Government Decision No. HG540/2025 validating the Regulation on forest protection measures against diseases and pests

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG540/2025 din 26.08.2025 pentru aprobarea Regulamentului privind măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor Publicat : 02.09.2025 în MONITORUL OFICIAL Nr. 459-462 art. 554 Data intrării în vigoare În temeiul art. 49 alin. (3) din Codul silvic nr. 69/2024 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 188-191, art. 244), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul privind măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor (se anexează). 2. La pct.1 din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 pentru aprobarea actelor normative vizând gestionarea gospodăriei silvice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126-131, art. 778), cu modificările ulterioare, aliniatul al cincilea se abrogă. 3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului. 4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Ministrul mediului Sergiu Lazarencu Nr. 540. Chişinău, 26 august 2025. Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 540/2025 REGULAMENT privind măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE 1. Regulamentul privind măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor (în continuare – Regulament) reglementează activitatea de protecție a fondului forestier (în continuare – fond forestier), indiferent de forma de proprietate, împotriva dăunătorilor, a bolilor și a altor acțiuni cu impact dăunător și cu caracter natural sau antropogen și stabilește modul de realizare a măsurilor de protecție a fondului forestier. Prezentul Regulament este obligatoriu pentru administratori, gestionari, proprietari și beneficiari ai terenurilor din fondul forestier și ai altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră (în continuare – deținători ai fondului forestier). 2. În sensul prezentului Regulament, noțiunile utilizate au următoarele semnificații: 2.1. deținători ai fondului forestier – persoane fizice sau juridice, instituții publice ori autorități ale administrației publice centrale sau locale, care, în condițiile legii, au calitatea de proprietari, posesori legali, administratori, gestionari sau beneficiari ai terenurilor incluse în fondul forestier național; 2.2. pierderi cauzate fondului forestier – vătămări cauzate arboretelor și vegetației forestiere, care duc la înrăutățirea stării acestora sau la pierderea lor; 2.3. boli ale pădurii – procese patologice ce apar și se dezvoltă sub acțiunea organismelor patogene (ciuperci, bacterii, virusuri, plante parazitare, nematode etc.), care aduc pierderi pădurilor, vegetației forestiere și produselor acestora, precum și factorii de mediu naturali (secete, înghețuri, căderi de chiciură și inundații) sau antropogeni nefavorabili (poluare, presiune recreativă etc.), care pot provoca apariția și răspândirea bolilor infecțioase și neinfecțioase ale pădurilor și ale vegetației forestiere; 2.4. dăunători ai pădurilor – organisme (în special insectele fitofage și xilofage, mamiferele, copitatele, rozătoarele etc.) ale căror populații pot prejudicia masiv pădurile și produsele acestora; 2.5. protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor (protecția pădurilor) – activitate a deținătorilor fondului forestier, ce cuprinde un set de reguli, metode și tehnologii folosite în scopul sporirii rezistenței fondului forestier și a terenurilor acoperite cu vegetație forestieră, a pepinierelor silvice, a plantațiilor, a culturilor silvice și a produselor pădurii; 2.6. măsuri de combatere a bolilor și a dăunătorilor pădurilor – măsuri de reducere a efectivelor populaților, care limitează proliferarea în masă și răspândirea focarelor de dăunători și de boli (inclusiv localizarea lor); 2.7. stare patologică a pădurilor – set de caracteristici ce determină gradul de vătămare și de afectare a elementelor pădurii; 2.8. monitoring silvopatologic – sistem de supraveghere, de colectare, de analiză și de folosire continuă a informațiilor despre starea sanitară și patologică a pădurilor, în scopul pronosticării, luării la timp a deciziilor de planificare și de realizare a măsurilor de protecție a pădurilor; 2.9. supraveghere silvopatologică – sistem de observații, de analiză, de colectare și de utilizare a informațiilor, pentru a monitoriza apariția, dezvoltarea și răspândirea dăunătorilor și bolilor în păduri, în scopul planificării și realizării măsurilor de protecție silvică. Supravegherea silvopatologică este parte componentă a monitoringului silvopatologic; 2.10. focare de dăunători (boli) – sectoare (terenuri) din fondul forestier și din alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, caracterizate prin efective sporite de dăunători și prin concentrații mari de organisme patogene (boli) ce pot prejudicia