National Strategy for rehabilitation and expansion of irrigation infrastructure in Romania

1. Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, fiind amplasate în principal în partea de sud, sud - est și est a țării, zonele cele mai afectate de secetă, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă (figura nr. 1). În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de cca 3.1 milioane ha, dar care nu este în totalitate viabilă din punct de vedere economic, suprafaţa efectiv irigată variind mult de la an la an în funcţie de precipitaţii și de starea tehnică a amenajărilor de irigații (tabel nr. 1, figura nr. 2). 3 La nivelul anului 2016 amenajările de irigaţii erau într-un stadiu avansat de degradare şi pe 75% din suprafaţa acestor amenajări, irigaţiile nu erau funcţionale, iar cele funcţionale erau ineficiente din punct de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri. Infrastructura de irigaţii existentă în România este depăşită din punct de vedere al eficienţei utilizării resurselor şi există riscul ca abandonarea infrastructurii de irigaţii să genereze grave probleme sociale, economice şi de mediu. Infrastructura principală de irigaţii aparţinând domeniului public al statului, care alimenteză infrastructura secundară de irigaţii aflată în proprietatea sau administrarea organizaţiilor și federațiilor de organizații de îmbunătăţiri funciare (OIF și FOIF) este în cea mai mare parte nereabilitată, staţiile de pompare şi repompare funcţionând cu randamente mici, iar canalele de aducţiune prezentând pierderi de apă semnificative.

2. În acest context, a fost aprobat prin HG nr. 793/2016, Programul național de reabilitare a infrastructurii principale din România (PNI) aflat în curs de derulare și prin care se va reabilita în mod etapizat (3 etape), până în anul 2022, infrastructura principală de irigații din domeniul public al statului din amenajări cu o suprafață viabilă din punct de vedere economic de 2.004.639 ha, de utilitate publică2. PNI include un număr de 88 amenajări de irigații. Principalele efecte scontate ale PNI se referă la creșterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80% și la reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28%. Procentul de 28% reprezintă pierderile de apă din canale cauzate în exclusivitate de evapotranspiraţie. 1 Îmbunătățiri Funciare, Conf. Dr. Ing. Elena Constantin, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, 2011. 2 În conformitate cu prevederile HG nr. 5572018 pentru modificarea PNI, aprobat prin HG nr. 793/2016 9 Necesitatea reabilitării infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului prin PNI a fost dată, în primul rând, de faptul că o parte din această infrastructură alimentează organizaţii de îmbunătăţiri funciare (OIF), care au accesat Măsura 125a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013 şi, în al doilea rând, de faptul că o parte din infrastructură alimentează amenajările interioare viabile de irigaţii pe care s- au constituit OIF și care, concomitent cu implementarea PNI, pot accesa sub-măsura 4.3 “Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”, Componenta - Infrastructura de irigaţii din cadrul PNDR 2014-2020 în vederea reabilitării infrastructurii secundare de irigații din amenajările interioare.

