimilor 30 ani acest nivel de poluare al laptelui matern a scăzut de mai mult de 15 ori. 148. Cu toate că în ultimii ani este depistat un nivel scăzut al conţinutului de DDT în laptele matern, rezultatele cercetărilor noaste au denotat că mai mult de jumătate din mostrele investigate conțineau DDT în concentrații ce depăşesc limitele maximal admisibile, aprobate în Republică Moldova pentru produsele destinate alimentației copiilor. Subsecțiunea a 3-a. Evaluarea poluanților organici persistenți în alimente 149. În rezultatul acelorași cercetări menționate mai sus, s-au constatat următoarele: 1) produse agricole. Analiza conţinutului pesticidelor organoclorurate în mostrele de produse agricole, colectate din localităţile rurale pilot, denotă lipsa cantităţilor reziduale în cereale, în fructe şi în legume; 2) produse alimentare. În mediu, pe raioane s-a constatat că 49,5% din eşantioanele de produse lactate conţineau urme de poluanți organici persistenți, inclusiv: 25,6% – în lapte, 86% – în smântână şi 25% – în brânză. În 23% mostre de lapte s-a depistat metabolitul DDT – p,p-DDE şi în 2,6% – β- şi γ-izomeri ai hexaclorciclohexanului (HCH). Dicofol (cheltan), heptaclor şi hexachlorobenzol (HCB) în eşantioanele de lapte au fost absente sau conţinutul lor n-a fost depistat. Reziduurile de DDT (în special în formă de DDE) s-au depistat în 79% mostre de smântână, iar HCH – în 33%. Spre deosebire de mostrele de lapte, în probelele de smântână au fost depistate toate pesticidele organoclorurate studiate. După frecvența şi nivelul determinării pe primul loc se află p,p-DDE – 75% detectare, urmat de p,p-DDТ – 27,8%, p,p-DDD – 5,5%, β- HCH – 23%, γ-HCH –11,5% şi α-HCH – 8,3%. În mostrele de smântână s-au depistat şi reziduuri de heptaclor – în 17% cazuri, cheltan şi hexaclorbenzol – în 8% cazuri. Concentraţiile depistate ale pesticidelor menţionate în smântână au fost de 10 – 100 ori mai mari, în comparaţie cu laptele. În 12,5% mostre de brânză se conţineau reziduurile de γ-HCH, şi 6,25% – cheltan. În toate mostrele de produse lactate conţinutul de reziduuri poluanți organici persistenți nu a depăşit nivelul admisibil. 150. Datele obţinute denotă că cele mai mari concentraţii de DDT şi de HCH se determină în eşantioanele de smântână, iar minimale – în eşantioanele de lapte. 151. Compararea rezultatelor determinării nivelului de contaminare a produselor lactate în zonele republicii a demonstrat că reziduurile de DDT sunt mai mari în eşantioanele de produse prelevate din zonele de sud şi centrală, în timp ce reziduurile de HCH, cheltan şi HCB au fost determinate mai frecvent în eşantioanele din zona de nord. 152. Un studiu din anul 2021, realizat în comun de experții moldoveni și cehi, a relevat prezența semnificativă a poluanților organici persistenți în ouăle de găină. Studiul a identificat poluanții organici persistenți ca proveniență a unor vechi probleme de mediu, cum ar fi depozitarea pesticidelor învechite sau al uleiului pentru transformator. Probele de ouă de la găinile crescute în aer liber și probele de sol, au fost colectate în trei localități - Ciobanovca (localitate lângă Țânțăreni, mai la sud de poligonul de stocare a deșeurilor din Chișinău), dintr-o localitate din apropierea gunoiștii din Bălți și Dumbrava, situată în apropierea părții industriale din Vatra, unde are loc procesul de piroliză a anvelopelor, producția de asfalt și alte activități industriale. În ouăle de la Dumbrava s-au identificat niveluri ridicate de dioxine și bifenili policlorurați care depășesc standardele UE pentru alimente de până la trei ori și jumătate. Analizele chimice au scos la iveală și contaminarea gravă a ouălor de la Ciobanovca, în apropierea celui mai mare depozit de gunoi din Chișinău, cu pesticide învechite care conțin poluanți organici persistenți și bifenili policlorurați. Secțiunea a 3-a Nivelul actual de informare, de conștientizare și de educație în rândul grupurilor-țintă. Sistemele existente pentru a comunica astfel de informații diferitelor grupuri 153. Publicul general din Republica Moldova nu este suficient informat cu privire la poluanții organici persistenți și la efectul lor negativ asupra sănătății și a mediului. Totodată, problema poluanților organici persistenți nu este acoperită suficient în programele curriculare din școlile primare și secundare. Un anumit nivel de informare este prezent doar în instituțiile științifice și în rândul profesioniștilor ale căror activități sunt legate nemijlocit de această problemă. 