funcțiile principale ale pădurilor, care impun supravegherea silvopatologică și/sau aplicarea măsurilor cuvenite de protecție; 2.11. măsuri profilactice de protecție a pădurilor – măsuri de stopare a dezvoltării și răspândirii dăunătorilor și bolilor, îndreptate spre prevenirea apariției focarelor și spre sporirea rezistenței pădurilor; 2.12. stare fitosanitară a pădurilor – caracteristică a arboretelor în baza datelor privind distribuirea arborilor și a volumelor (rezervelor) lor pe categoriile stării de sănătate; 2.13. reguli sanitare în păduri – act normativ de drept care reglementează modul de executare a prescripțiilor sanitare și a unui set de măsuri orientate spre menținerea echilibrului stabil și a principalelor funcții ale pădurii; 2.14. măsuri igienico-sanitare – set de măsuri profilactice întreprinse de către deținătorii fondului forestier, în scopul păstrării rezistenței arboretelor, al prevenirii dezvoltării proceselor patologice în păduri și al reducerii vătămărilor cauzate de dăunători, de maladii și de calamități naturale; 2.15. efectuare a cercetărilor silvopatologice speciale – set al lucrărilor de cercetare- proiectare și investigații diagnostice de laborator, efectuate în scopul obținerii informațiilor operative despre starea fitosanitară a pădurilor și despre situația silvopatologică, pentru fundamentarea necesității organizării și derulării măsurilor de protecție a pădurilor. 3. Instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică realizează administrarea activității de protecție a pădurilor. 4. Activitățile de protecție împotriva dăunătorilor și bolilor, precum și a altor factori dăunători naturali sau antropogeni se aplică pădurilor naturale, culturilor silvice, pepinierelor, plantațiilor semincere permanente, semințelor, plantațiilor și materialului forestier destinat regenerării, în conformitate cu regulile sanitare aplicabile în domeniul silvic. 5. Protecția pădurilor se realizează ținându-se cont de particularitățile naturale ale ecosistemelor forestiere și de destinația funcțională a pădurilor și reprezintă un set de acțiuni orientate spre sporirea rezistenței pădurilor, spre eliminarea pierderilor cauzate de nimicirea, deteriorarea, slăbirea și poluarea pădurilor, spre prevenirea pierderilor cauzate de dăunători, de boli și de impactul negativ cu caracter natural sau antropogen. 6. Acțiunile de protecție a pădurilor includ: 6.1. proiectarea și realizarea măsurilor profilactice de combatere a bolilor și dăunătorilor; 6.2. măsuri de asanare și de igienă; 6.3. planificarea și aplicarea măsurilor în focarele infectate, în vederea nimicirii efectivelor de insecte dăunătoare și a reducerii gradului de afectare a arboretelor de boli; 6.4. măsuri de protecție a produselor pădurii, inclusiv a arborilor și a materialului lemnos recoltat; 6.5. monitoringul silvopatologic, inclusiv supravegherea dezvoltării dăunătorilor, a extinderii bolilor pădurilor, a proceselor de degradare și de deteriorare a pădurilor, pepinierelor, sectoarelor semincere și plantațiilor perene; 6.6. cercetări silvopatologice speciale; 6.7. controlul îndeplinirii prescripțiilor normative de protecție silvică în cadrul activităților de gospodărire a pădurilor și al realizării folosințelor silvice. Capitolul II ORGANIZAREA PROTECȚIEI PĂDURILOR ȘI FUNCȚIILE STRUCTURILOR ADMINISTRATIVE 7. Activitatea privind protecția pădurilor ține de competența instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică și se realizează prin intermediul entităților silvice și al instituției publice pentru cercetări și amenajări silvice. 8. Instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică îndeplinește următoarele funcții: 8.1. efectuează conducerea generală a activității de protecție a pădurilor; 8.2. implementează documentele de politici și cadrul normativ necesar pentru realizarea obiectivelor în domeniul silviculturii și al cinegeticii; 8.3. întreprinde măsurile necesare pentru implementarea prevederilor prezentului Regulament; 8.4. ține evidența informațiilor privind starea sanitară generală a pădurilor și situația silvopatologică în masivele silvice (potrivit monitoringului silvopatologic și observărilor permanente); 8.5. asigură controlul stării sanitare a pădurilor și al situației silvopatologice, în baza datelor monitoringului silvopatologic și ale cercetărilor silvopatologice speciale; 8.6. asigură analiza situației curente și prognozarea stării sanitare și silvopatologice de perspectivă; 8.7. organizează și desfășoară măsuri de protecție în păduri împotriva bolilor și dăunătorilor; 8.8. coordonează planurile de acțiuni ale instituției cu competențe în domeniul protecției pădurilor. 9. Entitățile silvice îndeplinesc următoarele funcții: 9.1. efectuează supravegherea silvopatologică; 9.2. țin evidența informațiilor privind starea sanitară a pădurilor și condițiile silvopatologice; 9.3. efectuează măsurile de protecție a pădurilor; 9.4. exercită controlul îndeplinirii prezentului Regulament de către deținătorii fondului forestier, în limitele competențelor atribuite. 