National Strategy for Tourism Development for 2023-2035

#1: Trebuie avute în vedere cele mai actuale tendințe ale cererii şi ofertei: este necesară promovarea cu precădere a unor oferte de produse şi servicii de natură să prelungească durata șederii și venitul per turist Industria turismului se află într-un proces de creștere și este influențată de numeroase tendințe care modelează societățile în general. Procesul de implementare a strategiei trebuie să țină seama de aceste tendințe și să identifice impactul probabil pe care l-ar putea avea acestea asupra serviciilor şi produselor turistice disponibile la destinație. În acest sens, putem menționa factori precum apariția unor noi generații, a unor noi modele de consum, a unor noi modele de afaceri în domeniu etc. Adaptarea la tendințe reprezintă o zonă critică pentru România, deoarece ea va determina aspecte precum îmbunătățirea colectării și analizei de date, o mai bună direcţionare a investițiilor în infrastructură, definirea piețelor-țintă și alinierea strategiilor de marketing la acestea. Concentrarea pe creșterea duratei șederii și a cheltuielilor turiștilor este direct legată de creșterea veniturilor naţionale din turism, dar permite și luarea unor decizii esențiale cu privire la prioritizarea investițiilor, precum și acordarea unei atenții crescute aprofundării și diversificării experienței turistice a vizitatorilor. Prin stabilirea unui indicator-cheie de performanță, cum ar fi „creșterea duratei medii a sejurului pentru turiștii străini, de la 2 la 3 zile”, devine necesară alinierea și coordonarea între regiunile țării, între sectorul public și cel privat, între eforturile de marketing și dezvoltarea de produse, precum și între diferitele ministere și agenții din cadrul guvernului.

#2: Supra-turismul, un factor care trebuie avut în vedere în procesul de planificare Deși supra-turismul pare a fi o problemă valabilă pentru destinațiile care se află într-o etapă avansată din ciclul lor de dezvoltare sau sunt mature, lucrurile nu stau chiar așa. Dezvoltarea inteligentă a destinației implică proiectarea și implementarea unui proces de natură să stimuleze dezvoltarea pe baza planificării inteligente și a unei analize atente, pe baza următoarelor principii:  Introducerea unei abordări bazate pe impact, mai degrabă decât pe volum;  Adoptarea unei abordări orientate pe segmentare și țintire;  Luarea în considerare a capacității de ocupare, a gestionării fluxului de vizitatori și a limitelor de schimbare acceptabile. 25

#3: Sustenabilitatea ca temă generală Ghidurile de dezvoltare durabilă a turismului și practicile de management se aplică tuturor formelor de turism, pentru toate tipurile de destinații, inclusiv turismului de masă și diferitelor segmente de turism de nișă. Principiile de sustenabilitate se referă la aspecte de mediu, economice și socio-culturale ale dezvoltării turismului și este necesară asigurarea unui echilibru adecvat între aceste trei dimensiuni pentru a garanta sustenabilitatea sa pe termen lung. Organizația Mondială a Turismului (OMT) sugerează trei principii esențiale pentru turismul sustenabil: A. Valorificarea optimă a resurselor de mediu care constituie un element-cheie în dezvoltarea turismului, menținerea proceselor ecologice esențiale și sprijinirea conservării patrimoniului natural și a biodiversității; B. Respectarea autenticității socio-culturale a comunităților-gazdă, conservarea patrimoniului lor cultural construit și imaterial și a valorilor tradiționale, contribuţia la înțelegerea și toleranța inter-culturală; C. Asigurarea unor activități economice viabile pe termen lung, furnizarea de beneficii socio- economice pentru toți actorii implicați, beneficii care să fie distribuite echitabil, inclusiv în ce privește oportunitățile de angajare și de obținere a unui venit precum și stabilitatea serviciilor sociale pentru comunitățile gazdă, toate contribuind la scăderea sărăciei. De asemenea, turismul sustenabil trebuie să mențină un nivel ridicat de satisfacție al turistului și să-i asigure acestuia o experiență semnificativă, sporindu-i gradul de conştientizare a problematicii sustenabilităţii și promovând practici de turism durabil în rândul turiștilor. Criza epidemiologică generată de Covid-19 poate fi transformată într-o oportunitate pentru dezvoltarea sustenabilității, putând deschide porțile pentru noi segmente de piață. Distanțarea socială, spre exemplu, va determina o creștere a turismului în mediul rural, turismului de drumeție și ecoturismului, dar și un potențial impact asupra patrimoniului religios, patrimoniului vernacular, patrimoniului natural, turismului balnear și medical.

#4: Cultivarea legăturilor cu agricultura, acvacultura, industria alimentară și alte ramuri de activitate Pentru a asigura și alte beneficii economice, procesul de implementare a strategiei naționale trebuie să faciliteze și să amplifice legăturile cu sectoare specifice precum agricultura, acvacultura, industria alimentară. Acest deziderat poate fi realizat în felul următor:  Optimizarea aprovizionării din surse locale cu produse agricole, de acvacultură și alte alimente procesate;  Crearea unor experiențe turistice autentice care sa utilizeze tradițiile locale din agricultură, pescuit și zona culinară;  Dezvoltarea unor produse tip „suvenir” din domeniul agriculturii sau alimentelor;  Dezvoltarea punctelor gastronomice locale. Planificarea eficientă a dezvoltării turismului necesită o abordare la nivelul întregului guvern, în care sectoare precum învățământul, infrastructura, dezvoltarea urbană și rurală, reţeaua rutieră etc. trebuie 26 să fie aliniate și coordonate pentru a adăuga valoare potențială sectorului turistic. De asemenea, este important să se amplifice impactul economic al turismului, prin legătura cu alte sectoare productive ale economiei, cum ar fi agricultura, acvacultura, producția de alimente, adică acele sectoare care ar putea aproviziona furnizorii de servicii turistice; și, în plus, este importantă diversificarea ofertei turistice. Piețe şi târguri ale fermierilor, vizite la ferme, programe de tip „de la fermă pe masă” și demonstrații ale unor tradiții culinare sunt aspecte care își au rădăcinile în economia locală și se bazează pe antreprenoriatul local, fiind asociate cu îmbunătățirea și diversificarea aptitudinilor operatorilor și fermierilor locali. România este beneficiara unor tradiții culinare deosebit de interesante, pe care le poate utiliza pentru a-şi consolida marca națională, dar și ca punct de pornire pentru promovarea și marketingul prin presa gastronomică și de călătorii. Industriile creative pot aduce aport economic consistent dacă sunt dezvoltate într-o manieră integrată, prin valorizare și promovare. Segmentele de consum ale industriilor creative reprezintă noi piețe de desfacere, pot aproviziona furnizorii de servicii turistice și pot dezvolta politici și strategii specifice în funcție de tipurile de consumatori. În acest sens, este importantă cultivarea legăturilor între turism și industriile creative, în special cu cele conexe meșteșugurilor, ce pot contribui la consolidarea mărcii naționale, la atragerea de resurse umane specializate, la revitalizarea unor zone etc. Prin urmare, considerăm că un punct important în facilitarea și amplificarea legăturilor turismului cu sectoare specifice este reprezentat și de promovarea meșteșugurilor într-o manieră contemporană, care să contribuie la dezvoltarea piețelor pentru industriile culturale creative. Pentru diversificarea ofertei turistice, este indicat să fie alăturate activităților din agricultură, acvacultură și industria alimentară, cele meșteșugărești. Susținerea experiențelor de vizitare de către turiști a atelierelor meșteșugarilor și a tezaurelor umane vii are potențial de a crește cheltuielile turiștilor și durata de ședere a acestora, va îmbunătăți experiența vizitatorilor și va consolida centre meșteșugărești și rețele specifice, contribuind la dezvoltarea turistică regională. Încurajarea participării turiștilor la workshop-uri pentru a face obiecte cu tehnici tradiționale în cadrul unor hub-uri culturale va contribui la crearea de noi branduri românești, susținând în același timp creșterea industriilor creative ca jucător în piața economică a produselor de tipul „made in Romania” și îmbogățirea ofertei de oportunităţi de învăţare şi experienţe din cultura locală pentru turiști.

#5: Constituirea cadrului pentru antreprenoriat și inovaţie în domeniul turismului România beneficiază de un ecosistem antreprenorial care poate reprezenta o sursă de soluții inovatoare pentru industria turistică. Pe baza acestuia, se poate edifica o dezvoltare orientată pe inovare, încurajându-se:  Elaborarea unor soluții inovatoare și inteligente la unele probleme recunoscute din domeniul turismului românesc;  Atragerea tinerilor în industria turismului;  Accelerarea procesului de creare de noi locuri de muncă;  Obținerea unui avantaj competitiv pe baza unor soluții inovatoare și inteligente în domeniu. 27 România încă se află în urma celorlalte ţări din regiune din punctul de vedere al dezvoltării turismului și va fi important ca acest proces să se accelereze, prin soluții inovatoare și prin modele noi în a oferi și a consuma experiențe de călătorie. În conformitate cu tendințele globale, mai ales cele care se manifestă în Europa, stimularea antreprenoriatului și înfiinţarea unor noi societăţi comerciale reprezintă o caracteristică a jucătorilor principali din industria globală a turismului. Jucători mari - precum TripAdvisor, Airbnb, Booking.com și Skift - investesc în acceleratoare și caracteristici menite să susţină inovațiile în acest domeniu. România a dezvoltat o industrie IT competitivă, care a motivat companii multinaționale de top din domeniul tehnologiei să deschidă birouri locale și să creeze condiții favorabile pentru succesul numeroaselor IMM-uri locale. Pe lângă beneficiile existente din punctul de vedere al cererii, oferta turistică în România poate și ea să genereze beneficii în urma unor parteneriate eficiente construite la nivel destinațiilor, prin structurile OMD aflate în curs de înfiinţare, precum și prin reţelele sociale și platformele media digitale. În același timp, un număr important de soluții inovatoare, atât în privința dezvoltării politicilor din domeniu, cât și a dezvoltării și gestionării destinațiilor turistice și a infrastructurii de acces, pot fi determinate prin dezvoltarea activităților de cercetare dedicate domeniului, susținute prin programe lansate de ministerul de resort și derulate de instituții specializate. Pentru turism și sectorul IT, patrimoniul cultural și patrimoniul natural reprezintă o sursă importantă de inspirație, creativitate și inovare, cu potențial bogat pentru crearea de servicii inovative pentru soluții la probleme (digitalizarea informației, exploatarea celor mai recente tehnologii de realitate virtuală, conectarea unor platforme tematice etc.). În acest sens, sectorul patrimonial poate aduce o contribuție consistentă pentru obținerea unui avantaj competitiv. Un punct important de luat în considerare sunt platformele dedicate diferitelor tipuri de patrimoniu imobil, imaterial sau natural, unde există deja informație actualizată, acestea fiind rezultatul atragerii unor fonduri europene. Platformele pot fi conectate pentru promovarea regională și constituie informația din tehnologia modernă pentru a crea experiențe de călătorie autentice, de cele mai multe ori în zone slab dezvoltate. Nu în ultimul rând, soluțiile inovatoare în domeniu (de exemplu tehnici de storytelling în prezentarea patrimoniului, prezentarea unor modele 3D ale unor obiecte muzeale, școli de vară etc.) pot susține cu succes atragerea de turiști, creșterea nivelurilor educaționale și antreprenoriale, personalizarea experiențelor de călătorie etc.

#6: Capacitatea de rezistență la schimbările climatice, un factor esențial care trebuie avut în vedere pentru investițiile propuse Atunci când sunt elaborate diverse programe și activități, trebuie avute în vedere şi implicațiile schimbărilor climatice asupra sectorului turistic, soluțiile adoptate trebuind să ţină seama de aceste implicații și să asigure un nivel de rezilienţă sporit. De asemenea, punerea în aplicare a soluţiilor identificate ar trebui să vină şi în sprijinul îndeplinirii scopurilor ambițioase de dezvoltare a turismului în moduri care reduc la minimum amprenta de carbon, prin detaşarea de modele tradiționale și prin încurajarea unor moduri noi de a crea și de a furniza experiențe care să sprijine eliminarea presiunilor asupra mediului. 28

#7: Asigurarea unei abordări graduale în ceea ce privește investițiile, pe baza unor evaluări realiste ale gradului de pregătire a pieței La implementarea strategiei, este important să se aibă în vedere gradul de pregătire a diferitelor regiuni pentru primirea turiștilor din segmentele dorite; este necesară clasificarea regiunilor din punctul de vedere al gradului lor de pregătire pentru satisfacerea cererii de pe piață și al nevoilor de investiții corespunzătoare, astfel: zone care necesită o dezvoltare imediată, zone care necesită dezvoltare pe termen mediu și zone care necesită dezvoltare pe termen lung. Acest tip de abordare va asigura maximizarea rezultatelor din punctul de vedere al generării de venituri într-o perioadă de timp relativ scurtă, pe măsură ce sunt implementate investițiile pe termen mediu și lung. Pentru reușita acestei strategii este esențial ca măsurile propuse să se transpună în activități realiste și să fie susținute de o analiză și o monitorizare continue. Etapizarea eforturilor de investiții și dezvoltare trebuie să se bazeze pe analizarea ofertelor existente, pe experiențe turistice gata sau aproape gata să fie introduse pe piață, precum și pe active care au potențialul de a deveni produse/atracții de natură să atragă segmentele de piață avute în vedere. Turiștii sunt atrași de experiențe și atracții-cheie, dar au nevoie şi de o serie de servicii conexe, astfel încât este necesar să se evalueze în mod detaliat cât de pregătite sunt destinațiile turistice să primească şi să îndeplinească nevoile turiștilor vizați24. Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere disponibilitatea și calitatea atracțiilor, starea actuală a dotărilor publice și private și a serviciilor conexe (inclusiv infrastructura de vizitare, serviciile ghizilor, serviciile de interpretare, serviciile din domeniul ospitalităţii (HORECA), servicii medicale și de siguranță etc.), accesibilitatea, disponibilitatea și calitatea forței de muncă, imaginea și caracterul general al locului/destinației și relevanța nivelului de prețuri.

#8: Aplicarea unor tactici relevante pentru accesul pe piețele-țintă Vor fi luate în considerare tacticile de acces pe piață, care sunt relevante pentru piețele-țintă avute în vedere. Pentru piețele-sursă care trimit în mare parte turiști independenți, atenția ar trebui să se concentreze pe canale de comunicare directă și pe campanii care nu necesită prezența fizică în acele țări. Pentru piețele care se bazează pe facilitarea de servicii de către agențiile turoperatoare, ar putea fi necesară explorarea țării de origine a agențiilor care au cele mai multe şanse să deservească piețele avute în vedere. Acest lucru se poate traduce prin prezența fizică în destinaţii în care există o concentrare mare a unor astfel de agenții touroperatoare și/sau unde există întâlniri și evenimente profesionale frecvente în domeniul turismului.

#9: Implementarea unei abordări strategice inteligente Atracțiile existente şi cele potențiale trebuie aliniate cerinţelor turiștilor care sunt motivați de posibilitatea explorării acestora. Date fiind resursele sale, România poate avea succes atât în cazul turiștilor individuali, cât și a turiștilor veniți în grupuri organizate, care optează pentru activităţi de explorare activă a naturii și a culturii și care caută să interacționeze cu locul vizitat (exploratori activi 24 Organizația Mondială a Turismului (2017). Ghid practic pentru gestionarea destinațiilor turistice. 29 independenți și exploratori activi organizați). Din punct de vedere practic, cel mai rezonabil este să fie vizaţi exploratorii activi din regiunile învecinate, mai ales pe termen scurt:  Turiști interni;  Turiști regionali;  Turiști internaționali care deja se află în regiune;  Exploratori activi din Europa de Est, Centrală, Occidentală și de pe alte piețe de mare prioritate, care au conexiuni bune prin zboruri directe. O abordare inteligentă a activităţilor de marketing și promovare necesită concentrarea eforturilor financiare și decizionale pe piețele-țintă care prezintă cea mai mare probabilitate de a genera cel mai mare profit în urma investițiilor efectuate. Ca urmare, activitățile și măsurile de marketing și promovare trebuie planificate cu mare atenție, ținându-se cont de factori precum tendințele în turism și tiparele comportamentale, segmentarea și nivelurile de satisfacție, toate susținute în mod coerent printr-o strategie de marketing dedicată și ulterior, un plan operațional. La elaborarea unei strategii sau a unei activități menite să mărească vizibilitatea țării în străinătate pot fi luați în calcul următorii factori generali:  Conectivitatea - disponibilitatea zborurilor directe este un factor important care afectează numărul de sosiri în destinație. Raportul Organizației Mondiale a Turismului (OMT) sugerează că îmbunătățirea conectivității pe calea aerului are efecte pozitive asupra turismului. Rute de zbor directe, linii aeriene low-cost și un marketing bine direcţionat și agresiv al produselor de transport aerian au avut ca rezultat, de obicei, creșteri mari ale numărului de sosiri ale turiștilor la destinațiile vizate;  Reglementările cu privire la vize - opinia generală este că restricțiile aferente regimului vizelor reduc afluxul de turişti către o anumită destinație. Studiile arată că impactul reglementărilor privind regimul vizelor are ca rezultat un număr scăzut de sosiri și că mulți turişti evită destinațiile în care este nevoie de viză. România a trecut la platforma e-visa, ceea ce ar trebui să simplifice procedura (nu este necesară vizita la secția consulară, timpi de așteptare reduși etc.). Însă percepția turiştilor s-ar putea să rămână aceeași. În sensul acestei observații, cerința cu privire la vize a fost considerată un factor care împiedică atragerea unui număr mai mare de vizitatori;  Numărul de turiști și contribuția cheltuielilor la piața globală și tendințele de dezvoltare din ultimii 10 ani. Pentru a evalua tendința turismului generat de piețele-sursă avute în vedere trebuie să se țină seama atât de creșterea numerică, cât și de valorile totale.

#10: Valoarea socială, culturală și turistică a fondului istoric construit Este nevoie de o înțelegere mai largă asupra a ceea ce constituie patrimoniu cultural, material și imaterial, care să meargă dincolo de acele obiecte și practici care beneficiază de protecție juridică și sunt înscrise în liste, registre și/sau repertorii naționale. În particular, trebuie avut în vedere fondului construit istoric, constituit din imobile cu vechime mai mare de 100 de ani, dar care nu se regăsesc în inventarele naționale sau internaționale precum Lista monumentelor istorice, realizată și publicată periodic de către Institutul Național al Patrimoniului, Lista patrimoniului cultural și natural mondial, precum și Lista patrimoniului cultural mondial în pericol, elaborate de UNESCO. Acest fond construit istoric reprezintă o 30 valoare culturală incontestabilă, ce crește totodată atractivitatea și valoarea spațiilor urbane și rurale și are un impact direct asupra destinațiilor turistice. În acest sens este necesară crearea unui cadru de colaborare între Ministerul Culturii, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru verificarea prin Institutul Național al Patrimoniului a valorii culturale a elementelor aparținând patrimoniului neclasat (mobil, imobil sau imaterial) care fac obiectul solicitărilor în cadrul programelor de finanțare europeană.

