Order No. 449/2008 of the Minister of Agriculture and Rural Development concerning the technical characteristics, the conditions for using gear admissible for commercial fishing and the commercial fishing methods in marine and continental waters

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE O R D I N privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale Având în vedere Referatul de aprobare al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură nr. 4.026 din 24 iunie 2008, în temeiul art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, și al art. 7 alin. (7) Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite următorul ordin: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 615/21.VIII.2008 16 Art. 1. — Prezentul ordin stabilește caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. —Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit comercial în afara celor stabilite prin prezentul ordin este interzisă. Art. 3. —În sensul prezentului ordin, termenii și simbolurile de mai jos au următoarea semnificație: a) a = latura ochiului; b) tex = finețea firului; c) Lp = lungimea posădită; d) Hp = înălțimea posădită. Art. 4. —Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Dacian Cioloș București, 8 iulie 2008. Nr. 449. ANEXĂ Caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale I. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale, cu excepția amenajărilor piscicole: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte de pescuit de tip capcană: 1. vintir; 2. talian. C. Unelte de pescuit filtrante: 1. năvod; 2. tifan; 3. voloc. D. Unelte de pescuit cu cârlige: — pripon. E. Unelte de pescuit și instalații artizanale: 1. prostovol; 2. halău; 3. chipcel; 4. trandadaie; 5. lăptaș. II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele maritime: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte de pescuit de tip capcană: — talian marin. C. Unelte de pescuit filtrante: 1. plasă pungă; 2. traul pelagic; 3. năvod. D. Unelte de pescuit cu cârlige: 1. pripon; 2. paragată. E. Unelte de pescuit și instalații artizanale: 1. voltă; 2. țaparină. III. Pescuit fără unelte: recoltarea manuală a rapanei, midiei și stridiei IV. Definiții și caracteristici ale uneltelor de pescuit la pescuitul comercial în apele continentale și maritime: 1. plasă — rețea de fire textile care are următoarele elemente caracteristice și dimensionale de gabarit: diametrul firului (se măsoară în ,,mm”), mărimea laturii ochiurilor de plasă (se măsoară în ,,mm”), finețea firului (se măsoară în ,,tex”), lungimea și lățimea; 2. setcă fixă — unealtă de pescuit de tip rețea, simplă sau compusă (fără sirec, cu sirec), care se instalează în șiruri de zeci până la sute de metri, numite ,,lave”, care sunt ancorate prin diverse metode și rămân în același loc în care au fost amplasate pe toată durata procesului de pescuit; 3. setcă în derivă — unealtă de pescuit de tip rețea, simplă sau compusă, a cărei derivă se produce datorită efectului curenților apei și al vântului asupra ambarcațiunii de care este legată unealta de pescuit; 4. setcă simplă — unealtă de pescuit de tip rețea, formată dintr-un singur perete de plasă, cu diferite mărimi ale laturilor ochiurilor de plasă, care reține peștele prin agățare și încurcare și este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare și greutăți; 5. setcă compusă (cu sirec, avă) — unealtă de pescuit de tip rețea, formată dintr-o setcă simplă și din 1—2 pereți de plasă, cu mărimea laturilor ochiurilor de plasă mult mai mare decât la setca simplă, numite sirecuri, care reține peștele prin agățare și încurcare și este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare, greutăți; a) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele continentale: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 615/21.VIII.2008 17 b) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele maritime: Nr. crt. Tipul uneltei Latura ochiurilor de plasă: a/2a (mm) Tex Lp (m) Hp (m) Sirec a (mm) Tex L/# .......... H/# .......... 1. Setci simple pentru oblete 12—30/24—60 50 35—37,5 1,34—1,57 .......... .......... .......... .......... 2. Setci simple pentru scrumbie 32—40/64—80 50 35—37,5 2,46—3,36 .......... .......... .......... .......... 32—40/64—80 76 35—37,5 2,70—3,00 32—40/64—80 100 35—37,5 2,70—3,00 .......... .......... .......... .......... 