10. Instituția publică pentru cercetări și amenajări silvice este responsabilă de următoarele: 10.1. cercetarea și monitoringul silvopatologice, în scopul determinării stării arboretelor; 10.2. elaborarea recomandărilor privind prevenirea înmulțirii în masă, localizarea și nimicirea focarelor de boli și dăunători; 10.3. elaborarea rezumatului informativ privind starea sanitară a pădurilor și alcătuirea pronosticului privind evoluția extinderii bolilor și dăunătorilor pădurilor; 10.4. planificarea curentă și de perspectivă a acțiunilor de protecție silvică și estimarea eficienței aplicării metodelor și mijloacelor de protecție a pădurilor; 10.5. exercitarea controlului asupra stării sanitare și a nivelului de protecție a pădurilor, precum și asupra respectării regulilor de păstrare, transportare și folosire a mijloacelor necesare pentru protecția masivelor silvice; 10.6. organizarea și desfășurarea lucrărilor de protecție a pădurilor, pe bază de contract cu deținătorii fondului forestier; 10.7. acordarea asistenței metodologice entităților silvice privind măsurile de protecție a pădurilor și controlul calității îndeplinirii lor. 11. Responsabilitatea pentru protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor îi revine instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică. Capitolul III PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE PROTECȚIE A PĂDURILOR ȘI EVALUAREA ACESTEIA 12. Principalele acte prezentate de către entitățile silvice instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică și instituției publice pentru cercetări și amenajări silvice cu privire la activitățile de protecție a pădurilor sunt următoarele: 12.1. raportul privind monitoringul silvopatologic; 12.2. raportul privind starea sanitară a pădurilor (pentru anul de raportare); 12.3. formularul raportului statistic de stat și al observației statistice (Formularul 2- GS); 12.4. raportul privind rezultatele măsurilor de combatere aeriană a dăunătorilor forestieri în arboretele gestionate de către entitățile subordonate instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică. 13. Raportul privind monitoringul silvopatologic trebuie să includă următoarele date: 13.1. datele prealabile ale cercetărilor silvopatologice ale dăunătorilor defoliatori; 13.2. datele detaliate ale cercetărilor silvopatologice. 14. Raportul privind starea sanitară a pădurilor (pentru anul de raportare) trebuie să includă următoarele date: 14.1. suprafața și volumul arboretelor afectate, inclusiv ale arborilor cu uscări accentuate, precum și cauzele slăbirii acestora; suprafețele parcurse cu tăieri de igienă; acțiunile de curățare a suprafețelor după tăieri; depozitarea masei lemnoase în locurile de tăiere și în depozite; 14.2. caracteristicile focarelor de dăunători defoliatori și xilofagi ai pădurilor; 14.3. informațiile privind volumul și rezultatele măsurilor de combatere a dăunătorilor și a bolilor pădurilor. 15. Raportul privind rezultatele măsurilor de combatere aeriană a dăunătorilor forestieri în arboretele gestionate de către entitățile subordonate instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică trebuie să conțină următoarele informații: 15.1. caracteristica zonei în care s-au desfășurat măsurile de combatere aeriană; 15.2. organizarea lucrărilor și tehnologia combaterii aeriene; 15.3. rezultatele măsurilor de protecție; 15.4. volumul materialelor utilizate și costul acestora; 15.5. costul total al măsurilor efectuate; 15.6. stocurile produselor de protecție rămase. 16. Raportul privind monitoringul silvopatologic se prezintă instituției publice pentru cercetări și amenajări silvice în următoarele termene: 16.1. rezultatele prealabile ale cercetărilor silvopatologice a dăunătorilor defoliatori – până la 15 iunie; 16.2. rezultatele detaliate ale cercetărilor silvopatologice – până la 15 octombrie. 17. Raportul privind starea sanitară a pădurilor (pentru anul de raportare) și formularul raportului statistic de stat și al observației statistice (Formularul 2-GS) sunt prezentate instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică până la 15 ianuarie. 18. Raportul privind rezultatele măsurilor de combatere aeriană a dăunătorilor forestieri în arboretele gestionate de către entitățile subordonate instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică se prezintă instituției menționate și instituției publice pentru cercetări și amenajări silvice la finalizarea tuturor măsurilor de combatere, dar nu mai târziu de o lună de la finalizarea acestora. 