#11: Calitatea în restaurare Interesul și recunoașterea relevanței patrimoniului cultural în context românesc și european a constituit un punct important pe agenda Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, care a inclus printre priorități valorificarea patrimoniului european și dezvoltarea sectoarelor culturale și creative. În acest sens, a fost accentuată importanța prezervării patrimoniului cultural prin asigurarea unor standarde înalte de calitate în conservarea acestuia și în intervențiile în domeniu. Acest lucru este în concordanță cu recomandările elaborate de către Grupul European de Lucru pentru Competențe, Formare și Transfer de Cunoaștere, reunite sub titlul "European Quality Principles for EU-funded Interventions with potential impact upon Cultural Heritage". Concluziile Consiliului cu privire la Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 (2018/C460/10) stabilesc durabilitatea patrimoniului drept prioritate la nivel european, cu accentul pus pe definirea și asigurarea principiilor de calitate pentru intervențiile din domeniul patrimoniului cultural. Calitatea intervențiilor asupra monumentelor istorice este un factor important atât din perspectiva durabilității patrimoniului cultural, cât și atractivității destinațiilor turistice.

#12: Implementarea bazată pe încredere reciprocă, înțelegere și un nivel ridicat de participare Participarea părților interesate, încrederea reciprocă și înțelegerea proceselor constituie elementele esențiale pentru implementarea cu succes a strategiei. Fiecare reprezentant, grup, asociație sau persoană reprezentantă a sectorului public sau privat care este afectată de implementarea strategiei sau care influențează această implementare este considerată a fi parte interesată și trebuie să aibă ocazia să participe la procesul de implementare. 31 VI. Obiective generale și specifice Strategia de Dezvoltare a Turismului din România se structurează în jurul unei teorii a schimbării, care reprezintă o descriere cuprinzătoare a motivelor pentru care se preconizează o schimbare dorită, precum şi o descriere şi o ilustrare ale modului în care se va implementa schimbarea. În general, teoria se concentrează pe identificarea și detalierea a ceea ce a fost descris ca fiind „veriga lipsă” între ceea ce face o strategie (activitățile sau intervențiile acesteia) și modul în care acestea susţin obținerea rezultatelor dorite. Turismul poate contribui în mod semnificativ la îndeplinirea a trei obiective de dezvoltare prioritare: generarea de venituri, crearea unor locuri de muncă și atragerea unor intrări de valută cu efect pozitiv pentru balanța de plăți națională. În acest sens, sectorul turistic poate juca un rol important ca promotor al dezvoltării economice. Impactul pe care acest sector îl poate avea la diferite niveluri de dezvoltare economică poate fi semnificativ, dacă este gestionat corespunzător. Având în vedere complexitatea consumului turistic, impactul său economic este resimțit pe deplin în alte sectoare productive, contribuind la îndeplinirea scopurilor de dezvoltare accelerată. De aceea, în urma unui proces amplu de consultare şi documentare pe baza datelor statistice actuale, au fost prioritizate cele trei provocări sistemice asupra cărora dezvoltarea turistică poate avea un impact pozitiv în România, după cum urmează: 1. Rata mare a șomajului în rândul tinerilor; Rata şomajului în rândul tinerilor în România s-a situat la 21,0% în luna ianuarie 2022, o valoare mai mare decât media UE, de 14,0%.25 Turismul a demonstrat că poate fi un instrument transformaţional, întrucât contribuie la crearea de locuri de muncă și de oportunități economice. La nivel global, o persoană din unsprezece îşi are locul de muncă în domeniul turismului. Numărul tinerilor angajați în sectorul turistic este semnificativ. Jumătate dintre cei angajați în sectorul turistic la nivel mondial au sub 25 de ani26. Industria turismului are nevoi sporite de forță de muncă și permite tinerilor și femeilor o intrare facilă în câmpul muncii. Dezvoltate și gestionate corespunzător, aceste beneficii pot aduce mai multe locuri de muncă în zonele rurale și pot crea locuri de muncă pentru cei tineri. 2. Disparități accentuate între mediul urban și rural cauzate de lipsa unor oportunități economice; Provocările privind incluziunea socială în România sunt eminamente legate de zona rurală, dat fiind că 70% din persoanele aflate în pragul sărăciei locuiesc în zone rurale. În contextul unei transformări structurale nefinalizate şi în condiţiile în care aproximativ 45% din populația țării locuieşte în mediul rural, nivelul sărăciei din mediul rural depăşeşte cu 20% nivelul sărăciei din mediul urban27. În consecință, regiunile sărace din România sunt acelea unde se regăseşte cel mai mare volum de populație săracă. Această dualitate accentuată este o manifestare a șanselor inegale și a accesului inegal la piețe, fără 25 https://www.statista.com/statistics/266228/youth-unemployment-rate-in-eu-countries/ 26 Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor/World Travel & Tourism Council - https://www.wttc.org/ 27 http://documents.worldbank.org/curated/en/954721529638270108/Romania-Country-partnership-framework-for-the- period-FY19-FY23 32 echivalent la nivelul vreunui stat din Uniunea Europeană: disparitățile constatate la nivelul resurselor financiare investite (mai ales în ceea ce privește capitalul uman) și la nivelul mai multor factori care influențează randamentul acestora, contribuie la amplul decalaj social și regional. Disparitatea dintre nivelul de trai din zonele rurale și cel din zonele urbane este frapantă. Decalajul urban-rural la nivelul câștigului salarial mediu nominal net este al doilea ca mărime din Uniunea Europeană, salariul mediu nominal în mediul urban fiind cu aproape 50% mai mare decât cel din mediul rural. Ratele de sărăcie înregistrate la nivelul regiunilor variază semnificativ, cele ale județelor din Nord-Estul României fiind de aproape 10 ori mai mari decât cea din București. Pentru a contracara consecințele depopulării și ale îmbătrânirii populației, cauzate în principal de migrația în străinătate a populației active, este imperativ ca România să depună eforturi pentru creșterea egalității de șanse, între grupuri și regiuni, pentru sprijinirea îmbunătățirii semnificative a nivelului de trai și pentru crearea unui cerc virtuos al creșterii și dezvoltării incluzive. România este beneficiara unui potențial semnificativ în ceea ce privește turismul rural, ecoturismul și turismul balnear/medical. Astfel de forme de turism se întâlnesc adesea în zonele rurale. Având în vedere decalajul crescând dintre mediul rural şi cel urban, România suferă de pe urma lipsei investitorilor locali, a inovației în generarea de produse locale pentru turiști, a investițiilor în infrastructură și echipamente publice. Turismul poate fi un catalizator de revitalizare a activităților economice în zonele rurale și izolate, poate contribui la dezvoltarea economiei locale și regionale, având ca rezultat creșterea duratei medii a sejurului și majorarea cheltuielilor medii ale turiștilor interni și internaționali, în beneficiul comunităților locale. 3. Contribuție redusă a turismului, ca sector cu potențial în economie. Datele din Contul Satelit de Turism (CST) privind contribuția directă la PIB-ului a turismului și călătoriilor în România arată că indicatorul a înregistrat o valoare de 31.564,6 milioane lei, reprezentând 2,981% din PIB în anul 2019. În plus, în același an, impactul direct și indirect (efectele de propagare) al sectorului turistic asupra PIB-ul țării noastre a fost de 6,1%. Pe fondul pandemiei, acest indicator a scăzut la 2,9% în anul 2020.28 Cu toate acestea, România are un potențial mare de atragere a turiștilor internaționali și de creștere a ponderii turismului în economie. Au fost identificate patru forme de turism în România care dispun de avantaj competitiv în vederea dezvoltării sectorului la nivel internațional. Acestea sunt: (1) Patrimoniu cultural, turism cultural și istoric (împreună cu gastronomia); (2) Natură și aventură, cuprinzând ecoturismul și turismul rural; (3) Sănătate și wellness, cu accentul pus pe resursele balneare bogate ale României; (4) MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions) - turismul de întâlniri, stimulente, conferințe, expoziții. Analiza datelor de la Eurostat și a indicelui de competitivitate în turism al Forumului Economic Mondial arată că performanțele României sunt scăzute la nivelul majorității indicatorilor legați de turism și călătorii. Industria are nevoie de maturitate pentru a atrage turiști care cheltuie bugete peste medie în destinație, astfel crescând contribuția turismului la PIB. Mai mult decât atât, turismul poate fi valorificat ca factor catalizator important al dezvoltării activităților economice, al promovării diversității, generând creștere și în alte sectoare (precum agricultura, de exemplu). 28 World Travel & Tourism Council (https://wttc.org/Research/Economic-Impact) 33 Pentru a răspunde problematicii sistemice, strategia stabilește două obiective strategice generale care pot fi sprijinite prin dezvoltarea turismului și care la rândul lor contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale:  Sprijinirea creării de locuri de muncă în comunitățile locale, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, precum femeile, tinerii și persoanele din mediul rural, prin dezvoltarea sustenabilă a turismului;  Creșterea ponderii turismului în economie29. Pentru a determina eficacitatea și succesul implementării strategiei la nivel sistemic, obiectivele strategice naționale sunt susținute de indicatori de impact. Aceștia fac referire la măsuri fundamentale, generale, care vor ajuta la determinarea gradului de reușită al implementării strategiei din perspectiva dezvoltării turismului. Țintele pentru fiecare indicator prezentat sunt listate în Capitolul VIII: Rezultatele așteptate. 1. Creșterea încasărilor din turism; 2. Creșterea cheltuielii medii per turist; 3. Creșterea numărului turiștilor străini; 4. Creșterea duratei medii a sejurului turiștilor din piețele-țintă; 5. Creșterea numărului de locuri de muncă nou create. Având în vedere obiectivele strategice naționale și indicatorii de impact indicați mai sus, strategia face tranziția operațională către domeniul pur turistic legând aceşti indicatori de o viziune de dezvoltare turistică care generează direcții de acțiune, care la rândul lor determină seriile de activități menite să sprijine dezvoltarea sectorului pentru a îndeplini obiectivele strategice naționale și pentru a atinge indicatorii de impact: Până în 2035, România va fi o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, disponibilă pe parcursul întregului an, valorificând unicitatea patrimoniului său cultural și natural și oferind servicii la standarde internaționale. Strategia definește apoi două provocări specifice domeniului turistic de natură să împiedice îndeplinirea obiectivelor strategice. Acestea sunt: 1. Cheltuielile scăzute din partea turiștilor (turism intern și internațional) Conform analizei care a stat la baza fundamentării prezentei strategii, în anul 2021 sejurul mediu a fost de 2,2 zile, atât în cazul sosirilor internaționale, cât și pentru turiștii interni. O durată atât de scurtă arată că România are o nevoie acută de a-și dezvolta serviciile și produsele pentru a permite turiștilor să petreacă mai mult timp la destinație și astfel să contribuie semnificativ la economie. Sejurul mediu s-a aflat într-un proces de depreciere în ultimul deceniu. Această involuție este determinată de schimbarea comportamentului de consum, pentru că tot mai mulți români își petrec vacanțe mai lungi în străinătate şi mai scurte în țară. Scăderea sejurului mediu petrecut la destinație are drept rezultat atragerea unor 29 din cauza sistemelor de colectare a datelor inadecvate, nu au fost puse la dispoziție informații actuale cu privire la ponderea turismului în PIB (cele mai recente date disponibile sunt din 2017, adică date vechi de 3 ani). Ca urmare, în absența unor date care sa fie folosite ca referință, nu se poate stabili un indicator care să reprezinte ținta pentru această măsură. 34 cheltuieli mai mici din partea turiștilor interni. Mai mult decât atât, peste jumătate dintre aceștia își petrec vacanțele în zone litorale sau montane şi, de aceea, este importantă diversificarea ofertelor pentru a putea răspunde nevoii crescânde a pieței locale de a reține cheltuielile generate de turiști în țară, în vederea asigurării unei balanțe naționale de plăți pozitive. Evoluția pozitivă a numărului de turiști străini de până în 2019 a fost întreruptă brusc. Dacă înainte de Pandemie cheltuielile turiștilor străini se ridicau la aproape 1,5 miliarde euro, în anul 2020 a scăzut la mai puțin de 250 milioane euro, iar în anul 2021 au ajuns la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puțin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin a scăzut cu 4,6% în perioada 2015- 2019 și cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019. În vederea creșterii sumei medii cheltuite de turiștii străini, ar trebui luate anumite măsuri imediate pentru dezvoltarea destinațiilor regionale și locale și pentru diversificarea ofertei de produse turistice, în vederea accesării unor experiențe noi, unice. 2. Atractivitatea limitată pentru turiștii cu buget peste medie. Încasările de la turiștii străini rămân foarte reduse, iar pe fondul Pandemiei au scăzut și mai mult, fiind printre cele mai reduse ca volum în rândul celor 27 de state ale Uniunii Europene. În timp ce Europa rămâne principala sursă de turiști externi a României, trebuie explorate noi piețe emergente și trebuie utilizate inițiative de marketing mai eficace pentru a crește nivelul de cunoaștere a țării şi a valorilor și experiențelor de călătorie unice pe care România le oferă turiştilor de pe piețele internaționale care prezintă cel mai mare potenţial de cheltuială la nivelul turismului internațional. Cauzele primare pentru aceste două provocări specifice industriei turistice includ:  Zone/situri turistice insuficient dezvoltate și cu acces dificil, în general din cauza unor drumuri de acces neadecvate, a sistemelor de transport slab dezvoltate, precum și a lipsei informațiilor legate de serviciile de transport disponibile turiștilor;  Calitatea necompetitivă a serviciilor și experiențelor la destinație, inclusiv dezvoltarea și managementul deficitar al resurselor și zonelor turistice, abilitățile și capacitățile reduse ale resursei umane, precum și lipsa inovației;  Capacitatea redusă de dezvoltare a politicilor publice în domeniul turismului, segmentarea de piață neadecvată, vizibilitatea internațională limitată. Această categorie amplă își are originea în lipsa instrumentelor instituționale de colectare și analiză a datelor pentru identificarea segmentelor de piață (interne, internaționale, pentru perioadele de sezon și cele în afara sezonului), a comportamentelor acestora, a factorilor de influență, inclusiv prin anchete privind satisfacția turiștilor; lipsa mecanismelor instituționale de monitorizare și evaluare a rezultatelor și eficacității instrumentelor de marketing și a campaniilor pentru creșterea vizibilității și pentru calibrarea acestora, conform necesităților (de ex. autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului, organismele echivalente organizațiilor de management al destinaţiei - OMD, soluții social media/IT, centre de informare turistică, participări la târguri etc.); ineficiența mecanismelor instituționale de colectare a observațiilor și a feedback-ului din partea sectorului 35 privat, de la comunitățile afectate cu privire la situația sectorului și a modului în care viziunea turistică națională ar putea evolua. Pentru combaterea acestor cauze primare, au fost stabilite două obiective, fiecare dintre acestea fiind defalcate pe sub-obiective (obiective specifice): 1. Creșterea cheltuielilor turiștilor actuali 1.1. Îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice și îmbunătăţirea calității infrastructurii turistice; 1.2. Sprijinirea dezvoltării inovative în sectorul privat; 1.3. Creșterea calității experiențelor și a serviciilor în destinații. 2. Atragerea mai multor turiști cu buget peste medie 2.1. Întărirea capacității de elaborare de politici în domeniul turismului, creșterea gradului de digitalizare și o mai bună adaptare a instrumentelor de marketing la specificul piețelor cu potențial mare. Fiecare obiectiv este susținut de o serie de activități, indicatori de output și outcome, introduse în Planul de Acțiune și descrise în cadrul capitolelor dedicate. 36 Graficul 1: Teoria schimbării 37 VII. Programe - Direcții de acțiune Fiecare obiectiv specific prezentat în capitolul anterior și în cadrul Teoriei Schimbării este coroborat cu măsuri sau serii de activități specifice. Programele și proiectele dedicate, ce vor fi elaborate în urma aprobării strategiei, vor conţine descrieri detaliate ale tuturor măsurilor şi activităţilor. Acestea vor include, printre altele, criterii de eligibilitate, intervale de timp specifice, ținte de output și outcome, limitări și cheltuieli eligibile etc. Prioritizarea investițiilor propuse va juca un rol esențial pentru implementarea cu succes a acestei strategii. Aceasta se va baza pe documentele-cadru, juridice și strategice, aplicabile în sectorul turismului, descrise în „Planul de Acțiune”. Pentru a conferi documentului o ordine și o succesiune logică, toate activitățile din cadrul obiectivelor sunt grupate tematic, după cum urmează: Obiectivul 1.1. Îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice și îmbunătăţirea calității infrastructurii turistice Transport și accesibilitate către zone turistice 1. Îmbunătățirea drumurilor de acces către stațiuni, obiective și atracții turistice, așa cum sunt definite în secțiunea VIII a PATN. Asigurarea continuității implementării Master Planului de Transport pentru a promova îmbunătățirea accesibilității; 2. Reabilitarea și dezvoltarea unor rute feroviare cu rol turistic pentru a îmbunătăți accesibilitatea și pentru a diversifica ofertele turistice; 3. Îmbunătățirea transportului public verde pentru uz turistic; 4. Îmbunătățirea infrastructurii portuare pentru a crește fluxurile de turiști de-a lungul Dunării și Mării Negre (porturi mici, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați); 5. Crearea unei infrastructuri dedicate pentru piste de biciclete și trasee verzi; 6. Crearea sau sprijinirea creării unor sisteme inteligente pentru închirierea de biciclete. Infrastructura turistică locală 7. Îmbunătățirea calității spațiilor publice (spații verzi, parcuri, zone de recreere) în stațiunile turistice și în principalele centre urbane (inclusiv în stațiunile montane și pe litoral), cu respectarea specificului local, a valorilor ambientale și naturale; 8. Adaptarea și promovarea deschiderii obiectivelor de patrimoniu cultural uzului public și turistic (parcaje, echipamente, peisagistică, bănci, coșuri de gunoi, semnalistică și semnalizare, panouri informative etc., conform legislației în vigoare, pe baza studiilor de fundamentare specifice, păstrând specificul local și valorile culturale ale spațiilor și clădirilor); 38 9. Restaurarea și promovarea patrimoniului cultural în zonele urbane pentru uz public și turistic (piețe, centre și cartiere istorice cu fațade și monumente, păstrând specificul local și valorile culturale ale spațiilor și clădirilor); 10. Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural prin adaptarea și/sau reabilitarea infrastructurii de ecoturism; 11. Îmbunătățirea calității peisajelor (prin valorificarea peisajului ca o resursă socio-culturală, ecologică și a mediului, ce contribuie la definire specificului local și ca o componentă de bază a patrimoniului natural și cultural, ce contribuie la bunăstarea umană), a spațiilor publice și dezvoltarea de utilități turistice în zonele rurale de importanță turistică; 12. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice din zona montană (infrastructură pentru sporturi de iarnă, infrastructură turistică în zona montană înaltă – cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău) 13. Dezvoltarea infrastructurii de agrement turistic din stațiunile turistice și din stațiunile balneare și balneoclimatice 14. Dezvoltarea infrastructurii MICE și infrastructurii de evenimente - Centre de Întâlniri, săli de evenimente, săli multifuncționale (de exemplu, în Constanța pentru a atenua sezonalitatea și în București și Cluj, întrucât sunt deja destinații de evenimente bine dezvoltate, în conformitate cu statisticile ICCA); 15. Renovarea infrastructurii și unităţilor de tratament balnear și modernizarea dotărilor acestora. Obiectivul 1.2: Sprijinirea sectorului privat pentru dezvoltare inovativă Oportunități și stimulente pentru afaceri, digitalizare 16. Sprijinirea digitalizării și comercializării la nivelul IMM-urilor din turism (pagini de internet pentru hoteluri, oferte digitale, cataloage etc.); 17. Susținerea start-up-urilor din domeniul turismului și a IMM-urilor inovatoare, prin înființarea de incubatoare naționale, regionale în turism, precum, spre exemplu, Welcome City Lab din Franța; 18. Găzduirea unor forumuri și expoziții anuale de digitalizare, inovare și investiții, promovarea networking-ului în turism și a oportunităților de colaborare; 19. Sprijinirea dezvoltării unei platforme dedicate pentru a facilita rambursarea tratamentelor medicale și balneare pentru turiștii din UE conform Directivei 2011/24/UE privind Asistența Medicală Transfrontalieră. Obiectivul 1.3: Creșterea calității experiențelor și serviciilor în destinații Sprijinirea sectorului public și privat 20. Sprijinirea modernizării unităţilor turistice în vederea obținerii unui nivel de clasificare mai înalt (instrumente fiscale, granturi etc.), respectând în același timp reglementările tehnice urbanistice și arhitecturale pentru mediul construit; 39 21. Promovarea implementării unor măsuri de eficiență energetică, cu reglementări tehnice specifice, la nivelul obiectivelor de turism publice și private (muzee, patrimoniu cultural și natural, zone de loisir, stațiuni de schi și stațiuni balneare etc.); Managementul destinaţiilor și zonelor turistice 22. Susținerea organizațiilor de management al destinaţiei prin cursuri de formare în domeniul elaborării de strategii și planuri operaționale pentru managementul destinațiilor; 23. Crearea și/sau sprijinirea dezvoltării organizațiilor de management al destinaţiei pentru a promova inițiativele regionale de turism; 24. Elaborarea și adoptarea unor planuri de management al vizitatorilor în zonele de patrimoniu cultural, în ariile naturale protejate, precum și pentru siturile de importanță turistică; Dezvoltarea de produse și diversificarea ofertei 25. Sprijinirea și stimularea creării de produse autentice, promovarea gastronomiei locale și a producției meșteșugărești prin organizarea de evenimente și activități speciale de promovare (expoziții, festivaluri, ateliere cu demonstrații și cursuri pentru turiști etc.); 26. Crearea unor agende culturale anuale pentru principalele destinații (evenimente de divertisment și evenimente care să reprezinte motive de vizitare, precum festivaluri, evenimente de nișă etc.), promovarea internațională a acestora și furnizarea unor informații în mai multe limbi, de opțiuni de ticketing, pachete de călătorie etc.; 27. Încurajarea dezvoltării unor pachete transnaționale de turism pentru sănătate și a consultanței de marketing în turism cu privire la dezvoltarea și livrarea produselor pe piețele europene prioritare; Acces la informație turistică 28. Modernizarea, acolo unde este posibil, sau înfiinţarea unor centre de informare turistică prin utilizarea tehnologiei digitale, a produselor și serviciilor turistice moderne (hotspot-uri, hub-uri de comunicare, centre comunitare digitale). Asigurarea existenței a cel puțin unui centru de informare turistică la fiecare destinație, inclusiv în centrul Bucureștiului și în toate aeroporturile; 29. Modificarea politicilor pentru a permite sustenabilitatea centrelor de informare turistică și abilitarea acestora de a vinde servicii de turism (rezervări, bilete etc.) pentru a genera venituri; 30. Revizuirea standardelor în semnalistica dedicată turismului (grafică, bilingvă sau în mai multe limbi, informații standard etc.) și asigurarea respectării acestor standarde la toate nivelurile; 31. Creșterea mobilității turistice în centrele urbane prin crearea unor sisteme de informații de mobilitate urbană multi-modală pentru turiști (panouri de informare, bilete electronice, chioșcuri de ticketing inteligente etc.); 40 32. Digitalizarea obiectivelor la nivelul tuturor siturilor turistice culturale, naturale, protejate și a altor destinaţii turistice și a rutelor pe hărțile publice pentru a permite accesul și planificarea facilă a călătoriilor; 33. Crearea unei baze de date deschise naționale pentru turism, conform politicilor UE de OpenData (modelul francez) și punerea acesteia la dispoziția părților interesate din sectorul public și privat, prin realizarea unor aplicații care să crească accesul la informații și la resurse. 34. Realizarea unui Observator Turistic, care să ofere date pe mai multe niveluri: național, regional, județean, local Resurse umane, servicii și experiențe 35. Elaborarea unor programe de formare a abilităților soft (limbi străine, interpretarea și comunicarea patrimoniului, comunicare, leadership, servicii pentru clienți etc.) pentru personalul care lucrează în destinații turistice (de exemplu organizații de management al destinaţiei, APL, sectorul privat etc.); 36. Înfiinţarea unor centre educaționale regionale în domeniul ospitalităţii și organizarea unor programe practice de formare, bazate pe o identificare clară a nevoilor împreună cu actorii implicați (de ex. profesioniști în domeniul balnear, hotelier, sporturilor de iarnă etc.); 37. Modernizarea unităților de învățământ profesional și tehnic pentru a corespunde mai bine nevoilor pieței; 38. Crearea unui mecanism de consiliere pentru a crește gradul de conștientizare în licee cu privire la locurile de muncă disponibile în industria turismului; 39. Elaborarea unor programe de ocupare a forței de muncă pentru tineri pe perioada verii, stabilite de comun acord cu sectorul privat. Crearea unor oportunități de obținere a unor credite suplimentare (educaționale) pentru elevii şi studenții care participă la un astfel de program; 40. Elaborarea unor cursuri de dezvoltare profesională pentru personalul din organizațiile de management al destinaţiei. Facilitarea dezvoltării unui profil ocupațional special pentru managerii de organizații de management al destinaţiei; 41. Furnizarea unor oportunități de formare pentru IMM-uri și pentru agențiile de turism, în domeniul creării şi promovării de produse turistice și digitalizare (formare practică, cu accent pe crearea de produse turistice și pe elaborarea și gestionarea unor instrumente specifice marketingului în turism); 42. Furnizarea de oportunități de formare în domeniul serviciilor pentru clienți, al limbilor străine, a interpretariatului, ghizilor turistici etc., pentru personalul muzeelor și personalul din destinaţii; 43. Elaborarea și promovarea unor programe de formare pentru integrarea și reinserția pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și promovarea participării active a femeilor pe piața muncii; 44. Sprijinirea dezvoltării economiei sociale și a întreprinderilor sociale (pentru grupurile vulnerabile) în domeniul turismului, în vederea creării de noi produse sustenabile, în special în zonele rurale; 41 45. Formarea antreprenorilor și a angajaţilor din întreprinderile sociale pentru utilizarea instrumentelor de marketing digital (de exemplu, înregistrarea și promovarea de produse și servicii pe portalurile naționale de turism sau pe platformele de tip sharing economy); 46. Elaborarea unor sesiuni de formare comune pentru autoritățile publice relevante, în vederea elaborării unor planuri de gestionare și a unor instrumente de promovare pentru patrimoniul natural și cultural. Obiectivul 2.1: Întărirea capacității de elaborare a politicilor publice, creșterea gradului de digitalizare și o mai bună adecvare a instrumentelor de marketing la specificul piețelor cu potențial mare Întărirea capacității de elaborare a politicilor publice, colectare a datelor, monitorizare și evaluare 47. Îmbunătățirea capacității MAT de a elabora politici, precum şi de a gestiona și implementa proiecte în mod eficient (inclusiv diverse activități și strategii), prin coordonarea activităţilor proprii cu cele ale ministerelor de resort, ale agențiilor, autorităților locale și actorilor implicați din sectorul privat, utilizând inclusiv capacitatea și instrumentele specializate puse la dispoziție de institutul național de profil și prin programul de cercetare-dezvoltare specific sectorului, coordonat de minister; 48. Lansarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare propriu al MAT, pentru a susține realizarea obiectivelor de dezvoltare specifice sectorului; 49. Dezvoltarea unui sistem digital de colectare și analiză centralizată a datelor obţinute de la structurile de cazare, inclusiv a datelor din domeniul sharing company, pentru a avea date relevante cu privire la sosirile și încasările turistice la destinații (exemplu: eVisitor - Sistemul informatic național utilizat în Croația pentru domeniul turismului); 50. Utilizarea mai bună a Contului Satelit al Turismului (CST) pentru a furniza informații pentru operațiuni în timp util, prin elaborarea de reglementări cu privire la colectarea datelor și stabilirea de programe de colectare, în strânsă coordonare cu INCDT; 51. Realizarea unor anchete anuale privind nivelul de satisfacție a clienților principalelor destinații (analizând deopotrivă turiștii interni și internaționali), cu scopul de a furniza informații pentru marketingul turistic și pentru adaptarea strategiilor; 52. Coordonarea cu Ministerul Educației în vederea monitorizării și evaluării calității învățământului profesional și tehnic și a forței de muncă, pentru a ajusta programele și a răspunde mai bine nevoilor sectorului. Marketing și promovare 53. Sprijinirea activităților de cercetare-inovare în institutul național de profil și în centre publice de cercetare, în instituţiile de învățământ superior și în centre de competență, pentru crearea și promovarea instrumentelor necesare pentru studiile de piață, utilizând tehnologii inovatoare precum inteligența artificială (AI) și Big Data (instrumente de colectare, monitorizare, evaluare și 42 prognoză pentru MAT și pentru actorii publici la nivel local, care să poată analiza fluxurile de turiști și comportamentul acestora și să-și poată adapta acțiunile în mod corespunzător); 54. Elaborarea unei strategii de marketing pentru a furniza informații în vederea segmentării pieței și pentru a stabili care sunt piețele prioritare de abordat, cu scopul de a atrage turiști care cheltuie bugete peste medie, provenind de pe aceste piețe; 55. Elaborarea de strategii de marketing, realizare branding pentru destinațiile turistice regionale, județene sau locale; 56. Sprijinirea procesului de adoptare și modernizare a instrumentelor de marketing digital (conținut și instrumente) pentru uzul turiștilor (aplicații la nivel național și la nivel de orașe, calendare de evenimente etc.); 57. Promovarea rutelor culturale certificate de Consiliul Europei, a Mărcii Patrimoniului European, a Destinațiilor Europene de Excelență și a altor inițiative în cadrul unui instrument digital unic (platformă) pentru o promovare mai bună. Cooperarea între instituţiile publice şi între entitățile publice şi cele private, în măsura în care reprezintă factori interesaţi în sectorul turistic; 58. Întărirea unei platforme de dialog public-privat (organismul consultativ existent al Ministerului) în cadrul căreia sectorul privat să aibă un cuvânt de spus cu privire la procesul de dezvoltare. Modificarea legislației pentru sprijinirea dezvoltării turistice 59. Actualizarea fără posibilitatea prelungirii a unor documentații anterioare și punerea în aplicarea a Planurilor Urbanistice Generale pentru a proteja patrimoniul imobil, fondul construit neprotejat, peisajele culturale și alte atracții turistice; 60. Revizuirea legislației pentru a permite reabilitarea fațadelor private utilizând fonduri publice, acestea având o valoare publică, în special în cazul clădirilor cu statut de patrimoniu cultural; 61. Analizarea și, acolo unde este posibil, diversificarea sistemului de clasificare și standardizare prin stabilirea unor standarde simplificate de bază pentru IMM-urile care furnizează servicii (mici restaurante, pensiuni) și eventual, păstrarea unui regim mai sever doar pentru unitățile mai mari (parte a unor rețele-brand); 62. Coordonarea dezvoltării inițiativei de tip „ghișeu unic” pentru un proces inteligent de certificare și autorizare. Persoanele interesate din domeniul turismului pot beneficia de această strategie sub diverse forme. Actorii implicați pot să beneficieze de programele europene de finanțare, fie direct, prin mecanismele de cofinanțare a proiectelor, fie indirect, prin studii și cercetări efectuate de MAT sau de institutele de cercetare sau de universități. Activitățile și proiectele de dezvoltare în turism pot fi finanțate prin diferite instrumente financiare ale Uniunii Europene. De exemplu, liniile de finanțare pentru sprijinirea digitalizării se pot concentra pe îndepărtarea barierelor și blocajelor care afectează start-up-urile din turism și pentru societăţile 43 existente, facilitând sprijinul de tip incubator la distanță, promovând mecanisme de finanțare inovatoare la scară mică sau dezvoltând modele de afaceri incluzive. În cazul nostru, sprijinul pentru digitalizare se va concentra pe valorificarea potențialului de la nivel local, cum ar fi patrimoniul cultural și natural unic al țării, susținând antreprenoriatul în domeniul turismului, precum şi experiențele bazate pe obiective naturale și de patrimoniu de bună calitate, precum şi pe stilurile de viață tradiționale și alte experiențe autentice. Promovarea dezvoltării de întreprinderi sociale în turism care combină un scop social și societal cu spiritul antreprenorial al sectorului privat poate fi un mod de a sprijini și de a încuraja antreprenoriatul în grupurile sub-reprezentate, precum și o modalitate de a asigura un mai bun echilibru între genuri. 44 VIII. Rezultate așteptate Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului își propune să atingă următorii indicatori strategici și următoarele rezultate: Tabel 1: Indicatori strategici și rezultate preconizate - prognoză 2025-2030-2035 Indicatori strategici 2019 2020 2021 2025 2030 2035 Sosiri turism internațional (mii) 2.684 454 843 2.800 3.600 4.600 Încasări din turism internațional (mil. euro) 1.453 244 400 1.590 2.279 2.990 Cheltuială medie pe sosire (euro) 541 537 475 568 633 650 Număr de salariați în turism 187.057 169.655 n.a. 200.000 257.143 328.571 Durata medie a sejurului turiștilor din piețele-țintă 2,0 2,2 2,2 2,5 3,0 3,3 Notă: în condițiile actuale, generate de Pandemie și de Războiul din Ucraina, s-a considerat că estimările realizate de specialiștii Băncii Mondiale, în anul 2018, erau mult prea optimiste. În aceste condiții, s-a plecat de la următoarele premise:  Creșterea sosirilor de turiști străini în perioada (2022-2025) este prognozată la 35% pe an (perioada de revenire de după Pandemie), iar pentru fiecare dintre anii următori (2026-2035) s-a estimat o creștere de 5%.  În medie, 14 turiști generează un loc de muncă în România. La estimarea creșterii forței de muncă a fost respectat acest raport.  S-a dovedit că o creștere a cheltuielilor nu este dublată întotdeauna de creșterea numărului de turiști, deoarece, la un număr mai mare de sosiri, în țară sosesc grupuri mai diverse, iar dacă există facilități mai bune și accesibilitate crescută, mai mulți turiști interni călătoresc în interiorul țării. La estimarea proiecțiilor de cheltuieli, s-a anticipat o creștere moderată a cheltuielii medii per turist. n.a. – nu avem date disponibile Rezultatele acțiunilor: Implementarea acestei strategii și a planului de acțiune aferent vor genera următoarele rezultate: Obiectivul 1: Îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice și îmbunătăţirea calității infrastructurii turistice Implementarea planului de acțiune va produce următoarele rezultate:  Drumuri reabilitate către atracțiile turistice;  Căi ferate reabilitate, inclusiv cele cu valoare turistică;  Infrastructură de transport care face legătura între destinaţiile turistice și asigură o accesibilitate îmbunătățită (de ex. autobuze ecologice) și sustenabilă;  Terminale portuare reabilitate pe Dunăre și pe litoralul Mării Negre;  Piste de biciclete și rute verzi, precum și servicii de închirieri biciclete nou-create. Se estimează că implementarea acțiunilor dedicate infrastructurii turistice locale, unităţilor turistice și pregătirii destinațiilor vor produce rezultate precum: 45  Spații publice reabilitate/modernizate în zonele urbane;  Spații publice reabilitate și mai bine dotate în zonele rurale;  Obiective de patrimoniu cultural reabilitate şi introduse în circuitul turistic;  Centre istorice urbane reabilitate (inclusiv fațade);  Obiective de patrimoniu natural echipate și protejate, noi produse de ecoturism;  Noi centre de conferinţă și săli multifuncționale de evenimente, dedicate turismului MICE și cultural;  Infrastructură de tratamente balneare renovată;  Infrastructură de turism modernizată și dezvoltată în stațiunile montane și de pe litoral. La nivel de rezultat de tip output, aceste acțiuni vor crește gradul de atractivitate și accesibilitate al destinațiilor românești, atât pentru turiștii interni, cât și pentru cei internaționali. Astfel România va avea beneficiari (turiști și locuitori din zona obiectivelor turistice) care se vor bucura de o infrastructură îmbunătățită, o mai bună accesibilitate și vor avea oportunități mai bune de generare a veniturilor ca urmare a numărului mai mare de turiști din zonele respective. Obiectivul 1.2: Sprijinirea dezvoltării inovative în sectorul privat Se preconizează că implementarea programelor de sprijin pentru inovare și digitalizare dedicate turismului va genera următoarele rezultate:  Produse digitale dedicate IMM-urilor din turism. Acestea pot include sprijinirea IMM-urilor în vederea comercializării, prin dezvoltarea de pagini web pentru hoteluri, oferte digitale, crearea de cataloage online;  Înfiinţarea de start-up-uri. Atunci când susținerea financiară va fi disponibilă și numărul turiștilor va crește, mai mulți oameni vor dori să-şi folosească abilitățile pentru a deveni antreprenori în domeniul turismului;  Incubatoare de turism care sprijină start-up-urile inovative. Fiecare start-up poate să obțină avantaje utilizând expertiza disponibilă din incubatoarele de afaceri. Atunci când IMM-ul se maturizează, acesta devine mai capabil să se expună pe piață și să ofere servicii și produse de o mai bună calitate;  Evenimente naționale dedicate investițiilor în turism, care vizează investițiile și afacerile din acest domeniu și care vor sprijini crearea de noi rețele și colaborări;  Platformă de rambursare dedicată tratamentelor balneare - Directiva 2011/24/UE privind asistența medicală transfrontalieră va permite atragerea de clienți din UE, oferind informații de mai bună calitate despre serviciile și produsele disponibile. Toate aceste rezultate vor crește nivelul de competitivitate generală și nivelul calităţii în acest sector și vor genera oportunități noi de marketing digital și de comercializare. Sectorul privat va beneficia de avantaje diverse pe baza oportunităților mai numeroase de afaceri, având şi posibilitatea de a genera venituri mai mari. 46 Obiectivul 1.3: Creșterea calității experiențelor și serviciilor în destinații Implementarea măsurilor menite să diversifice și să optimizeze experiențele în destinațiile românești va genera următoarele rezultate:  Produse mai bune prin: o o pondere mai mare a unităților cu standarde ridicate de clasificare; o Dotări turistice publice îmbunătățite (muzee, obiective de patrimoniu cultural și natural, stațiuni de schi și balneare etc.) cu niveluri ridicate de eficiență energetică.  