DECISION No. 583 validating National Anti-Corruption Strategy for 2016-2020, the sets of performance indicators, the risks associated with the objectives and measures in the Strategy and the sources of verification, the inventory of institutional transparency and corruption prevention measures, evaluation indicators, as well as the standards for publishing information of public interest

2.Articolul 3Se aprobă inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare, prevăzuți în anexa nr.

3.Articolul 4Se aprobă standardul general de publicare a informațiilor de interes public, prevăzut în anexa nr. 4.Articolul 5Se aprobă standardul de publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice, prevăzut în anexa nr. 5.Articolul 6(1) În termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și întreprinderile publice îndeplinesc procedurile de aderare la strategie, iar în termen de șase luni de la aceeași dată elaborează și transmit Ministerului Justiției planurile de integritate aferente.(2) Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituțiilor și autorităților prevăzute la alin. (1).(3) Prin actul prevăzut la alin. (2) se desemnează coordonatorul implementării planului de integritate, la nivel de funcție de conducere, precum și persoanele de contact, la nivel de funcție de execuție. Atribuțiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin, decizie sau fișa postului, după caz.Articolul 7Ministerul Justiției prezintă Guvernului României, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese și, după caz, propuneri de actualizare a strategiei.Articolul 8Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: Ministrul justiției, Raluca Alexandra Prună Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile Dîncu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă Ministrul pentru consultare publică și dialog civic, Victoria-Violeta Alexandru Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Mircea Dumitru Ministrul energiei, Victor Vlad Grigorescu Ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru Ministrul sănătății, Vlad Vasile Voiculescu Ministrul transporturilor, Petru Sorin Bușe Secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ioan-Dragoș TudoracheBucurești, 10 august 2016.Nr. 583.Anexa nr. 1 STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE pe perioada 2016-2020Cuprins1. INTRODUCERE2. VALORI ȘI PRINCIPII3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA4. SCOP, PUBLICUL-ȚINTĂ ȘI ABORDAREA PROPUSĂ5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE7. IMPLICAȚII JURIDICE8. IMPLICAȚII BUGETARE9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII STRATEGIEIABREVIERIAEP - Autoritatea Electorală PermanentăANABI - Agenția Națională de Administrare a Bunurilor IndisponibilizateANAF - Agenția Națională de Administrare FiscalăANCPI - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate ImobiliarăANFP - Agenția Națională a Funcționarilor PubliciANI - Agenția Națională de IntegritateANAP - Agenția Națională pentru Achiziții PubliceANP - Administrația Națională a PenitenciarelorCARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a CreanțelorCE - Comisia EuropeanăCNAS - Casa Națională de Asigurări de SănătateCSM - Consiliul Superior al MagistraturiiConvenția OCDE - Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționaleCNATDCU - Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor UniversitareDGA - Direcția Generală AnticorupțieDNA - Direcția Națională AnticorupțieGRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul EuropeiGrupul Anti-mită - Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile InternaționaleH.G. - Hotărârea GuvernuluiINM - Institutul Național al MagistraturiiIACA - Academia Internațională Anticorupție (Internațional Anticorruption Academy)ÎCCJ - Înalta Curte de Casație și JustițieMAI - Ministerul Afacerilor InterneMCPDC - Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog CivicMCV - Mecanismul de Cooperare și VerificareMDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației PubliceME - Ministerul EnergieiMECRMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de AfaceriMENCS - Ministerul Educației Naționale și Cercetării ȘtiințificeMFE - Ministerul Fondurilor EuropeneMFP - Ministerul Finanțelor PubliceMJ - Ministerul JustițieiMMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor VârstniceMP - Ministerul PublicMS - Ministerul SănătățiiMT - Ministerul TransporturilorOCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării BanilorONRC - Oficiul Național al Registrului ComerțuluiONU - Organizația Națiunilor UniteOGP - Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership)PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițieRAI - Inițiativa Regională Anticorupție (Regional Anticorruption Inițiative)SEECP - Procesul de Cooperare din Europa de Sud-EstSGG - Secretariatul General al GuvernuluiSNA - Strategia națională anticorupțieUNCAC - Convenția Națiunilor Unite împotriva corupțieiUE - Uniunea EuropeanăUAT - unitate administrativ-teritorială1. INTRODUCERE1.1. Stadiul actual și problemele identificateStrategia națională anticorupție 2012-2015, în corelare cu MCV și politicile sectoriale de integritate, a produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanță în ceea ce privește eficiența măsurilor propuse. Măsurile de combatere a corupției, luate atât de DNA, cât și de ANI, au dobândit sustenabilitate și predictibilitate, prin confirmări în fața instanțelor de judecată. Rezultatele obținute prin măsurile de combatere exercită o presiune importantă asupra Guvernului și structurilor administrative pentru a duce mai departe performanțele obținute. Aceasta înseamnă în primul rând o necesitate a regândirii priorităților strategice prin SNA, mai multă prevenție, acțiune asupra cauzelor profunde și nu numai asupra efectelor facil de identificat, mai multă educație, inclusiv juridică, și, nu în ultimul rând, repararea prejudiciilor provocate prin săvârșirea de infracțiuni. Evaluările internaționale au subliniat în mod constant utilitatea documentului strategic anticorupție. Cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că "strategia națională anticorupție este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupției din cadrul ministerelor, unele finanțate din fonduri ale UE și de organizații neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupției în cadrul administrației". Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO*1) și OCDE*2).Notă *1) http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/ReportsRound3_en.asp *2) http://www.oecd.org/corruption/acn/preventionofcorruption/; http://www.oecd.org/corruption/anti- corruption-reforms-eastern-europe-central-asia-2013.htmTotodată, SNA 2012-2015 a generat o bună practică internațională, prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituțiilor publice, care a implicat derularea unor vizite de evaluare de către echipe de experți formate din reprezentanți ai celor cinci platforme de cooperare (inclusiv societatea civilă). În cei patru ani de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituții centrale și 66 de entități din administrația publică locală. Acest tip de cooperare și schimb de experiență trebuie consolidat și în următorul ciclu strategic.1.1.1. Evoluții majore înregistrate în perioada de implementare● După aprobarea SNA de către Guvern, documentul a fost asumat de către Parlamentul României și sistemul judiciar.● Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile și administrația publică locală în perioada 2008-2010 (4 instituții publice și 12 primării), aproximativ 2.500 de instituții publice, de la ministere la primării și de la autorități independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu MJ pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.● Stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție, manifestat inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare și umane pentru autoritățile specializate (DNA, ANI, DGA), contribuie la explicarea eficienței crescute a acestor autorități, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creștere a cetățenilor în instituțiile anticorupție*3).Notă *3) http://ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf● Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârșirea de infracțiuni a condus la introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea extinsă, alături de o creștere semnificativă a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia dispunerii măsurilor de indisponibilizare și confiscare.● Mecanismul de evaluare reciprocă între instituțiile publice, deja instituționalizat prin SNA, a relevat importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției.● Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante (prin constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent, pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese), investigațiile financiare (prin mărirea schemei de personal a MP cu 400 de investigatori din cadrul ANAF), adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcțiilor echivalente din cadrul Consiliului Concurenței.● Metodologia de evaluare a riscurilor de corupție, testată de către DGA în cadrul SNA 2008- 2010, a fost extinsă în 4 instituții-pilot (MS, MENCS, ANAF și ANP). Similar, metodologia dezvoltată de MDRAP a fost testată la nivelul a 130 de primării;● A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România și Statele Unite ale Americii, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliției Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanță americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităților române.● La nivelul administrației publice centrale au fost identificate bune practici în implementarea SNA. Pot fi amintite, cu titlu de exemplu:– înființarea unor structuri de integritate (MDRAP, MS, MMFPSPV, ANAF);– formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total constatat de acestea fiind de 1.340,91 mil. euro;– crearea, la inițiativa Consiliului Concurenței, a modulului de licitații trucate - instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informații între experții desemnați de instituțiile implicate în domeniul achizițiilor publice;– elaborarea propriilor strategii anticorupție (MDRAP și MECS);– operaționalizarea, la nivelul ANAF, a aplicației informatice MonitorSP, care stochează atât măsurile întreprinse de agenție în vederea recuperării creanțelor, cât și informații preluate din hotărârile judecătorești pronunțate în materie penală;– constituirea Consiliilor de Etică și aplicarea Mecanismului de Feedback al Pacientului la nivelul spitalelor publice din România, ca mecanisme-suport pentru acțiunile ce au ca scop reducerea nivelului plăților informale.