19. Până la 20 februarie, instituția publică pentru cercetări și amenajări silvice prezintă instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică Raportul privind dezvoltarea și răspândirea dăunătorilor și bolilor în pădurile gestionate de către entitățile silvice în anul curent, inclusiv prognoza pentru anul următor. 20. Planificarea activităților de protecție a pădurilor se realizează pe baza monitoringului silvopatologic al pădurilor, a cercetărilor silvopatologice speciale, a proiectelor și lucrărilor de protecție a pădurii, a informațiilor silvopatologice și a cererilor din partea deținătorilor fondului forestier. 21. Planurile privind măsurile de protecție aeriană a pădurilor de către entitățile silvice sunt prezentate instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică și instituției publice pentru cercetări și amenajări silvice până la 15 noiembrie. 22. Proiectele privind fundamentarea tehnico-economică a măsurilor de combatere și de profilaxie împotriva bolilor și dăunătorilor se elaborează conform normelor și normativelor aprobate de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică. 23. Controlul asupra implementării măsurilor de protecție a pădurilor de către deținătorii fondului forestier este exercitat de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică și de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și protecția mediului înconjurător, precum și de către autoritățile administrației publice locale. Capitolul IV REGULILE SANITARE ÎN PĂDURI 24. Regulile sanitare în păduri reprezintă totalitatea normelor vizând măsurile igienico-sanitare și exigențele de respectare a condițiilor sanitare, care sunt stabilite în scopul protecției pădurilor în procesul de gospodărire, de folosire a resurselor forestiere și de îndeplinire a lucrărilor. 25. Prezentele reguli sunt obligatorii pentru toți deținătorii fondului forestier. Capitolul V MĂSURILE IGIENICO-SANITARE 26. Măsurile igienico-sanitare sunt un set de măsuri profilactice întreprinse de către deținătorii fondului forestier, în scopul păstrării rezistenței arboretelor și prevenirii dezvoltării proceselor patologice în păduri, al reducerii vătămărilor cauzate de dăunători, de maladii și de calamități naturale. 27. Tipurile, volumele, durata, locul și particularitățile desfășurării măsurilor igienico-sanitare sunt determinate de către specialiștii cu competențe în domeniu, precum și de către deținătorii fondului forestier, în baza evaluării stării fitosanitare a plantațiilor forestiere, cu coordonarea și controlul instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică. 28. Măsurile igienico-sanitare cuprind următoarele tipuri de lucrări: 28.1. tăieri de igienă; 28.2. tăieri de igienă rase; 28.3. lucrări de igienizare; 28.4. curățarea parchetelor de resturile de exploatare. 29. Măsurile igienico-sanitare se bazează pe planuri concrete, care nu depind de vârsta arboretului, de grupa și de categoria funcțională. 30. Planul desfășurării măsurilor igienico-sanitare în păduri este elaborat anual de către deținătorii fondului forestier, cu participarea obligatorie a specialiștilor cu competențe în domeniu, pe baza materialelor amenajistice și a cercetărilor silvopatologice, cu luarea în considerație a particularităților, a gradului și a perioadei de vătămare a arboretelor, a particularităților speciilor lemnoase, precum și a dăunătorilor și a agenților patogeni (anexa nr. 1). 31. Planul desfășurării măsurilor igienico-sanitare în păduri este aprobat de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică. 32. Pentru determinarea stării fitosanitare a arboretului, pe una din diagonalele subparcelei se amplasează un traseu silvopatologic, în care toți arborii sunt clasificați în raport cu starea fitosanitară (anexa nr. 2) și care va cuprinde nu mai puțin de 100 de exemplare din specia principală. În subparcelele cu suprafața de până la 5 ha se instalează numai un traseu; când suprafața subparcelei este cuprinsă între 5 și 10 ha, se amplasează două trasee; dacă suprafața subparcelei este mai mare de 10 ha, se amplasează trei trasee în diferite locuri ale subparcelei. În cazul în care, pe traseul silvopatologic pe care se efectuează examinarea fitosanitară, numărul arborilor din specia de bază nu întrunește condițiile menționate mai sus, se admite luarea în calcul doar a arborilor identificați. Rezultatele cercetărilor fitosanitare se înregistrează în fișa de teren pentru inventarierea arboretelor degradate din cadrul fondului forestier proprietate a domeniului public al statului. 33. Autorizarea tăierilor de igienă rase se efectuează conform prevederilor art. 26 din Legea regnului vegetal nr. 239/2007 și ale Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 27/2004. 34. Examinarea fitosanitară în arboretele gestionate de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, care necesită măsuri igienico-sanitare, se efectuează pe parcursul sezonului de vegetație, în perioada aprilie-octombrie. În spațiile verzi ale localităților și pe suprafețele acoperite cu vegetație forestieră, examinarea stării acestora se efectuează pe tot parcursul anului. 