O gestionare mai bună a destinațiilor turistice prin: o Personal cu aptitudini și calificări superioare care să lucreze în organizațiile de management al destinaţiei, ducând la o capacitate tehnică mai bună și un management mai bun al destinațiilor; o Organizații de management al destinaţiei, nou-create, cu instrumente comune pentru managementul turismului; o Valorificarea evenimentelor-fanion precum „Capitala Europeană a Culturii” și a altor evenimente internaționale care atrag mai mulți turiști străini și mai multe încasări.  Oferirea unei diversificări și a unor produse noi de turism prin: o Activități de promovare care vizează comercializarea produselor locale autentice; o Agende culturale publicate și promovate la nivel internațional, cu evenimente de tip „reason-to-come”, care să atragă turiști internaționali; o Pachete transnaționale pentru turismul medical.  Acces la informații turistice prin digitalizare: o Centre de informare turistică digitalizate, oferind turiștilor și vizitatorilor servicii de informare îmbunătățite; o Destinaţii cu o mai bună semnalizare turistică și cu sisteme de mobilitate urbană îmbunătățite (ticketing și informații); o Aplicații și hărți digitale ale destinațiilor; o Baze de date deschise pentru turism (open source); o Observator Turistic, care să ofere date pe mai multe niveluri: național, regional, județean, local.  Resurse umane calificate prin: o Programe de formare în domeniul ospitalităţii și personal cu abilități nou-dobândite în ceea ce privește calitatea serviciilor, digitalizarea și marketingul; o Centre naționale de educație în domeniul ospitalității nou-create și unități de învățământ profesional și tehnic modernizate (VET); o Elevi şi studenţi care cunosc mai bine oportunitățile unei cariere în turism și care vor avea posibilitatea de a opta pentru programe de angajare pe timpul verii; o Personal calificat în zonele rurale; o Persoanele din grupuri vulnerabile care au dobândit abilități valoroase și s-au integrat pe piața muncii. 47 Susținerea extinderii și creșterea calității produselor existente, crearea de noi produse, îmbunătățirea accesului la informațiile din domeniul turismului, îmbunătățirea sau crearea de abilități, îmbunătățirea calității serviciilor și managementul obiectivelor turistice contribuie per ansamblu la o experiență mai bună în destinațiile românești. Experiențele mai bune și diverse generează un feedback mai bun, atrăgând noi turiști, crescând cheltuielile turiștilor și generând noi locuri de muncă în sector. Totodată, mai mulți membri ai comunităților care locuiesc în preajma obiectivelor turistice vor avea mai multe oportunități de angajare și vor putea câştiga venituri mai mari. Obiectivul 2.1: Întărirea capacității de elaborare a politicilor, creșterea gradului de digitalizare și o mai bună adaptare a instrumentelor de marketing la specificul piețelor cu potențial mare Acțiunile propuse în cadrul acestui obiectiv vor genera următoarele rezultate: o O capacitate sporită de elaborare a politicilor publice pentru a asigura atât dezvoltarea corespunzătoare a infrastructurii și serviciilor turistice, cât și îmbunătățirea colectării de date și a proceselor de monitorizare şi evaluare prin sisteme inovatoare de înregistrare a turiștilor care să fie utilizate pentru colectarea de date precise, pe baza cărora să se poată întocmi rapoarte actualizate la nivelul Contului Satelit al Turismului, anchete privind constatarea nivelului de satisfacție al clienților, instrumente bazate pe inteligența artificială pentru cercetările în turism; o Politici și instrumente mai bune de marketing și promovare, dezvoltate pe baza segmentării pieței, statistici și studii relevante și actuale; o Abilități mai bune de marketing și promovare prin instrumente de marketing digital destinate turiștilor (aplicații mobile la nivel național și la nivelul orașelor, calendare etc.), produse de turism introduse pe piețele internaționale prin intermediul platformelor de promovare online și inițiative mai bune de cooperare între actorii din domeniile public şi privat; o Modificări legislative, având ca rezultat realizarea unor Planuri Urbanistice Generale puse în aplicare pentru a proteja peisajele culturale, un sistem de clasificare actualizat și o legislație simplificată în turism, care să susțină dezvoltarea și creșterea numărului de locuri de muncă. Crearea unor instrumente de marketing și promovare internațională mai eficiente contribuie la atragerea de turiști care cheltuiesc mai mult, la atragerea de noi piețe, la creșterea cheltuielilor turiștilor la destinație și în consecință la crearea de noi locuri de muncă. Colectarea de date precise susține capacitatea de a elabora politici bazate pe realitate, ceea ce duce la o implementare mai bună a strategiei. Încurajarea dialogului public-privat este un element central pentru dezvoltarea sectorului. Participarea sectorului privat la implementarea strategiei este extrem de importantă. În privința obiectivelor de dezvoltare durabilă, strategia contribuie, în principal, la atingerea Obiectivului 8 - Muncă decentă şi creştere economică Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi asigurarea de locuri de muncă decente pentru toţi. În acest sens, una dintre țintele pentru 2035 o constituie realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear, cultural și îmbunătățirea imaginii României ca destinație turistică. În plan secund, strategia contribuie la următoarele obiective de dezvoltare durabilă:  10 – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări; 48  11 – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile;  12 – Asigurarea unor modele de consum și producție durabile;  13 – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor;  14 – Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă;  15 – Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate. 49 IX. Indicatori Pentru a măsura succesul implementării sale, strategia se sprijină pe două tipuri de indicatori - aceștia sunt indicatori cu privire la obiectivele strategice generale, respectiv indicatori pentru măsurarea atingerii obiectivelor operaționale. Indicatorii de output măsoară rezultatele intermediare ale intervențiilor, în timp ce indicatorii de outcome servesc la măsurarea impactului generat de intervenție. Tabelul de mai jos prezintă indicatorii de output, unitățile de măsură, sursa datelor și responsabilii cu colectarea acestora pentru fiecare dintre activitățile propuse: Indicatori pentru nivelul strategic Valori-țintă cumulative Responsabil cu Sursa datelor Referință colectarea datelor Indicator Unitate (2019) 2025 2030 2035 Număr de locuri de muncă în Ministerul Inspecția Muncii, baza domeniul turismului (hoteluri și Număr 187.057 200.000 257.143 328.571 Antreprenoriatului și de date Revisal restaurante) Turismului Ministerul Institutul Național de Cheltuiala medie per turist Euro 541 568 633 650 Antreprenoriatului și Statistică Turismului Ministerul Durata medie a sejurului turiștilor Număr de Institutul Național de 2,0 2,5 3,0 3,3 Antreprenoriatului și din piețele-țintă zile Statistică Turismului Ministerul Numărul de sosiri ale turiștilor Institutul Național de Mii turiști 2.684 2.800 3.600 4.600 Antreprenoriatului și străini Statistică Turismului Ministerul Milioane Institutul Național de Încasări din turismul internațional 1.453 1.590 2.279 2.990 Antreprenoriatului și euro Statistică Turismului Indicatorii de outcome, pentru activitățile propuse, sunt prezentați în Anexă, în cadrul Planului de Acțiune. Implementarea strategiei va avea impact direct asupra mai multor indicatorilor de dezvoltare durabilă aferenți Obiectivului 8: Muncă decentă şi creştere economică - Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi asigurarea de locuri de muncă decente pentru toţi, Ținta 4 -Realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear și cultural și imbunatățirea imaginii României ca destinație turistică, respectiv:  Ponderea turismului în PIB,  Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri,  Populația ocupată (sau salariații) din hoteluri și restaurant. În plus, implementarea strategiei va avea impact indirect asupa: 50 Obiectivului 8 - Muncă decentă şi creştere economică - Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi asigurarea de locuri de muncă decente pentru toţi, Ținta 1: Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației, indicatorii: - Venitul național brut pe locuitor, - Valoarea soldului balanței comerciale cu bunuri și servicii a României, pe zone intra-UE și extra- UE, - Rata anuală de creștere a PIB real pe cap de locuitor. Ținta 2: Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care sustin activitatile productive, crearea locurilor de munca decente, antreprenorialul prin start-up, creativitatea si inovatia, si care incurajeaza formalizarea si cresterea intreprinderilor micro, mici si mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare, indicatorii: - Procentul din PIB alocat pentru investiții în IMM-uri, - VAB realizată de IMM ca pondere în PIB, - Rata de ocupare pe total și pe grupe de vârstă (15-64 ani), - Rata somajului BIM pe total și sexe. Obiectivului 11 – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile, Ținta 8: Consolidarea eforturilor de protecte si salvgardare a patrimoniului cultural si natural, a elementelor de peisaj din mediul urban si rural, indicatorii: - Cheltuieli de la bugetul de stat și cheltuieli de la bugetul local pentru cultura, recreere și religie, - Suprafața spaților verzi pe județe. Obiectivului 14 – Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă, Ținta 1: Prevenirea și reducerea semnificativă a poluării marine de toate tipurile, în special de la activitățile terestre, inclusiv poluarea cu deșeuri marine și poluarea cu nutrienți, indicatorii: - Volumul de ape uzate și cantitățile de poluanți evacuate în Marea Neagră, - Numărul de situri de coastă cu ape de calitate excelentă pentru scăldat. Ținta 2: Minimizarea și gestionarea impactului acidificării mediului apelor marine, inclusiv prin cooperare stiintifică sporită la toate nivelurile, indicatorul: - Valorile pH-ului apelor de la litoralul românesc al Mării Negre. Obiectivului 15 – Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate, Ținta 1: Dezvoltarea infrastructurii verzi și folosirea serviciilor oferite de ecosistemele naturale (în special în luncile Dunării, afluenților acesteia și în Deltă) prin gestionare integrată a bazinelor hidrografice și zonelor umede, indicatorii: - Suprafața siturilor marine și terestre desemnate în condițiile Natura 2000, - Arii naturale protejate ale României pe categorii (suprafețe), - Ponderea valorii producției de bunuri și servicii de mediu pentru protecția biodiversității și a peisajului în totalul producției de bunuri și servicii de mediu. 51 Ținta 2: Conservarea si protejarea zonelor umede, între care se afla și Rezervația Biosferei Delta Dunării, zonă umedă unicat în Europa, ca parte a patrimoniului natural european și mondial, indicatorii: - Arii naturale protejate ale României pe categorii (suprafețe), - Suprafața siturilor marine și terestre desemnate în condițiile Natura 2000, - Calitatea apelor de suprafață (râuri) pe stări de calitate pentru lungimile de râu monitorizate. Ținta 3: Asigurarea conservării ecosistemelor montane, inclusiv a biodiversității acestora, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi beneficii esențiale pentru dezvoltare durabilă, indicatorii: - Suprafața pădurii ca procent în suprafața totală a țării, - Ponderea valorii producției de bunuri și servicii de mediu pentru protecția biodiversității și a peisajului în totalul producției de bunuri și servicii de mediu, - Suprafața pădurilor virgine și cvasivirgine, - Suprafața siturilor marine și terestre desemnate în condițiile Natura 2000. 52 X. Proceduri de monitorizare și evaluare Monitorizarea are un rol vital pentru succesul implementării acestei strategii. Monitorizarea se referă la procesul de urmărire a tuturor indicatorilor strategiei, inclusiv performanța și durata, de a identifica potențialele probleme și de a întreprinde acțiunile corective necesare pentru a se asigura că strategia se desfășoară corespunzător și că se pot îndeplini țintele stabilite. MAT va fixa nivelul de referință pentru toți indicatorii intermediari (de performanță) și va stabili țintele anuale care trebuie atinse. MAT va fi responsabil cu monitorizarea și evaluarea rezultatelor finale ale strategiei în raport cu indicatorii conveniți, așa cum sunt prezentați în planul de acțiune și în capitolul dedicat indicatorilor. Ministerul va implica și Comitetul Interministerial și INCDT pentru colectarea și analizarea datelor. Rezultatele monitorizării vor fi incluse într-un raport de progres anual care va avea următorul conținut: rezumatul general al activităților în curs și al celor planificate, situația indicatorilor și modul în care sunt îndeplinite țintele, problemele identificate și rezolvate, chestiunile critice care necesită atenție imediată și care sunt activitățile planificate pentru următoarea perioadă de raportare. De asemenea, raportul va scoate în evidență lecțiile învățate în perioada de raportare și cum vor fi acestea transpuse în practică. Acesta va fi pus la dispoziția publicului în decurs de o lună de la finele perioadei de raportare și va fi disponibil pe pagina de internet a Ministerului. La jumătatea ciclului de implementare, sau după necesități, strategia va fi supusă unei revizuiri periodice. Ca urmare a observațiilor și constatărilor evaluării, strategia și planul de acțiune pot fi revizuite și ajustate după cum este necesar. Implementarea strategiei va fi evaluată de un grup de lucru compus din reprezentanții Consiliului Național de Brand, reprezentanți ai sectoarelor privat și public, inclusiv ministerele de resort, operatori privați, operatori în sectorul hotelier, diverse asociații și va fi prezidat de MAT. În timpul implementării Grupul de lucru se va întruni pentru a discuta și a valida rapoartele de monitorizare, pentru a discuta cât de bine coordonată este implementarea cu activitățile strategice și cu calendarul de implementare și pentru a decide care sunt măsurile care trebuie întreprinse. În decurs de două săptămâni de la data întâlnirii se va elabora un scurt raport al acesteia care va fi pus la dispoziția publicului pe pagina de internet a Ministerului. După încheiere Grupul de lucru va consolida toate informațiile și datele necesare pentru a pregăti Raportul de Evaluare la Încheierea Strategiei. Scopul raportului va fi (1) să asigure transparență și să responsabilizeze în legătură cu performanța și rezultatele obținute (2) să depoziteze și să disemineze experiența întregului proces strategic de la elaborare până la implementarea strategiei, precum și modalitățile de 53 îmbunătățire în viitor. Printre altele, raportul va prezenta măsura în care s-au atins obiectivele și obținut rezultatele strategice și va prezenta lecțiile învățate. Raportul de evaluare finală va avea următoarele componente: 1. Scurt context al strategiei și obiectivele, rezultate finale și indicatori (așa cum au fost prevăzuți inițial). 2. Modificări în timpul implementării (dacă este cazul), incluzând obiectivele și țintele revizuite. 3. Rezultate de tip output și outcome preconizate comparativ cu cele realizate. 4. Alte rezultate (de tip outcome) și impacturi (dacă există). Aici pot fi incluse impacturile pozitive care nu au fost prevăzute inițial, sau impacturile negative neintenționate. 5. Factorii-cheie care au afectat implementarea și rezultatul final. Această secțiune va cuprinde analiza principalilor factori și principalelor evenimente care au influențat realizările sau nerealizările în decursul implementării. 6. Performanța actorilor implicați. Cine a fost implicat în implementare, discrepanțe observate între momentul elaborării și cel al implementării. 7. Calitatea mecanismelor și instrumentelor de monitorizare și evaluare. 8. Lecții și recomandări pentru acțiunile/intervențiile viitoare Raportul de evaluare finală va fi elaborat în decurs de șase luni de la încheierea implementării strategiei și va fi pus la dispoziția publicului pe pagina de internet a Ministerului. 54 XI. Instituții responsabile Există situaţii în care implementarea strategiilor turistice implică anumite provocări. Acestea pot apărea din cauza unei atenții inadecvate acordate înțelegerii elementelor mediului organizațional în care se pun în aplicare respectivele strategii și a modurilor în care se desfășoară procesul de planificare și dezvoltare. O înțelegere limitată a tiparelor relaționale și a interdependenței resurselor și prerogativelor între diferitele agenții implicate în procesul decizional poate duce, de asemenea, la eșecul unui plan. Pentru a evita o asemenea situație, este esențial ca toate părțile interesate în procesul de implementare să fie conștiente și să își asume funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească. Pentru a implementa această strategie și planul de acțiune aferent, autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului (Ministerul Antreprenoriatului și Turismului) trebuie să joace rolul de coordonator general, în strânsă colaborare cu Comitetul Interministerial. Comitetul, care reunește ministere și agenții de resort, trebuie să îndeplinească funcții specifice pentru rolurile și responsabilitățile pe care le au acestea, așa cum sunt ele descrise în planul de acțiune. Trebuie consultați actorii privați, ONG-urile și alte părți implicate, pentru a se asigura că procesul se îndreaptă în direcția corespunzătoare. Printre actorii implicați, prezentați în planul de acțiune drept Coordonatori și Contributori, se numără şi următoarele instituţii:  Ministerul Antreprenoriatului și Turismului;  Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației;  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;  Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;  Ministerul Finanțelor;  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;  Ministerul Culturii;  Ministerul Educației;  Ministerul Sănătății;  Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;  Compania Națională de Investiții;  Autoritățile publice locale;  Organizațiile de management al destinaţiei;  Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii;  Institutul Național de Statistică;  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism;  ONG-urile și asociațiile sectoriale;  Sectorul privat. 