● La nivelul administrației publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA*4): elaborarea de coduri de etică și conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv al achizițiilor publice; implementarea unor proceduri on- Line de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri și activități de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale, pentru informarea cetățenilor; constituirea de registre pentru evidența cazurilor de abținere în luarea deciziei în situații de conflict de interese, respectiv privind evidența incidentelor de integritate.Notă *4) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.O atenție deosebită a fost acordată domeniului achizițiilor publice. O serie de sesiuni de instruire au fost organizate în perioada 2013-2014, în proiectul "Combaterea criminalității în domeniul achizițiilor publice", implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituții publice, organizații ale societății civile și parteneri internaționali.1.1.2. Puncte slabe/priorități de intervenție strategicăEvaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe, care pot reprezenta repere și pentru următorii ani, respectiv pentru perioada 2016-2020:● Instituționalizarea reacției la incidentele de integritate asimilate eșecului de management;● Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a celor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale;● Educația anticorupție reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicțiile post- angajare - pantouflage, gestionarea funcțiilor sensibile);● Gestionarea creanțelor provenite din infracțiuni, în special în faza de administrare a bunurilor sechestrate și de valorificare a celor confiscate;● Prevenirea corupției în mediul politic și identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce privește soluționarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum și cu privire la adoptarea codului de etică al acestora;● Intensificarea eforturilor de consolidare a integrității în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile publice, mai ales prin: implementarea unui plan de integritate, dezvoltarea și aplicarea codului etic al companiei, instituirea de mecanisme pentru protecția avertizorilor în interes public, aplicarea măsurilor preventive pentru funcțiile sensibile și a mecanismelor de tratare a incidentelor de integritate;● Din rapoartele transmise de UAT-uri, se poate remarca o abordare formalistă a prevenirii corupției la nivel local*5). Codurile de etică sunt elaborate la nivelul unui număr redus de APL-uri, iar persoanele responsabile cu consilierea etică exercită un rol formal. Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor și în majoritatea instituțiilor nu se implementează. Nu există proceduri de prevenire a conflictelor de interese și incompatibilităților. Prevederile privind interdicțiile postangajare (pantouflage- ul) și instituția avertizorului în interes public sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale, la fel ca și informațiile privind publicarea datelor în format deschis.Notă *5) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP.Pe lângă acestea, principalele dificultăți semnalate de către reprezentanții autorităților administrației publice locale se referă la*6):Notă *6) Conform Raportului de monitorizare (R4) privind stadiul și impactul implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2015 și comparativ pentru perioada 2012-2015, elaborat de MDRAP.● lipsa personalului și nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuțiilor;● cumul de atribuții ale persoanelor desemnate cu monitorizarea și implementarea SNA;● lipsa capacității proprii de realizare a analizei riscurilor și vulnerabilităților la corupție, de identificare a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare;● lipsa consultanței în ceea ce privește redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor aferenți, precum și a celorlalte documente solicitate la raportare;● lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupție obligatorii;● instabilitatea și insecuritatea resimțite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat și mai puțin problema corupției, care nu este percepută ca având un efect direct și imediat asupra individului, ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului;● rigiditatea și teama angajaților de a raporta abaterile disciplinare și faptele de corupție identificate;● dificultatea de a atrage și de a menține în sistem personal specializat și lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare și sancționare a abuzurilor funcționarilor;● lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat organizațional optim;● salarizarea necorespunzătoare;● lipsa resurselor financiare pentru implementarea prevederilor SNA (de exemplu, pentru dezvoltarea unor noi soluții de e- administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetățeni);● resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaților instituției;● resurse financiare și umane insuficiente pentru dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local;● nivelul relativ scăzut al interesului salariaților și al instituțiilor publice privind organizarea de consultări și dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea și lupta împotriva corupției;● lipsa de informare și conștientizare a consecințelor faptelor de corupție în rândul cetățenilor.La vulnerabilitățile expuse mai sus se adaugă și insuficiența resurselor umane și financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA și structurilor de audit, control administrativ și control intern managerial din instituțiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educației anticorupție. Acest deficit a reprezentat și concluzia unei cercetări criminologice date publicității de către MJ în 2015*7), referitoare la experiențele directe cu fenomenul corupției ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus al eforturilor de combatere a corupției, precum și insuficienta cunoaștere și aplicare a cadrului normativ.Notă *7) http://drept.unibuc.ro/dyn_doc/anunțuri/studiul-experiențe-directe-fenomenul-corupției-ale- persoanelor-condamnate.pdf1.1.3. Evaluările interne sunt confirmate în mare parte și de concluziile auditului independent realizat cu sprijinul OCDERaportul de audit privind implementarea SNA 2012-2015 validează o parte din concluziile evaluării realizate de Secretariatul tehnic al SNA și prezentate Guvernului în luna martie 2016. Acesta recomandă selectarea câtorva priorități pentru următoarea strategie, precum achizițiile publice și alte tipuri de contracte la care sunt parte instituțiile publice, dar și transparența. De asemenea, raportul recomandă implementarea sistemului Prevent (de semnalare timpurie a eventualelor situații de conflict de interese în procedurile de achiziții publice), și utilizarea SEAP pentru întregul proces de achiziții publice, dar și punerea la dispoziția publicului a informațiilor respective în format deschis. Este recomandată introducerea "listei negre" a societăților și persoanelor din conducerea acestora (de exemplu, administratori sau membri în consiliul de administrație/consiliul de supraveghere/directorat/ directori generali/directori) care au încălcat legea privind achizițiile publice, dar și includerea întreprinderilor publice și a administrației publice locale printre prioritățile noii strategii.Sunt recomandate monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informații de interes public și implicarea populației în elaborarea bugetelor locale, dar și instruirea funcționarilor locali și a societăților în care municipalitatea este acționar, evaluarea sistemică a publicării în mod proactiv a informațiilor de interes public de către autoritățile publice locale; analizarea implementării efective a solicitărilor de informații, derularea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile cetățenilor de a obține informații de la nivelul autorităților locale Toate aceste instrumente ar putea fi folosite pentru a spori transparența la nivel local, alături de punerea la dispoziție a informațiilor de interes public pe site-urile instituțiilor publice și ale întreprinderilor publice.Trebuie acordată atenție proceselor de luare a deciziilor care sunt vulnerabile la corupție și lipsite de transparență. În cazul în care procesul de luare a deciziilor nu este transparent, acesta ar trebui să fie schimbat (de exemplu, în recrutarea de medici în spitale, alocarea de bani pentru instituțiile medicale, achiziționarea de echipamente medicale și medicamente). Este încurajată utilizarea de soluții electronice (e-certificate, e-înregistrare pentru medici, e-rețete, e-consiliere de către medici, e-școală, inclusiv etestare) pentru a limita posibilitățile de corupție.Raportul recomandă și oferirea de diverse stimulente pentru a motiva organizațiile și organele de conducere ale acestora să integreze politici anticorupție, de exemplu, prin alocarea de fonduri suplimentare pe baza prezenței măsurilor anticorupție sau eliberarea unui certificat de "bună guvernare" pentru instituție sau administrația locală. În plus, raportul recomandă ca MJ și alte autorități să introducă inițiative de sensibilizare și conștientizare cu privire la impactul fenomenului de corupție. Este recomandată includerea riscurilor de mituire a funcționarilor publici străini sau a personalului contractual străin, conform Convenției OCDE, în sesiunile de formare profesională la care participă reprezentanții mediului de afaceri.Implementarea recomandărilor rundei a patra de evaluare GRECO cu privire la parlamentari, dar și luarea în considerare a restrângerii imunităților sunt alte două aspecte abordate de raportul de audit. Sunt, de asemenea, recomandate asigurarea stabilității instituțiilor-cheie anticorupție, alocarea de fonduri suplimentare și resurse umane adecvate pentru acestea, dar și punerea unui accent sporit asupra confiscării bunurilor ilicite. Raportul de audit mai recomandă creșterea gradului de educație anticorupție pentru entitățile publice și private interesate, prin module de instruire pentru funcționarii publici și personalul contractual, dar și cursuri de formare, cu testare interactivă on-line, pentru persoanele din conducerea instituțiilor publice.