3. Modificările legislative realizate prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiţii "Canal magistral Siret-Bărăgan" din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare vor asigura condițiile necesare continuării lucrărilor de execuție la Canalul magistral Siret- Bărăgan, care va fi sursa de apă pentru noile sisteme de irigații ce vor fi alimentate gravitational pînă la SPP, din acest canal. În conformitate cu prevederile art. 2 al OUG nr. 4/2019, “Obiectivul "Canal magistral Siret- Bărăgan - Etapa I" se declară infrastructură principală de irigaţii de utilitate publică şi se include în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016, cu modificările ulterioare”. Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/31.07.2019, anexa nr. 1 la Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, poziția 89 a fost completată cu obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I”. Canalul magistral Siret-Bărăgan a fost proiectat pe o lungime de circa 191 km pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomiţa și se va realiza în două etape, după cum urmează: a) Canalul magistral Siret-Bărăgan - Etapa I cuprinde canalul pe zona acumularea Călimăneşti-Râmna, în lungime de 51,5 km. Lucrările la acest obiectiv se află în diverse stadii de execuţie pe tronsonul amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, respectiv lucrările sunt finalizate şi recepţionate pe o lungime de circa 5,7 km, pe o lungime de circa 45,8 km lucrările sunt în diverse stadii de execuţie sau nu sunt începute, iar lucrările executate pe diverse porţiuni, menţionate anterior, se află în prezent în conservare. Prin realizarea obiectivului de investiţii se poate asigura apa pentru irigații pentru circa 100.000 ha, cu impact în obţinerea de producţii sigure şi stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili. b) Canalul magistral Siret-Bărăgan - Etapa a II-a cuprinde canalul pe zona Râmna-Acumulare Dridu, pe o lungime de 139,5 km. În conformitate cu prevederile art. 1, alin. (3) al OUG nr. 4/2019 acest obiectiv de investiţii se va realiza de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform prevederilor legale în vigoare referitoare la obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice. Prin executarea lucrărărilor va fi posibilă irigarea unei suprafețe de circa 355.000 ha. Existența în partea de sud, sud-est şi est a țării a unor amenajări de îmbunătățiri funciare în suprafață de 743.913 ha care îndeplinesc criteriile de utilitate publică, în conformitate cu prevederile HG nr. 174/2019 pentru modificarea unor acte normative din domeniul activităţii de îmbunătăţiri funciare. 10 CAPITOLUL IV: Descrierea Strategiei naţionale de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigații din România IV.1. Obiective Obiectivul general al Strategiei vizează creșterea suprafețelor amenajate pentru irigații în vederea asigurării condițiilor necesare valorificării potențialului agricol al terenurilor caracterizate prin clase ridicate de fertilitate dar supuse efectelor secetei. Reabilitarea și extinderea infrastructurii de irigații se vor realiza prin reabilitarea infrastructurii principale de irigații, prin reabilitarea amenajărilor interioare pentru irigații, prin realizarea de lucrări pentru repunerea în funcțiune a unor amenajări de îmbunătățiri funciare existente,cărora urmează să li se reacorde recunoaşterea de utilitate publică precum și prin realizarea a noi sisteme de irigații alimentate gravitațional din Canalul magistral Siret – Bărăgan – etapa I (Km 0 – Km 50,1) și din surse de apă alternative [lacuri hidroenergetice și acumulări (baraje)]. Obiective specifice: a) Finalizarea reabilitării infrastructurii principale de irigații prin PNI în suprafață de 2.004.639 ha; b) Aducerea la starea de funcționare, în proporție de 100%, a unei suprafețe de 743.913 ha din amenajări cărora urmează să li se reacorde recunoașterea de utilitate publică - acest obiectiv va fi realizat prin înlocuirea și executarea reparațiilor, după caz, a elementelor de infrastructură (staţii de pompare de bază şi repompare, canale de aducțiune și distribuție, conducte îngropate, colectoare, construcții hidrotehnice, etc). Reacordarea recunoaşterii de utilitate publică se va face în baza unor noi criterii care au fost aprobate prin HG nr. 174/2019 pentru modificarea unor acte normative din domeniul activităţii de îmbunătăţiri funciare care vor permite efectuarea unei analize a amenajărilor de irigații care sunt actualmente de neutilitate publică în vederea selectării celor care îndeplinesc cumulativ criteriile respective. Executarea lucrărilor de repunere în funcțiune a amenajărilor selectate va conduce la funcționarea acestora la parametrii proiectați cu efectele aferente: creşterea randamentului staţiilor de pompare de bază şi repompare, eliminarea pierderilor de apă prin infiltraţie din canalele de irigaţii aparţinând domeniului public al statului şi eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice de pe acestea. c) Realizarea de noi sisteme de irigații care vor fi alimentate gravitațional din Canalul magistral Siret – Bărăgan etapa I, (Km 0 – Km 50,1) în suprafață totală de cca. 100.000 ha - atingerea acestui obiectiv va conduce la obţinerea unor economii de 40-60% la energie deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face gravitațional până la stațiile de punere sub presiune, în aceste condiții irigarea suprafeţelor agricole efectuându-se cu cheltuieli minime. In etapa I de finalizare a lucrărilor la Canalul magistral Siret – Bărăgan vor fi realizate 3 sisteme noi de irigații în județul Vrancea. d) Dezvoltarea de noi sisteme de irigații alimentate gravitațional din surse de apă alternative - asigurarea condițiilor de irigare în condiții de eficiență economică a unei suprafețe de cca. 12.000 ha prin sisteme de irigații alimentate din lacuri hidroenergetice și a cca.11.500 ha alimentate din acumulări (baraje). Utilizarea resurselor de apă din lacuri hidroenergetice și acumulări (baraje) va crește eficiența utilizării apei, contribuind astfel la conservarea resurselor de apă printr-un management durabil al acestora, adaptat la schimbările climatice. Realizarea lucrărilor preconizate va conduce la creșterea suprafeței amenajate pentru irigații cu cca. 123.500 ha corespunzătoare noilor sisteme de irigații. Prin Strategie se preconizează ca suprafața totală funcțională pentru irigații să fie de 2.872.052 ha. 11 Figura nr. 1, Sursa: ANIF Tabelul nr.1 Situaţia suprafeţelor funcționale, contractate și a celor pe care s-au aplicat udări în perioada 2006 – 2018 - ha -- Anii Suprafaţa 20061 20071 20081 20091 20101 20111 20121 20131 20141 20152 20162 20172 20182 Suprafața 700000 700000 700000 850000 750000 750000 750000 750000 790000 790000 790000 823000 1200000 funcțională Suprafața 198036 450071 509095 562952 422664 357813 269280 401802 391067 315287 349788 635169 870993 contractată Suprafața 156140 653592 478475 667853 157048 265859 413369 369846 261032,4 441496,8 306890 508299 626709 irigată3 Sursa: 1) Anuarul Statistic al României, 2) Date ANIF, 3) udări cumulate. Situaţia suprafeţelor funcționale, contractate și a celor pe care s‐au aplicat udări în perioada 2006 – 2018 1400000 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Suprafața funcțională Suprafața contractată Suprafața irigată (udări cumulate) Figura nr. 2, Sursa: Anuarul Statistic al României, Date ANIF IV. 2 Direcții de acțiune Strategia propune următoarele direcții de acțiune ce vor fi realizate în trei etape în vederea creșterii suprafețelor amenajate pentru irigaţii din România: finalizarea reabilitării infrastructurii principale de irigații prin PNI, aferente Etapa I unei suprafețe de 2.004.639 ha. executarea lucrărilor necesare repunerii în funcțiune a amenajărilor de Etapa a II –a îmbunătățiri funciare cărora li s-a reacordat recunoaşterea de utilitate publică și care vor conduce la creșterea suprafeței funcționale cu 743.913 ha. realizarea unor noi sisteme de irigaţii în județul Vrancea, alimentate Etapa a III –a gravitațional, până la stațiile de punere sub presiune, din Canalul magistral Siret – Bărăgan - etapa I (Km 0 – Km 50,1) - cca. 100.000 ha. realizarea amenajărilor de irigații alimentate gravitațional, având ca sursă apa din acumulările hidroenergetice. Actualmente există 15 acumulări care dispun de rezerve de apă în sezonul de irigații, dar numai 7 dintre acestea sunt Etapa a IV –a amplasate în zone în care condițiile terenului permit irigarea în sistem gravitațional și se justifică din punct de vedere economic, din care numai în 4 se vor realiza noi sisteme de irigații - cca. 12.000 ha. realizarea sistemelor de irigaţii alimentate gravitaţional ce au ca sursă de apă Etapa a V –a acumulările (barajele) - cca. 11.500 ha. Etapa I – suprafața de utilitate publică cu infrastructura principală de irigații reabilitată 2.004.639 ha Lucrările corespunzătoare primei etape a Strategiei se vor realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 557 din 24 iulie 2018 pentru modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin HG nr. 793/2016. Etapa a II - a - creșterea suprafeței funcționale cu 743.913 ha Majoritatea amenajărilor care vor face obiectul reacordării recunoașterii de utilitate publică sunt situate în zonele cele mai afectate de secetă, respectiv în partea de sud, sud-est şi est a țării. Sursa de alimentare cu apă a amenajărilor respective este reprezentată de Dunăre și râurile interioare După selectarea amenajărilor care întrunesc noile criterii de reacordare a recunoaşterii de utilitate publică se vor iniția acțiunile necesare demarării lucrărilor necesare repunerii în funcțiune a amenajărilor de îmbunătățiri funciare respective, cu condiția ca în zonele respective să fie constituite Organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI), în calitate de viitori beneficiari ai lucrărilor aferente. Etapa a III - a - creșterea suprafeței amenajate cu cca. 100.000 ha În etapa treia a Strategiei, pe măsura finalizării lucrărilor la Canalul Magistral Siret – Bărăgan - etapa I se vor realiza sisteme noi de irigaţii în județul Vrancea care se vor alimenta gravitațional până la stațiile de punere sub presiune, din canalul respectiv. Actualmente, stadiul lucrărilor la Canalul Magistral Siret – Bărăgan - etapa I (Km 0 – Km 50,1) este următorul: ‐ lucrările aferente etapei I, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, instituție subordonată MADR; 14 ‐ pe lungimea de 45,9 km, CM se află în diverse stadii de execuție, iar pe lugimea cuprinsă între Km 51,5 și km 190 nu este întocmită documentația tehnico - economică. În aceste condiții, lucrările vor fi demarate pe tronsonul cuprins între km 5,6 și km 50,5 aparținând etapei I; ‐ în paralel cu actualizarea documentației tehnico - economice a etapei I se va demara acțiunea de înființare a OUAI - urilor pe suprafețele