35. Punerea în valoare a masei lemnoase destinate exploatării prin tăieri de igienă se efectuează imediat după cercetarea silvopatologică, conform planului de desfășurare a măsurilor igienico-sanitare în păduri (anexa nr. 1), dar nu mai târziu de 1 octombrie, iar în cazul depistării focarelor la începutul sezonului de vegetație (lunile aprilie – iunie) - în cel mult o lună, cu excepția arboretelor vătămate în urma calamităților naturale sau a factorilor industriali. 36. Măsurile igienico-sanitare se efectuează cu prioritate în arboretele afectate de calamități naturale și de avarii tehnogene, precum și în focarele de dezvoltare în masă a dăunătorilor și maladiilor. 37. Selectarea arborilor pentru tăierile de igienă se efectuează de către specialiștii cu competențe în domeniu. 38. Îndeplinirea măsurilor igienico-sanitare prevede: 38.1. aplicarea celor mai eficiente metode și tehnologii; 38.2. prevenirea influenței negative asupra mediului înconjurător; 38.3. o perioadă restrânsă de desfășurare, cu luarea în considerare a stării arboretului, a particularităților dezvoltării dăunătorilor și a consecințelor calamităților naturale, precum și a avariilor tehnogene. Capitolul VI TĂIERILE DE IGIENĂ 39. Tăierile de igienă sunt efectuate de către deținătorii fondului forestier, prin extragerea arborilor uscați și în proces de uscare cu rezistența scăzută (anexa nr. 3), care sunt afectați de dăunătorii xilofagi, de boli sau sunt vătămați în urma calamităților naturale și a avariilor tehnogene. În cazul în care extragerea arborilor afectați nu duce la scăderea consistenței (a tuturor etajelor de arboret) sub 0,5 – în arboretele preexploatabile, exploatabile și în cele trecute de vârsta exploatabilității și mai jos de 0,4 – în arboretele de vârstă mijlocie, sunt planificate tăieri de igienă. 40. Dacă în rezultatul aplicării tăierilor de igienă consistența arboretului scade sub limitele menționate la pct. 39, în arboretele respective sunt programate tăieri de igienă rase. 41. Tăierile de igienă rase se stabilesc în baza materialelor cercetărilor silvopatologice și fitosanitare efectuate de către specialiști cu competențe în domeniu. 42. Arborii în proces de uscare și cei uscați, precum și cei morți (conform anexei nr. 2) sunt selectați pentru extragere până la infectarea în masă cu dăunători xilofagi sau cu maladii. 43. În arboretele afectate de înghețuri și de zăpadă sunt extrași arborii cu coroana vătămată în proporție de peste 2/3 din total. 44. Arborii afectați de dăunători xilofagi sunt recoltați până la 1 iulie, cu asigurarea obligatorie a eliberării și a transportării masei lemnoase recoltate din parchete în termenele menționate, iar cei afectați de dăunători xilofagi în perioada de vară, adică până în luna august, urmează să fie extrași în perioada de toamnă-iarnă. 45. În focarele de dăunători defoliatori, selectarea arborilor pentru extragere se efectuează după reînnoirea frunzișului (acelor). 46. În arboretele de rășinoase afectate de putregaiul roșu, de iasca de rădăcini (Fomitopsis annosa (Fr.) Karst.) și de ghebă (Armillaria mellea (Fr. ex Vahl)) sau vătămate în urma calamităților naturale, precum și în cele de foioase, sunt extrași arborii din categoriile IV, V și VI. În focarele cu afectare de putregaiul rădăcinilor, unde sunt prezenți dăunători xilofagi, extragerea arborilor afectați se efectuează în funcție de termenul de dezvoltare al acestora. 47. În arboretele de foioase afectate de micoză sunt supuși extragerii arborii din categoriile IV, V și VI, în arboretele de ulm – arborii din categoriile III – VI; selectarea acestora se efectuează în stare de înfrunzire, iar recoltarea lemnului se face în perioada toamnă-iarnă. 48. În arboretele de foioase afectate de cancer și necroză, extragerea arborilor afectați se efectuează în cazul în care tulpina este vătămată pe cel puțin 1/2 din perimetru. 49. În arboretele de foioase afectate de putregai și ciuperci, toți arborii afectați sunt supuși extragerii. Concomitent, arborii cu vitalitate normală, care au scorburi (până la 5 buc./ha), sunt lăsați cu scopul de a asigura fauna forestieră cu adăposturi naturale, cu numerotarea acestora în conformitate cu prevederile regulilor de punere în valoare a masei lemnoase destinate exploatării. 50. Arborii afectați de plante parazitare (precum vâscul) sunt supuși extragerii în cazul în care sunt afectați în proporție de peste 40% din coronament. 51. Arborii cu vătămări mecanice ale tulpinilor și rădăcinilor sunt extrași în cazul în care coaja lipsește pe cel puțin 1/3 din perimetrul tulpinii sau pe cel puțin 1/2 din partea supraterană a rădăcinilor. 