3. Setci simple(fără sirec) 40—55/80—110 76 35—37,5 2,80—3,85 .......... .......... .......... .......... 40—60/80—120 100 35—37,5 2,80—3,10 .......... .......... .......... .......... 45—60/90—120 160 35—37,5 2,80—3,10 .......... .......... .......... .......... 50—75/100—150 220 35—37,5 2,80—3,85 .......... .......... .......... .......... 50—75/100—150 240 35—37,5 2,80—3,00 .......... .......... .......... .......... 4. Setci compuse pentru oblete 12—30/24—60 50 35—37,5 1,34—1,57 280 240 270 5,5 5. Setci compuse pentru scrumbie 32—40/64—80 50 35—37,5 2,46—3,36 280 340 300 4,532—40/64—80 76 35—37,5 2,70—3,00 32—40/64—80 100 35—37,5 2,70—3,00 6. Setci compuse (cu sirec) 40—55/80—110 76 35—37,5 2,80—3,85 280 340 300 4,540—60/80—120 100 35—37,5 2,80—3,10 45—60/90—120 160 35—37,5 2,80—3,10 Nr. crt. Tipul uneltei Latura ochiului a/2a (mm) Finețea firului (tex) Lp (m) Hp (m) 1. Setci pentru calcan 200/400 ≤160 35—37,5 2 2. Setci pentru rechin 100—200/200—400 ≤340 35—37,5 2 3. Setci pentru scrumbie și chefal 32—40/64—80 50 35—37,5 2,46—3,36 32—40/64—80 76 35—37,5 2,70—3,00 32—40/64—80 100 35—37,5 2,70—3,00 4. Setci pentru guvid 10—12/20—24 76 35 1 6. unelte de pescuit de tip capcană — unelte de pescuit staționare, confecționate din plasă, prevăzute cu elemente de armare și fixare, fixate de substrat, care barează drumul de deplasare al peștilor, dirijându-i într-un spațiu delimitat. Elementele caracteristice sunt: aripa, care dirijează peștele, oborul, care reține peștele dirijat într-un spațiu limitat, și camera de prindere, care reține peștele. 7. vintir — unealtă de pescuit de tip capcană închisă, formată din unul sau mai multe spații complet delimitate și 1, 2, 3 aripi de dirijare a peștelui; Caracteristicile tehnice ale vintirului de Razim: Părți componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m) Aripă 35 — 40 340 4 — 8 H apă Camera I 32 — 40 340 Camera II 32 — 40 340 Sac de colectare 32 — 40 420 Părți componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m) Aripă 40 340 8 – 10 H apă Camera I 40 420 Camera II 40 420 Sac de colectare 40 666 8. talian de baltă — unealtă de pescuit de tip capcană mixtă, care se folosește la pescuitul în apele stătătoare adânci, de cel puțin 2—3 m, formată din aripă, obor și camere de prindere; Caracteristici tehnice: Părți componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m) Aripă 32 — 50 320 — 420 28 H apă Obor 35 320 — 420 17 Caracteristici tehnice: Părți componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m) Aripa 40 — 50 340 — 666 26 H apă Obor 40 – 50 340 – 666 20 9. talian marin — unealtă de pescuit de tip capcană, de dimensiuni mari, care se instalează pe adâncimi de 5—12 m, formată dintr-o aripă, un obor și două camere de prindere (antecamera și cămara de prindere) dispuse simetric. Oborul și camera de prindere sunt instalate paralel cu țărmul. Aripa are rol de dirijare a peștelui, este confecționată din plasă cu o lungime de 300—500 m și este amplasată perpendicular pe direcția țărmului. Talianul marin se poate instala pe piloni sau flotori, în funcție de adâncimea apei; Caracteristici tehnice: 10. năvod — unealtă de pescuit filtrantă înconjurătoare care se prezintă ca o plasă lungă, simetrică/asimetrică, prevăzută la mijloc cu sacul pentru reținerea peștelui (matiță); 11. tifan — unealtă de pescuit filtrantă, fără matiță, având aspect de perete, cu lungimea între 50 — 100 m și este realizată din plasă cu aceeași mărime a laturii ochiurilor; 12. voloc (bredină) — unealtă de pescuit filtrantă, fără matiță, mai scurtă decât tifanul (Lp = 40—60 m), cu înălțimea de 3—4 m și construită din plasă cu aceeași mărime a laturii ochiurilor, fiind folosită, în general, pentru pescuitul la mal; 13. pripon — unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete; 14. prostovol (șașma, năpastă, sacimă, plașcă) — unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă Părți componente a (mm) Tex Aripă 18—22 240 Obor 12 240 Antecameră 10 240 Cameră de prindere 7 240 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 615/21.VIII.2008 Caracteristici tehnice: 19 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 615/21.VIII.2008 tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) — unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și fixată de o prăjină lungă; 16. chipcel (cârlionț, tirboc, cârstaș) — unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) — unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăți de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mișca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanța maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40 mm, prevăzută cu două sirecuri cu ochiuri de 170 mm. Marginea plaselor este semicirculară și însforată pe o frânghie dublă de 4 m, pe care se înșiră greutăți; 18. lăptaș — unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă; 19. plasă pungă — unealtă de pescuit de forma unui perete vertical din plasă cu care se înconjoară o anumită suprafață a apei, delimitând-o până la un anumit orizont, prevăzută cu elemente de armare (flotori, greutăți) care, după lansarea pe circumferința unui cerc, capătă forma unui cilindru. Pentru a reține aglomerarea de pește înconjurată, partea inferioară a uneltei se strânge prin punguire, închizând volumul de apă înconjurat. Este cea mai lungă unealtă de pescuit din plasă, având 200—1.000 m sau mai mult. Dimensiunile ochiului de plasă în zona de reținere a peștelui (priton) variază în funcție de specia de pește care reprezintă obiectul pescuitului; 20. traul pelagic — unealtă de pescuit de formă tronconică, echipată cu un sistem de armare propriu, tractat în masa apei cu ajutorul unei nave, prin intermediul elementelor de legătură (vaiere, intermediare, frâie). Pentru a reține selectiv peștii, dimensiunea ochiului de plasă de la cămașa sacului trebuie să fie de: a) a = 7—8 mm (2a = 14—16 mm) pentru șprot; b) a =10—12 mm (2a = 20—24 mm) pentru hamsie/stavrid; 21. paragat — unealtă de pescuit cu cârlige, armată cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principală (ana) de care sunt prinse cârligele prin intermediul unor șnururi (petile) de lungimi și intervale de prindere variabile. Paragatele pot fi de fund sau pelagice (în masa apei). Numărul maxim de cârlige per paragat nu trebuie să depășească 100 de bucăți; 22. paragat pentru rechin — unealtă de pescuit din frânghii și șnururi cu diametrul de 5,0 mm — anaua, respectiv 2,5 mm — petila. Cârligele vor fi numărul 3, confecționate din oțel inoxidabil. Lungimea petilelor va fi de 0,6 m, iar distanța dintre petile de 3 m; 23. paragat pentru guvid — unealtă de pescuit din frânghii și șnururi cu diametrul de 2,5 mm — anaua, respectiv 0,5 mm — petila. Cârligele vor fi numărul 1, confecționate din oțel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoi atunci când se agață de pietre). Lungimea petilelor va fi de 0,25 m, iar distanța dintre petile de 0,5 m; 24. voltă — unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv volta este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,4—0,6 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutate de 60—100 g, deasupra căruia se leagă două cârlige, numărul 1 sau 2, prin intermediul unui fir cu lungimea de 8—10 cm și diametrul de 0,3—0,4 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât acesta să se afle la același orizont cu plumbul, iar cel de-al doilea, la 1 cm deasupra nodului de legătură al primului cârlig pe linia principală; 25. țaparină — unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli artificiale. Din punct de vedere constructiv țaparina este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,3—0,5 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80— 100 g, deasupra căruia se leagă 10 cârlige numărul 2—4, prin intermediul unui fir cu lungimea de 4—5 cm și diametrul de 0,25—0,35 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât curbura acestuia să fie la o distanță de 10 cm deasupra plumbului, iar următoarele, la o distanță de 12—14 cm deasupra nodului anterior. V. Condiții de folosire a uneltelor de pescuit A. Condiții generale de folosire a uneltelor de pescuit: a) obligativitatea montării de mărci furnizate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pe uneltele de pescuit, înscrise în permisul de pescuit comercial; b) uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului comercial sunt cele înscrise în licența de pescuit (tip, nr. , cod, zonă). B. Condiții specifice: a) în Marea Neagră talienele se montează la o distanță de cel puțin 2 Mm (mile marine) între ele; b) în Marea Neagră setcile se amplasează la o distanță de cel puțin 1 Mm față de uneltele de pescuit tip talian; c) la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de pescuit, precum și semnalizarea poziției uneltelor de pescuit cu balize (flotor); d) pentru a se evita