noilor amenajări care se vor alimenta din CM - etapa I, până la stațiile de punere sub presiune, astfel ca la finalizarea documentației tehnico- economice a etapei I să fie înființate majoritatea OUAI-urilor. Înființarea OUAI – urilor se va face în conformitate cu prevederile art. III din Ordonanța de Urgență nr. 45 din 25 iunie 2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul îmbunătăţirilor funciare care stipulează că “pe terenurile agricole pe care statul, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare urmează să realizeze noi amenajări de irigaţii sau să extindă infrastructura de irigaţii, proprietarii sau alţi deţinători de terenuri situate pe aceste teritorii se pot constitui în organizaţii de îmbunătăţiri funciare”. Actualizarea documentației tehnico- economice se va face având în vedere stadiul de execuție a lucrărilor la Canalul Magistral Siret – Bărăgan - etapa I, după cum urmează: Canalul Magistral Siret – Bărăgan - Stadiul execuției lucrărilor etapa I Tronson I Priză Călimănești – km 5 - dat în folosință + 710 Tronson II km 5 + 710 Nod - 1.975 m canal neatacat hidrotehnic Șușița (km - 3.580 m canal terasamente – partial executat 14 + 500) - 2.930 ml canal betonat la cote finale - 305 m canal betonat partial - Nod Hidrotehnic Șușița executate doar casetele orizontale - sunt începute lucrările la subtraversări Tronson III Nod hidrotehnic Șușița - 10.800 m canal neatacat (km 14 + 500) Milcov - 4.850 m cu terasamente partial executate (km 32 + 500) - 2.350 m canal betonat la cote finale - sunt incepute lucrările la Nod Hidrotehnic Putna (record amonte și casete orizontale) - sunt începute lucrările la Nod Hidrotehnic Milcov (casete orizontale) - sunt incepute lucrările la regularizarea râului Putna - sunt începute lucrările la subtraversările canal Ruptoarea, pârâul Putna Seacă, Valea Șoimului Tronson IV Nod hidrotehnic Milcov - 7.932 ml canal neatacat (km 32 + 500) – km - 5.488 ml canal cu terasamente parțiale 50+000 - 3.880 ml canal betonat la cote finale - sunt începute lucrările la Nod Hidrptehnic Râmna (casete orizontale) - sunt începute lucrările la subtraversarea pârâului Cârcelu Mare 15 Primul tronson de canal aferent etapei întâi este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea. Valoarea lucrărilor aferente etapei I va fi stabilită pe baza documentațiilor tehnico- economice (Notă conceptuală, Temă de proiectare, Expertiză tehnică, Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, Proiect tehnic de execuție) care vor fi elaborate în conformitate cu prevederile legale. Etapa a IV – a - creșterea suprafeței amenajate cu cca. 12.000 ha În cea de a patra etapă a Strategiei se vor realiza amenajări de irigații alimentate din lacurile hidroenergetice. Zonele vizate se regăsesc, preponderent, în centrul și vestul țării, unde nu au fost realizate până în prezent amenajări de irigații, deoarece la momentul proiectării și executării infrastructurii de irigații din România, condițiile climatice aferente indicau exces de umiditate și nu secetă cum se înregistrează, actualmente, în aceste zone. În prezent, există 15 acumulări care dispun de rezerve de apă în sezonul de irigații dar numai 7 dintre acestea sunt amplasate în zone în care condițiile terenului permit irigarea în sistem gravitațional și se justifică din punct de vedere economic, din care numai în 4 se vor realiza noi sisteme de irigații. Valoarea lucrărilor aferente etapei a IV - a va fi stabilită pe baza documentațiilor tehnico- economice (Notă conceptuală, Temă de proiectare, Expertiză tehnică, Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, Proiect tehnic de execuție) care vor fi elaborate în conformitate cu prevederile legale. Etapa a V – a - creșterea suprafeței amenajate cu cca. 11.500 ha În cea de a cincea etapă a Strategiei se vor realiza amenajări de irigații alimentate din acumulări/baraje. În conformitate cu datele transmise de către Administrația Națională “Apele Române” există 26 de acumulări (baraje) amplasate în centrul, estul, sud – estul, nord – estul și nordul țării care au printre folosințele stabilite la proiectare, și irigațiile. Dintre acestea, un număr de 22 acumulări (baraje) permanente au ca folosință secundară irigațiile iar din punct de vedere al amplasamentului, majoritatea se găsesc în județul Bihor (13), 5 în județul Vaslui, 2 în județul Satu Mare, 1 în județul Brașov și 1 în județul Tulcea. Restul de 4 acumulări/baraje din cele 26 ce au prevazută folosința irigații sunt amplasate în județele Buzău, Covasna, Suceava și Tulcea. Din corelarea datelor transmise de către Administrația Națională “Apele Române” cu cele deținute de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare privind mărimea suprafețelor agricole care pot fi irigate din acumulările/barajele menționate și distanța față de acestea la care sunt amplasate suprafețele respective, au rezultat următoarele concluzii: - 11 acumulări/baraje, din care 7 au ca folosință secundară irigațiile și 4 au ca folosință principală irigațiile, pot constitui sursa de apă pentru amenajările de irigații care urmează să se realizeze conform Strategiei; - cele 11 acumulări/baraje sunt amplasate în județele Brașov, Buzău, Covasna, Suceava, Tulcea și Vaslui; - majoritatea suprafețelor agricole care vor fi irigate din acumulările/barajele respective sunt amplasate la distanțe relativ mici față de acestea care variază între 50 – 400 m; - suprafața agricolă care poate fi irigată din acumulările/barajele respective este de cca. 11.500 ha. 16 Extinderea sistemelor de irigaţii cu alimentare gravitaţională din lacuri hidroenergetice și acumulări (baraje) prevăzută în etapele a II - a și a III- a reprezintă o alternativă strategică pe termen lung (preconizată a se realiza în perioada 2020 - 2025) avută în vedere de MADR pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice și reducerea efectelor adverse ale acestora. Principalii beneficiari ai amenajărilor noi de irigații vor fi organizaţiiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI-uri) care se pot constitui în conformitate cu prevederile art. III din Ordonanța de Urgență nr. 45 din 25 iunie 2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul îmbunătăţirilor funciare care stipulează că “pe terenurile agricole pe care statul, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare urmează să realizeze noi amenajări de irigaţii sau să extindă infrastructura de irigaţii, proprietarii sau alţi deţinători de terenuri situate pe aceste teritorii se pot constitui în organizaţii de îmbunătăţiri funciare”. Valoarea lucrărilor aferente etapei a V – a va fi stabilită pe baza documentațiilor tehnico- economice (Notă conceptuală, Temă de proiectare, Expertiză tehnică, Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, Proiect tehnic de execuție) care vor fi elaborate în conformitate cu prevederile legale. IV.3 Implementare și monitorizare Strategia va fi implementată în perioada 2020 - 2025. Etapa I – suprafața de utilitate publică cu infrastructura principală de irigații reabilitată 2.004.639 ha Lucrările corespunzătoare primei etape a Strategiei se vor realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 557 din 24 iulie 2018 pentru modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin HG nr. 793/2016. executarea lucrărilor necesare repunerii în funcțiune a amenajărilor de Etapa a II - a îmbunătățiri funciare cărora li s-a reacordat recunoaşterea de utilitate publică și care vor conduce la creșterea suprafeței funcționale cu 743.913 ha În conformitate cu prevederile HG nr. 174/2019 pentru modificarea unor acte normative din domeniul activităţii de îmbunătăţiri funciare au fost revizuite criteriile de reacordare a recunoașterii de utilitate publică pentru amenajări de îmbunătățiri funciare. Selecția amenajărilor de îmbunătățiri funciare cărora li se va reacorda recunoaşterea de utilitate publică va fi efectuată de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), instituție publică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza unei analize de evaluare a îndeplinirii criteriilor de reacordare a statutului de utilitate publică unei amenajări de îmbunătățiri funciare, ce vor fi înaintate la MADR, cu titlu de propunere. În final, lista amenajărilor de îmbunătățiri funciare cărora li se reacordă recunoașterea de utilitate publică va fi aprobată de către Guvern, pe baza propunerilor MADR, și va face obiectul modificării ANEXEI Nr. 2 - “LISTA amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a părților de amenajări funciare din administrarea Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, din domeniul public și din domeniul privat al statului, cărora li se retrage recunoașterea de utilitate publică” la HG nr. 1574/2008 pentru aprobarea Listei amenajărilor de îmbunătațiri funciare sau a părților de amenajări de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de Administrația Națională a Îmbunătătirilor Funciare, și a Listei amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a părților de amenajări de îmbunătățiri funciare din administrarea 17 Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, cărora li se retrage recunoașterea de utilitate publică, precum și pentru modificarea art. 80 alin. (2) lit. f) din Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin HG nr. 1.872/2005. Ulterior stabilirii amenajărilor de îmbunătățiri funciare care vor face obiectul executării lucrărilor necesare repunerii acestora în funcțiune vor fi parcurse următoarele etape principale: ‐ inventarierea componentelor infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului; ‐ încadrarea sistemelor de irigații viabile în bazine hidrografice; Una dintre condițiile care vizează accesarea de fonduri europene prin măsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020 se referă la asigurarea conformității investiției cu planurile de gestionare a bazinelor hidrografice aferente Directivei Cadru Apă (Directiva 2000/60/CE) pentru suprafețele vizate și cu programul de măsuri, dacă este cazul. Prin urmare, este oportună încadrarea sistemelor de irigație în bazine hidrografice. Vor fi ilustrate sistemele de irigații viabile din spațiile hidrografice. ‐ actualizarea analizei viabilității economice a sistemelor de irigații în vederea determinării celor care vor prezenta potențial de utilizare după efectuarea lucrărilor de repunere în funcțiune. Acestea vor face obiectul modificării Anexei nr. 12: Analiza viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii, la HG. nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. Viabilitatea economică se înregistrează atunci când beneficiile aduse de sporul de producție depășesc costurile de exploatare și investiții. ‐ elaborarea documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor de investiții din sistemele de irigații rezultate viabile în urma analizei. Elaborarea documentaţiilor tehnico- economice precum şi realizarea obiectivelor cuprinse în Strategie vor da agenţilor economici, atestaţi în realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu prevederile Ordinului MAPDR nr. 182/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea persoanelor juridice şi fizice, care îşi manifestă intenţia de a desfăşura pe terenuri din domeniul agricol, activităţi de îmbunătăţiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări şi servicii şi/sau fabricarea instalaţiilor de irigat, posibilitatea extinderii activităţii și obţinerii de venituri suplimentare. Stabilirea principalelor lucrări propuse și a indicatorilor tehnico – economici precum și a altor elemente care justifică necesitatea și oportunitatea investițiilor pentru amenajările rezultate viabile din punct de vedere economic în urma analizei, se vor face în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. Vor fi respectate prevederile principalelor acte normative sub a căror incidență cade executarea lucrărilor de repunere în funcțiune a amenajărilor de îmbunătățiri funciare selectate, după cum urmează: ‐ HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe; ‐ Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii*) – Republicată; ‐ Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii - Republicată*). Pe terenurile din interiorul limitelor amenajărilor de irigații se vor proiecta și executa și lucrările necesare pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție a terenului. 