52. În arboretele rezistente (anexa nr. 3), extragerea arborilor din categoriile menționate mai sus se efectuează în cadrul lucrărilor obișnuite de îngrijire și de conducere. În perioadele dintre lucrările de îngrijire și de conducere obișnuite, extragerea arborilor singulari afectați de dăunători și de boli și a arborilor uscați, precum și lucrările de igienizare se efectuează continuu, pe măsura apariției și a acumulării, ca măsuri suplimentare, vizând în primul rând spațiile verzi, pădurile-parc și pădurile rurale și urbane, precum și alte arborete deosebit de valoroase. Capitolul VII TĂIERILE DE IGIENĂ RASE 53. Tăierile de igienă rase se efectuează de către deținătorii fondului forestier, prin recoltarea integrală sau în porțiuni cu suprafața de minimum 0,1 ha afectate de dăunătorii xilofagi, de boli (putregaiul interior) sau de calamități naturale și de avarii tehnogene, până la pierderea de către arboret a rezistenței biologice. 54. Tăierile respective se efectuează în care în arboretele cercetate de către instituția publică pentru cercetări și amenajări silvice este constatat procesul de uscare anormală (gradul de uscare este de peste 50%), iar efectuarea altor măsuri igienico-sanitare ar conduce la reducerea consistenței sub normele stabilite. 55. Pentru arboretele care necesită tăieri de igienă rase, deținătorii fondului forestier solicită examinarea silvopatologică de la instituția publică pentru cercetări și amenajări silvice, în vederea emiterii unui act fitosanitar, în baza căruia, ulterior, se va elibera autorizația de exploatare. 56. Cercetarea arboretelor în rezervațiile științifice și în ariile naturale protejate se efectuează în baza cererii și a documentelor de inventariere a vegetației forestiere, precum și a avizului Comisiei speciale constituite din reprezentanți ai Agenției de Mediu, responsabilă de convocarea Comisiei, ai Inspectoratului pentru Protecția Mediului, ai Grădinii Botanice Naționale (Institut) ,,Alexandru Ciubotaru”, ai deținătorilor de terenuri și ai altor autorități responsabile, conform art. 26 alin. (8) din Legea regnului vegetal nr. 239/2007, care determină în teren oportunitatea tăierilor de igienă rasă, faptul dat fiind reflectat în actul de constatare. 57. În cazuri excepționale, Comisia specială poate lua decizia privind efectuarea tăierilor de igienă rasă prin derogare de la normele descrise în pct. 39, cu indicarea obligatorie a cauzei de luare a acestei decizii. 58. Actul de cercetare fitosanitară trebuie să includă, pentru fiecare subparcelă cercetată, suprafața subparcelei/lor, suprafața estimată a focarului de uscare anormală, inclusiv maladiile și dăunătorii xilofagi, distribuția arborilor pe categorii de stare fitosanitară. Categoria de stare fitosanitară se determină conform anexei nr. 2. Procentul de uscare se determină pentru suprafața estimată a focarului (după ponderea arborilor din categoriile IV, V și VI). În text se prezintă cauzele de degradare sau de uscare a arboretelor cercetate. 59. Termenul de valabilitate a actului de cercetare fitosanitară este de doi ani. Capitolul VIII LUCRĂRILE DE IGIENIZARE 60. Lucrările de igienizare se efectuează de către deținătorii fondului forestier, prin extragerea arborilor doborâți, inclusiv a celor afectați de calamitățile naturale (vânt, zăpadă, chiciură etc.), precum și a parților din coroana arborilor (crăci și ramuri). 61. Lucrările de igienizare se efectuează în arboretele în care, pe parcursul anului, nu sunt programate alte lucrări silvotehnice. 62. Lucrările de igienizare se efectuează periodic în fondul forestier și în vegetația forestieră din afara fondului forestier, cu respectarea prevederilor Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în păduri, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 pentru aprobarea actelor normative vizând gestionarea gospodăriei silvice. 63. Lucrările de igienizare în rezervațiile naturale se coordonează cu Comisia specială menționată la pct. 56. Capitolul IX CURĂȚAREA PARCHETELOR DE RESTURI DE EXPLOATARE 64. Metodele de curățare a parchetelor sunt recomandate de către deținătorii fondului forestier și sunt incluse în autorizațiile pentru exploatarea pădurilor sau în hărțile tehnologice. 65. La efectuarea tuturor tipurilor de tăieri silvice se aplică, de regulă, metode de curățare a parchetelor de resturi de exploatare fără ardere. 66. La curățarea parchetelor de resturi de exploatare, deținătorii fondului forestier sunt obligați: 66.1. să curețe parchetele exploatate de resturi în perioada fără zăpadă, în termen de 10 zile din data tăierii arborilor, iar cele exploatate iarna – până la începerea perioadei cu pericol de incendiu; 66.2. să aranjeze pe suprafața și pe perimetrul parchetelor resturile de exploatare, în grămezi sau în valuri cu lățimea maximă de până la 3 m (pentru putrezire), ori să le fărâmițeze și să le răspândească uniform pe suprafața parchetului. 