154. Republica Moldova este parte la Convenția Aarhus a Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu și la Protocolul privind Registrul Emisiilor și Transferului de Poluanți (RETP) la Convenția de la Aarhus, rapoartele agenților economici fiind disponibile publicului larg (www.retp.gov.md). Informațiile din registrul RETP constituie o sursă valoroasă de informații cu privire la posibilele surse de uPOP. 155. Necesită a fi menționat că în ultimii ani s-a dezvoltat un cadru normativ, care a contribuit la transparența și includerea cetățenilor în politicile de mediu. S-au dezvoltat diferite baze de date și pagini web care oferă informații despre poluanți și starea mediului în Republica Moldova și sunt ușor accesibile publicului. A fost dezvoltat un sistem care permite participarea publicului la luarea deciziilor de mediu. 156. Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, antrenate în managementul substanțelor chimice și deșeurile lor, de obicei, nu dispun de surse proprii pentru campanii de informare a publicului, și activitățile de educare și instruire, adesea, sunt realizate în cadrul implementării proiectelor finanțate de organismele internaționale, implementate de către Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de către asociațiile obștești. 157. De obicei, campaniile de informare a publicului realizate de structurile menționate mai sus sunt implementate în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale de mediu și sănătate. Este importantă furnizarea de informații suficiente celor responsabili de activități asociate cu protecția civilă la nivel local, regional și național în scopul planificării implementării măsurilor în planurile de acțiune de protecție civilă. 158. Organizațiile nonguvernamentale de mediu aduc o contribuție importantă la implementarea proiectelor de informare și de sensibilizare a populației asupra problemelor ce țin de gestionarea substanțelor chimice și de sporirea gradului de conștientizare de către populație a impactului gestionării neadecvate a deșeurilor periculoase și a arderii nesancționate a deșeurilor municipale. 159. În perioada 2010-2015, Ministerul Mediului, Instituția Publică „EMP Management Durabil POP” şi Ministerul Apărării au informat publicul larg prin intermediul site-urilor lor web oficiale, al conferinţelor de presă, al emisiunilor radio şi TV, al presei centrale şi locale, al discuţiilor particulare despre problemele abordate şi despre activităţile desfăşurate sau preconizate în domeniul gestionării durabile a poluanților organici persistenți. Secțiunea a 4-a Identificarea populațiilor sau a mediilor afectate 160. În Republica Moldova nu există grupuri de risc clar expuse profesional la poluanți organici persistenți. Având în vedere că pesticidele care conțin poluanți organici persistenți nu mai sunt utilizate în Republica Moldova, se poate afirma că nu există o expunere asociată cu utilizarea pesticidelor cu conținut de aceste substanțe. Cu toate acestea, nu poate fi negată expunerea asociată cu utilizarea pesticidelor în general. 161. În ceea ce privește poluanții organici persistenți industriali, în special BPC, persoanele care produc și repară transformatoare și condensatoare umplute cu BPC sunt expuși la acesta. Totodată, în timpul unor potențiale accidente care implică transformatoare și condensatoare cu BPC ar putea să se ateste o poluare locală a cărei amploare este greu de prevăzut. Astfel de accidente implică de obicei expunerea accidentală a unei anumite părți a populației, iar cei care manipulează astfel de echipamente, precum și pompierii și persoanele care efectuează remedieri, sunt cu siguranță în grupul de risc. http://www.retp.gov.md/ 162. Pompierii aparțin grupului de risc din cauza expunerii la PCDD/PCDF. Este cunoscut faptul că orice incendiu generează PCDD și PCDF și, din cauza naturii muncii lor, pompierii sunt persoanele cele mai expuse la fumul de după incendiu. Pe lângă pompieri, la diferite accidente participă și persoane din sistemul de protecție civilă, deci și acestea aparțin grupului de risc. 163. În plus, în categoria persoanelor care pot fi expuse la poluanți organici persistenți se includ și cele implicate în gestionarea deșeurilor, în special cele care gestionează deșeurile care s- a dovedit că conțin sau pot conține poluanți organici persistenți, de exemplu, angajații care lucrează la decontaminarea echipamentelor care conțin BPC, la valorificarea EEE, a vehiculelor scoase din uz etc. Capitolul IV IMPLEMENTAREA PRIMULUI PLAN NAȚIONAL 164. În temeiul art. 7 al Convenției de la Stockholm, fiecare Parte elaborează planuri de implementare pentru punerea în aplicare a obligațiilor care îi revin în temeiul Convenției, transmite planul de implementare în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a Convenției și pentru aceasta revizuiește și actualizează, după caz, planul în mod periodic și într-o manieră specificată de Convenție. 