În ceea ce privește mecanismul de monitorizare a strategiei, raportul de audit recunoaște valoarea adăugată a misiunilor de evaluare și recomandă menținerea lor, deoarece acestea constituie o măsură extrem de benefică de sensibilizare și consiliere. Se recomandă și adăugarea unui mecanism de urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor. Se recomandă alocarea de resurse financiare pentru implementarea politicii anticorupție.1.2. Corelarea cu alte politici naționale și sectorialeÎn arhitectura politicilor publice naționale, SNA ocupă un loc important, la intersecția mai multor politici publice, reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Națională de Apărare a Țării (SNApT) 2015-2019. De altfel, SNApT identifică în mod direct corupția ca pe un risc și o vulnerabilitate importantă:– "nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistența dificultăților economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE și gradul scăzut de rezistență față de turbulențele majore de pe piețele externe, mai ales pe zona financiar- bancară";– "corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre".SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administrației centrale și locale de a implementa politicile publice naționale și europene, asumat, de asemenea, ca vulnerabilitate.Deși este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituțiilor și autorităților publice, SNA nu este un remediu universal și nu poate soluționa singură cauzele profunde ale corupției din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluționa problemele de salarizare ale diferitelor categorii profesionale.Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează și corelează cu strategii sectoriale precum Strategia de reformă a funcției publice, Strategia pentru consolidarea administrației publice, Strategia pentru dezvoltarea justiției ca serviciu public, Strategia națională pentru achiziții publice sau Strategia națională pentru competitivitate, Strategia națională privind agenda digitală pentru România 2020.1.3. Fenomenul corupției din România reflectat în cercetări, statistici, sondaje naționale și internaționale1.3.1. Percepția fenomenului de corupție din RomâniaÎn ceea ce privește analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia națională anticorupție 2012-2015, și datele cele mai recente, respectiv din ultimul Barometru Global al Corupției din 2013, situația se prezintă astfel: Strategia 2012- Indicator 2015 Stadiu actual RO UE RO UE Aproximativ trei sferturi dintre țările cărora li se aplică acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scara de la 0 - nivel ridicat de corupție, la 10 - România are un scor nivelridicat de de 46 (0 nivel Indicele de integritate). ridicat de corupție și percepție a România are un 6,37 media 100 nivel de Corupției scor de 3,6. UE integritate) Media este 65,36 87% dintre 43% dintre respondenții respondenții români 28,5% dintre români consideră că nivelul europeni apreciază consideră că corupției din că nivelul nivelul corupției România a crescut corupției a dinRomânia a mult în ultimii 2 ani crescutmult și crescut în ultimii 73% media și 21% că a 24,18% că acrescut 3 ani UE crescutpuțin puțin Partidele politice și parlamentul sunt considerate Partidele politice și instituțiile Media UE parlamentulrămân celemai afectate 4,4 (partide instituțiile considerate de corupție (cu politice) instituțiile cele mai Media UE un scor de 4,5), 3,5 afectate de corupție 69,6% (partide urmate (parlament) (cu un scor de 76%, politice) îndeaproape de 3,4 (justiție) respectiv 68%), 57,7% (parlament) justiție (4), 3,1 (poliție) urmate de justiție 45,5% (justiție) poliție (3,9) și 3,5 (58%), poliție (54%) 41% (poliție) funcționari (funcționari și funcționari publici 50,6% (funcționari publici (3,8). publici) (50%). publici) Numai 7% dintre respondenți 1,27% dintre apreciază ca europeni apreciază eficiente 2% dintre respondenți ca foarte eforturile curente apreciază ca foarte eficienteeforturile ale Guvernului eficiente eforturile Guvernului de a Barometrul de a lupta Guvernului de a lupta lupta împotriva Global al împotriva 26% - media împotriva corupției și corupției și Corupției corupției UE 11% ca eficiente 10,81%ca eficiente 3,27 - media Raportul Națiuni UE pentru 2,63 - media UE în Tranziție 4,00 anul 2010 3,46 pentru anul 2015 Sondaj al Băncii Mediul de Mondiale asupra afaceri din 44% din mediul de afaceri din România Mediului de România percepe ca fiind mai redusă corupția din Afaceri și consideră administrația publică decât cea de Performanțelor corupția ca o acum 2 ani*9) Investiționale problemă 2005-2008*8) majoră în a face afaceri (a treia ca importanță din 14) Notă *8) Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008. *9) http://ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdfUn studiu referitor la libertatea economică relevă că în România este mai dificil de dezvoltat o afacere decât în țările vecine din UE, Bulgaria și Ungaria, dar mai ușor decât în Franța sau Italia. Astfel, Indexul Libertății Economice 2016, realizat de Heritage Foundation*10), plasează România pe locul 61 în lume, dintr-un total de 178 de țări evaluate. Țara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertății economice față de indexul realizat în anul 2015. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5 puncte (din 100 posibile).Notă *10) http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-3-20771152-0-românia.pdfRămânând în zona de afaceri, în ultimul Eurobarometru*11) din 2015 cu privire la atitudinea privind corupția în UE, țara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea acestui sector.Notă *11) http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/ surveyKy/2084 Referitor la modalitățile de manifestare a corupției, unul din patru cetățeni ai UE consideră că este acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din șase respondenți (16%) apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice.Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate (oferirea de favoruri, cadouri sau bani), românii manifestă o reticență foarte mare de a formula un punct de vedere. Unul din zece români (11%, în timp ce media europeană este 2%) se ferește să spună că ar face o favoare pentru a obține ceva de la administrația publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea conduită, iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Proporția cea mai redusă a cetățenilor care ar recurge la un astfel de gest se înregistrează în Finlanda (8%), în timp ce proporția cea mai ridicată (68%) - mai mult de două treimi - se înregistrează în Croația.Rata abținerilor rămâne mare și în ceea ce privește oferirea unui cadou pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează o proporție de 8% nonrăspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuși să ofere cadouri, iar cei mai puțin dispuși sunt finlandezii (6%) și danezii (8%).Înclinația spre non- răspunsuri rămâne ridicată și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%) preferând să nu răspundă la această întrebare, față de media europeană de 2%. Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) și finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre țări din Europa, un sfert dintre respondenți (25%) se declară dispuși să ofere bani.Indexul de Integritate Publică*12) elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and State-Building (ERCAS) și Hertie School of Governance evidențiază faptul că, în 2012, România era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce privește integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătățire a scorului de integritate în ultimul an (0,63 puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă și digitizare a unor servicii publice, devansând Croația, Bulgaria, Grecia, Slovacia și urcând pe locul 24 în UE*13).Notă *12) http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-românia-2016/ *13) http://dev.integrity-index.org/Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni*14)Notă *14) http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-românia-2016/ Servicii Utilizatori Schimbare Indexul Simplitate Comerț Independența de e- e- IIP 2015- IIP administrativă deschis justiției Audit guvernare guvernare 2014 Media UE 5,68 6,06 5,86 5,89 5,01 5,74 5,50 - 0,03 Central Est 4,25 5,26 3,86 3,86 3,76 4,36 4,37 - 0,02 Bulgaria 2,18 2,10 3,20 1,15 3,83 1,00 1,82 - 0,20 Croația 2,52 2,57 1,00 2,88 1,24 3,61 3,81 - 0,12 Cehia 3,13 1,54 2,88 4,36 3,99 2,54 3,45 - 0,09 Estonia 8,38 10,00 9,24 8,12 6,45 7,28 9,18 0,55 Ungaria 4,54 6,67 1,13 4,72 5,28 4,79 4,62 - 0,30 Letonia 5,78 7,51 5,30 4,65 4,96 6,45 5,79 - 0,15 Lituania 5,84 8,90 6,37 3,90 3,83 7,16 4,86 0,06 Polonia 3,54 1,00 4,13 4,86 3,83 4,55 2,87 - 0,17 România 3,23 6,55 3,68 3,51 1,28 3,37 1,00 0,63 Slovacia 3,64 2,68 3,25 1,00 5,28 3,96 5,68 - 0,20 Slovenia 3,92 8,35 2,25 3,28 1,40 3,25 4,97 - 0,27 Nord 8,39 8,83 8,45 9,36 8,04 6,57 9,10 - 0,21 Danemarca 8,36 8,77 9,24 9,87 6,33 5,97 10,00 - 0,13 Finlanda 8,71 8,99 6,92 10,00 10,00 7,28 9,06 - 0,17 Suedia 8,10 8,73 9,18 8,20 7,78 6,45 8,25 - 0,34 Sud 4,71 5,05 5,11 4,62 3,44 5,68 4,35 - 0,04 Cipru 4,27 2,89 5,60 5,59 4,15 3,72 3,69 - 0,50 Grecia 4,33 6,62 3,44 3,92 1,52 5,38 5,09 - 0,01 Italia 4,15 5,60 5,08 3,67 1,00 7,04 2,52 0,03 Malta 4,46 1,47 4,11 5,91 7,78 2,89 4,62 0,07 Portugalia 5,64 8,32 5,38 5,66 4,03 5,74 4,74 - 0,07 Spania 5,38 5,42 7,06 2,96 2,13 9,29 5,44 0,29 Vest 7,36 6,87 8,19 8,35 6,77 7,38 6,57 0,01 Austria 6,36 2,97 7,75 7,08 6,93 7,04 6,38 - 0,14 Belgia 7,11 8,97 7,43 8,12 6,13 6,21 5,79 - 0,05 Franța 8,03 8,66 9,44 6,66 6,33 10,00 7,08 0,14 Germania 6,37 3,48 7,61 8,56 6,57 6,09 5,91 - 0,23 Irlanda 7,40 9,57 10,00 9,37 3,66 6,21 5,56 0,01 Luxemburg 7,03 3,80 7,11 8,81 9,07 5,50 7,90 0,16 Olanda 8,69 9,30 8,17 9,00 8,02 9,17 8,48 0,03 Marea Britanie 7,85 8,20 7,99 9,23 7,46 8,82 5,44 0,11 Surse: Eurostat 2015, Banca Mondială, Doing Business Dataset 2015, ONU, E- Government Survey 2014 și calcule proprii. Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, unde 10 desemnează cel mai bun control al corupției.În luna martie 2016, în cadrul conferinței "Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupție în Datele privind Achizițiile Publice", organizată de către Societatea Academică din România împreună cu Institutul pentru Transparență Guvernamentală (Budapesta), Consiliul Concurenței și ANAP, a fost prezentată metodologia de elaborare a Indicelui riscului de corupție (IRC) care este aplicat contractelor publicate în Tenders Electronic Daily (TED). IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupție la nivel de contract în fiecare stat membru. Principalele concluzii referitoare la situația corupției în achizițiile publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce privește volumul și calitatea informațiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat și corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de țările cu cele mai puține date disponibile (Finlanda, Spania și Suedia), care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% și 40%, România are o rată de numai 0.2%. România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce privește frecvența atribuirii contractelor de achiziții unui singur ofertant (22% din cazuri). Situația este mai bună decât în țări precum Lituania, Grecia și Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia și chiar decât media instituțiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca statele membre). România este pe primul loc în UE în ceea ce privește costul corupției în achizițiile publice. Din cauza riscului mărit de corupție, măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezența mai multor indicatori de risc, prețul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul țărilor europene*15).Notă *15) http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-măsurarea-riscurilor-de- corupție-in-datele-privind-achizițiile-publice/1.3.2. Experiența directă a faptelor de corupțieAnaliza fenomenului corupției prin instrumente de cercetare științifică reprezintă o activitate care completează în mod necesar orice politică națională anticorupție și ajută la construirea unei înțelegeri mai bune a conceptului larg al integrității în exercitarea unei funcții publice. Constatările Eurobarometrului, precum și ale altor cercetări naționale se bazează, însă, în mod predominant, pe percepții generale și mai puțin pe experiențe concrete.Pentru a corecta această deficiență de înțelegere a fenomenului, MJ și Facultățile de Drept ale Universităților din București și Amsterdam, cu sprijinul DNA și PÎCCJ, au derulat un studiu privind corupția*16), al cărui scop a fost de a înțelege mai bine cauzele acesteia, precum și consecințele de ordin personal și profesional ale condamnărilor pentru fapte de corupție. În consecință, acest studiu s-a adresat persoanelor care au avut experiențe nemijlocite cu sistemul legal românesc în materia combaterii corupției, respectiv celor condamnați pentru fapte de corupție.Notă *16) "Opinia persoanelor condamnate privind cauzele și consecințele corupției - Studiu privind corupția în România" (ianuarie 2015). Concluziile cercetării susțin nevoia instrumentelor preventive și contribuie în felul acesta la oferirea unui suport științific demersurilor pe care MJ le promovează. Astfel, majoritatea factorilor propuși ca influențând comportamentul corupt au avut într-adevăr legătură cu intenția persoanelor de a se angaja în acte de corupție. Totuși, cei mai importanți factori explicativi au fost normele morale personale privitoare la corupție și beneficiile așteptate în urma angajării în acte de corupție. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfacția și gratificarea personală, precum și posibilitatea de a oferi o viață mai bună familiilor lor - iar nu câștigul financiar, după cum se presupune adesea. În mod similar, riscul de a fi prins și severitatea pedepsei nu au avut efectul disuasiv scontat. În cadrul studiului, au fost adresate de asemenea întrebări privind intențiile persoanelor respective de a se angaja în alte forme de comportament neetic. Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupției pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.În continuare, studiul a arătat că lipsesc în special acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abținerea de la acte de corupție și respectarea standardelor de integritate. În timp ce România răspunde în principal la corupție în mod represiv, prin intermediul unui răspuns puternic al justiției penale, interviurile lasă impresia că multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost implementate standarde de integritate, coduri clare de conduită și sisteme de gestionare a conformității în contextul organizațional în care acești respondenți s-au angajat în infracțiuni de corupție.1.4. Agenda internațională1.4.1. Conferința ministerială OCDE și Summitul de la LondraSNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naționale anticorupție. Cu ocazia conferinței ministeriale OCDE din martie 2016, România a reiterat intenția de a lucra în mod activ la obținerea statutului de membru cu drepturi depline al OCDE și de a deveni un participant în cadrul Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale, în vederea aderării la Convenția OCDE. Prin semnarea declarației miniștrilor de justiție, România s-a angajat, printre altele, să continue eforturile de combatere a corupției, să îmbunătățească cooperarea internațională, să promoveze o mai bună protecție a avertizorilor în interes public și să consolideze parteneriatele împotriva corupției dintre sectorul public și mediul privat.Summit-ul Anticorupție găzduit la Londra în data de 12 mai 2016 a relansat lupta împotriva corupției ca o prioritate globală și necesară pentru combaterea sărăciei și dezvoltarea durabilă. La finalul summit-ului, țările participante au reiterat, într-o declarație comună, necesitatea combaterii corupției la nivel global. Delegații prezenți la reuniune au agreat să folosească și să implementeze acordurile internaționale în vigoare și să transforme combaterea corupției într-o prioritate internă și externă. În cadrul acestui eveniment, România a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupției, subliniind faptul că aceasta este o datorie față de cetățeni. În documentul publicat la finalul reuniunii, România și-a declarat angajamentul de a menține cursul politicii anticorupție din ultimii ani și de a implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naționale anticorupție.1.4.2. Cadru de cooperare pentru promovarea integritățiiStrategia este corelată cu toate instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, raportul anticorupție al UE, GRECO, UNCAC, RAI, SEECP, IACA). Prin acest document strategic se urmărește implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție, dar și pregătirea evaluării României în cadrul rundei a doua a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC. Anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului și a sistemului judiciar. În 2016 va fi dat publicității al doilea Raport Anticorupție al UE, care analizează trei teme de interes: corupția în sistemul de sănătate, achizițiile publice în procedurile care implică fonduri europene și spălarea banilor - circuite financiare și beneficiarul real.Concluziile rapoartelor periodice emise de CE, GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte vor completa procesul de monitorizare.2. VALORI ȘI PRINCIPII2.1. ValoriSNA 2016-2020 păstrează premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice, inclusiv întreprinderile publice*17) și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice, a următoarelor valori fundamentale:Notă *17) În sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Legea nr. 111/2016).– voința politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;– integritatea - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;– prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;– transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul acestui proces.2.2. PrincipiiFiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:– principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;– principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor;– principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;– principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: Instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;– principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenței și responsabilității și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;– principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;– principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;– principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;– principiul parteneriatului public - privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției;– principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale.2.3. Definiții:● incident de integritate - situația în care cu privire la un angajat al unei instituții/autorități publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puțin una dintre următoarele măsuri:a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârșirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcției publice;b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicțiilor, incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării averilor;c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenția Națională de Integritate, referitor la încălcarea obligațiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităților;d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare științifică;● etica se referă la comportamentul individual, în context organizațional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizațională), fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși;● comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală și profesională;● comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizației, conducând la un climat organizațional toxic pentru angajați și terți, și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați, inclusiv interesul public;● planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupției, educația angajaților dar și a publicului-țintă vizat de activitatea instituției/autorității, întreprinderii publice, precum și combaterea corupției. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea*18). Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entității;Notă *18) https://www.oecd.org/daf/anti-bribery/44884389.pdf● open contracting data standard*19) - este procesul de transparentizare a procesului de achiziție publică și derulare a contractelor prin punerea la dispoziție a datelor deținute de autoritățile publice și implicarea publicului și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din două etape principale: deschiderea datelor și implicarea cetățenilor și mediului de afaceri. Deschiderea datelor și publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internațional - Open Contracting Data Standard (OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează la procesul de achiziție, ci și la faza de contractare și desfășurare a contractelor. Implicarea publicului și a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum și la depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menționat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând costurile prin creșterea competiției; oferirea posibilității creșterii calității bunurilor și serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupției; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluții la problemele sectorului public și ale comunităților;Notă *19) http://www.open-contracting.org/why-open-contracting/; http://standard.open- contracting.org/latest/en/● standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele măsuri de transparență instituțională și de prevenire a corupției consacrate de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la SNA.● pantouflage - noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilitățile extinse de muncă, au schimbat relațiile serviciului public și ale sectorului privat, precum și percepția publică asupra acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare, sporește importanța dezvoltării și menținerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcționarilor publici din sectorul public în cel privat sunt: (1) să se asigure că anumite informații dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv; (2) să se asigure că exercitarea autorității de către un funcționar public nu este influențată de câștigul personal, inclusiv prin speranța sau așteptarea unei angajări viitoare și (3) să se asigure că accesul și contactele actualilor, precum și ale foștilor funcționari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcționarilor sau ale altora.3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNASNA 2016-2020 poate deveni un instrument de lucru eficient dacă pe întreaga perioadă de implementare sunt asigurate următoarele condiții minimale pentru succes:– stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI;– garantarea independenței sau, după caz, a autonomiei operaționale, a autorităților cu rol în prevenirea și combaterea corupției;– instituționalizarea reacției față de eșecul de a preveni corupția;– asumarea transparenței și a guvernării deschise ca principii directoare pentru toate măsurile de implementare a SNA și ca premise pentru soluții inovatoare de reducere a fenomenului corupției;– fundamentarea pe studii de impact a oricăror decizii de politică publică care pot afecta mediul de afaceri și angajarea într-un dialog deschis cu companiile autohtone și cu investitorii străini;– alocarea de resurse adecvate pentru proiecte dezvoltate pe cele trei dimensiuni ale intervenției: educație, prevenire și combatere.4. SCOP, PUBLICUL-ȚINTĂ ȘI ABORDAREA PROPUSĂScopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției în România.Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.Pentru fiecare tip de intervenție sunt identificate obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție: prevenire, educație și combatere.5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEIImplementarea SNA 2016-2020 va conduce la atingerea a cel puțin șase rezultate:– încadrarea în media UE privind percepția și mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupție din România;– reducerea substanțială, cu cel puțin 50%, a cazurilor de fraudare și corupere a procedurilor de achiziții publice și a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate;– implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din instituțiile publice și întreprinderile publice, ca parte a unui plan de integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc și standarde de control managerial intern;– atingerea obiectivelor MCV și asimilarea instituțională națională a procedurilor de evaluare, ca o garanție a ireversibilității măsurilor de consolidare a integrității în exercitarea funcțiilor publice;– aderarea României la Convenția anti-mită a OCDE;– promovarea regională și internațională a experienței anticorupție deținute de România.6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și localDe peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internațional în materia accesului la informații de interes public și în cea a transparenței procesului decizional. Evaluarea implementării SNA 2012-2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu - a implementării legilor nr. 544/2001 și 52/2003. Tangențial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absența unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate și abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înființarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informațiilor publicate de către instituțiile publice, cât și prin raportare la rețelele de practicieni din cadrul instituțiilor publice care au început să primească, în mod structurat și coerent, îndrumare metodologică și acces la bunele practici în materie.SNA 2016-2020 propune creșterea calității implementării prevederilor privind accesul la informații de interes public. Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conținutului Memorandumului adoptat de Guvern la 3 martie 2016*1] (anexa nr. 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informațiilor de interes public și de informatizare a interacțiunii interinstituționale. De asemenea, creșterea calității procesului de asigurare a transparenței decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri și diseminarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație, material ce va sprijini administrația publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central și local, cât și prin soluții tehnice, precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluție de creștere a predictibilității și de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informațiilor de interes public prevăzute în anexa nr. 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet și a altor informații de interes public (anexa nr. 5 la H.G.).Notă *1] Memorandumul cu tema "Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public".Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul unic al transparenței intereselor, o inițiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afișa informații despre persoanele juridice care interacționează cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice și acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea de către Guvern a transparenței guvernamentale, încurajarea participării civice la viața publică, folosirea noilor tehnologii în administrație și combaterea corupției. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de MCPDC și MJ, își asumă, prin Planul național de acțiune 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summitul Anticorupție de la Londra.În vederea creșterii transparenței în domeniul bugetar și al îmbunătățirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaționalizat, în 2016, sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare și al angajamentelor legale ale entităților publice din România. La nivelul instituțiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării și utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituții publice, cât și la nivelul instituțiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituțiile publice din cadrul aceluiași ordonator; responsabilizează fiecare instituție publică pentru îndeplinirea obligațiilor legale de a înregistra și furniza informații către sistem. La nivelul instituțiilor centrale de reglementare și control, sistemul național de raportare oferă informații în timp real despre alocarea și utilizarea resurselor bugetare; permite analiza și identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparență bugetară, precum și utilizarea acesteia în acțiunile de control administrativ.De asemenea, SNA propune creșterea gradului de transparență a alocărilor bugetare, inclusiv către administrația publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor crește gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic. Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale Acțiuni principale:1. dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenței Intereselor - RUTI (www.ruti.gov.ro) - (Angajament OGP/ Summit Londra);2. testarea și reglementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor;3. completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale și monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională;4. dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistență, cursuri de formare pentru creșterea capacității instituțiilor publice de a furniza informații de interes public și de a asigura un proces participativ de calitate;5. monitorizarea standardelor de afișare a informațiilor de interes public pentru instituțiile și întreprinderile publice;6. monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administrația publică;7. dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro;8. dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creșterea transparenței decizionale;9. crearea unei evidențe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică;10. cooperarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu organizațiile societății civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local și central. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat MCPDC în cooperare cu Cancelaria Prim- 8.000.000