67. În cazul în care arborii doborâți au fost lăsați în parchete, pe perioada cu pericol de incendiu este necesară înlăturarea/curățarea crengilor și așezarea compactă pe sol, iar producția recoltată, rămasă pe parchet în perioada cu pericol de incendiu, trebuie să fie stivuită sau aranjată în steri. 68. Depozitarea masei lemnoase recoltate trebuie să fie efectuată numai în locuri deschise, la o distanță de peste 20 m de liziera arboretelor de foioase și de peste 40 m de liziera arboretelor de rășinoase și a celor amestecate. În arboretele de foioase, locurile de depozitare și breșele antiincendiare din jurul lor trebuie să fie curățate de materialele ușor inflamabile și înconjurate cu o fâșie mineralizată cu lățimea de peste 1,4 m, iar în arboretele de rășinoase – cu două fâșii, cu distanța între ele de 5-10 m. Capitolul X PROTECŢIA MASEI LEMNOASE DE BOLI ŞI DĂUNĂTORI 69. Masa lemnoasă recoltată în rezultatul aplicării tăierilor de igienă și de igienă rasă urmează a fi transportată, după finalizarea lucrărilor de exploatare, în afara terenurilor acoperite cu păduri. 70. Deținătorii fondului forestier sunt obligați să ia măsuri de prevenire a contaminării masei lemnoase recoltate cu dăunători xilofagi, prin: 70.1. decojirea integrală a lemnului de rășinoase și, parțial, a celui de foioase și prin depozitarea acestuia în conformitate cu standardele și cu normele tehnice în vigoare; 70.2. tratarea sortimentelor de lemn rotund cu preparate chimice și biologice aprobate pentru utilizare în domeniul silvic. 71. Măsurile de protecție a lemnului contra dăunătorilor xilofagi sunt luate, în mod obișnuit, după finalizarea lucrărilor de exploatare, iar în perioada 1 aprilie – 1 octombrie, în decurs de cel mult 10 zile după finalizarea acestor lucrări. 72. Produsele lemnoase contaminate cu dăunători xilofagi sunt decojite sau prelucrate cu insecticide. 73. Transportarea produselor lemnoase contaminate cu dăunători xilofagi, în perioada activă a dăunătorilor, se permite numai după decojire sau după prelucrarea cu insecticide. Capitolul XI CONTROLUL RESPECTĂRII PREZENTULUI REGULAMENT ŞI RESPONSABILITĂȚILE PENTRU ÎNCĂLCAREA ACESTUIA 74. Deținătorii fondului forestier sunt obligați să respecte prezentul Regulament. 75. Deținătorii fondului forestier care au comis sau au admis încălcarea prezentului Regulament poartă răspundere în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul și tarifele de calcul al cuantumurilor despăgubirilor prejudiciului cauzat pentru încălcări ale legislației silvice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 446/2025, și ale cadrului normativ cu incidență în domeniu. 76. Controlul de stat privind respectarea prezentului Regulament este exercitat de către autoritatea administrativă împuternicită să efectueze controlul de stat în domeniul protecției mediului și al utilizării resurselor naturale. 77. Deținătorii fondului forestier sunt obligați să prezinte anual instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică raportul fitosanitar, care include descrierea stării sanitare a pădurilor, măsurile de îmbunătățire a stării sanitare a pădurilor, atât cele realizate, cât și cele planificate, precum și să asigure accesul liber la rapoartele fitosanitare. 78. Formularele actelor de cercetare fitosanitară și ale fișelor de teren se aprobă prin ordin al ministrului mediului. anexa nr.1 anexa nr.2 anexa nr.3 http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo459-462ro/an 1 540%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo459-462ro/an 2 540%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo459-462ro/an 3 540%20ro.docx Anexa nr. 1 la Regulamentul privind măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor PLANUL de desfășurare a măsurilor igienico-sanitare în păduri O co lu l si lv ic T ru p u l d e p ă d u re D eț in ă to ri i fo n d u lu i fo re st ie r U n it a te a a m en a ji st ic ă S u p ra fa ța (h a ) S u p ra fa ța f o ca ru lu i (h a ) Caracteristicile biometrie ale arboretelor Măsurile igienico-sanitare planificate Cauzele stabilite Volumul lemnos brut de extras (m 3 ) Notă Compoziția V â rs ta ( a n i) C o n si st en ța C la sa d e p ro d u cț ie C a te g o ri a f u n cț io n a lă Volumul brut (m 3 /ha) Volumul total (u.a., m 3 ) L a 1 h a Total In cl u si v r ea li za b il 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Anexa nr. 2 la Regulamentul privind măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor Categoriile și caracteristicile stării fitosanitare a arborilor solitari Categoria stării fitosanitare a arborilor Caracteristica stării fitosanitare a arborilor foioși Caracteristica stării fitosanitare a arborilor rășinoși I – Arbori sănătoși, fără semne de slăbire Coroana este deasă, frunzele au culoare intensă, creșterea anuală este normală pentru specia cercetată; vârsta, sezonul de vegetație și condițiile în care crește exemplarul respectiv sunt în normă. Tulpina și piciorul arborelui nu au semne de vătămare Coroana