55 XII. Implicațiile bugetare și surse de finanțare Considerăm că nu vor exista presiuni financiar-fiscale suplimentare față de previziunile macroeconomice existente, iar acolo unde se dovedesc necesare solicitări suplimentare de sprijin financiar acestea vor fi putea fi acoperite și prin implementarea unor mecanisme instituționale prin atragerea unor finanțări din fonduri europene. Acțiunile propuse pot fi finanțate prin diferite instrumente financiare naționale și europene. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții, fiind prevăzute cinci priorități investiționale30:  O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii  O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice  O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale  O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate  O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. Spre deosebire de perioada anterioară când turismul nu a fost inclus ca obiectiv tematic, în cadrul acestei priorități se regăsește obiectivul prioritar Turism, patrimoniu, cultură, securitate urbană care are ca obiectiv specific „Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane”. Prin acest obiectiv este prevăzută finanțarea următoarele tipuri de investiții: investiții în turism – stațiuni turistice urbane de interes național, investiții în infrastructura din domeniul cultural, investiții în patrimoniul cultural, investiții pentru regenerarea urbană și securitatea spațiilor publice. Un al doilea obiectiv prioritar este Dezvoltarea teritorială integrată, cu obiectivul specific „Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului la nivel local, a patrimoniului cultural și a securității, inclusiv în zonele rurale și de coastă și inclusiv prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, prin care UE sprijină: - Structurile de guvernanță ITI (Delta Dunării și Valea Jiului) - sprijin pentru pregătirea și conceperea strategiilor teritoriale - Structurile de guvernanță CLLD (ZUM-uri) – pregătire, gestiune și animare - Sprijin pentru SIDU – pregătire, gestiune și animare 30 http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/ 56 Pentru perioada 2021-2027, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a propus pentru următorul exercițiu financiar 9 tipuri de programe operaționale, prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocat României (27 miliarde de euro, cu 8% în plus față de perioada 2014-2020): 1. Programul Operaţional Tranzitie Justă (POTJ) 2. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) 3. Programul Operațional Transport (POT) 4. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) 5. Programul Operațional Sănătate (POS) 6. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) 7. Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) 8. Programe Operaţionale Regionale (POR) 9. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) Programe Operaţionale Regionale (POR) urmează a fi gestionate descentralizat la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării (pe model polonez). Vor fi implementate 8 Axe prioritare, dintre care, Axa prioritară 7 – O regiune atractivă se adresează direct domeniului turism. Axa prioritară are 2 obiective specifice, după cum urmează: Obiectiv 1. Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane. Operațiunile orientative în cadrul acestui obiectiv vor fi: - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și servicii culturale; - Îmbunătățirea infrastructurii de turism, în special în zone care dispun de un potențial turistic valoros; - Dezvoltarea turismului balnear și balneo-climateric; - Investiții în infrastructura din domeniul cultural, în mediul urban; - Creșterea securității spațiilor publice; - Tabere de elevi și preșcolari; - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și servicii culturale. Obiectiv 2. Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în afara zonelor urbane, cu următoarele operațiuni orientative: - Infrastructura de turism, în special în zone care dispun de un potențial turistic valoros; - Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului natural; - Dezvoltarea infrastructurilor integrate cu rol în administrare, protejare, informare și exploatare turistică sustenabilă; - Tabere de elevi și preșcolari. Deși domeniul turism se regăsește distinct doar în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 7 - O regiune atractivă, vor fi facilitate sinergii cu alte programe operaționale, anumite activități 57 turistice/forme de turism/activități care vin în sprijinul dezvoltării turismului putând fi finanțate indirect și în cadrul altor programe operaționale. Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) are ca obiectiv general sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, mai ales ale celor cu risc ridicat, inclusiv prin reducerea decalajului rural-urban în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială și creșterea accesului la servicii de calitate pentru populația vulnerabilă. Programul finanțează strategiile de Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC), iar printre tipurile de activități eligibile se regăsesc: protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice și servicii turistice conexe; protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și a serviciilor culturale; protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a ecoturismului.31 Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) va avea o axă specială Digitalizarea în cultură, iar printre obiectivele specific ale acesteia se află: digitalizarea patrimoniului cultural, o soluție pentru prezervarea patrimoniului cultural; îmbunătățirea conectivității digitale; dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat. Activitățile sunt în concordanță cu prioritățile stabilite prin Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022, acestea vizând digitalizarea în domeniul culturii. Printre tipurile de activități eligibile se regăsesc: protejarea, punerea în valoare și promovarea patrimoniului cultural imobil, a peisajelor culturale și a patrimoniului mobil construit. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO), prin finanțările oferite, poate contribui la dezvoltarea unor programe de pregătire profesională și chiar la dezvoltarea învățământului dual din domeniul turismului. Una dintre prioritățile programului o constituie Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității pe piața muncii. Printre tipurile de activități eligibile, care ar putea avea impact în turism se numără: îmbunătățirea programelor de formare și a instrumentelor de evaluare; actualizare/ revizuire/ dezvoltare de noi standarde ocupaționale /calificări profesionale conform noilor cerințe ale pieței muncii; sprijinirea parteneriatelor între furnizori de formare (din învățământul secundar și terțiar) și reprezentanți ai mediului de afaceri pentru dezvoltarea și implementarea unor programe de formare continuă (în special în domeniile de specializare inteligentă); formarea specialiștilor, formatorilor/ instructorilor, coordonatorilor pentru asigurarea calității în formarea profesională a adulților; sprijinirea formării continue a angajaților în acord cu nevoile identificate de angajatori pentru a putea răspunde provocărilor din domeniul de activitate. O altă prioritate o reprezintă: Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic. Printre activitățile eligibile se numără următoarele: dezvoltarea unei metodologii privind organizarea de programe de educație profesionale în regim dual de nivel terțiar, inclusiv o procedură de admitere integrate, dezvoltarea și implementarea unei metodologii de acreditare a operatorilor 31 https://oportunitati-ue.gov.ro/domeniu/turism-cultura-si-patrimoniu/ 58 economici implicați în pregătirea practică a elevilor din învățământul dual care să asigure spațiile, tehnologiile și personalul calificat, pe principalele sectoare/zone cu necesități și capacități în domeniu. Planul Național Strategic (PNS) este documentul care va sta la baza alocărilor financiare pentru agricultură şi dezvoltare rurală din fonduri europene pentru perioada 2023 – 2027. Pentru susţinerea turismului, PNS vizează finanţarea microîntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților de turism rural și agrement, iar prin LEADER se acordă sprijin pentru înfiinţarea de microîntreprinderi în mediul rural (start-up) pentru activităţile turistice locale în funcție de specificul zonei (turism cultural, gastronomic, deltaic, ecumenic, agroturism, ecoturism etc.). Din perspectiva patrimoniului cultural, PNS vizează sprijinirea reabilitării, restaurării, conservării obiectivelor de patrimoniu de clasă B și patrimoniu neclasificat – de la nivel local (mobil, imobil și imaterial) din teritoriul LEADER, în funcție de nevoile identificate în teritoriu. Programul Acvacultura și Pescuit (PAP) este complementar, în principal cu Planul Național Strategic și cu celelalte programe finanțate conform Acordului de Parteneriat. PAP este concentrat pe dezvoltarea sectorului pescăresc, în special a IMMurilor, care pot primi sprijin pentru inovare, digitalizare, eficiență energetică, conservarea și refacerea biodiversității, formare profesională. Prin strategiile de dezvoltare a zonelor pescărești, PAP poate susține investiții în turismul și în patrimoniul cultural al respectivelor zone. Investițiile în turism si cultură sunt prezente in sprijinul comunităților vulnerabile din teritoriile acoperite de Strategiile de Dezvoltare Locală şi vizează susținerea infrastructurii culturale şi de turism urbane (cicloturism, muzee locale, reabilitarea de biserici vechi, clădiri istorice in centrele istorice urbane). Populația locală trebuie asociată cu activitățile de turism pentru împărțirea echitabilă a beneficiilor economice, culturale şi sociale generate, în special în crearea de locuri de muncă directe şi indirecte, rezultat așteptat în urma acestor investiții. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are ca obiectiv general stabilirea priorităților naționale de investiții și direcțiilor principale de reformă ale României în acord cu Recomandările Specifice de Țară și regulamentele specifice pentru a asigura ameliorarea stării economice a României și a consolida capacitatea de reziliență la nivel național în perioade de criză pandemică. În cadrul componentei C 11. Turism și cultură se dorește dezvoltarea turismului de destinație. În acest sens, se are în vedere înființarea și operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (inclusiv crearea unor mecanisme de finanțare pentru acestea); sprijin financiar pentru promovarea a 12 rute cultural-turistice, prin digitalizarea siturilor culturale, prin crearea unei aplicații dedicate vizitatorilor, prin marcarea și semnalizarea rutei/siturilor incluse în cadrul rutei; modernizarea /reabilitarea siturilor turistice cu impact național și internațional incluse în cele 12 rute (225 de obiective culturale - 5 castele, 5 curii, 10 biserici din lemn, 5 cule, 5 mănăstiri din Moldova, 5 biserici/situri pe ruta Sfântului Ladislau, 5 castre romane, 5 fortărețe, 30 case tradiționale din Delta Dunării, 150 case rurale tradiționale); crearea/modernizarea a 9 muzee și memoriale; crearea cadrului pentru operaționalizarea 59 traseelor cicloturistice la nivel național și amenajarea a 3 000 km de noi trasee naționale de ciclism în toată țara. La nivel UE La nivelul UE, există câteva fonduri care ar putea ajuta la gestionarea provocărilor din domeniul turismului. Pornind de la priorităţile prevăzute în fiecare program de finanţare UE, ar putea beneficia de finanţare europeană diverse persoane juridice (instituție publice, societăţi, IMM-uri, organizaţii de cercetare, universităţi, ONG-uri şi iniţiative de cluster turistic) în vederea desfăşurării de activităţi cu impact pozitiv asupra turismului. Programul LIFE este singurul fond gestionat direct de Comisia Europeană dedicat exclusiv obiectivelor de mediu și climă. Obiectivul general al programului este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, inclusiv prin tranziția către energia curată, precum și la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă. Programul Europa Creativă finanțeză proiecte de cooperare europeană, proiecte transnaționale care implică organizații culturale și creative din diferite țări care participă la program. Acțiunea urmărește îmbunătățirea accesului la cultura europeană și la operele creative și promovarea inovației și a creativității. Proiectele pot acoperi unul sau mai multe sectoare culturale și creative și pot fi interdisciplinare. Printre prioritățile specifice se regăsesc: consolidarea capacității (ex. activități de formare, creare de rețele sau de acces pe piață, precum și sprijinirea rezilienței sectoarelor) pentru următoarele sectoare: muzică, carte și editare, arhitectură, patrimoniu cultural, modă și design, turism cultural durabil. În plus:  Programul Piața Unică va sprijini turismul și va încuraja dezvoltarea talentelor creative în sectorul cultural.  Programul Erasmus+ va susține cooperarea dintre instituții și organizații active în domeniul formării profesionale pentru a face față provocărilor legate de piața muncii în turism și restaurare obiective de patrimoniu. Programe de cooperare interregională, transnațională și transfrontalieră Programul INTERREG EUROPE sprijină guvernele regionale şi locale din întregul teritoriu european să elaboreze şi să pună în aplicare politici mai bune. Programul oferă autorităţilor publice regionale şi locale de pe întregul continent european posibilitatea să împărtăşească în mod practic idei şi experienţe în legătură cu politicile publice, îmbunătăţind astfel strategiile dedicate cetăţenilor şi comunităţilor acestora. Al cincilea obiectiv specific al programului are ca obiect protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural, a biodiversităţii şi ecosistemelor, precum şi susţinerea patrimoniului cultural. Pot 60 beneficia de acest program şi entităţile care intră sub incidenţa legislaţiei publice şi organismele private fără scop lucrativ. Programul Transnaţional DUNĂREA este un instrument de finanţare al Cooperării Teritoriale Europene (CTE) care promovează coeziunea economică, socială şi teritorială în Regiunea Dunării prin integrarea politicilor în sectoarele selectate. Programul de cooperare este structurat în jurul a patru axe prioritare. Prioritatea 2: Regiunea Dunării responsabilă în domeniile mediului şi culturii include următorul obiectiv specific: promovarea utilizării durabile a patrimoniului şi resurselor naturale şi culturale. Programul de Cooperare Transfrontalieră „BAZINUL MĂRII NEGRE” are ca obiectiv general „îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului”. Prin acestea, Programul urmărește îndeplinirea a două dintre obiectivele sale strategice generale: Promovarea dezvoltării economice şi sociale în regiunile situate pe ambele laturi ale frontierelor comune şi gestionarea provocărilor comune din perspectiva protecţiei mediului, sănătăţii publice, siguranţei şi securităţii. Una dintre principalele acţiuni orientative destinate îndeplinirii primului obiectiv constă în a oferi oportunităţi mai bune de activităţi comerciale transfrontaliere în sectoarele turismului şi culturii în Bazinul Mării Negre. Programul de Cooperare Transfrontalieră UNGARIA-SLOVACIA-ROMÂNIA-UCRAINA CBC IEV 2014- 2020. Promovarea culturii locale şi protejarea patrimoniului istoric (Obiectivul Tematic 3) constituie unul dintre cele patru obiective ale Programului şi Prioritatea nr. 1 a acestuia constă din promovarea culturii locale şi a patrimoniului istoric împreună cu funcţiile turistice. Rezultatele aşteptate de la acest program sunt următoarele: o reţea de obiective culturale şi istorice reînnoite (clădirile, mediul şi infrastructura acestora), care stau la baza produselor turistice din regiunea de programare (rute tematice transfrontaliere, Programe culturale cu efect transfrontalier), prin intermediul cărora numărul de vizitatori poate creşte în această regiune. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia- România-Ucraina IEV poate constitui un instrument în derularea proiectelor turistice în Carpaţi. Programul de Cooperare Transfrontalieră ROMÂNIA-UNGARIA 2014 -2020. AXĂ PRIORITARĂ 1: protejarea în comun şi utilizarea eficientă a valorilor şi resurselor comune (cooperarea în ceea ce priveşte resurse naturale şi culturale). PRIORITATEA DE INVESTIŢII 6/C - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Printre tipurile de activităţi eligibile se numără, printre altele: întocmirea studiilor, strategiilor, planurilor, etc. în domeniul conservării, dezvoltării şi utilizării patrimoniului cultural şi natural; ameliorarea stării de conservare a monumentelor şi clădirilor ce fac parte din patrimoniul natural sau cultural al zonei (ex. biserici, castele, muzee, teatre); conservarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural intangibil; dezvoltarea, reconstrucţia şi promovarea facilităţilor culturale destinate protejării patrimoniului cultural existent în zona eligibilă; dezvoltarea de parcuri naturale, rezervaţii naturale şi alte zone protejate, protejarea biodiversităţii; modernizarea facilităţilor existente sau construirea unora noi, având drept scop protejarea şi valorificarea eficientă a potenţialului geotermal; deschiderea unor trasee tematice, produse şi servicii turistice bazate pe patrimoniul natural şi cultural. PROGRAMUL IPA DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA-SERBIA 2014 – 2020. AXA PRIORITARĂ 4: atractivitate pentru un turism sustenabil. 4-1 Dezvoltarea economiei turismului local de- a lungul graniţei, pe baza promovării unei valorificări sustenabile a patrimoniului local natural şi cultural, 61 promovarea creşterii cererilor naţionale şi internaţionale pentru servicii de turism, crearea de atracţii turistice şi culturale integrative. 4-2 Dezvoltarea economiei turistice locale pe baza dezvoltării calităţii serviciilor turistice, valorificării sustenabile a patrimoniului natural şi cultural. Activităţi tematice 1 „Investiţii pentru creşterea cererii de reţele de turism locale şi promovarea activităţilor turistice inovatoare”. Activităţi tematice 2 „Iniţiative de consolidare a capacităţilor pentru îmbunătăţirea calităţii şi a inovaţiei de servicii şi produse turistice”. PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA - BULGARIA 2014-2020. AXA PRIORITARĂ 2: o regiune verde. PRIORITATEA INVESTIŢIONALĂ 6C: Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Acţiunile finanţate prin acest obiectiv specific consolidează capacităţile participanţilor relevanţi de restaurare, conservare şi utilizare sustenabilă a patrimoniului cultural şi natural din zona transfrontalieră România-Bulgaria. Se pune accent pentru eforturile comune de administrare şi coordonare ce vor asigura reducerea presiunilor actuale şi evitarea abuzurilor în viitor. Un instrument important constă din susţinerea puternică asigurată prin prezentul Program pentru dezvoltarea instrumentelor şi tehnologiilor comune de administrare a patrimoniului natural şi cultural şi a obiectivelor turistice afectate fie de presiunea locală, fie de schimbări climatice. PROGRAMELE OPERAŢIONALE COMUNE pentru România şi Ucraina şi între România şi Republica Moldova susţin promovarea culturii locale şi conservarea patrimoniului istoric, prin eforturi de reabilitare a obiectivelor culturale şi istorice şi dezvoltarea culturii locale, identităţii culturale specifice şi dialog cultural. Aceste programe de finanțare încurajează crearea de parteneriate puternic integrate într-o zonă de cooperare transnațională, capabile să aibă un impact dincolo de frontierele naționale. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră „Interreg” va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european. Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică. 62 XIII. Implicații asupra cadrului juridic În general, nu se preconizează că ar exista implicații juridice majore la niciun nivel din punctul de vedere al implementării activităților descrise de planul de acțiune. Câteva excepții ar putea exista în următoarele cazuri:  Standarde adecvate. Pentru a consolida mediul de afaceri și climatul din acest sector, autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului (Ministerul Antreprenoriatului și Turismului) este sfătuit ca, printr-o colaborare cu agențiile și ministerele de resort respective, să inițieze simplificări în obținerea avizelor pentru unităţile de alimentaţie publică, IMM-uri rurale etc. În cadrul consultărilor, o serie de actori din domeniul turismului au ridicat problema faptului că restaurantele mari, cu marcă recunoscută și restaurantele mici, rurale trebuie să îndeplinească aceleași standarde. Siguranța alimentară trebuie să rămână o prioritate, însă furnizorilor mai mici ar trebui să le solicite să îndeplinească standarde elementare, în timp ce unitățile mai mari ar trebui să îndeplinească toată gama de cerințe;  Certificarea inteligentă și abordarea de tip ghișeu unic. MAT ar trebui să inițieze un program de certificare inteligentă și să abordeze autoritățile și ministerele de resort respective, pentru a evalua reglementările și pentru a simplifica procesul cât mai mult posibil. În prezent, multe țări urmează abordarea de tip „ghișeu unic”, unde solicitanții se înscriu pentru toate procedurile administrative într-un singur loc și primesc apoi toate serviciile solicitate de la autoritățile publice;  Piste de biciclete, proiectare și semnalizare. Prin HG 441/2022 au fost aprobate normele metodologice privind crearea, amenajarea și omologarea traseelor de cicloturism. În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri, urmează a fi aprobat prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației Ghidul de marcare și semnalizare care va cuprinde indicatoarele și marcajele pentru traseele cicloturistice și pentru rutele de tip EuroVelo. Imediat după aprobarea acestui ghid, pistele trebuie marcate și trebuie să se efectueze modernizările necesare. Această activitate este o prioritate care trebuie îndeplinită, atât pentru a atinge țintele fixate în PNRR, cât și pentru a putea participa la rețeaua EuroVelo și pentru a utiliza oportunitățile oferite de aceasta pentru diversificarea turismului;  Fațadele cu valoare publică. În prezent, guvernul se confruntă cu anumite limitări în ceea ce privește alocarea de fonduri pentru restaurarea și reabilitarea fațadelor clădirilor de patrimoniu cultural, dacă acestea sunt proprietate privată. Această limitare legală trebuie eliminată, deoarece fațadele, deși sunt deținute de persoane private, dețin o importantă valoare publică;  Omiterea din statistici a sharing economy și a pensiunilor mici. În prezent, utilizatorii platformelor de sharing economy sau vizitatorii pensiunilor mici (cu până la 10 paturi) nu sunt incluși în statistici, ceea ce cauzează adesea discrepanțe în bazele de date. Cei care își închiriază proprietățile prin platforme de sharing economy (economie colaborativă - Airbnb, booking.com și altele) ar trebui supuși cel puțin unor reglementări de natură să poată oferi date statistice și informații despre modul în care destinațiile ar trebui să-şi gestioneze operațiunile. Câteva exemple din Europa: furnizorii trebuie să obțină o licență de turism, în anumite cazuri închirierea este limitată la un anumit număr de zile etc. 63 Anexă: Planul de acțiune Planul de acțiune de mai jos enumeră pașii care trebuie făcuți pentru a atinge setul de obiective. Coloanele reprezintă următoarele:  „Obiectivele” sunt măsurile prin care sunt abordate cauzele primare.  „Acțiunile principale” sunt activitățile care vor conduce la atingerea obiectivelor.  „Coordonatorii” sunt autoritățile care gestionează intervențiile (Ministerele) și vor avea sarcina de a proiecta programele și de a pune la dispoziție finanțările pentru obținerea rezultatelor finale stabilite.  „Contributorii” sunt beneficiarii fondurilor la nivel inferior (autorități naționale, locale, OMD-uri, reprezentanți ai sectorului privat etc.) care vor contribui la intervenție prin implementarea de măsuri la nivel local.  „Rezultatele planificate” sunt rezultatele măsurabile care trebuie obținute direct prin implementarea intervenției. Programele și proiectele dedicate ce vor fi elaborate după aprobarea strategiei vor descrie detaliat toate acțiunile și activitățile. Printre altele, acestea vor cuprinde criterii de eligibilitate, intervale de timp specifice, rezultate de tip output și outcome dorite, limitări și cheltuieli eligibile etc. Prioritizarea investițiilor în procesul de elaborare a programelor este extrem de importantă pentru a asigura succesul implementării strategiei. Prioritizarea trebuie să se bazeze pe documentele cadru juridice și strategice aplicabile în sectorul turismului. Aceste documente trebuie să devină instrumentul care să permită MAT să acționeze în cadrul cooperării interministeriale, cu scopul de a realiza implementarea inteligentă a strategiei. Toate acțiunile descrise mai jos vor trebui să țină seama de PATN (Planul de amenajare a teritoriului național, aprobat prin Legea 190/2009, cu modificările și completările ulterioare) – Secțiunea VIII zone cu resurse turistice, precum și de hotărârile de guvern cu privire la stațiunile turistice (HG 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare), stațiunile balneare și balneoclimatice (HG 1016/2011 privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările și completările ulterioare), de cadrul legislativ cu privire la ariile naturale protejate (rezervații naturale, parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații ale biosferei, situri Natura 2000), de cadrul legislativ privind siturile UNESCO și monumentele istorice, programul național de dezvoltare a turismului montan „Schi în România” (aprobat prin Legea 526/2003, cu modificările și completările ulterioare), de Convenția Carpatică și de prevederile legislative privind Zonele Montane Defavorizate. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va juca un rol de coordonare în elaborarea și implementarea activităților din planul de acțiune de mai jos. În timp ce și alte ministere de resort pot fi autorități de management pentru anumite activități, MAT va participa la toate procesele de planificare, întocmire și implementare pentru aceste activități, acestea fiind menite a sprijini dezvoltarea turismului în țară. O poziţie instituțională puternică din partea MAT este esențială pentru implementarea cu succes a acestui plan de acțiune. 64 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) 1.1: Transport și accesibilitate către zone turistice Îmbunătățirea accesibilității 1. Îmbunătățirea drumurilor de acces 2023 2035 MTI, MLPDA; APL, CJ  Drumuri reabilitate și către zonele către stațiuni, obiective și atracții MADR modernizate către turistice și a turistice, așa cum sunt definite în atracțiile turistice, calității secțiunea VIII a PATN. Asigurarea semnalizate infrastructurii continuității implementării Master turistice Planului de Transport pentru a promova îmbunătățirea accesibilității 2. Reabilitarea și dezvoltarea unor 2023 2035 MTI Operatori  Căi feroviare reabilitate rute feroviare cu rol turistic pentru feroviari de  Stații de cale ferată a îmbunătăți accesibilitatea și stat și privați, reabilitate pentru a diversifica ofertele APL, INP turistice 3. Îmbunătățirea transportului public 2023 2035 MLPDA Operatori de  Conexiuni cu autobuze verde pentru uz turistic stat și privați, ecologice către MTI destinaţiile turistice și hub-urile de transport 4. Îmbunătățirea infrastructurii 2023 2035 APL, MTI Operatori  Terminale portuare portuare pentru a crește fluxurile portuari, INP reabilitate sau dezvoltate de turiști de-a lungul Dunării și la pe Dunăre și la Marea Marea Neagră (porturi mici, Neagră Constanța, Tulcea. Brăila, Galați) 5. Crearea de infrastructură dedicată 2023 2035 MLPDA; MTI; APL,  Noi piste de biciclete și pentru piste de biciclete și trasee MADR; MMAP administratori trasee verzi verzi de zone naturale 6. Crearea sau sprijinirea creării unor 2023 2035 MADR APL, sectorul  Închirieri de biciclete puse sisteme inteligente pentru privat, la dispoziție, sprijinite închirierea de biciclete MAT prin program Infrastructura turistică locală 7. Îmbunătățirea calității spațiilor 2023 2035 MLPDA, MAT APL, OAR  Spații publice reabilitate publice (spații verzi, parcuri, zone de recreere) în stațiunile turistice și în principalele centre urbane (inclusiv în stațiunile montane și pe litoral), cu respectarea specificului local, a valorilor ambientale și naturale 8. Adaptarea și promovarea 2023 2035 MC, APL MLPDA, APL,  Obiective de patrimoniu deschiderii obiectivelor de sectorul privat, cultural reabilitate și patrimoniu cultural uzului public și MC, ONG-uri promovate pentru uz turistic (parcaje, echipamente, turistic peisagistică, bănci, coșuri de gunoi, semnalistică și semnalizare, panouri informative etc., conform legislației în vigoare, pe baza studiilor de fundamentare specifice, păstrând specificul local și valorile culturale ale spațiilor și clădirilor) 65 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) 9. Restaurarea și promovarea 2023 2035 MC, APL MLPDA, APL,  Centre urbane destinații patrimoniului cultural în zonele MC turistice reabilitate urbane pentru uz public și turistic (piețe, centre și cartiere istorice cu fațade și monumente, păstrând specificul local și valorile culturale ale spațiilor și clădirilor) 10. Protejarea, dezvoltarea și 2023 2035 MMAP MLPDA, APL,  Obiective de patrimoniu promovarea patrimoniului natural proprietari natural reabilitate și prin adaptarea și/sau reabilitarea privați, ONG- protejate infrastructurii de ecoturism uri  Produse de ecoturism dezvoltate 11. Îmbunătățirea calității peisajelor 2023 2035 MADR APL, MC, INP  Spații publice reabilitate (prin valorificarea peisajului ca o în zonele rurale resursă socio-culturală, ecologică și  Peisaje culturale din a mediului, ce contribuie la definire zonele rurale protejate specificului local și ca o componentă de bază a patrimoniului natural și cultural, ce contribuie la bunăstarea umană), a spațiilor publice și dezvoltarea de utilități turistice în zonele rurale de importanță turistică 12. Dezvoltarea și modernizarea 2023 2035 MAT, MTI, APL  Structuri infrastructurii turistice din zona MLPDA turistice/drumuri montană (infrastructurii pentru transcarpatice sporturi de iarnă, infrastructură realizate/modernizate turistică în zona montană înaltă – cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău) 13. Dezvoltarea infrastructurii de 2023 2035 MAT APL, firme  Structuri de agrement agrement turistic din stațiunile private realizate/modernizate turistice și din stațiunile balneare și balneoclimatice 14. Dezvoltarea infrastructurii MICE și 2023 2035 MAT CNI, APL și  Centre de întâlniri și săli infrastructurii de evenimente - firme private, multifuncționale de Centre de Întâlniri, săli de MAT, evenimente realizate evenimente, săli multifuncționale MLPDA (de exemplu, în Constanța pentru a atenua sezonalitatea și în București și Cluj, întrucât sunt deja destinații de evenimente bine dezvoltate în conformitate cu statisticile ICCA) 15. Renovarea infrastructurii și 2023 2035 MIPE, MAT MS, APL,  Infrastructuri de unităţilor de tratament balnear și MLPDA tratament balnear modernizarea echipamentelor sectorul privat renovate acestora 1.2: Sprijinirea Oportunități și stimulente pentru afaceri, digitalizare sectorului privat pentru dezvoltare 16. Sprijinirea digitalizării și 2023 2035 MIPE, MTI Firme private  Produse digitale inovativă comercializării la nivelul IMM- în sectorul dezvoltate pentru urilor din turism (pagini de internet turismului, sprijinirea IMM-urilor pentru hoteluri, oferte digitale, MLPDA cataloage etc.) 66 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) 17. Susținerea start-up-urilor din 2023 2035 MIPE, MTI, MLPDA,  Incubatoare create și domeniul industriiilor culturale și MEC Firme private, start-up-uri sprijinite creative, a turismului și a IMM- MC urilor inovatoare prin înființarea de incubatoare naționale, regionale în turism, precum, spre exemplu, Welcome City Lab din Franța 18. Găzduirea de forumuri și expoziții 2023 2035 MAT MAT, MLPDA  Evenimente de investiții anuale de digitalizare, inovare și în turismul național investiții, promovarea networking- găzduite și rețele și ului în turism și a oportunităților de colaborări stabilite colaborare 19. Sprijinirea dezvoltării unei 2023 2035 MIPE, MTI MS, MMSS,  Turiști UE care platforme dedicate pentru a sectorul privat, beneficiază de platforma facilita rambursarea tratamentelor APL, MLPDA de rambursare medicale și balneare pentru turiștii din UE conform Directivei 2011/24/UE privind Asistența Medicală Transfrontalieră 1.3: Creșterea Sprijinirea sectorului public și privat calității experiențelor și 20. Sprijinirea modernizării unităţilor 2023 2035 FNGCIMM Sectorul  Unităţi turistice care serviciilor în turistice în vederea obținerii unui privat, MAT, îndeplinesc standarde destinații nivel de clasificare mai înalt MLPDA superioare (instrumente fiscale, granturi etc.), respectând în același timp reglementările tehnice urbanistice și arhitecturale pentru mediul construit 21. Promovarea implementării unor 2023 2035 MIPE MLPDA,  Active turistice publice și măsuri de eficiență energetică, cu Proprietari și private care au beneficiat reglementări tehnice specifice, la manageri de de măsuri de eficiență nivelul obiectivelor de turism active turistice energetică îmbunătățită publice și private (muzee, publice, MC patrimoniu cultural și natural, zone de loisir, stațiuni de schi și stațiuni balneare etc.) Managementul destinaţiilor și zonelor turistice 22. Susținerea organizațiilor de 2023 2026 MAT OMD  OMD-uri sprijinite la management al destinaţiei prin formare cursuri de formare pentru elaborarea de strategii și planuri operaționale pentru managementul destinațiilor 23. Crearea și/sau sprijinirea 2023 2026 MAT MLPDA, OMD-  OMD-uri create sau dezvoltării organizațiilor de uri sprijinite management al destinaţiei pentru a promova inițiativele regionale de turism 24. Elaborarea și adoptarea unor 2023 2035 MAT, MMAP Administratori  Planuri de management a planuri de management al de destinaţii, vizitatorilor adoptate vizitatorilor în zonele de OMD-uri, patrimoniu cultural, în ariile ONG-uri, MC naturale protejate, precum și pentru siturile de importanță turistică Dezvoltarea de produse și diversificarea ofertei 67 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) 25. Sprijinirea și stimularea creării de 2023 2035 MAT, OMD-uri Sectorul  Activități sprijinite produse autentice, promovarea privat, MC,  Produse meșteșugărești și gastronomiei locale și a producției MADR gastronomice cu atestare meșteșugărești prin organizarea de specifică evenimente și activități speciale de promovare (expoziții, festivaluri, ateliere cu demonstrații și cursuri pentru turiști etc.), inclusiv prin obținerea atestărilor de Marcă tradițională, Produs Tradițional atestat 26. Crearea unor agende culturale 2023 2030 MC, MIPE MAT, sectorul  Calendarul anual de anuale pentru principalele privat evenimente este destinații (evenimente de disponibil pentru public divertisment și evenimente care să reprezinte motive de vizitare, precum festivaluri, evenimente de nișă etc.), promovarea internațională a acestora și oferirea de informații în mai multe limbi, de opțiuni de ticketing, pachete de călătorie etc. 27. Încurajarea dezvoltării de pachete 2023 2026 MS, MAT APL, OMD,  Pachete de turism pe transnaționale de turism pentru sectorul privat, sănătate create prin sănătate și a consultanței de MS, CNAS consultanța pusă la marketing în turism cu privire la dispoziție dezvoltarea și livrarea produselor pe piețele europene prioritare Acces la informație turistică 28. Modernizarea, acolo unde este 2023 2035 MAT MLPDA, MIPE,  CIT care oferă servicii mai posibil, sau înfiinţarea unor centre APL, OMD, MC bune prin digitalizare de informare turistică prin utilizarea tehnologiei digitale, a produselor și serviciilor turistice moderne (hotspot-uri, hub-uri de comunicare, centre comunitare digitale). Asigurarea existenței a cel puțin unui centru de informare turistică în fiecare destinație, inclusiv în centrul Bucureștiului și în toate aeroporturile 29. Modificarea politicilor pentru a 2023 2030 MADR, MIPE, MAT, APL,  CIT-uri operaționale și permite sustenabilitatea centrelor MAT OMD, CIT sustenabile financiar de informare turistică și abilitarea acestora pentru a vinde servicii de turism (rezervări, bilete etc.) și a genera venituri 30. Revizuirea standardelor în 2023 2026 MAT, MLPDA, APL  Destinaţii turistice cu semnalistica dedicată turismului MC semnalistică îmbunătățită (grafică, bilingvă sau în mai multe limbi, informații standard etc.) și asigurarea respectării acestor standarde la toate nivelurile 31. Creșterea mobilității turistice în 2023 2035 MLPDA, MIPE APL  Centre urbane cu sisteme centrele urbane prin crearea de de mobilitate urbană sisteme de informații de mobilitate multi-modală urbană multi-modală pentru turiști (panouri de informare, bilete 68 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) electronice, chioșcuri de ticketing inteligente etc.) 32. Digitalizarea obiectivelor la nivelul 2023 2035 MIPE ONG-uri,  Destinaţii cu obiective tuturor siturilor turistice culturale, OMD-uri, turistice și rute naturale, protejate și a altor MAT, MMAP, disponibile pe hărțile destinaţii turistice și a rutelor pe MLPDA, MC publice digitale hărțile publice pentru a permite accesul și planificarea facilă a călătoriilor 33. Crearea unei baze de date deschise 2023 2030 MAT MC, MLPDA,  Baza de date open source naționale pentru turism, conform MC, ONG-uri, națională în turism și politicilor UE de OpenData APL, actori aplicațiile dezvoltate (modelul francez) și punerea privați acesteia la dispoziția părților interesate din sectorul public și privat, prin realizarea unor aplicații care să crească accesul la informații și la resurse Resurse umane, servicii și experiențe 34. Elaborarea unor programe de 2023 2035 MIPE MAT, ANOFM,  Angajați din sectorul formare a abilităților soft (limbi OMD, sectorul turismului care străine, interpretarea și privat, ME beneficiază de formare comunicarea patrimoniului, comunicare, leadership, servicii pentru clienți etc.) pentru personalul care lucrează în destinații turistice (de exemplu organizații de management al destinaţiei, APL, sectorul privat etc.) 35. Înfiinţarea unor centre 2023 2035 MIPE MAT, MEC,  Centre de educație în educaționale regionale în domeniul ANOFM, OMD, domeniul ospitalităţii ospitalităţii și organizarea unor sectorul privat (HORECA), realizate la programe practice de formare, nivel regional sau național bazate pe o identificare clară a nevoilor împreună cu actorii implicați (de ex. profesioniști în domeniul balnear, hotelier, al sporturilor de iarnă, etc.) 36. Modernizarea unităților de 2023 2035 MEC MEC, ONG-uri,  Instituții de formare și învățământ profesional și tehic OMD-uri, educație profesională pentru a corespunde mai bine sectorul privat modernizate nevoilor pieței 37. Realizarea unui Observator 2025 2030 MAT, INCDT, MLPDA, MC,  Observator Turistic Turistic, care să ofere date pe mai INS MMAP, MADR funcțional multe niveluri: național, regional, județean, local 38. Crearea unui mecanism