intersectarea accidentală a navelor și ambarcațiunilor cu instalațiile de tip talian, se impune necesitatea semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la capătul de larg al talianului, la o distanță de 30 m de acesta; e) pe timpul pescuitului poziția lavelor de paragate și setci va fi semnalizată prin elemente flotante vizibile de la distanță. C. Interdicții În activitatea de pescuit în scop comercial se interzic: a) folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm și a =100 mm, respectiv 2a = 80 mm și 2a = 200 mm, folosirea șirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a setcilor fixe pentru scrumbie; b) folosirea setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră; c) folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20 m; d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la țărm până la izobata de 20 m; e) folosirea năvoadelor în rețeaua de canale, gârle și sahale; f) folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatcă și lăptaș, în zona Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu excepția apelor care constituie frontieră de stat; MINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul internațional al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.218(82) a Comitetului Securității Maritime din 8 decembrie 2006 În temeiul prevederilor art. 12 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 pct. 18 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. — Se publică amendamentele la Codul internațional al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.218(82) a Comitetului Securității Maritime din 8 decembrie 2006, amendamente intrate în vigoare pentru România la data de 1 iulie 2008, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. g) folosirea năvoadelor în Delta și în Lunca inundabilă a Dunării, precum și în Complexul Razelm-Sinoie și în celelalte lacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiție a pescuitului; h) folosirea uneltelor de pescuit tractate de tip traul și năvod, pe Dunăre și pe brațele sale; i) folosirea uneltelor de plasă în râurile și lacurile naturale din zona de munte; j) folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanță de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte și de alta a brațelor Sulina și Sfântu Gheorghe; în fața brațului Chilia al Dunării lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale ale României; k) folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiție a pescuitului; l) folosirea oricăror unelte de pescuit în fața gurii Dunării — Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în aval de Ciotic, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiție a pescuitului; m) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 m în aval de baraj. VI. Modul de măsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se face în conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al Consiliului în ceea ce privește determinarea dimensiunilor ochiurilor de plasă și evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 615/21.VIII.2008 20 p. Ministrul transporturilor, Septimiu Buzașu, secretar de stat București, 11 august 2008. Nr. 992. ANEXĂ R E Z O L U Ț I A M S C . 2 1 8 ( 8 2 ) (adoptată la 8 decembrie 2006) Adoptarea amendamentelor la Codul internațional al mijloacelor de salvare (Codul LSA) Comitetul Securității Maritime, amintind art. 28(b) din Convenția privind crearea Organizației Maritime Internaționale, referitor la funcțiile Comitetului, notând Rezoluția MSC.48(66) prin care s-a adoptat Codul internațional al mijloacelor de salvare (denumit în continuare Codul LSA), care a devenit obligatoriu conform cap. III din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (denumită în continuare Convenția), notând, de asemenea, art. VIII (b) și regula III/3.10 din Convenție cu privire la procedura de amendare aplicabilă Codului LSA, luând în considerare, la cea de-a 82-a sesiune a sa, amendamentele la Codul LSA, propuse și difuzate în conformitate cu art. VIII (b)(i) din Convenție: 1. adoptă, în conformitate cu art. VIII (b)(iv) din Convenție, amendamentele la Codul LSA, al căror text este redat în anexa la prezenta rezoluție; 2. stabilește, în conformitate cu art. VIII (b)(vi)(2)(bb) din Convenție, că amendamentele din anexă se vor considera ca fiind acceptate la 1 ianuarie 2008, în afara cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la