18 Anterior inițierii demersurilor necesare realizării lucrărilor de repunere în funcțiune a amenajărilor de îmbunătățiri funciare cărora li s-a reacordat recunoașterea de utilitate publică, ANIF împreună cu MADR vor verifica existența organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii în zonele respective, în calitate de viitori beneficiari. În cazul în care nu există OUAI –uri, se vor identifica potențialii beneficiari ai lucrărilor de repunere în funcțiune, reprezentați de către persoanele fizice sau juridice care deţin în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă terenuri deservite de sistemele de irigaţii respective și se vor iniția demersurile de constituire a organizațiilor respective. realizarea unor sisteme noi de irigaţii în județul Vrancea, alimentate Etapa a III - a gravitațional, până la stațiile de punere sub presiune, din Canalul magistral Siret – Bărăgan - etapa I (Km 0 – Km 50,1) - cca. 100.000 ha În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiţii "Canal magistral Siret-Bărăgan" din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare se vor asigura condițiile necesare continuării lucrărilor de execuție la Canalul magistral Siret-Bărăgan – Etapa I. O primă măsură a constat în încheierea Protocolului de predare - preluare bunuri între Administraţia Naţională "Apele Române" și Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Acesta a fost aprobat prin Ordinul comun nr. 473/221/2019 al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru aprobarea Protocolului privind transmiterea obiectivului de investiții “Canal magistral Siret Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională “Apele Române” în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Alte măsuri incluse în calendarul preconizat al acțiunilor de transmitere a obiectivului de investiții “Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au în vedere modificarea și completarea unor acte normative, după cum urmează: ‐ modificarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului - anexa nr.3 la HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările ulterioare; ‐ elaborarea și aprobarea proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru completarea HG nr.793/2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România (PNI) în vederea includerii în PNI a obiectivului „Canal magistral Siret-Bărăgan – Etapa I; Potrivit prevederilor art. 2 al OUG nr. 4/2019, “Obiectivul "Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I" se declară infrastructură principală de irigaţii de utilitate publică şi se include în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016, cu modificările ulterioare”. Măsura a fost îndeplinită prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 543/31.07.2019 pentru completarea anexei nr. 1 la Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016. Anexa nr. 1 a fost completată la poziția 89 cu obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I”. Prin adoptarea actelor normative enumerate anterior se va crea cadrul legislativ necesar realizării și finanțării următoarelor etape corespunzătoare continuării și finalizării lucrărilor de execuție la Canalul magistral Siret - Bărăgan – Etapa I: 19 ‐ elaborarea și aprobarea în CTE ANIF și CTE MADR a Notei conceptuale și a Temei de proiectare pentru obiectivul Canal magistral Siret – Bărăgan Etapa I; ‐ elaborarea expertizei tehnice a obiectivului „Canal magistral Siret-Bărăgan – Etapa I; ‐ elaborarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI), aprobarea acesteia de către Consiliul Tehnico – Economic (CTE) al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și, ulterior de către CTE al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; ‐ lansarea pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) a licitației pentru elaborarea Proiectului tehnic și atribuirea contractului de execuție ‐ începerea lucrărilor – este prevăzută pentru luna martie 2020. Se vor proiecta și executa și lucrările necesare pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție a terenului. Va fi respectată procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor la Canalul magistral Siret - Bărăgan – Etapa I. Pe măsura finalizării lucrărilor la Canalul Magistral Siret – Bărăgan - etapa I se vor realiza 3 sisteme noi de irigaţii în județul Vrancea, în suprafață de cca. 100.000 ha, care se vor alimenta gravitațional până la stațiile de punere sub presiune, din canalul respectiv. În acest scop se vor realiza următoarele activități: ‐ identificarea zonelor de extindere a infrastructurii de irigații și a potențialilor beneficiari din cadrul zonelor de extindere a acesteia care urmează să se constituie în organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații; În acest scop se vor prelucra datele preluate de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură în vederea întocmirii hărților necesare identificării utilizatorilor terenurilor agricole și înființării de noi organizații de îmbunătățiri funciare aferente județului Vrancea, zona Canal Siret - Bărăgan - etapa I (Km 0 – Km 50,1). În prezent, proprietatea privată asupra terenului reprezinta un procent foarte ridicat fiind necesară existența cadastrului agricol al fiecărei parcele, în vederea proiectării amenajării interioare (ploturile de irigații). În baza datelor existente se vor identifica reperele fizice pe teren unde vor fi noile sisteme de irigații (drumuri, canale, subtraversări, etc); ‐ identificarea limitelor ariilor naturale protejate în scopul evitării suprapunerii acestora cu amplasamentul ales al noilor amenajări de irigații sau al adoptării de măsuri pentru evitarea, prevenirea ori reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului, după caz; ‐ elaborarea studiilor și rapoartelor aferente respectării prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Raportul de mediu și Studiul de evaluare adecvată, după caz); ‐ obținerea avizelor și acordurilor necesare de la instituțiile cu competențe în domeniu; - elaborarea documentaţiilor tehnico - economice aferente obiectivelor de investiții corespunzătoare celor 3 sisteme noi de irigații, în conformitate cu prevederile HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare: a) Notă conceptuală; b) Temă de proiectare; c) Expertiză tehnică; d) Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii; e) Proiect tehnic de execuție. 20 Elaborarea documentaţiilor tehnico- economice precum şi realizarea obiectivelor cuprinse în Strategie vor da agenţilor economici, atestaţi în realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu prevederile Ordinului MAPDR nr. 182/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea persoanelor juridice şi fizice, care îşi manifestă intenţia de a desfăşura pe terenuri din domeniul agricol, activităţi de îmbunătăţiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări şi servicii şi/sau fabricarea instalaţiilor de irigat, posibilitatea extinderii activităţii și obţinerii de venituri suplimentare. Stabilirea principalelor lucrări propuse și a indicatorilor tehnico – economici precum și a altor elemente care justifică necesitatea și oportunitatea investițiilor pentru amenajările rezultate viabile din punct de vedere economic în urma analizei, se vor face în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. ‐ începerea lucrărilor. Vor fi respectate prevederile principalelor acte normative sub a căror incidență cade executarea lucrărilor aferente realizării noilor sisteme de irigații, după cum urmează: a) HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe; b) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii*) – Republicată; c) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii - Republicată*). Pe terenurile din interiorul limitelor amenajărilor de irigații se vor proiecta și executa și lucrările necesare pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție a terenului. În zonele aferente celor 3 sisteme noi de irigaţii în județul Vrancea se vor constitui organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii în conformitate cu prevederile art. III din Ordonanța de Urgență nr. 45 din 25 iunie 2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul îmbunătăţirilor funciare care stipulează că “pe terenurile agricole pe care statul, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare urmează să realizeze noi amenajări de irigaţii sau să extindă infrastructura de irigaţii, proprietarii sau alţi deţinători de terenuri situate pe aceste teritorii se pot constitui în organizaţii de îmbunătăţiri funciare”. realizarea amenajărilor de irigații alimentate gravitațional, având ca sursă apa din acumulările hidroenergetice. Actualmente există 15 acumulări care dispun de rezerve de apă în sezonul de irigații, dar numai 7 dintre acestea sunt Etapa a IV –a amplasate în zone în care condițiile terenului permit irigarea în sistem gravitațional și se justifică din punct de vedere economic, din care numai în 4 se vor realiza noi sisteme de irigații - cca. 12.000 ha. Se propune realizarea unor amenajări de irigații cu o suprafață funcțională de cca. 12.000 ha care se vor alimenta gravitațional din acumulări hidroenergetice al căror volum pentru irigații este de 31,3 milioane m3. Acumulările hidroenergetice propuse sunt amplasate în județele Bacău, Botoșani, Brașov, Ilfov, Mureș, Timiș, Suceava și prezintă următoarele caracteristici:

1. Acumularea Poiana Uzunului - Filiala ANIF Bacău Suprafețele agricole care se pot cultiva în arealul acumulării sunt de cca.15.000 ha, cu posibilitatea aplicării irigațiilor pe cca.5.900 ha. Este necesara montarea de conductă/e de aducțiune apă pentru irigații. 21 Distanța față de acumulare a suprafeţei pe care se pot aplica irigațiile este de cca.35 km, iar alimentarea cu apă se poate realiza gravitațional.

2. Acumularea Drăcșani - Filiala ANIF Botoșani Suprafețele agricole care se pot cultiva situate în arealul acumulării reprezintă cca. 1.000 ha, din care 700 ha prezintă posibilitatea aplicării irigațiilor. Distanța față de acumulare a suprafeţei care se poate iriga este de maxim 5 km iar alimentarea cu apă se poate realiza prin pompare.

3. Acumularea Săcele – Filiala ANIF Brașov Forma de relief din zona acumulării o reprezintă formațiunile de deal și câmpie. Suprafețele agricole care se pot iriga sunt de cca. 5000 ha. Distanța față de acumulare a suprafeţei care se poate iriga este de 4 km, cu posibilități de alimentare cu apă gravitațional din conducta de alimentare cu apă a orașului Brașov, amplasată limitrof celor 5000 ha cultivabile.

4. Acumularea Buftea - Filiala ANIF Ilfov Suprafețele agricole care se pot cultiva situate în arealul acumulării reprezintă cca. 6.672 ha, cu posibilitatea aplicării irigațiilor gravitațional în condițiile finalizării obiectivului de investiții aparţinând ANIF “Galeria Lac”, Buftea în lungime de cca.2,4 km realizat în proporție de 85% - 90%. Alimentarea cu apă de irigații se poate realiza și prin pompare prin SPA Buftea, în condițiile solicitării de livrare a apei de irigații din partea beneficiarilor de terenuri agricole. Actualmente, SPA Buftea este nefuncțională. Prin punerea in funcțiune a prizei și a galeriei gravitaționale se pot iriga din canal 1000 ha și cu 3 staţii de punere sub presiune (actualmente nefuncționale) - 2978 ha. Distanța față de acumulare a suprafeţei care se poate iriga este de cca.20 km.

5. Acumularea Bezid – Filiala ANIF Mureș Forma de relief din zona acumulării o reprezintă formațiunea deluroasă. Arealul acumulării în partea de sud, est și nord este ocupat în proporție mare de pajiști și păduri. Suprafețele agricole care se pot cultiva situate în arealul acumulării sunt de cca. 170 ha iar suprafețele ce se pot iriga din această acumulare reprezintă cca.110 ha. Distanța față de acumulare a suprafeţei care se poate iriga este de 1 km iar alimentarea cu apă se poate realiza gravitational, în acest scop fiind necesară asigurarea conductei de transport gravitațional. Diferența de nivel este de cca. 25 m.

6. Acumularea Surduc– Filiala ANIF Timiș Forma de relief din zona acumulării o reprezintă formațiunea deluroasă. Din această acumulare există posibilitatea irigării unei suprafețe de 8.048 ha, suprafață pe care au fost înființate 5 organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații. Distanța față de acumulare a suprafeţei care se poate iriga este de cca. 100 km, existând posibilitatea de alimentare cu apă gravitational.

7. Acumularea Dragomirna - Filiala ANIF Suceava Forma de relief din zona acumulării este reprezentativ colinară. Suprafețele agricole care se pot cultiva situate în arealul acumulării reprezintă cca. 1.500 ha, cu posibilități de aplicare a irigațiilor pe cca. 610 ha, în condițiile în care există solicitări din partea beneficiarilor de terenuri agricole. Alimentarea cu apă se poate realiza prin pompare. Distanța față de acumulare a suprafeţei care se poate iriga este de cca. 1 km. Trei acumulări din județele Ilfov, Timiș și Suceava (Acumularea Buftea - Filiala ANIF Ilfov, Acumularea Surduc– Filiala ANIF Timiș și Acumularea Dragomirna - Filiala ANIF Suceava) reprezintă sursa de apă pentru irigarea terenurilor agricole asigurată de amenajările de irigații existente, acestea urmând să furnizeze apa în funcție de solicitările beneficiarilor. 22 Analiza tehnico - economică aferentă realizării noilor amenajări de irigații alimentate din lacurile hidroenergetice va fi efectuată în cadrul unor studii din care vor reieși amenajările care se justifică a fi realizate sub aspect tehnico – economic. În vederea realizării noilor sisteme de irigații vor fi întreprinse următoarele activități: ‐ identificarea amplasamentelor noilor sisteme de irigații, colectarea datelor și informațiilor necesare proiectării acestora precum și identificarea potențialilor beneficiari care urmează să se constituie în organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații. În acest scop se vor prelucra datele preluate de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură în vederea întocmirii hărților necesare identificării utilizatorilor terenurilor agricole și înființării de noi organizații de îmbunătățiri funciare aferente județelor Bacău, Botoșani, Brașov, Ilfov, Mureș, Timiș, Suceava. În prezent, proprietatea privată asupra terenului reprezinta un procent foarte ridicat fiind necesară existența cadastrului agricol al fiecărei parcele, în vederea proiectării amenajării interioare (ploturile de irigații). În baza datelor existente se vor identifica reperele fizice pe teren unde vor fi noile sisteme de irigații (drumuri, canale, subtraversări, etc); ‐ identificarea limitelor ariilor naturale protejate în scopul evitării suprapunerii acestora cu amplasamentul ales al noilor amenajări de irigații sau al adoptării de măsuri pentru evitarea, prevenirea ori reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului, după caz; ‐ elaborarea studiilor și rapoartelor aferente respectării prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Raportul de mediu și Studiul de evaluare adecvată, după caz); ‐ obținerea avizelor și acordurilor necesare de la instituțiile cu competențe în domeniu; ‐ elaborarea documentaţiilor tehnico - economice aferente obiectivelor de investiții corespunzătoare noilor sisteme de irigații, în conformitate cu prevederile HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul - cadru al documentaţiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. Elaborarea documentaţiilor tehnico- economice precum şi realizarea obiectivelor de investiții vor da agenţilor economici, atestaţi în realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, în conformitate cu prevederile Ordinului MAPDR nr. 182/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea persoanelor juridice şi fizice, care îşi manifestă intenţia de a desfăşura pe terenuri din domeniul agricol, activităţi de îmbunătăţiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări şi servicii şi/sau fabricarea instalaţiilor de irigat, posibilitatea extinderii activităţii și obţinerii de venituri suplimentare. Stabilirea principalelor lucrări propuse și a indicatorilor tehnico – economici precum și a altor elemente care justifică necesitatea și oportunitatea investițiilor pentru amenajările rezultate viabile din punct de vedere economic în urma analizei, se vor face în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. ‐ începerea lucrărilor. Pe terenurile din interiorul limitelor amenajărilor de irigații se vor proiecta și executa și lucrările necesare pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție a terenului. 23 realizarea sistemelor de irigaţii alimentate gravitaţional ce au ca sursă de apă Etapa a V - a acumulările (barajele) - cca. 11.500 ha. Se propune realizarea unor sisteme de irigații alimentate gravitațional din 11 acumulări/baraje permanente din județele Brașov, Buzău, Covasna, Suceava, Tulcea și Vaslui, cu o suprafață amenajată de cca. 11.500 ha. Un număr de 7 acumulări/baraje au ca folosință secundară irigațiile și prezintă următoarele caracteristici:

1. Barajul Hamaradea – Holboșel, județul Brașov Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 5 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 4100 ha.