1. Ministrului și Ministerul Justiției Septembrie 2016 lei Septembrie 2016- 2. 2018

3. În permanență

4. În permanență În permanență, 5. trimestrial

6. MCPDC În permanență

7. Aprilie 2017

8. MCDPC și Cancelaria Prim-Ministrului Iunie 2017

9. MCPDC în cooperare cu MJ și SGG 2017 Cancelaria Prim-Ministrului, MCDPC în cooperare cu MDRAP și asociațiile 10. reprezentative ale UAT-urilor În permanență Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice Acțiuni principale:1. revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice și a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale;2. consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea numărului de informații, rapoarte și bugete publicate;3. publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra);4. implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate.Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel național (Angajament OGP/Summit Londra);5. publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obținute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene;6. publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanță elaborați și monitorizați în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție (Angajament OGP/Summit Londra);7. publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiții publice, prin evidențierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind finanțele publice;8. extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat și de impact), alături de cei financiari existenți pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și a întregii documentații de proiect*20).Notă *20) Se vor excepta informațiile declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat

1. Guvernul României Trim. IV 2016

2. MFP Permanent, începând cu 2016

3. ANABI Anual

4. Cancelaria Prim-Ministrului 2018

5. ANI Anual, începând cu 2017

6. MJ Anual, începând cu 2017

7. ANAP, AADR Semestrial, începând cu 2018

8. MFE 2017 26.000.000 lei 6.2. Obiectiv general 2 - Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrativeLegislația națională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie își propune să continue abordarea SNA 2012-2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. Eficiența redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele mai multe ori de o cunoaștere limitată de către conducerea instituțiilor publice a acestor măsuri, de bugetarea deficitară și, nu în ultimul rând, de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în aplicare cadrul existent.Prezenta strategie menține paradigma care a stat la baza SNA 2012- 2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management, la nivelul instituției publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA și ANI. Astfel, se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și prin corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public). Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale Acțiuni principale:1. auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice;2. revizuirea actelor normative secundare și/sau terțiare în materie pentru asigurarea corelării standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției;3. adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupție și implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate;4. dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovare a măsurilor preventive adaptate la tipologia faptelor analizate;5. publicarea listei incidentelor de integritate și a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării SCIM și de indicatorii aferenți fiecărui standard;6. adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru atingerea obiectivelor instituției publice, ca premisă pentru stabilirea finanțării viitoare și reflectarea acestui standard în rapoartele anuale ale instituțiilor publice;7. stabilirea de ținte de management pentru funcțiile de conducere privind gradul de conformitate administrativă și de implementare a standardelor legale de integritate, precum și aplicarea corelativă de măsuri manageriale corective. Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat Structurile de audit intern din cadrul 1. instituțiilor publice 2018

2. SGG în cooperare cu MJ 2017 MAI (DGA) în cooperare cu MJ și cu un grupde lucru interinstituțional constituit în 3. acest scop 2017 MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și

4. DGA 2017 Anual, începând

5. MJ și SGG cu 2018 Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare 6. cu MFP și MCPDC 2017 Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare Nu are implicații cu SGG și conducătorii instituțiilor/ financiare 7. autorităților publice 2017 suplimentare Obiectiv specific 2.2 - Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul) Acțiuni principale:1. revizuirea și completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului și mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare;2. elaborarea cadrului normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public;3. completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicțiilor la migrarea angajaților din sectorul public în cel privat și reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicții, precum și a cadrului sancționator. Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat

1. MDRAP și ANFP 2017

2. MJ 2017

3. MFP, MFE în cooperare cu MJ și MMFPSPV 2018 10.000.000 lei 6.3. Obiectiv general 3 - Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritareSNA 2016- 2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012-2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și de suplimentare a acestora cu cele ale educației și sănătății. Această secțiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național, aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anticorupție. Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate Acțiuni principale:1. înființarea în cadrul Ministerului Sănătății a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare și evaluare a oportunității deciziilor MS și CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi și a unor metodologii și criterii clare de evaluare;2. transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro;3. evaluarea performanței sistemului de achiziții centralizate al Ministerului Sănătății și a oportunităților de extindere a sistemului;4. instituirea la nivelul MS și CNAS a unui mecanism comun de monitorizare și control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;5. instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piața românească;6. întărirea structurilor de control și integritate ale Ministerului Sănătății și extinderea atribuțiilor acestora;7. îmbunătățirea mecanismelor de răspundere pentru manageri și ceilalți reprezentanți ai aparatului decizional din spitale;8. dezvoltarea unui nou mecanism de susținere financiară a educației medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical;9. identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic și managerial din unitățile medicale și implementarea de soluții pentru prevenirea și rezolvarea lor;10. revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obține, independent de unitățile medicale, informații despre experiența pacienților. Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat

1. MS, CNAS 2017 19.800.000 lei

2. MS 2016

3. MS 2016

4. MS, CNAS 2016

5. MS 2016

6. MS 2017

7. MS 2017

8. MS 2018

9. MS 2016

10. MS 2016 Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilitățilorși a riscurilor de corupție în sistemul național de educație Acțiuni principale:1. reorganizarea Consiliului Național de Etică și a Consiliului de Etică și Management Universitar, care să monitorizeze durata soluționării sesizărilor la comisiile de etică din universități și institutele de cercetare- dezvoltare;2. adoptarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar care să stipuleze interdicții clare, vizând practici de tipul meditațiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;3. adoptarea la nivel național a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanță, pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector școlar, directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar;4. introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiționarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum și dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor neconforme;5. introducerea unor noțiuni elementare de drept, etică și educație civică în programa școlară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea și diversificarea competențelor sociale și civice;6. înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate, organizate în facultăți care dețin expertiză în domeniul eticii organizaționale;7. monitorizarea video și audio a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional;8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat și evaluarea națională de la clasa a opta în județe limitrofe celor în care s-a desfășurat examenul și desemnarea aleatorie a județelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;9. publicarea standardizată a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/instituțiilor de învățământ superior. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat MENCS și universități și institute de 1. cercetare-dezvoltare 2016-2017 MENCS, inspectorate școlare și CCD, 2. unități de învățământ preuniversitar 2016-2017 MENCS, inspectorate școlare și CCD, 3. unități de învățământ preuniversitar 2016-2018 Activitate cu caracter

4. MENCS și universități permanent

5. MENCS și universități 2019 MENCS în cooperare cu MJ, MP, Activitate cu caracter 8.000.000

6. CSM și universități permanent lei MENCS, ISJ/ISMB, conducerea În timpul examenelor și 7. unităților de învățământ concursurilor naționale Activitate cu caracter

8. MENCS permanent MENCS, inspectorate școlare, Activitate cu caracterpermanent și 9. universități evaluare semestrială Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilitățilorși a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului Acțiuni principale:1. îmbunătățirea transparenței procesului legislativ: (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările și audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanțe în care să fie ținute ședințe secrete și asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente și revizuirea în consecință a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum și a agendelor și rezultatelor ședințelor comisiilor și pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor și (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgență să fie aplicată cu titlu de excepție într-un număr limitat de circumstanțe (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 21);2. (i) dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului și (ii) asigurarea existenței unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar (măsură restantă SNA 2012- 2015 și recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 25);3. stabilirea unui set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 32);4. introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacționeze cu persoane care desfășoară activități de lobby și alți terți care încearcă să influențeze procesul legislativ (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 42 - Recomandarea va fi avută în vedere fără a afecta cadrul normativ penal și fără ca aceasta să genereze o dezincriminare a traficului de influență.);5. analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 61 - Recomandarea vizează cererile de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive, precum și pe cele de începere a urmăririi penale.);6. autoritatea parlamentară să înființeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate și (ii) să ofere formare specializată și regulată cu privire la implicațiile normelor existente și a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrității parlamentarilor, inclusiv viitorul cod de conduită (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 62);7. modificarea Regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamentarilor și soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsură restantă SNA 2012-2015);8. organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor (măsură preluată din SNA 2012-2015). Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat

1. Trim. II 2017

2. Trim. II 2017

3. Trim. II 2017

4. Trim. II 2017

5. Trim. II 2017

6. Trim. II 2017 7. 2017

8. Parlamentul României 2017-2020 8.000.000 lei Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilitățilorși a riscurilor de corupție în sistemul judiciar Acțiuni principale:1. aprobarea și implementarea unui plan multianual de acțiune pentru promovarea integrității în sistemul judiciar;2. completarea Codului de etică al judecătorilor și procurorilor în așa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilități și activități accesorii, imparțialitate și alte aspecte relaționate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor și a altor avantaje, conduita în viața privată) (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 97) și să asigure delimitarea aspectelor de etică de cele disciplinare;3. abordarea riscurilor de integritate ale judecătorilor și procurorilor, în special prin (i) asumarea de către Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare și îndrumare și (ii) consolidarea rolului și eficienței titularilor funcțiilor de conducere din fruntea instanțelor și parchetelor, fără a fi afectată independența judecătorilor și procurorilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 114);4. creșterea eforturilor de formare și conștientizare cu privire la integritate și componentele preventive ale politicilor anticorupție, inclusiv pentru judecătorii și procurorii în funcție (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 119). Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat 1. 2017-2020

2. Trim. IV 2017

3. CSM Trim. II 2017

4. CSM și INM Trim. II 2017 12.000.000 lei Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilitățilorși a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale Acțiuni principale:1. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice (măsură preluată din SNA 2012-2015);2. asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și a cheltuielilor aferente (măsură preluată din SNA 2012-2015);3. dezvoltarea și utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu și a votului exprimat fără drept;4. asigurarea resurselor necesare pentru o selecție competitivă a oficialilor electorali și dezvoltarea unui modul de pregătire specializată pentru aceștia;5. clarificarea modului în care activitatea financiară a diferitelor tipuri de structuri ale partidelor politice este contabilizată în conturile partidelor politice și examinarea modalității de a crește transparența contribuțiilor "terțelor părți" (de exemplu, entități separate, grupuri de interese) (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);6. solicitarea partidelor politice de a prezenta conturile consolidate către Autoritatea Electorală Permanentă și de a pune un rezumat adecvat la dispoziția publicului - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);7. luarea de măsuri adecvate pentru (i) a se asigura că donațiile în natură de către partidele și participanții la campania electorală (altele decât munca de voluntariat de către nonprofesioniști) sunt corect identificate și contabilizate la valoarea lor de piață, sub formă de donații, și (ii) a clarifica situația juridică a împrumuturilor - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);8. înregistrarea, ca regulă, a tuturor donațiilor și includerea lor în documentele contabile ale partidelor politice și ale participanților la campanie, precum și introducerea unei cerințe ca toate donațiile care depășesc un anumit prag să se execute prin intermediul sistemului bancar - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);9. creșterea sancțiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, astfel încât toate încălcările să fie pasibile de sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare - (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);10. publicarea în format deschis a datelor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Instituții Buget Măsura responsabile Termen estimat Periodic. La începutul fiecărei campanii 1. electorale și campanii pentru referendum Anual. La sfârșitul fiecărei campanii electorale 2. și campanii pentru referendum

3. La fiecare scrutin

4. Permanent 5. 30 septembrie 2016 6. 30 septembrie 2016 7. 30 septembrie 2016 8. 30 septembrie 2016 9. 30 septembrie 2016 4.000.000