de 2023 2035 MEC MEC, ONG-uri,  Elevi şi studenţi care au consiliere pentru a crește gradul de OMD-uri beneficii în urma conștientizare în licee cu privire la campaniilor de creștere a locurile de muncă disponibile în notorietății carierelor industria turismului disponibile în turism 69 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) 39. Elaborarea unor programe de 2023 2035 ME, MAT MEC, OMD-uri,  Elevi şi studenţi înscriși în ocupare a forței de muncă pentru sectorul privat programele de angajare tineri pe perioada verii, în strânsă pe timpul verii coordonare cu sectorul privat. Crearea de oportunități pentru obținerea de credite suplimentare (educaționale) pentru elevii şi studenții care participă la program 40. Elaborarea unor cursuri de 2023 2030 MIPE, MAT, ONG-uri,  Personal al OMD-urilor dezvoltare profesională pentru MMSS OMD-uri, MC care beneficiază de personalul din organizațiile de formare management al destinaţiei. Facilitarea dezvoltării unui profil ocupațional special pentru managerii de organizații de management al destinaţiei 41. Furnizarea de oportunități de 2023 2035 MAT MIPE, OMD-  Personal al IMM-uri lor și formare pentru IMM-uri și pentru uri, sectorul agențiilor de turism care agențiile de turism, în domeniul privat, MC/INP beneficiază de formare în creării şi promovării de produse domeniul digitalizării turistice și digitalizare (formare practică, cu accent pe crearea de produse turistice și pe elaborarea ș(formare practică, cu accent pe crearea de produse turistice și 42. Furnizarea de oportunități de 2023 2035 MAT MC prin INCFC,  Personal de la muzee și formare în domeniul serviciilor INP, muzee, din destinaţiile turistice pentru clienți, al limbilor străine, a MIPE, OMD- sprijinit prin formare interpretariatului, ghizilor turistici uri, APL, etc., pentru personalul muzeelor și operatori de personalul din destinaţii destinaţii, sectorul privat 43. Elaborarea și promovarea unor 2023 2035 MMSS Sectorul  Persoane care caută un programe de formare pentru privat, OMD- loc de muncă, care au integrarea și reinserția pe piața uri beneficiat de formare pe muncii a grupurilor vulnerabile și aptitudini nespecifice promovarea participării active a femeilor pe piața muncii 44. Sprijinirea dezvoltării economiei 2023 2035 MMSS Sectorul  Întreprinderi sociale sociale și a întreprinderilor sociale privat, OMD- înființate în domeniul (pentru grupurile vulnerabile) în uri turismului sprijinite domeniul turismului în vederea creării de noi produse sustenabile, în special în zonele rurale 45. Formarea antreprenorilor și a 2023 2035 MMSS Sectorul  Antreprenori în angajaţilor din întreprinderile privat, OMD- întreprinderi sociale și sociale pentru utilizarea uri persoane angajate pe instrumentelor de marketing cont propriu în digital (de exemplu, înregistrarea și întreprinderi sociale care promovarea de produse și servicii beneficiază de cursurile pe portalurile naționale de turism de formare sau pe platformele de tip sharing economy) 70 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) 46. Elaborarea unor sesiuni de formare 2023 2035 MAT, APL, OMD, MC  Personal din APL și OMD comune pentru autoritățile publice MLPDA format relevante, în vederea elaborării unor planuri de gestionare și a unor instrumente de promovare pentru patrimoniul natural și cultural 2.1. Întărirea Întărirea capacității de dezvoltare a politicilor publice, de colectare a datelor, de monitorizare și evaluare capacității de dezvoltare de 47. Îmbunătățirea capacității MAT de a 2023 2035 MAT MAT  Personal de la MAT politici publice, elabora politici, precum şi de a format în domeniul creșterea gradului gestiona și implementa proiecte în elaborării de politici, al de digitalizare și o mod eficient (inclusiv diverse practicilor de mai bună activități și strategii), prin management, elaborării adecvare a coordonarea activităţilor proprii cu de activități și programe instrumentelor de cele ale ministerelor de resort, ale (inclusiv strategii), marketing la agențiilor, autorităților locale și implementării de specificul piețelor actorilor implicați din sectorul activități și strategii cu potențial mare privat 48. Lansarea Planului sectorial de 2023 2030 MAT MCID  Obiective de dezvoltare cercetare-dezvoltare propriu al sectorială îndeplinite MAT, pentru a susține realizarea obiectivelor de dezvoltare specifice sectorului 49. Dezvoltarea unui sistem digital de 2023 2030 MAT MLPDA, MIPE  Sistem digital dezvoltat colectare și analiză centralizată a pentru o colectare și o datelor obţinute de la structurile monitorizare mai bună a de cazare, inclusiv a datelor din datelor domeniul sharing company, pentru a avea date relevante cu privire la sosirile și încasările turistice la destinații (exemplu: eVisitor - Sistemul informatic național utilizat în Croația pentru domeniul turismului) 50. Utilizarea mai bună a Contului 2023 2026 INS INCDT  Datele de la CST sunt Satelit al Turismului (CST) pentru a disponibile în decurs de furniza informații pentru șase luni de la perioada operațiuni în timp util, prin de raportare elaborarea de reglementări cu privire la colectarea datelor și stabilirea de programe de colectare, în strânsă coordonare cu INCDT 51. Realizarea unor anchete anuale 2023 2035 MAT INCDT  Anchete privind gradul de privind nivelul de satisfacție a satisfacție al clienților clienților principalelor destinații realizate (analizând deopotrivă turiștii interni și internaționali), cu scopul de a furniza informații pentru marketingul turistic și pentru adaptarea strategiilor 52. Coordonarea cu Ministerul 2023 2035 Organism de ME, sectorul  Studii de evaluare a Educației în vederea monitorizării gestionare a privat calității învățământului și evaluării calității învățământului FSE profesional și tehnic din profesional și tehnic și a forței de domeniul turismului muncă, pentru a ajusta programele și a răspunde mai bine nevoilor sectorului 71 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) Marketing și promovare 53. Sprijinirea activităților de 2023 2030 MCID, MAT MAT, OMD-uri  Instrumente bazate pe cercetare-inovare în institutul inteligența artificială național de profil și în centre dezvoltate publice de cercetare, în instituţiile de învățământ superior și în centre de competență, pentru crearea și promovarea instrumentelor necesare pentru studiile de piață, utilizând tehnologii inovatoare precum inteligența artificială (AI) și Big Data (instrumente de colectare, monitorizare, evaluare și prognoză pentru MAT și pentru actorii publici la nivel local, care să poată analiza fluxurile de turiști și comportamentul acestora și să-și poată adapta acțiunile în mod corespunzător) 54. Elaborarea unei strategii de 2023 2026 MAT OMD-uri,  Strategie națională de marketing pentru a furniza sectorul privat marketing elaborată informații în vederea segmentării pieței și pentru a stabili care sunt piețele prioritare de abordat, cu scopul de a atrage turiști care cheltuie bugete peste medie provenind de pe aceste piețe 55. Elaborarea de strategii de 2023 2035 MAT, OMD  Destinații turistice care marketing, realizare branding vor beneficia de strategii pentru destinațiile turistice de marketing și brand regionale, județene sau locale turistic 56. Sprijinirea procesului de adoptare 2023 2035 MLPDA, MIPE MAT, MC,  Instrumente digitale și modernizare a instrumentelor de OMD-uri (aplicații pentru orașe, marketing digital (conținut și calendare de evenimente) instrumente) pentru uzul turiștilor pentru uz turistic (aplicații la nivel național și la nivel sprijinite de orașe, calendare de evenimente etc.) 57. Promovarea rutelor culturale 2023 2035 MAT, MC/INP MLPDA, MIPE, • Platformă de promovare certificate de Consiliul Europei, a MC, OMD online constituită pentru Mărcii Patrimoniului European, a promovarea rutelor Destinațiilor Europene de culturale certificate de Excelență și a altor inițiative în Consiliul Europei, Marca cadrul unui instrument digital unic Patrimoniului European, (platformă) pentru o promovare Destinații Europene de mai bună Excelență și altele Cooperarea între instituţiile publice, între entitățile publice şi cele private, în măsura în care reprezintă factori interesaţi în sectorul turistic 58. Întărirea unei platforme de dialog 2023 2035 MAT MAT, sectorul  Noi inițiative elaborate și public-privat (organismul privat, APL, adoptate prin consultativ existent al Ministerului) OMD participarea sectorului în cadrul căreia sectorul privat să privat aibă un cuvânt de spus cu privire la procesul de dezvoltare Revizuire a legislației pentru sprijinirea dezvoltării turistice 72 Început Sfârșit Obiectiv Acțiuni principale Coordonator Contributori Rezultat planificat (output) 59. Actualizarea fără posibilitatea 2023 2035 MLPDA, MC, APL  Planuri Urbanistice prelungirii a unor documentații MAT Generale actualizate și anterioare și punerea în aplicarea a puse în aplicare Planurilor Urbanistice Generale pentru a proteja patrimoniul imobil, fondul construit neprotejat, peisajele culturale și alte atracții turistice 60. Revizuirea legislației pentru a 2023 2030 MLPDA, MC, APL  Implementarea unor permite reabilitarea fațadelor MAT revizuiri legislative pentru private utilizând fonduri publice, a permite reabilitarea acestea având o valoare publică, în fațadelor din fonduri special în cazul clădirilor cu statut publice de patrimoniu cultural 61. Analizarea și, acolo unde este 2023 2030 MADR, MAT Sectorul  Legislația trebuie posibil, diversificarea sistemului de privat, OMD- analizată, evaluată şi clasificare și standardizare prin uri revizuită în sensul stabilirea unor standarde respectării standardelor simplificate de bază pentru IMM- cerute urile care furnizează servicii (mici restaurante, pensiuni) și eventual, păstrarea unui regim mai sever doar pentru unitățile mai mari (parte a unor rețele-brand) 62. Coordonarea dezvoltării inițiativei 2023 2030 MAT Sectorul  Evaluarea, de tip „ghișeu unic” pentru un privat, OMD- implementarea unor proces inteligent de certificare și uri revizuiri legislative și autorizare liberalizarea sectorului, acolo unde este posibil. Indicatori pentru obiectivele operaționale (nivel intermediar)32 și pentru activitățile propuse33 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură Obiectivul 1.1: Îmbunătățirea accesibilității către zonele turistice și a calității infrastructurii turistice 1. Îmbunătățirea drumurilor de Kilometri  Lungimea drumurilor  Utilizatori ai drumurilor nou  MTI acces către stațiuni, obiective și reabilitate sau modernizate construite, reabilitate sau  Consilii atracții turistice, așa cum sunt modernizate județene definite în secțiunea VIII a PATN.  Economii de timp datorate  Consilii locale Asigurarea continuității infrastructurii rutiere  MLPDA (prin implementării Master Planului îmbunătățite observatorul de Transport pentru a promova  Turiști/vizite către teritorial) îmbunătățirea accesibilității siturile/obiectivele care au  INCDT beneficiat de sprijin 32 Toate rezultatele de tip outcome și output au fost luate în considerare în strânsă coordonare cu acelea disponibile și indicate de sursele de finanțare UE și ghidurile aferente. 33 autoritatea publică centrală responsabilă cu dezvoltarea turismului (Ministerul Antreprenoriatului și Turismului) va fi responsabilă cu colectarea tuturor datelor. Liniile directoare privind raportarea, monitorizarea și evaluarea sunt prezentate în capitolul X. Țintele de referință și țintele anuale pentru indicatorii de obiective operaționale (nivel intermediar) vor fi stabilite ulterior, anual, înaintea fiecărui exercițiu financiar. 73 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură 2. Reabilitarea și dezvoltarea unor Km de cale  Lungimea căilor ferate  Număr anual de pasageri pe  Consilii rute feroviare cu rol turistic ferată, reabilitate sau modernizate căile ferate care au beneficiat județene pentru a îmbunătăți număr stații  Stațiile de cale ferată și de sprijin  Consilii locale accesibilitatea și pentru a relevante facilități conexe - noi sau  Turiști/vizite către  INCDT diversifica ofertele turistice pentru modernizate siturile/obiectivele care au  operatori obiectivele beneficiat de sprijin feroviari turistice și  Institutul patrimoniul Național al feroviar Patrimoniului (INP) 3. Îmbunătățirea transportului Număr  Număr de autobuze  Pasageri anuali pe transportul  Consilii public verde pentru uz turistic ecologice puse în funcțiune public județene care asigură legătura cu  Turiști/vizite către  Consilii locale destinaţiile turistice și hub- siturile/obiectivele care au  INCDT uri de transport beneficiat de sprijin 4. Îmbunătățirea infrastructurii Număr  Număr de porturi sprijinite  Turiști/vizite către  MTI portuare pentru a crește siturile/obiectivele care au  INCDT fluxurile de turiști de-a lungul beneficiat de sprijin Dunării și la Marea Neagră (porturi mici, Constanța, Tulcea. Brăila, Galați) 5. Crearea de infrastructură Kilometri  Lungimea pistelor de  Utilizatori pe an ai  APL dedicată pentru piste de biciclete și a traseelor verzi infrastructurii dedicate pentru  MAT biciclete și trasee verzi nou-create biciclete  MADR  Turiști/vizite către  MMAP 6. Crearea sau sprijinirea creării Număr  Număr de biciclete de siturile/obiectivele care au  INCDT unor sisteme inteligente pentru închiriat disponibile, beneficiat de sprijin închirierea de biciclete sprijinite prin program  Populație cu acces la infrastructura verde nouă sau modernizată în zonele urbane 7. Îmbunătățirea calității spațiilor Suprafață  Suprafața de infrastructură  Populație cu acces la  APL publice (spații verzi, parcuri, (mp) verde sprijinită în zonele infrastructura verde nouă sau  INCDT zone de recreere) în stațiunile urbane modernizată în zonele urbane turistice și în principalele centre  Teren reabilitat utilizat pentru urbane (inclusiv în stațiunile zone verzi, locuințe sociale, montane și pe litoral), cu activități economice sau respectarea specificului local, a comunitare valorilor ambientale și naturale 8. Adaptarea și promovarea Număr  Număr de obiective de  Utilizatori care beneficiază de  APL deschiderii obiectivelor de patrimoniu cultural infrastructura culturală  Sectorul privat patrimoniu cultural uzului public promovate pentru uz turistic sprijinită  MC și turistic (parcaje, echipamente,  Turiști/vizite către  ONG-uri peisagistică, bănci, coșuri de siturile/obiectivele care au  INCDT gunoi, semnalistică și beneficiat de sprijin semnalizare, panouri informative etc., conform legislației în vigoare, pe baza studiilor de fundamentare specifice, păstrând specificul local și valorile culturale ale spațiilor și clădirilor) 9. Restaurarea și promovarea Număr  Număr de centre urbane  Utilizatori care beneficiază de  APL patrimoniului cultural în zonele destinații turistice reabilitate infrastructura culturală  INCDT urbane pentru uz public și sprijinită  MLPDA turistic (piețe, centre și cartiere  Turiști/vizite către istorice cu fațade și monumente, siturile/obiectivele care au păstrând specificul local și beneficiat de sprijin valorile culturale ale spațiilor și clădirilor) 74 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură 10. Protejarea, dezvoltarea și Număr  Număr de obiective de  Turiști/vizite către  MLPDA promovarea patrimoniului patrimoniu natural siturile/obiectivele care au  MMAP natural prin adaptarea și/sau protejate, reabilitate și beneficiat de sprijin  APL reabilitarea infrastructurii de promovate  Proprietari ecoturism  Număr de produse de privați ecoturism create  ONG-uri  INCDT 11. Îmbunătățirea calității peisajelor Suprafață  Suprafață (mp) de spații  Turiști/vizite către  MADR (prin valorificarea peisajului ca o (mp) publice reabilitate în zonele siturile/obiectivele care au  APL resursă socio-culturală, rurale beneficiat de sprijin  Grupuri locale ecologică și a mediului, ce de acțiune contribuie la definire specificului  INCDT local și ca o componentă de bază a patrimoniului natural și cultural, ce contribuie la bunăstarea umană), a spațiilor publice și dezvoltarea de utilități turistice în zonele rurale de importanță turistică 12. Dezvoltarea și modernizarea Număr  Număr obiective  Vizitatori care beneficiază de  MAT infrastructurii turistice din zona realizate/modernizate infrastructura  MTI montană (infrastructurii pentru dezvoltată/modernizată  MLDPA sporturi de iarnă, infrastructură  Obiective care au beneficiat de turistică în zona montană înaltă investiții – cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău) 13. Dezvoltarea infrastructurii de Număr  Număr structuri de  Turiști care beneficiază de  MAT agrement turistic din stațiunile agrement infrastructura  MLDPA turistice și din stațiunile realizate/modernizate dezvoltată/modernizată  ADR balneare și balneoclimatice  Structuri care au beneficiat de investiții 14. Dezvoltarea infrastructurii MICE Număr  Număr de centre de întâlniri  Persoane care folosesc care  MLPDA și a infrastructurii de și săli multifuncționale de folosesc centrele de întâlniri și  MAT evenimente - Centre de Întâlniri, evenimente realizate săli multifuncționale de  CNI săli de evenimente, săli evenimente realizate  APL multifuncționale (de exemplu, în  Companii Constanța pentru a atenua private sezonalitatea și în București și  INCDT Cluj, întrucât sunt deja destinații de evenimente bine dezvoltate în conformitate cu statisticile ICCA) 15. Renovarea infrastructurii și Număr  Număr de infrastructuri de  Turiști/vizite către  MLPDA unităţilor de tratament balnear tratament balnear renovate siturile/obiectivele care au  MS și modernizarea echipamentelor beneficiat de sprijin  APL acestora  sectorul privat  INCDT Obiectivul 1.2: Sprijinirea sectorului privat pentru dezvoltare inovativă 16. Sprijinirea digitalizării și Număr  Număr de companii care  IMM-uri care aduc în piață  MLPDA comercializării la nivelul IMM- beneficiază de sprijin inovații în marketing sau  MTI urilor din turism (pagini de  Număr de produse digitale organizaționale  Companii internet pentru hoteluri, oferte susținute  Utilizatori de noi produse private digitale, cataloage etc.) digitale, servicii și aplicații  INCDT dezvoltate de întreprinderi 75 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură  Întreprinderi care ating un grad de dezvoltare digitală ridicată 17. Susținerea start-up-urilor din Număr  Număr de incubatoare  IMM-uri care folosesc serviciile  MLPDA domeniul industriiilor culturale create de incubator la un an după  MTI și creative, a turismului și a  Număr de start-up-uri crearea incubatorului  MCID IMM-urilor inovatoare prin sprijinite  Întreprinderi sprijinite cu grad  INCDT înființarea de incubatoare mare de creștere; naționale, regionale în turism,  Locuri de muncă create la precum, spre exemplu, nivelul entităților care au Welcome City Lab din Franța beneficiat de sprijin. 