2. Barajul Horia, județul Tulcea Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,2 - 0,3 km iar suprafața irigabilă este de 621 ha.

3. Barajul şi acumularea Dumeşti, județul Vaslui Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,1 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 200 ha.

4. Barajul Corodeşti, județul Vaslui, Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,25 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 40 ha.

5. Barajul şi acumularea Moara Domnească, județul Vaslui Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,1 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 130 ha.

6. Barajul şi acumularea Rediu Galian, județul Vaslui Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,1 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 150 ha.

7. Barajul şi acumularea Tăcuta, județul Vaslui Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,050 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 288 ha. Un număr de 4 acumulări/baraje au ca folosință secundară irigațiile și prezintă următoarele caracteristici:

1. Barajul Crângu Ursului, județul Buzău Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,100 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 1767 ha.

2. Acumularea Moacșa Pădureni, județul Covasna Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 2,050 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 1284 ha.

3. Acumularea Șomuz I, județul Suceava Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 1 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 431 ha.

4. Barajul Traianu, județul Tulcea Distanța față de acumulare a suprafeţei agricole care se poate iriga este de 0,3 – 0,4 km, existănd posibilitatea irigării unei suprafețe de 2548 ha. 24 În vederea realizării în condiții de eficiență economică a sistemelor de irigaţii în suprafață de cca. 11.500 ha ce vor fi alimentate gravitaţional din acumulări/baraje se vor realiza următoarele activități: ‐ identificarea amplasamentelor noilor sisteme de irigații, colectarea datelor și informațiilor necesare proiectării acestora precum și identificarea potențialilor beneficiari care urmează să se constituie în organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații; ‐ identificarea limitelor ariilor naturale protejate în scopul evitării suprapunerii acestora cu amplasamentul ales al noilor amenajări de irigații sau al adoptării de măsuri pentru evitarea, prevenirea ori reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului, după caz; ‐ elaborarea studiilor și rapoartelor aferente respectării prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Studiul de evaluare adecvată și Raportul de mediu); ‐ obținerea avizelor și acordurilor necesare de la instituțiile cu competențe în domeniu; ‐ elaborarea documentaţiilor tehnico - economice aferente obiectivelor de investiții corespunzătoare noilor sisteme de irigații, în conformitate cu prevederile HG nr. 907/ 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. ‐ începerea lucrărilor. Pe terenurile din interiorul limitelor amenajărilor de irigații se vor proiecta și executa și lucrările necesare pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție a terenului. Principalii beneficiari ai amenajărilor noi de irigații vor fi organizaţiiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI-uri) care se pot constitui în conformitate cu prevederile art. III din Ordonanța de Urgență nr. 45 din 25 iunie 2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul îmbunătăţirilor funciare care stipulează că “pe terenurile agricole pe care statul, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare urmează să realizeze noi amenajări de irigaţii sau să extindă infrastructura de irigaţii, proprietarii sau alţi deţinători de terenuri situate pe aceste teritorii se pot constitui în organizaţii de îmbunătăţiri funciare”. În paralel cu implementarea etapelor I – V are loc prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, submăsura 4.3 – Irigaţii, reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii aflată în proprietatea/folosinţa organizaţiilor/federaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii. În perioada 2015 – 2018 au fost depuse un număr de 553 proiecte corespunzătoare unei suprafețe de 667.501 ha din care au fost contractate 168 proiecte pentru o suprafață totală de 224.869 ha, respectiv pentru o suprafață reabilitată de 218.076 ha. Suma alocată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, submăsura 4.3 – Irigaţii, reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii aflată în proprietatea/folosinţa organizaţiilor/federaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii este de 430 mil euro Instituţia publică responsabilă cu implementarea Strategiei naționale de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigaţii din România este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va iniţia şi derula atât procedurile de achiziţii de servicii de proiectare, de tip expertiză tehnică, documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiect tehnic, cât şi procedurile de achiziţii pentru execuţia lucrărilor, conform legislaţiei privind achiziţiile publice. Monitorizarea modului de implementare a Strategiei naționale de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigații din România se va realiza prin intermediul direcţiei tehnice de 25 specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ale cărei atribuţiuni se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia. 26 IV. 4 Aspecte privind efectele potențiale ale implementării strategiei asupra ariilor naturale protejate În analizarea aspectelor corespunzătoare eventualelor efecte ale realizării noilor sisteme de irigații asupra ariilor naturale protejate au fost consultate următoarele acte normative principale și documente: ‐ Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; ‐ Lege nr. 95/2016 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările ulterioare; ‐ Hotărârea de Guvern nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020; ‐ Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020; ‐ Legea nr. 292 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; ‐ Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare; ‐ Ghidul Metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010; ‐ Manual de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000. În conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare, Ministerul Mediului urmează să decidă dacă strategia se va supune evaluării de mediu. În caz afirmativ, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are obligația parcurgerii etapelor prevăzute de HG nr. 1076/2004 care pot avea ca rezultat realizarea Raportului de mediu și dacă este cazul, și a studiului de evaluare adecvată. Anterior aplicării prevederilor HG nr. 1076/2004 asupra strategiei, se apreciază că din punct de vedere al protecţiei mediului, reabilitarea și extinderea infrastructurii de irigații va avea un impact favorabil asupra zonelor aferente contribuind la conservarea biodiversității acestora și la formarea unor noi biotopuri. De asemenea, se vor reduce efectele negative ale unor factori de mediu limitativi (secete prelungite, eroziunea solului) iar efectele asupra microclimatului vor fi pozitive prin evitarea degradării solului și asigurarea condițiilor creșterii vegetației în zonele vizate de strategie. În eventualitatea existenței unor arii naturale protejate în zonele aferente viitoarelor amplasamente ale noilor sisteme de irigații (ce urmează să fie identificate în cadrul Raportului de mediu și a studiului de evaluare adecvată, dacă este cazul) pentru care s-au elaborat și aprobat prin ordin al ministrului mediului planuri de management și regulamente vor fi avute în vedere restricțiile impuse în zonele de suprapunere ale amplasamentelor sistemelor de irigații cu limitele ariilor naturale protejate respective precum și măsurile obligatorii stabilite pentru conservarea speciilor și habitatelor existente în zonă. Pentru implementarea strategiei vor fi luate în considerare toate măsurile recomandate pentru prevenirea și reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului, dacă este cazul. 27 În cazul în care, din realizarea evaluării de mediu va rezulta necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare în vederea asigurării, menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile și habitatele identificate în zonele de suprapunere ale limitelor ariilor naturale protejate cu amplasamentele noilor sisteme de irigații, atunci acestea vor face obiectul strategiei. Încă din faza de elaborare a documentațiilor tehnico – economice aferente fazei de proiectare a noilor sisteme de irigații se vor respecta cerințele specifice rezultate în urma parcurgerii etapelor evaluării de mediu realizată conform prevederilor HG nr. 1076/2004, după caz. De asemenea, în realizarea noilor sisteme de irigații vor fi respectate prevederile legislației privind protecția mediului și vor fi luate toate măsurile în vederea menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile și habitatele identificate, după caz, reducerii amenințărilor și asigurării unui cadru corespunzător pentru ca zonele vizate să poată beneficia de o dezvoltare durabilă. Prin Strategie se propune extinderea infrastructurii reabilitate de irigații prin efectuarea de lucrări pentru repunerea în funcțiune a unor amenajări de îmbunătățiri funciare existente, cărora urmează să li se reacorde recunoaşterea de utilitate publică și realizarea unor sisteme noi de irigații alimentate gravitațional până la stațiile de punere sub presiune din Canalul magistral Siret – Bărăgan - etapa I (Km 0 – Km 50,1), din 7 acumulări hidroenergetice al căror amplasament este în județele Bacău, Botoșani, Brașov, Ilfov, Mureș, Timiș și Suceava și din 11 baraje (acumulări) localizate în județele Brașov, Buzău, Covasna, Suceava, Tulcea și Vaslui. 4.1 Situația privind amplasamentul amenajărilor de îmbunătățiri funciare cărora li s-a reacordat recunoaşterea de utilitate publică raportat la limitele ariilor naturale protejate Majoritatea amenajărilor care vor face obiectul reacordării recunoașterii de utilitate publică sunt situate în zonele cele mai afectate de secetă, respectiv în partea de sud, sud-est şi est a țării. Actualmente se află în curs de avizare proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1574/2008 pentru aprobarea Listei amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a părților de amenajări de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de Administrația Națională a Îmbunatățirilor Funciare, și a Listei amenajărilor de îmbunatățiri funciare sau a părților de amenajări de îmbunatățiri funciare din administrarea Administrației Naționale a Îmbunatățirilor Funciare, cărora li se retrage recunoașterea de utilitate publică, precum și pentru modificarea art. 80 alin. (2) lit. f) din Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005, precum şi pentru modificarea Anexei nr. 4 la Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 615/2014 4.2 Situația privind amplasamentul noilor amenajări de irigații alimentate din Canalul magistral Siret – Bărăgan - etapa I (Km 0 – Km 50,1) raportat la limitele ariilor naturale protejate din județul Vrancea Din datele și informațiile furnizate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare rezultă că sistemele de irigații care se vor alimenta din Canalul magistral Siret – Bărăgan - etapa I (Km 0 – Km 50,1) vor fi amplasate pe ambele părți ale canalului, în județul Vrancea. 4.3 Situația privind amplasamentul noilor amenajări de irigații alimentate din acumulări hidroenergetice (Bacău, Botoșani, Brașov, Ilfov, Mureș, Timiș, Suceava) raportat la limitele ariilor naturale protejate din județele respective 28 Unitățile administrativ teritoriale din județele pe raza cărora vor fi realizate noile sisteme de irigații alimentate din cele 4 acumulări hidroenergetice prezintă următoarele caracteristici din punct de vedere al distanței față de acumulare a suprafeţei care se poate iriga:

1. Județul Bacău, Acumularea Poiana Uzului  distanță 30 km Tg. Trotuș S, suprafața irigabilă - 119 ha;  distanță 34 km Pargaresti E, suprafața irigabilă - 83 ha;  distanță 34 km Onești V, suprafața irigabilă - 521 ha;  distanță 34 km Bogdănești N, suprafața irigabilă - 718 ha;  distanță 37 km Casin N, suprafața irigabilă - 283 ha;  distanță 45 km Stefan c M N-E, suprafața irigabilă - 433 ha;  distanță 32 km Bucium N-E, suprafața irigabilă - 973 ha;  distanță 52 km Urechesti E, suprafața irigabilă - 652 ha;  distanță 52 km Căiuți N-E, suprafața irigabilă - 725 ha;  distanță 52 km Coțofenești N-E, suprafața irigabilă - 907 ha;  distanță 67 km Adjud S-V, suprafața irigabilă - 776 ha. Total suprafață irigabilă: 6.190 ha

2. Județul Botoșani, Acumularea Drăcșani  distanță 50 m - Sulița N-V, suprafața irigabilă - 700 ha. Total suprafață irigabilă: 700 ha

3. Județul Brașov, Acumularea Săcele  distanță 9 km Săcele N, suprafața irigabilă- 2465 ha;  distanță 8,7 km Târlungeni V – suprafața irigabilă 2465 ha;  distanță 11 km Hărman S – suprafața irigabilă 70 ha. Total suprafață irigabilă: 5.000 ha

4. Județul Mureș, Acumularea Bezid  distanță 1 km Sângeorgiu de Pădure S-V, suprafața irigabilă – 110 ha. Total suprafață irigabilă: 110 ha 4.4 Situația privind amplasamentul noilor amenajări de irigații alimentate din acumulări/baraje raportat la limitele ariilor naturale protejate din județele unde urmează să fie realizate Din datele și informațiile furnizate de către Administrația Națională “Apele Române” rezultă că acumulările/barajele ce reprezintă sursa de apă din care se vor alimenta gravitațional noile amenajări de irigații sunt situate în județele Brașov, Buzău, Covasna, Suceava, Tulcea și Vaslui. Suprafețele agricole care urmează să fie irigate prezintă următoarele caracteristici din punct de vedere al distanței față de acumulare/baraj și al mărimii:

1. Județul Brașov, Barajul Hamaradea – Holboșel  distanță 5 km, suprafață irigabilă – 4100 ha;

2. Județul Buzău, Acumularea Crângu Ursului  distanță 0,1 km, suprafață irigabilă – 1767 ha;

3. Județul Covasna, Acumularea Moacșa Pădureni  distanță 2,050 km, suprafață irigabilă – 1284 ha;

4. Județul Suceava, Acumularea Șomuz I  distanță 1,0 km, suprafață irigabilă – 431 ha;

5. Județul Tulcea, Baraj Traianu  distanță 0,3 - 0,4 km, suprafață irigabilă – 2548 ha; 29

6. Județul Tulcea, Baraj Horia  distanță 0,2 - 0,3 km, suprafață irigabilă – 621 ha;

7. Județul Vaslui, Baraj şi acumulare Dumeşti  distanță 0,1 km, suprafață irigabilă – 200 ha;

8. Județul Vaslui, Baraj Corodeşti  distanță 0,25 km, suprafață irigabilă – 40 ha;

9. Județul Vaslui, Baraj şi acumulare Moara Domnească  distanță 0,10 km, suprafață irigabilă – 130 ha;

10. Județul Vaslui, Baraj şi acumulare Rediu Galian  distanță 0,10 km, suprafață irigabilă – 150 ha;

11. Județul Vaslui, Baraj şi acumulare Tăcuta  distanță 0,050 km, suprafață irigabilă – 288 ha. IV.5 Studii necesare realizării extinderii infrastructurii de irigații din România Principalele studii care vor face obiectul realizării extinderii infrastructurii de irigații din România sunt următoarele: ‐ studiul privind actualizarea analizei viabilității economice a amenajărilor de îmbunătățiri funciare cărora li s-a reacordat recunoaşterea de utilitate publică; ‐ studiile și rapoartele aferente respectării prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare (Raportul de mediu și Studiul de evaluare adecvată, după caz); ‐ studii de impact al lucrărilor propuse asupra resurselor de apă şi zonelor riverane, după caz; ‐ studii privind analiza tehnico- economică a amenajărilor noi de irigații care se vor alimenta din lacurile hidroenergetice și baraje (acumulări); ‐ alte studii a căror necesitate rezultă din aplicarea legislației în vigoare care vizează activitățile de extindere a infrastructurii de irigații din România. Sursa de finanţare a studiilor necesare realizării extinderii a infrastructurii de irigaţii din România o reprezintă bugetul de stat alocat Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. IV.6 Indicatori de realizare În etapa I se vor definitiva lucrările de reabilitare a infrastructurii principale de irigații prin PNI astfel aferente unei suprafețe de 2.004.639 ha. În etapa a II- a se va reabilita infrastructura principală de irigații din domeniul public al statului din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare cărora li s-a reacordat recunoaşterea de utilitate publică formată din stații de pompare de bază, stații de repompare, conducte principale, conducte de refulare, conducte îngropate, colectoare, canale de aducțiune, canale de distribuție și construcții hidrotehnice. În urma executării lucrărilor de reabilitare, suprafața funcțională din cadrul amenajărilor de irigații va crește cu 743.913 ha. 30 În etapa a III -a se vor realiza sisteme noi de irigaţii alimentate gravitațional din Canalul Magistral Siret – Bărăgan etapa I (Km 0 – Km 50,1) cu următoarele obiective ale infrastructurii: stații de pompare pentru alimentare, stații de punere sub presiune, canale, conducte principale, antene, construcții hidrotehnice. Suprafața amenajată a sistemelor de irigații va fi de cca. 100.000 ha. În etapa a IV– a de extindere a infrastructurii de irigații vor fi realizate amenajări de irigații alimentate gravitațional din lacuri hidroenergetice având următoarele caracteristici: - Număr acumulări: 4; - Volumul pentru irigații: 18 milioane m3; - Suprafața potențial amenajabilă pentru irigații în zonele aferente: 12.000 ha; Actualmente există 15 acumulări care dispun de rezerve de apă în sezonul de irigații dar numai în zona a 7 dintre acestea există suprafețe pretabile pentru irigații în sistem gravitațional, din care numai în 4 se vor realiza noi sisteme de irigații în suprafață de cca. 12.000 ha. În etapa a V- a de extindere a infrastructurii de irigații se vor realiza amenajări de irigaţii, în suprafață de cca. 11.500 ha, alimentate gravitaţional din 11 acumulări/baraje. Proiectarea, executarea şi exploatarea amenajărilor de irigaţii noi se vor face în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicaţie, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri şi cu documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului. Proiectarea, executarea şi exploatarea amenajărilor de irigaţii noi se vor face astfel încât să se prevină folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate, eroziunea şi poluarea solului şi să se promoveze protecţia mediului în conformitate cu standardele de mediu. În paralel cu implementarea etapelor I – V are loc prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, submăsura 4.3 – Irigaţii, reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii aflată în proprietatea/folosinţa organizaţiilor/federaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii. În perioada 2015 – 2018 au fost depuse un număr de 553 proiecte corespunzătoare unei suprafețe de 667.501 ha din care au fost contractate 168 proiecte pentru o suprafață totală de 224.869 ha, respectiv pentru o suprafață reabilitată de 218.076 ha. Valoarea total a fondurilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, submăsura 4.3 – Irigaţii este de 441 mil euro. IV.7 Implicații financiare și juridice IV.7.1 Implicații financiare Finanțarea obiectivelor de extindere a infrastructurii de irigații prevăzute în Strategie, inclusiv fondurile necesare pentru studii, acorduri și avize aferente se vor asigura în conformitate cu prevederile art. II al proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri legislative pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiţii "Canal magistral Siret-Bărăgan" din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, După aprobarea Strategiei naţionale de reabilitare și extindere a Infrastructurii de irigaţii din România se vor elabora, în conformitate cu prevederile legale, documentațiile tehnico- economice (Notă conceptuală, Temă de proiectare, Expertiză tehnică, Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, Proiect tehnic de execuție) în baza cărora va fi stabilită valoarea lucrărilor aferente celor trei etape ale strategiei. 31 Instituţia publică responsabilă cu implementarea Strategiei naţionale de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigaţii din România este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. 32 IV.7.2 Implicații juridice Strategia va produce efecte asupra legislației în vigoare fiind necesară elaborarea unor acte normative suplimentare, după cum urmează: ‐ modificarea și completarea Legii nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, în vederea prelungirii perioadei de alocare a fondurilor destinate implementării Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații (PNI) datorită introducerii în PNI a obiectivului de investiții "Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I"; ‐ completarea HG nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, în vederea includerii obiectivului "Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I" în programul respectiv; ‐ completarea Legii nr. 138/2004 a îmbunătăţirilor funciare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 13 februarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea conferirii posibilității de constituire a organizaţiilor de îmbunătățiri funciare, persoanelor fizice sau persoanele juridice care deţin în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă terenuri agricole situate pe teritorii pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmează să realizeze noi amenajări de irigații conform Strategiei naționale de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigaţii din România. În elaborarea Strategiei au fost avute în vedere instrumente normative naţionale şi internaţionale, precum și lucrări științifice de referință în domeniu, dintre care amintim următoarele: ‐ Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ‐ Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ‐ Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; ‐ Hotărîrea de Guvern nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României; ‐ Concluziile Raportului de monitorizare referitor la Comunicarea privind deficitul de apă şi seceta în Uniunea Europeană COM(2007) 414 final, din 21 martie 2011; ‐ Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei; ‐ Ordonanața de Urgență nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările și completările ulterioare; ‐ Hotărârea de Guvern nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020; ‐ Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare; - Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ‐ Hotărârea de Guvern nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020; ‐ Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei; 33 ‐ Factori şi procese pedogenetice din zona temperată, Autor N. Florea - Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti". IV.8 Impact Impact economic Investiţiile în reabilitarea și extinderea infrastructurii de irigaţii vor genera efecte macroeconomice determinate de: - obţinerea unor economii de 40-60% la energie, deoarece transportul apei de la sursă până la stațiile de punere sub presiune din sistemele de irigaţii ce urmează să fie amenajate se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare, în aceste condiții irigarea suprafeţelor agricole efectuându-se cu cheltuieli minime; - obţinerea unui spor de venit net comparativ cu situaţia dinainte de reabilitare și extindere ca urmare a îmbunătățirii productivității terenurilor, în prezent cu deficit de umiditate, sărăturate, acide etc. și a îmbunătăţirii structurii planului de cultură, prin utilizarea de plante valoroase şi rentabile; - atragerea în circuitul productiv a unor noi suprafețe de terenuri agricole; - în amenajările care și-au redobândit statutul de utilitate publică, lucrările care vor fi executate vor conduce, pe de o parte, la creşterea randamentului aducţiunii principale de irigaţii, care constituie sursa de alimentare cu apă pentru amenajările interioare de irigaţii aparţinând organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI), precum şi a celorlalte lucrări de îmbunătățiri funciare şi, pe de altă parte, la creşterea randamentului amenajărilor interioare de irigaţii aparţinând OUAI, cu reflectare în reducerea cheltuielilor cu apa pompată pentru irigaţii. În consecință, reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din aceste amenajări va conduce la realizarea unor economii de resurse de apă şi energie, prin reducerea pierderilor şi aplicarea unui management eficient al resurselor. - utilizarea resurselor de apă din lacuri hidroenergetice va crește eficiența utilizării apei, contribuind astfel la conservarea resurselor de apă printr-un management durabil al acestora, adaptat la schimbările climatice; - impact pozitiv privind asigurarea stabilității și securității alimentare. Impactul asupra mediului de afaceri Elaborarea documentaţiilor tehnico - economice precum şi realizarea obiectivelor cuprinse în Strategie va deschide agenţilor economici atestaţi în realizarea lucrărilor de imbunătăţiri funciare în conformitate cu prevederile Ordinului MAPDR nr. 182/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea persoanelor juridice şi fizice, care îşi manifestă intenţia de a desfăşura pe terenuri din domeniul agricol, activităţi de îmbunătăţiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări şi servicii şi/sau fabricarea instalaţiilor de irigat, posibilitatea extinderii activităţii și obţinerea de venituri suplimentare. Impact social Prin realizarea acţiunii de reabilitare și extindere se va reduce vulnerabilitatea comunităţilor umane la secetă prin evitarea afectării populaţiei din localităţile adiacente amenajărilor de irigații. Utilizarea resursei umane disponibile în zonă va avea impact social pozitiv generat de asigurarea locurilor de muncă necesare atât pe durata execuției lucrărilor cât și permanent în exploatarea obiectivelor. Analizate în ansamblu, investițiile în reabilitarea și extinderea infrastructurii de irigații vor crea premisele dezvoltării social – economice ale zonelor vizate de Strategie. 34 Impact asupra mediului La efectuarea lucrărilor de reabilitare și extindere cuprinse în Strategie vor fi luate toate măsurile pentru protecţia naturii şi se va ţine cont de legislaţia specifică în domeniu. Se apreciază că din punct de vedere al protecţiei mediului, reabilitarea și extinderea infrastructurii de irigații va avea un impact favorabil asupra zonelor aferente contribuind la conservarea biodiversității acestora și la formarea unor noi biotopuri. De asemenea, se vor reduce efectele negative ale unor factori de mediu limitativi (secete prelungite, eroziunea solului) iar efectele asupra microclimatului vor fi pozitive prin evitarea degradării solului și asigurarea condițiilor creșterii vegetației în zonele vizate de strategie. 35