165. Republica Moldova a ratificat Convenția de la Stockholm la 19 februarie 2004. Strategia națională cu privire la eliminarea poluanților organici persistenți și Planul național de implementare a Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1155/2004, cu suportul financiar din partea Fondului Global de Mediu. 166. În temeiul art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1155/2004, Ministerul Mediului a fost desemnat drept instituția responsabilă de implementare și de control, fiindu-i atribuită funcția de coordonator pentru implementarea Strategiei și a Planului, sistematizarea informațiilor și prezentarea anuală a informațiilor sintetizate Guvernului. 167. Planul inițial a expirat în anul 2010, fiind necesară elaborarea urgentă a unui nou plan de acțiuni, care să țină cont de evoluția Convenției și de reglementarea noilor produce chimice de poluanți organici persistenți. Capitolul V OBIECTIVUL PLANULUI 168. Obiectivul general al prezentului Plan este asigurarea, până în anul 2030, a managementului durabil al substanțelor chimice cu conținut de poluanți organici persistenți, inclusiv a deșeurilor acestora. Scopul acestuia este reducerea impactului poluanților organici persistenți asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii umane, pentru onorarea obligaţiilor Republicii Moldova care rezultă din ratificarea Convenţiei de la Stockholm. 169. Următoarele priorități sunt identificate în vederea atingerii obiectivului general: 1) îmbunătăţirea cadrului legal și a capacităților instituționale în domeniul gestionării poluanților organici persistenți; 2) gestionarea ecologică rațională a stocurilor și a deșeurilor de pesticide cu conținut de poluanți organici persistenți; 3) identificarea, etichetarea, îndepărtarea, depozitarea și eliminarea BPC și a echipamentelor cu conținut de BPC; 4) identificarea și gestionarea articolelor, stocurilor și deșeurilor cu conținut de hexaBDE, heptaBDE, tetraBDE și pentaBDE, HBB și HBCD, după caz; 5) reducerea riscului privind acidul sulfonic perfluorooctanic (PFOS), sărurile acestuia şi fluorura de sulfonil perfluorooctanică (PFOSF); 6) actualizarea inventarului surselor emisiilor neintenţionate de poluanți organici persistenți; 7) îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului în sectorul industrial; 8) identificarea și gestionarea stocurilor, a deșeurilor și a articolelor în uz, inclusiv reducerea emisiilor și măsuri adecvate de manipulare și eliminare; 9) identificarea terenurilor contaminate și, acolo unde este posibil, remedierea într-un mod ecologic; 10) sporirea capacităților autorităților de reglementare și control și agenților economici; 11) organizarea activităților de sensibilizare și de educare; 12) asigurarea raportării și evaluării eficacității implementării Convenției de la Stockholm; 13) îmbunătățirea monitoringului poluanților organici persistenți în diverse medii; 14) promovarea activităților de cercetare și de dezvoltare. Capitolul VI IMPACTUL PLANULUI 170. Implementarea prezentului Plan va contribui la: 1) realizarea de către Republica Moldova a angajamentelor care rezultă din semnarea Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, iunie 1992), din ratificarea Protocolului de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi (Aarhus, Danemarca, 24 iunie 1998), din ratificarea Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi (Stockholm, 23 mai 2001); 2) consolidarea capacităților instituționale în vederea gestionării poluanților organici persistenți; 3) controlul sporit al plasării pe piață a produselor chimice și articolelor cu conținut de poluanți organici persistenți; 4) gestionarea durabilă a deșeurilor de poluanți organici persistenți și a deșeurilor de produse cu conținut de poluanți organici persistenți; 5) creșterea gradului de informare privind poluanții organici persistenți și măsurile de control al acestora; 6) îmbunătățirea calității mediului și reducerea impactului asupra sănătății omului. 171. Punerea în aplicare a prezentului Plan este determinată și de aspirațiile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, fiind impusă necesitatea de a accelera armonizarea legislației pentru gestionarea substanțelor chimice, inclusiv a poluanților organici persistenți. Acesta va acorda prioritate integrării managementului durabil al poluanților organici persistenți în domeniile relevante, prin continuarea eforturilor de implementare a cadrului legislativ și de reglementare recent adoptat. 