18. Găzduirea de forumuri și Număr  Număr de evenimente de  Actori implicați / instituții cu expoziții anuale de digitalizare, investiții în turismul național capacitate de cooperare  MAT inovare și investiții, promovarea găzduit îmbunătățită dincolo de  INCDT networking-ului în turism și a  Număr de rețele și granițele naționale oportunităților de colaborare colaborări stabilite 19. Sprijinirea dezvoltării unei Număr  Număr de turiști  Persoane cu acces la servicii de platforme dedicate pentru a sănătate îmbunătățite  MTI facilita rambursarea  Număr anual de persoane care  INCDT tratamentelor medicale și folosesc facilitățile unităţilor balneare pentru turiștii din UE de sănătate sprijinite conform Directivei 2011/24/UE privind Asistența Medicală Transfrontalieră Obiectivul 1.3. Creșterea calității experiențelor și serviciilor în destinații 20. Sprijinirea modernizării Număr  Număr de unităţi turistice  Turiști cazați în structurile care  MAT unităţilor turistice în vederea care beneficiază de sprijin au beneficiat de sprijin  FNGCIMM obținerii unui nivel de clasificare  MLPDA mai înalt (instrumente fiscale,  INCDT granturi etc.), respectând în același timp reglementările tehnice urbanistice și arhitecturale pentru mediul construit 21. Promovarea implementării unor Număr  Număr de active turistice  Consum final de energie pe an  MLPDA măsuri de eficiență energetică, publice și private care au (din care: rezidențial, privat  INP (pentru cu reglementări tehnice beneficiat de măsuri de nerezidențial, public elaborarea de specifice, la nivelul obiectivelor îmbunătățire a eficienței nerezidențial) reglementări de turism publice și private energetice  Clădiri cu clasificare energetică tehnice în (muzee, patrimoniu cultural și îmbunătățită (din care: domeniul natural, zone de loisir, stațiuni de rezidențial, privat protejării schi și stațiuni balneare etc.) nerezidențial, public patrimoniului nerezidențial)” cultural) 22. Susținerea organizațiilor de Număr  Număr de organizații de  Strategii /planuri de acțiune  MAT management al destinaţiei prin management al destinaţiei comune adoptate de  INS cursuri de formare pentru sprijinite organizații la / după încheierea elaborarea de strategii și planuri proiectului operaționale pentru  Actori implicați / instituții cu managementul destinațiilor capacitate de cooperare îmbunătățită dincolo de granițele naționale  Turiști/vizite către siturile/obiectivele care au beneficiat de sprijin 23. Crearea și/sau sprijinirea Număr  Număr de organizații de  Turiști/vizite către destinațiile  MAT dezvoltării organizațiilor de management al destinaţiei care au beneficiat de sprijin  INS management al destinaţiei create sau sprijinite 76 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură pentru a promova inițiativele regionale de turism 24. Elaborarea și adoptarea unor Număr  Număr de planuri de  Actori implicați în pregătirea și  MAT planuri de management al management a vizitatorilor implementarea planurilor de  MMAP vizitatorilor în zonele de adoptate management al vizitatorilor  INCDT patrimoniu cultural, în ariile  Turiști/vizite către  ANANP, naturale protejate, precum și siturile/obiectivele care au administratori pentru siturile de importanță beneficiat de sprijin AP turistică  INP 25. Sprijinirea și stimularea creării Număr  Număr de activități sprijinite  Turiști/vizite către  MAT de produse autentice,  Număr produse siturile/obiectivele/  OMD promovarea gastronomiei locale meșteșugărești și evenimentele care au  INCDT și a producției meșteșugărești gastronomice cu atestare beneficiat de sprijin  MC prin organizarea de evenimente specifică și activități speciale de promovare (expoziții, festivaluri, ateliere cu demonstrații și cursuri pentru turiști etc.) inclusiv prin obținerea atestărilor de Marcă tradițională, Produs Tradițional atestat 26. Crearea unor agende culturale DA / NU  Calendar de evenimente  Turiști/vizite către  MTI anuale pentru principalele anual creat și publicat siturile/obiectivele/  INCDT destinații (evenimente de evenimentele care au  MC - date divertisment și evenimente care beneficiat de sprijin deschise să reprezinte motive de vizitare, publicate pe precum festivaluri, evenimente portalul de nișă etc.), promovarea național de internațională a acestora și date deschise oferirea de informații în mai opendata.gov.r multe limbi, de opțiuni de o doar pentru ticketing, pachete de călătorie instituțiile etc. publice de cultură din subordine 27. Încurajarea dezvoltării de Număr  Număr de pachete de turism  Turiști/vizite către  MS pachete transnaționale de pe sănătate create prin siturile/obiectivele care au  MAT turism pentru sănătate și a consultanța pusă la beneficiat de sprijin  INCDT consultanței de marketing în dispoziție turism cu privire la dezvoltarea și livrarea produselor pe piețele europene prioritare 28. Modernizarea, acolo unde este Număr,  Număr de CIT-uri care  Utilizatorii noilor servicii  MLPDA posibil, sau înfiinţarea unor procent beneficiază de proiecte de publice digitale și aplicații  INCDT centre de informare turistică digitalizare  Utilizatori care beneficiază de prin utilizarea tehnologiei  Creștere (%) a numărului de infrastructura culturală digitale, a produselor și CIT-uri sprijinită serviciilor turistice moderne (hotspot-uri, hub-uri de comunicare, centre comunitare digitale). Asigurarea existenței a cel puțin unui centru de informare turistică în fiecare destinație, inclusiv în centrul Bucureștiului și în toate aeroporturile 77 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură 29. Modificarea politicilor pentru a Număr  Număr CIT-uri operaționale  Număr de turiști/vizitatori care  MADR permite sustenabilitatea și sustenabile financiar au beneficiat de serviciile CIT-  INCDT centrelor de informare turistică urilor și abilitarea acestora pentru a vinde servicii de turism (rezervări, bilete etc.) și a genera venituri 30. Revizuirea standardelor în Număr  Număr de destinaţii turistice  Turiști/vizite către  MC semnalistica dedicată turismului cu semnalistică îmbunătățită destinațiile/obiectivele care au  MTI (grafică, bilingvă sau în mai beneficiat de sprijin  INCDT multe limbi, informații standard etc.) și asigurarea respectării acestor standarde la toate nivelurile 31. Creșterea mobilității turistice în Număr  Număr de centre urbane cu  Pasageri anuali pe transportul  MLPDA centrele urbane prin crearea de sisteme de mobilitate public  APL sisteme de informații de urbană multi-modală  INCDT mobilitate urbană multi-modală pentru turiști (panouri de informare, bilete electronice, chioșcuri de ticketing inteligente etc.) 32. Digitalizarea obiectivelor la Număr  Destinaţii cu obiective  Utilizatori ai noilor servicii  MIPE nivelul tuturor siturilor turistice turistice și rute disponibile publice digitale și aplicații  INCDT culturale, naturale, protejate și a pe hărțile publice digitale  Întreprinderi care folosesc  INP altor destinaţii turistice și a serviciile publice digitale rutelor pe hărțile publice pentru a permite accesul și planificarea facilă a călătoriilor 33. Crearea unei baze de date DA/NU;  Bază de date constituită și  Utilizatorii noilor servicii  MAT deschise naționale pentru Număr pusă la dispoziția publicului publice digitale și aplicații  INCDT turism, conform politicilor UE de  Întreprinderi care folosesc OpenData (modelul francez) și serviciile publice digitale punerea acesteia la dispoziția părților interesate din sectorul public și privat, prin realizarea unor aplicații care să crească accesul la informații și la resurse 34. Realizarea unui Observator DA/NU  Observator realizat;  Utilizatori anuali ai  MAT, INCDT, Turistic, care să ofere date pe  Indicatori analizați. Observatorului INS mai multe niveluri: național, regional, județean, local 35. Elaborarea unor programe de Număr  Număr de angajați care  Personal format pe aptitudini  MIPE formare a abilităților soft (limbi beneficiază de formare nespecifice în dezvoltarea străine, interpretarea și turismului și care folosesc comunicarea patrimoniului, aceste aptitudini la locul de comunicare, leadership, servicii muncă pentru clienți etc.) pentru personalul care lucrează în destinații turistice (de exemplu organizații de management al destinaţiei, APL, sectorul privat etc.) 78 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură 36. Înfiinţarea unor centre Număr  Număr de centre de  Număr anual de elevi şi  MIPE educaționale regionale în educație în domeniul studenţi care utilizează  INCDT domeniul ospitalităţii și hotelier, restaurante și infrastructura necesară organizarea unor programe cafenele, constituite la nivel derulării procesului de practice de formare, bazate pe o regional sau național învățământ identificare clară a nevoilor împreună cu actorii implicați (de ex. profesioniști în domeniul balnear, hotelier, sporturilor de iarnă etc.) 37. Modernizarea unităților de Număr  Număr de instituții de  Număr anual de elevi şi  ME învățământ profesional și tehnic învățământ profesional studenţi care folosesc  INCDT pentru a corespunde mai bine modernizate infrastructura de învățământ nevoilor pieței sprijinită 38. Crearea unui mecanism de Număr  Număr de elevi şi studenţi  Înscrierea unui număr mai  ME consiliere pentru a crește gradul care au beneficii în urma mare de elevi şi studenţi în  INCDT de conștientizare în licee cu campaniilor de creștere a programele pentru turism privire la locurile de muncă notorietății carierelor disponibile în industria disponibile în turism turismului 39. Elaborarea unor programe de Număr  Număr de elevi şi studenţi  Șomaj scăzut (%) în rândul  ME ocupare a forței de muncă înscriși în programele de tinerilor  MAT pentru tineri pe perioada verii, angajare pe timpul verii  INCDT în strânsă coordonare cu sectorul privat. Crearea de oportunități pentru obținerea de credite suplimentare (educaționale) pentru elevii şi studenții care participă la program 40. Elaborarea unor cursuri de Număr  Număr de angajați de la  Participanți cu o situație  MMSS dezvoltare profesională pentru OMD care beneficiază de îmbunătățită pe piața muncii  INCDT personalul din organizațiile de formare la șase luni după plecare management al destinaţiei.  Personal din IMM-uri care Facilitarea dezvoltării unui profil finalizează cursuri de formare ocupațional special pentru profesională continuă (pe managerii de organizații de tipuri de aptitudini: tehnice, management al destinaţiei management, antreprenoriat, aptitudini ecologice, altele) 41. Furnizarea de oportunități de Număr  Număr de angajați care  Participanți cu o situație  MAT formare pentru IMM-uri și beneficiază de formare îmbunătățită pe piața muncii  INCDT pentru agențiile de turism, în la șase luni după plecare domeniul creării şi promovării  Personal din IMM-uri care de produse turistice și finalizează cursuri de formare digitalizare (formare practică, cu profesională continuă (pe accent pe crearea de produse tipuri de aptitudini: tehnice, turistice și pe elaborarea și management, antreprenoriat, gestionarea de instrumente aptitudini ecologice, altele) specifice marketingului în turism) 42. Furnizarea de oportunități de Număr  Număr de angajați sprijiniți  Participanți cu o situație  MAT formare în domeniul serviciilor prin formare îmbunătățită pe piața muncii  INCDT pentru clienți, al limbilor străine,  Număr de oportunități de la șase luni după plecare  INP a interpretariatului, ghizilor formare  Personal din IMM-uri care  INCFC turistici etc., pentru personalul finalizează cursuri de formare muzeelor și personalul din profesională continuă (pe destinaţii tipuri de aptitudini: tehnice, management, antreprenoriat, aptitudini ecologice, altele) 79 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură 43. Elaborarea și promovarea unor Număr  Număr de persoane formate  Persoane care caută un loc de  MMSS programe de formare pentru muncă și folosesc anual  INCDT integrarea și reinserția pe piața unităţile îmbunătățite pentru muncii a grupurilor vulnerabile și servicii de ocupare a forței de promovarea participării active a muncă femeilor pe piața muncii 44. Sprijinirea dezvoltării economiei Număr  Număr de întreprinderi  Persoane care caută un loc de  MMSS sociale și a întreprinderilor sociale care activează în muncă și folosesc anual  INCDT sociale (pentru grupurile domeniul turismului unităţile îmbunătățite pentru vulnerabile) în domeniul sprijinite servicii de ocupare a forței de turismului în vederea creării de muncă noi produse sustenabile, în special în zonele rurale 45. Formarea antreprenorilor și a Număr  Număr de antreprenori,  Persoane care caută un loc de  MMSS angajaţilor din întreprinderile întreprinderi sociale și de muncă și folosesc anual  INCDT sociale pentru utilizarea persoane angajate pe cont unităţile îmbunătățite pentru instrumentelor de marketing propriu care beneficiază de servicii de ocupare a forței de digital (de exemplu, cursurile de formare muncă înregistrarea și promovarea de produse și servicii pe portalurile naționale de turism sau pe platformele de tip sharing economy) 46. Elaborarea unor sesiuni de Număr  Număr de persoane formate  Activități-pilot comune  ANFP formare comune pentru la nivel de APL și OMD adoptate sau extinse de  MAT autoritățile publice relevante, în organizații la/după încheierea  INCDT vederea elaborării unor planuri proiectului de gestionare și a unor  Actori implicați / instituții cu instrumente de promovare capacitate de cooperare pentru patrimoniul natural și îmbunătățită dincolo de cultural granițele naționale Obiectivul 2.1. Întărirea capacității de dezvoltare de politici publice, creșterea gradului de digitalizare și o mai bună adecvare a instrumentelor de marketing la specificul piețelor cu potențial mare 47. Îmbunătățirea capacității MAT Număr  Număr de angajați ai MAT  Număr de noi structuri,  MAT de a elabora politici, precum şi instruiţi sisteme, instrumente,  INCDT de a gestiona și implementa proceduri și metode proiecte în mod eficient (inclusiv dezvoltate și implementate diverse activități și strategii), prin coordonarea activităţilor proprii cu cele ale ministerelor de resort, ale agențiilor, autorităților locale și actorilor implicați din sectorul privat 48. Lansarea Planului sectorial de DA/NU  Număr de proiecte de  Număr de obiective de  MAT cercetare-dezvoltare propriu al Număr cercetare-dezvoltare dezvoltare sectorială  INCDT MAT, pentru a susține realizarea finalizate îndeplinite obiectivelor de dezvoltare  Număr de sisteme, specifice sectorului instrumente, proceduri și metode dezvoltate și implementate 80 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură 49. Dezvoltarea unui sistem digital DA/NU;  Sistem digital dezvoltat  Utilizatorii noilor servicii  MAT de colectare și analiză Număr publice digitale și aplicații centralizată a datelor obţinute  Întreprinderi care folosesc de la structurile de cazare, serviciile publice digitale inclusiv a datelor din domeniul sharing company, pentru a avea date relevante cu privire la sosirile și încasările turistice la destinații (exemplu: eVisitor - Sistemul informatic național utilizat în Croația pentru domeniul turismului) 50. Utilizarea mai bună a Contului DA/NU;  Datele oferite de CST sunt  Decizii MAT luate pe baza  INCDT Satelit al Turismului (CST) pentru Număr disponibile în decurs de șase datelor CST a furniza informații pentru luni de la perioada de operațiuni în timp util, prin raportare elaborarea de reglementări cu privire la colectarea datelor și stabilirea de programe de colectare, în strânsă coordonare cu INCDT 51. Realizarea unor anchete anuale Număr  Număr de studii de  Decizii ale MAT luate pe baza  MAT privind nivelul de satisfacție a satisfacție a clienților datelor și analizelor rezultate  INCDT clienților principalelor destinații realizate din studiile de satisfacție a (analizând deopotrivă turiștii clienților interni și internaționali), cu scopul de a furniza informații pentru marketingul turistic și pentru adaptarea strategiilor 52. Coordonarea cu Ministerul Număr  Studii de evaluare a calității  Participanți cu o situație  ME Educației în vederea învățământului profesional îmbunătățită pe piața muncii  INCDT monitorizării și evaluării calității și tehnic din domeniul la șase luni după plecare învățământului profesional și turismului tehnic și a forței de muncă, pentru a îmbunătăți corelarea programelor de educație și formare profesională cu nevoile sectorului 53. Sprijinirea activităților de Număr  Număr de instrumente  Produse utilizate pentru  MAT cercetare-inovare în institutul bazate pe inteligența cercetare, marketing și  INCDT național de profil și în centre artificială dezvoltate promovare în legătură cu publice de cercetare, în turismul instituţiile de învățământ superior și în centre de competență, pentru crearea și promovarea instrumentelor necesare pentru studiile de piață, utilizând tehnologii inovatoare precum inteligența artificială (AI) și Big Data (instrumente de colectare, monitorizare, evaluare și prognoză pentru MAT și pentru actorii publici la nivel local, care să poată analiza fluxurile de turiști și comportamentul acestora și să-și poată adapta acțiunile în mod corespunzător) 81 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură 54. Elaborarea unei strategii de DA/NU;  Strategie națională de  Strategie de marketing  MAT marketing pentru a furniza Număr marketing dezvoltată implementată  INCDT informații în vederea segmentării pieței și a stabili care sunt piețele prioritare de abordat, cu scopul de a atrage turiști care cheltuie bugete peste medie provenind de pe aceste piețe 55. Elaborarea de strategii de Număr  Număr strategii  Turiștii/vizitatorii din cadrul  MAT marketing, realizare branding  Număr destinații brand-uite destinațiilor  OMD pentru destinațiile turistice regionale, județene sau locale 56. Sprijinirea procesului de Număr  Număr de instrumente  Utilizatorii noilor servicii  MAT adoptare și modernizare a digitale pentru uzul turiștilor publice digitale și aplicații  INCDT instrumentelor de marketing sprijinite  Întreprinderi care folosesc digital (conținut și instrumente) serviciile publice digitale pentru uzul turiștilor (aplicații la nivel național și la nivel de orașe, calendare de evenimente etc.) 57. Promovarea rutelor culturale DA/NU;  Platforma de promovare  Utilizatorii noilor servicii  MLPDA certificate de Consiliul Europei, a Număr online realizată publice digitale și aplicații  INCDT Mărcii Patrimoniului European, a  Întreprinderi care folosesc  INP Destinațiilor Europene de serviciile publice digitale Excelență și a altor inițiative în cadrul unui instrument digital unic (platformă) pentru o promovare mai bună 58. Întărirea unei platforme de Număr  Număr de inițiative noi  Participare mărită a sectorului  MAT dialog public-privat (organismul dezvoltate prin participarea privat în procesul decizional consultativ existent al sectorului privat Ministerului) în cadrul căreia sectorul privat să aibă un cuvânt de spus cu privire la procesul de dezvoltare. 59. Actualizarea fără posibilitatea Număr  Număr de Planuri  Practici de urbanism și  MLPDA prelungirii a unor documentații Urbanistice Generale peisagistică îmbunătățite în  MAT anterioare și punerea în actualizate (fără prelungire) zonele urbane și rurale  APL aplicarea a Planurilor și puse în aplicare Urbanistice Generale pentru a proteja patrimoniul imobil, fondul construit neprotejat, peisajele culturale și alte atracții turistice 60. Revizuirea legislației pentru a DA/NU;  Legislație revizuită  Clădiri care beneficiază de  MAT permite reabilitarea fațadelor Număr revizuirile legislative private utilizând fonduri publice, acestea având o valoare publică, în special în cazul clădirilor cu statut de patrimoniu cultural 61. Analizarea și, acolo unde este DA/NU;  Legislație revizuită  Întreprinderi care beneficiază  MAT posibil, diversificarea sistemului Număr de revizuirile legislative de clasificare și standardizare prin stabilirea unor standarde simplificate de bază pentru IMM-urile care furnizează servicii (mici restaurante, pensiuni) și eventual, păstrarea unui regim mai sever doar 82 Unitate Măsuri Indicator de tip output Indicator de tip outcome (rezultat) Sursa datelor de măsură pentru unitățile mai mari (parte a unor rețele-brand) 62. Coordonarea dezvoltării DA/NU;  Legislație revizuită  Întreprinderi care beneficiază  MAT inițiativei de tip „ghișeu unic” Număr de revizuirile legislative pentru un proces inteligent de certificare și autorizare 83