este deasă, acele au culoare intensă; creșterea anuală este normală pentru specia cercetată; vârsta respectivă, sezonul de vegetație și condițiile în care crește exemplarul respectiv sunt în normă. Tulpina și piciorul arborelui nu au semne de vătămare II – Arbori slăbiți Coroana este rară, frunzele au intensitate de colorație normală; creșterea anuală este diminuată până la 1/2 față de cea normală, uscarea unor crăci (5-10%); vătămări locale ale tulpinii și piciorului arborelui, prezența unitară a lăstarilor lacomi; înclinarea tulpinii până la 10° de la axa verticală Coroana este rară, acele sunt de culoare deschisă sau îngălbenite pe cel mult 1/3 din coroană; creșterea anuală este diminuată până la 1/2 de la cea normală; se observă uscarea unor craci (5-10%) și vătămarea părții inferioare a piciorului arborelui și/sau a tulpinii III – Arbori foarte slăbiți Coroana este rărită, frunzele sunt mărunte, de culoare deschisă, care se îngălbenesc și cad devreme. Creșterea anuală este slabă sau lipsește complet; coroana este uscată în proporție de 15-40%, tulpina și piciorul arborelui sunt vătămate pe o lungime de până la 1/2 din perimetru; pe crăcile primare sunt urme de sevă și afectări de către dăunătorii xilofagi. Prezența masivă a lăstarilor lacomi, care sunt indicii de apariție a ciupercilor. Tulpina prezintă înclinări de 20-30° de la axa verticală, coronamentul lipsește sau este tăiat în proporție de 15-50% și se observă prezenta unitară a vâscului Coroana este puternic rărită, acele sunt de culoare verde pal, mat sau gri în proporție de peste 1/3. Creșterea anuală este foarte slabă; uscarea coroanei până la 15-40%; se observă vătămarea piciorului și tulpinii arborelui pe o lungime de până la 1/2 din perimetru. Se constată afectarea unitară cu dăunători xilofagi și cu corpuri de ciuperci sau alte indicii manifestate prin prezența ciupercilor ce afectează tulpina și piciorul arborelui IV – Arbori în proces de uscare Sunt uscați în proporție de peste 50%, uscări de vârfuri; tulpina și piciorul arborelui sunt vătămate pe o lungime de peste 2/3 din perimetru; prezența afecțiunilor cauzate de dăunătorii xilofagi, tulpina înclinată cu peste 30°; lipsă de coronament sau tăierea acestuia de peste 50%; prezintă corpuri de ciuperci, iar peste 50% din coroană afectată de vâsc Coroana este puternic rărită, acele sunt de culoare galbenă-gri sau verde- gălbuie, fără luciu, se observă ace lipsă. Crăcile sunt uscate peste 40%, vătămarea piciorului arborelui și a talpinei se vede pe o lungime de peste 2/3 din perimetru și se atestă prezența afectărilor cu dăunători xilofagi V – Arbori uscați Frunzele sunt uscate sau vestejite în anul curent sau lipsă, căderea parțială a cojii și atacarea completă de către dăunătorii xilofagi Acele sunt de culoare gri, galbenă sau brun-roșcată, acele se scutură ușor la atingere și sunt atacați complet de dăunători xilofagi VI – Arbori morți Arbori uscați în anii precedenți; coroana lipsește parțial sau integral, tulpina este afectată de galerii ale dăunătorilor xilofagi, iar coaja lipsește parțial sau complet Arborii s-au uscat în anii precedenți, coroana lipsește parțial sau integral, tulpina este afectată de galerii ale dăunătorilor xilofagi, iar coaja lipsește parțial sau complet Notă: La determinarea stării fitosanitare a arborilor, afecțiunile se iau în considerare individual sau în combinație, după caz Anexa nr. 3 la Regulamentul privind măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor Indicii și categoriile de stare (rezistență) a arboretelor Indicii Categoria I – rezistente biologic Categoria II – rezistență scăzută Categoria III – lipsă de rezistență Eliminarea naturală Eliminarea în limitele naturale are loc ca urmare a degradării arborilor de diametre mici Eliminarea arboretului depășește de două ori sau mai mult limita naturală, în special din cauza degradării arborilor din etajul de bază Eliminarea este masivă și nespecifică proceselor naturale Caracterul uscării arboretului Arborii uscați apar izolat și mai rar în grupe Uscarea apare în grupe și în pâlcuri, iar uneori mixt Uscarea este frecventă în pâlcuri, mixt sau la scară integrală Integritatea arboretului după extragerea arborilor degradați Integritatea este păstrată, cu reducerea nesemnificativă a consistenței Integritatea este păstrată, dar consistența nu trebuie să scadă sub normele stabilite Consistența este redusă sub limitele normelor prevăzute Afectarea arborilor de boli și dăunători Arborii afectați lipsesc sau sunt foarte puțini și izolați Afectarea este semnificativă Afectarea este predominantă Categoriile de arbori după starea de sănătate care predomină în arborete Predomină arborii sănătoși Arborii sănătoși sunt semnificativi, dar numărul celor slăbiți sau uscați este în creștere Predomină arbori slăbiți, uscați sau în proces de uscare; arborii sănătoși constituie un procent mic