172. Măsurile propuse în cadrul prezentului plan vor contribui la realizarea mai multor obiective de dezvoltare durabilă (ODD), de la prevenirea și combaterea sărăciei și asigurarea unui trai decent, până la contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice și suportul direct în implementarea cadrului strategic național de dezvoltare reflectat în Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Planul conține acțiuni care vor contribui la obiectivele specifice menționate în capitolul 10 „Asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și sigur” și va sprijini urmărirea progresului în atingerea următoarelor ODD la nivel național: 1) ODD 1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context; 2) ODD 6: Asigurarea disponibilității şi managementului durabil al apei şi sanitație pentru toţi; 3) ODD 8: Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forței de muncă şi a unei munci decente pentru toţi; 4) ODD 9: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovației. Industrie, inovație şi infrastructură – construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovației; 5) ODD 12: Asigurarea unor tipare de consum şi producție durabile. Capitolul VII COSTURILE ȘI RISCURILE DE IMPLEMENTARE 173. Finanțarea prezentului Plan se va efectua din granturi, asistenţă financiară din partea partenerilor de dezvoltare, investiţii, bugetul de stat, în limitele bugetelor instituţiilor implicate în realizarea prezentului Plan, precum şi din sursele proprii ale agenților economici implicați, obţinute, precum și din alte surse financiare, conform legislației în vigoare. Costul total estimat al Planului, acoperit din asistență externă este de 58420 mii lei, dintre care 2000 mii lei – mediul de afaceri. 174. La realizarea prezentului Plan pot fi identificate următoarele riscuri de implementare: 1) neîndeplinirea acțiunilor din Plan și/sau nerespectarea termenelor; 2) resurse umane calificate insuficient la diferite niveluri pentru a implementa acțiunile Planului; 3) resurse financiare limitate. Capitolul VIII RESPONSABILI PENTRU IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR 175. Responsabili de implementarea Planului național de implementare a Convenției de la Stockholm sunt: 1) Ministerul Mediului; 2) Ministerul Finanțelor; 3) Ministerul Sănătății; 4) Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; 5) Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale; 6) Autoritatea competentă responsabilă de gestionarea integrată a substanțelor chimice; 7) Agenția de Mediu; 8) Agenția Națională pentru Sănătate Publică; 9) Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; 10) Inspectoratul pentru Protecția Mediului; 11) Operatorii economici vizați. Capitolul IX PROCEDURI DE RAPORTARE 176. Responsabil de monitorizarea implementării prezentului Plan este Ministerul Mediului care va colecta, analiza și sistematiza datele cu privire la indicatorii de monitorizare și la rezultatele de la sfârșitul fiecărui an. 177. Ministerele, agențiile și instituțiile publice, în limitele competențelor atribuite, vor asigura realizarea prezentului Plan, raportând anual, până la data de 10 ianuarie, Ministerului Mediului. 178. Ministerul Mediului, în baza rapoartelor autorităților responsabile, va generaliza și va prezenta Guvernului anual, până la data de 15 februarie, raportul integral privind realizarea Planului de acțiuni. PARTEA OPERAȚIONALĂ priorităţile şi necesităţile pentru implementarea Convenţiei de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP) în perioada 2023-2030 Indicatori de monitorizare Costuri estimate, mii lei Sursa Termene de realizare Responsabili de executare/Parteneri 1. Îmbunătățirea, până în anul 2030, a cadrului legal și a capacităților instituționale în domeniul gestionării poluanților organici persistenți 1.1 Elaborarea și aprobarea Regulamentului privind poluanții organici persistenți, prin prisma transpunerii Regulamentului EU nr. 2019/1021 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate 2024 Trimestrul IV Ministerul Mediului Ministerul Sănătății Agenția de Mediu 1.2 Modificarea Regulamentului cadru și revizuirea termenelor de eliminare treptată a echipamentelor cu conținut de BPC conform Hotărârii Guvernului nr. 81/2009, prin prisma transpunerii Directivei 96/59 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policlorurați și a terfenililor policlorurați (PCB/PCT) Hotărâre de Guvern aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate 2025 Trimestrul IV Ministerul Mediului Agenția de Mediu 1.3 Elaborarea unui plan național de eliminare a BPC-urilor/PCN-urilor, definirea responsabilități pentru instituții și companii pentru gestionarea și eliminarea deșeurilor care conțin BPC/PCN Plan elaborat 600 Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) 2025 Trimestrul IV Ministerul Mediului Ministerul Energiei Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 2. Gestionarea ecologică rațională, până în anul 2030, a stocurilor și deșeurilor de pesticide cu conținut de poluanți organici persistenți 2.1 Actualizarea inventarului stocurilor și deșeurilor de pesticide învechite, cu conținut de poluanți organici persistenți Inventar actualizat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate O dată la 4 ani Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 2.2 Întocmirea listei alternativelor la pesticide cu conținut de poluanți organici persistenți Listă elaborată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate 2025 Trimestrul I Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților 2.3 Identificarea unor depozite centralizate pentru stocarea temporară a deșeurilor de pesticide cu conținut de poluanți organici persistenți și securizarea acestora Număr de depozite identificate Cantitatea de pesticide depozitate temporar În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate 2024 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Inspectoratul pentru protecția mediului 2.4 Supravegherea sistemului de colectare și management al containerelor goale de la PUF, cu respectarea prevederilor principiului REP, în conformitate cu Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020 Cantitatea de ambalaje colectate separat Cantitatea de ambalaje reciclate/recuperate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 2.5 Reambalarea, transportul și eliminarea pesticidelor vechi cu potențial conținut de poluanți organici persistenți, inclusiv în regiunea transnistreană Cantitatea de pesticide vechi reambalate, transportate și eliminate 800 Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) 2024-2025 Ministerul Mediului Biroul Politici de Reintegrare Agenția de Mediu 2.6 Dezvoltarea măsurilor de reglementare pentru combaterea traficului ilegal de pesticide interzise și de pesticide contrafăcute Numărul măsurilor de reglementare dezvoltate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate 2024 Trimestrul IV Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Inspectoratul pentru protecția mediului 3. Identificarea, etichetarea, îndepărtarea, depozitarea și eliminarea, până în anul 2030, a BPC și a echipamentelor care conțin BPC 3.1 Asigurarea colectării datelor privind cantitățile de BPC (echipamente și ulei) utilizate în aplicațiile închise prin intermediul SIAMD – inventarul anual al BPC Inventar anual elaborat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Anual Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 3.2 Păstrarea evidenței și transmiterea rapoartelor anuale privind echipamentele care conțin BPC și uleiuri (inclusiv informații despre BPC eliminate și BPC/echipamentele rămase) Număr de rapoarte transmise în SIAMD În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Deținătorii de echipamente care conțin BPC (sectorul public și privat) Ministerul Energiei 3.3 Verificarea statutului companiilor – deținători de ulei/echipament contaminat cu BPC și acțiunilor lor privind eliminarea treptată conform prevederilor art. 7 din Regulamentul privind bifenilii policlorurați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2009 Număr de companii verificate Număr de companii care au luat măsuri Cantitatea de ulei/echipament contaminat cu BPC eliminat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Inspectoratul pentru protecția mediului Agenția de Mediu 3.4 Remedierea terenurilor contaminate cu BPC la centrala electrice de 400KV a ÎS Moldelectrica din Vulcănești Suprafața terenului decontaminat, ha 1000 Bugetul autorităților/instituțiilor implicate ÎS Moldelectrica 2024-2026 Ministerul Energiei ÎS Moldelectrica 3.5 Inventarierea și reambalarea echipamentelor ce conțin bifenili policlorurați, inclusiv în regiunea transnistreană Raport de inventariere elaborat Cantitatea de echipamente reambalate 1000 Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) 2024-2025 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Biroul Politici de Reintegrare 3.6 Transportul și eliminarea echipamentelor care conțin bifenili policlorurați, inclusiv în regiunea transnistreană Cantitatea de echipamente transportate și eliminate 1000 Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) 2024-2025 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Biroul Reintegrare 4. Reglementarea, până în anul 2030, a plasării pe piață, importului, exportului, utilizării articolelor și deșeurilor cu conținut de hexaBDE, heptaBDE, tetraBDE și pentaBDE, HBB, HBCD și PFOSF/PFOA 4.1 Actualizarea inventarului articolelor care conțin PBDE (echipamente electrice și electronice, vehicule scoase din uz), inclusiv deșeurile acestora Inventar actualizat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate O dată la 4 ani Agenția de Mediu 4.2 Asigurarea raportării corecte în SIAMD a deșeurilor care conțin PBDE colectate și reciclate Număr de rapoarte prezentate Cantitatea de deșeuri reciclate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 4.3 Elaborarea ghidurilor pentru gestionarea durabilă (colectare, depozitare, tratare conform ierarhiei deșeurilor) a articolelor care conțin difenil eteri bromurați înainte de reciclare și manipularea în siguranță a polimerilor tratați cu inhibitori de flacără cu conținut de poluanți organici persistenți în echipamente electrice și electronice, vehicule scoase din uz și plăcilor de polistiren folosite în construcții Un ordin al ministrului aprobat 50000 Parteneri externi Trimestrul IV, anul 2024 Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 4.4 Actualizarea inventarului produselor/articolelor care conțin PFOS/PFOA sau sărurile acestuia (inclusiv cantitatea totală) (materiale tratate la suprafață, dispozitive medicale, fluide hidraulice, insecticide etc.) Inventar elaborat Cantitatea de stocuri identificate și eliminate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 4.5 Implementarea măsurilor pentru identificare şi eliminare a stocurilor care conţin PFOS/PFOA (de exemplu, spume pentru stingerea incendiului, covoare etc.) Număr de măsuri implementate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate O dată la 4 ani Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 5. Reducerea, până în anul 2030, a emisiilor din producția neintenționată (Articolul 5) 5.1 Actualizarea inventarului poluanților organici persistenți emiși neintenționat (uPOP) (PCDD/PCDF, BPC, HBC) Inventar actualizat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate O dată la 4 ani Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 5.2 Armonizarea și combinarea procesului de realizare a inventarului emisiilor uPOP cu alte inventare la nivel național (Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, Inventarul emisiilor naționale și estimările emisiilor, în temeiul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi) pentru a evita dublarea în procesul de colectare a datelor Număr de inventare combinate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 5.3 Monitorizarea periodică a emisiilor neintenţionate de poluanți organici persistenți Număr de protocoale de monitorizare elaborate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția de Mediu Laboratoarele terțe Entitățile economice care emit uPOP 5.4 Promovarea controlului integrat prin implementarea legislației privind emisiile industriale și promovarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și celor mai bune practici de mediu (BEP) în sectoarele relevante (industria energetică, metalurgia, producția de ciment) Număr de autorizații integrate eliberate Număr de entități cu BAT/BEP implementate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 6. Identificarea și gestionarea stocurilor, până în anul 2030, a deșeurilor și a articolelor în uz, inclusiv reducerea emisiilor și măsuri adecvate de manipulare și eliminare (Articolul 6) 6.1 Inventarierea permanentă a stocurilor și a deșeurilor, precum și a terenurilor contaminate cu poluanți organici persistenți Raport de inventariere elaborat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate O dată la 4 ani Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 6.2 Colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor cu conținut de poluanți organici persistenți într-un mod ecologic în conformitate cu cerințele Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți și Convenția de la Basel privind controlul transporturilor transfrontaliere de deșeuri periculoase și al eliminării acestora Cantitatea de deșeuri colectate, transportate și depozitate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate La necesitate Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 6.3 Implementarea măsurilor pentru reducerea sau eliminarea emisiilor din deșeuri care conțin produsele chimice listate de Convenția de la Stockholm într-un mod care să protejeze sănătatea omului și mediul Număr de măsuri implementate Cantitatea de emisii reduse În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 7. Identificarea, până în anul 2030, a terenurilor contaminate și, acolo unde este posibil, remedierea într-un mod ecologic a acestora 7.1 Inventarierea terenurilor contaminate/potenţial contaminate cu poluanți organici persistenți, inclusiv a solurilor cu poluare istorică Raport de inventariere elaborat Suprafața terenurilor inventariate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate O dată la 4 ani Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 7.2 Prioritizarea remedierii solurilor contaminate cu poluanți organici persistenți inventariate, pe baza evaluării riscului asupra sănătăţii umane şi mediului Raport de evaluare a riscurilor elaborat În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo” Inspectoratul pentru protecția mediului 7.3 Derularea activităţilor de remediere în cazul solurilor contaminate cu poluanți organici persistenți, în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”, în vederea reducerii riscului de poluare cu aceștia Suprafața solului remediat Eficiența de remediere, % În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Inspectoratul pentru protecția mediului 7.4 Dezvoltarea măsurilor specifice pentru a preveni contaminarea ulterioară a terenurilor cu poluanți organici persistenți (datorită scurgerilor, evaporării sau poluării mediului cauzate de dezastre naturale, cum ar fi inundațiile) Număr de măsuri specifice dezvoltate 50 Parteneri eterni de dezvoltare 2025 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 8. Sporirea, până în anul 2030, a capacităților autorităților de reglementare și control, și agenților economici în gestionarea poluanților organici persistenți 8.1 Consolidarea capacităților în evaluarea și gestionarea riscurilor chimice privind poluanții organici persistenți Număr de instruiri desfășurate Număr de personal instruit 100 Parteneri externi de dezvoltare Permanent Ministerul Mediului Ministerul Sănătății Agenția de Mediu 8.2 Stabilirea mecanismului de coordonare a activităților asociate cu gestionarea substanțelor chimice între autoritățile de mediu și autoritățile vamale Mecanism de coordonare stabilit (Memorandum de cooperare, ordin de cooperare) În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate 2024-2025 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Serviciul Vamal 8.3 Stabilirea de penalități/amenzi pentru gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor cu conținut de poluanți organici persistenți Hotărâre de Guvern pentru aprobarea modificărilor Codului Contravențional aprobată În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate 2024-2025 Ministerul Justiției Inspectoratul pentru protecția mediului 8.4 Fortificarea capacităților autorităților competente și a businessului în înregistrarea și raportarea substanțelor și produselor cu conținut de poluanți organici persistenți în SIA REPC Număr de substanțe chimice și entități înregistrate Număr de rapoarte prezentate 100 Parteneri externi de dezvoltare 2024-2025 Agenția de Mediu Mediul de Afaceri 8.5 Dezvoltarea procedurilor de inspecție și întreținere a stocurilor și a deșeurilor care conțin poluanți organici persistenți Număr de proceduri aprobate 20 Parteneri externi de dezvoltare 2024 Inspectoratul pentru protecția mediului 8.6 Echiparea şi instruirea autorităţilor competente implicate (de exemplu, autorităţile vamale) în vederea interceptării și minimizării transferurilor de deşeuri care conţin bromodifenili eteri Număr de instruiri desfășurate Număr de personal instruit Nivelul de calificare al personalului instruit 100 Parteneri externi de dezvoltare 2025-2026 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Serviciul Vamal Inspectoratul pentru protecția mediului 8.7 Sporirea conștientizării părților implicate în implementarea principiului REP privind gestionarea poluanților organici persistenți PBDE pe tot parcursul ciclului de viață al produsului (inclusiv eliminarea) și identificarea măsurilor pentru gestionarea într-un mod ecologic raţional a materialelor care conţin bromodifenil-eteri Număr de instruiri desfășurate Număr de personal instruit Număr de campanii de creștere a gradului de conștientizare realizate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului 9. Organizarea, până în anul 2030, a activităților de sensibilizare și de educare (articolul 10) 9.1 Dezvoltarea și diseminarea pachetelor educaționale pentru anumite grupuri (autorități locale și centrale, elevi, studenți, grupuri vulnerabile etc.), inclusiv: - cu privire la efectele nocive ale PFOS, PBDE și alți poluanți organici persistenți noi - cu privire la efectele arderii necontrolate a deșeurilor cu conținut de poluanți organici persistenți, inclusiv inhibitori de flacără și alte substanțe periculoase în echipamente electrice și electronice, vehicule, plăci de polistiren Număr de antrenamente desfășurate Număr de personal instruit Număr de campanii de creștere a gradului de conștientizare realizate 150 Parteneri externi de dezvoltare 2023-2024 Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului Ministerul Sănătății Societatea civilă Mediul de afaceri 9.2 Derularea campaniilor de reducere/eliminare a practicii arderii în aer liber a deșeurilor Număr de campanii de creștere a gradului de conștientizare realizate Număr de cazuri de ardere în aer liber a deșeurilor reduse/eliminate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului Societatea civilă Mediul de afaceri 9.3 Asigurarea accesului publicului la informații actualizate despre poluanții organici persistenți în Moldova, inclusiv la registrele de stat și la sistemele informaționale Număr de vizite pe site-uri web, acoperire media și social media, numărul de urmăritori pe rețelele sociale, evenimente, descărcări video În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Ministerul Mediului Agenția de Mediu Inspectoratul pentru protecția mediului Societatea civilă Mediul de afaceri 10. Asigurarea, până în anul 2030, a raportării și evaluării eficacității implementării Convenției de la Stockholm (Articolul 15 și 16) 10.1 Crearea mecanismului de asigurare a raportării la Convenția de la Stockholm Număr de rapoarte la Convenție elaborate/prezentate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Ministerul Mediului Agenția de Mediu 10.2 Realizarea studiului de evaluare a eficacității implementării Convenției de la Stockholm Număr de rapoarte ale studiului de evaluare elaborate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate La necesitate Ministerul Mediului Agenția de Mediu 10.3 Includerea și participarea la lucrările organismelor subsidiare ale Convenției de la Stockholm, precum și ale convențiilor aferente, în scopul promovării schimbului informațional și cunoștințelor în domeniul aplicării prevederilor Convenției de la Stockholm Număr de participări În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Ministerul Mediului Agenția de Mediu 11. Promovarea, până în anul 2030, a activităților de cercetare dezvoltare și îmbunătățirea monitoringului poluanților organici persistenți în diverse medii 11.1 Introducerea unui monitoring a poluanților organici persistenți, inclusiv monitorizarea componentelor de mediu (apă, aer, sol) și monitorizarea acumulării acestora în corpul uman (sânge și lapte matern) Program de monitorizare elaborat 1000 Mediul de afaceri 2026-2027 Agenția de Mediu Instituțiile de cercetare Laboratoarele 11.2 Creșterea numărului de laboratoare acreditate care lucrează cu echipamente, instrumente de măsurare, tehnici și standarde oficiale care permit determinarea poluanților organici persistenți, precum POP-PBDE, HCBD, PFOS în diferite medii, inclusiv detectarea rapidă Număr de laboratoare acreditate 1000 Parteneri externi de dezvoltare 2026-2027 Agenția de Mediu Ministerul Educației și Cercetării Instituțiile de cercetare Laboratoarele 11.3 Dotarea laboratorului de referință de mediu al Agenției de Mediu cu instrumente de detectare rapidă Număr de instrumente de detectare rapidă achiziționate 500 Parteneri externi de dezvoltare 2024-2025 Agenția de Mediu 11.4 Dezvoltarea de programe pentru detectarea poluanților organici persistenți în corpul uman Program dezvoltat 1000 Parteneri externi de dezvoltare 2024-2026 Agenția Națională pentru Sănătate Publică Instituțiile de cercetare Laboratoarele 11.5 Efectuarea de cercetări privind contaminarea solului și a apelor subterane cu poluanți organici persistenți, în special în locurile în care au fost îngropate pesticide învechite și interzise, în gropi de gunoi și în alte „puncte fierbinți” Număr de rapoarte de cercetare elaborate Număr de investigații efectuate În limitele alocațiilor aprobate în bugetul de stat Bugetul autorităților/instituțiilor implicate Permanent Ministerul Mediului Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Ministerul Educației și Cercetării Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor Agenția de Mediu Ministerul Sănătății Cost Total estimat 58420 mii lei MOL 6 ROM POLICY programa 816md