10. AEP Anual, începând cu 2017 lei Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilitățilorși a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice Acțiuni principale:1. dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor (Angajament OGP/Summit Londra);2. dezvoltarea unei baze de date accesibile publicului privind societățile cu condamnări definitive, precum și cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziții publice; (Angajament OGP/Summit Londra);3. testarea, în două instituții publice, a instituției pactelor de integritate în achizițiile publice;4. realizarea controlului ex-ante al documentațiilor de atribuire, prin trecerea la o verificare selectivă a autorităților contractante în funcție de o metodologie bazată pe criterii aleatorii și de risc;5. publicarea în SEAP a modificărilor care determină o creștere a prețului, o prelungire a duratei de execuție sau o extindere/reducere considerabilă a obiectului contractului;6. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naționale și internaționale în materia achizițiilor publice (măsură preluată din SNA 2012- 2015);7. analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012- 2015);8. publicarea oricărei modificări a relațiilor contractuale din SEAP și SICAP pe portalul de date deschise data.gov.ro Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat

1. ANAP în cooperare cu MJ 2018

2. ANAP în cooperare cu AADR 2018

3. MENCȘ și ANCPI 2020

4. ANAP 2016

5. ANAP în cooperare cu AADR 2018 ANAP în cooperare cu INM, ANFP și

6. MJ 2016-2020

7. MJ și PÎCCJ 2016-2020 Semestrial, începând cu 10.000.000

8. AADR 2018 lei Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilitățilorși a riscurilor de corupție în mediul de afaceri Acțiuni principale:1. continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra);2. identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale (măsură preluată din SNA 2012-2015);3. implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice (Angajament Summit Londra);4. elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea, de către anumite întreprinderi și grupuri mari;5. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public (măsură preluată din SNA 2012- 2015);6. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice (măsură preluată din SNA 2012-2015);7. diseminarea politicilor și programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsură preluată din SNA 2012-2015);8. inițierea dialogului cu autoritățile de reglementare în domenii precum energia, resursele minerale, în vederea implementării standardelor legale de integritate;9. publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat MJ în cooperare cu Cancelaria Prim- Permanent, cu

1. Ministrului, DNA și MAE evaluare anuală

2. Consiliul Concurenței 2019

3. MECRMA în cooperare cu MFP, ME, MT și MJ 2017

4. Guvernul României Decembrie 2016

5. MJ și reprezentanții platformei de cooperare 2020 6.000.000 6. cu mediul de afaceri 2018 lei 7. 2020 MJ și reprezentanții platformei de cooperare 8. cu mediul de afaceri 2018 Instituții publice de la nivel central și local care au în autoritate întreprinderi la care statul este Semestrial, 9. acționar începând cu 2018 Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilitățilorși a riscurilor de corupție în administrația publică locală Acțiuni principale:1. identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ- teritorială, a procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție, pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor (cel puțin trei proceduri);2. revizuirea și simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii ale informației în vederea furnizării serviciilor publice online;3. generarea unui index al integrității în cadrul administrației publice locale prin agregarea indicatorilor privind incidentele de integritate, evaluarea calității serviciului de către public și transparența instituțională;4. elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor prin raportare la standardele de cost și populația deservită;5. implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție (autorități ale administrației publice locale) elaborată de MDRAP cel puțin la nivelul consiliilor județene și municipiilor;6. derularea de campanii de conștientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local și promovarea bunelor practici anticorupție;7. realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității;8. dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor rețele de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel local;9. elaborarea/actualizarea și implementarea codurilor de conduită la nivelul instituțiilor administrației publice locale. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat 1. 2017 2. 2018 3. 2018 4. 2019 2017- 5. 2020 6. 2020 7. 2020

8. MDRAP în cooperare cu asociațiile reprezentative ale 2018 60.000.000

9. UAT-urilor, UAT-urile 2017 lei 6.4. Obiectiv general 4 - Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publiceCunoașterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la crearea unei veritabile reticențe colective în fața măsurilor anticorupție, altele decât cele de combatere. Instrumentele de evaluare a percepției publicului, a experiențelor directe sau indirecte cu fenomenul corupției sau chiar studiul criminologic realizat de MJ (a se vedea secțiunea 1.3.2) arată un scepticism ridicat față de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educație.Acest scepticism este totodată sporit de o legislație aparent inaccesibilă în absența unor explicații suplimentare sau supraspecializată pentru a-și atinge scopul. De altfel, cetățenii au acces direct și gratuit la legislația națională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicației NLEX, realizată de MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educație juridică în rândul tinerilor au devenit mai consistente relativ recent.Scopul legilor și al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie prin cele de reglementare a procedurilor administrative. Conduita astfel reglementată poate genera claritate cu privire la așteptările reciproce ale celui care reglementează și ale celui a cărui activitate este reglementată, implicit a așteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de execuție și ale acestora în relație cu publicul, destinatarii serviciilor publice.Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupției pot genera numai într-o măsură redusă o schimbare de abordare. Pentru a schimba percepții, atitudini și comportamente, e nevoie de mult mai mult: e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaților, de consistența demersului din partea instituției angajatoare și de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă unul direcționat exclusiv spre instituțiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este atins de fenomenul corupției și trebuie să își cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare și eficiente de semnalare a corupției sau a neregulilor mărunte și, nu în ultimul rând, să aibă acces la informații privind finalitatea proceselor astfel inițiate.Conceptul de eșec de management utilizat de precedenta strategie anticorupție și preluat de prezentul document strategic și-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia "Colectiv". După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exercițiu de imagine dacă nu pleacă de la înțelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupției, prin fraudarea sistemelor de achiziții publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar și printr-o simplă "atenție" la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupției să beneficieze de informații corecte, transparente și utile pentru apărarea și exercitarea drepturilor lor. Spre acest public-țintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale. Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local Acțiuni principale:1. dezvoltarea de către MJ a unui program anual, on-line, de formare profesională pe teme privind integritatea în funcția publică, cu caracter obligatoriu, dedicat personalului cu funcții de conducere și de execuție din instituțiile publice (Angajament OGP/Angajament Summit Londra);2. organizarea și derularea de programe sectoriale de creștere a gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul personalului din administrația publică centrală și locală. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, și în parteneriat cu INM, ANFP, Academia de Poliție A. I. Cuza, Universitatea 2017- 1. din București 2020 Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale 2017- 30.000.000 2. anticorupție 2020 lei Obiectiv specific 4.2 - Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupției Acțiuni principale:1. organizarea și derularea de către MJ a unei campanii de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul cetățenilor;2. organizarea și derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educației anticorupție în rândul cetățenilor. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat 2017-

1. MJ 2020 Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale 2017- 25.000.000 2. anticorupție 2020 lei 6.5. Obiectiv general 5 - Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrativeÎn ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, de la etapa adoptării legilor și politicilor anticorupție la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.În prezent, atât evaluările independente externe, cât și propriile analize interne reflectă în mod obiectiv rezultate consistente în lupta împotriva corupției în sectorul public și în cel privat. Dosarele de corupție la nivel înalt inițiate în mod independent de DNA, jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și caracterul disuasiv al pedepselor pronunțate confirmă direcția corectă a măsurilor de combatere a fenomenului.Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant și sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în fața instanțelor judecătorești. Această activitate susținută a instituțiilor emblematice în lupta împotriva corupției - DNA și ANI - a condus la recunoașterea internațională a acestora ca parteneri serioși și furnizori de bune practici. Transferul experienței deținute de România în lupta împotriva corupției și punerea la dispoziția țărilor partenere a modelelor desprinse din experiența națională în lupta împotriva corupției este unul dintre angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu sprijinirea activității rețelelor de cooperare regională existente, precum RAI și Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală a OCDE, dar și a unor inițiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de creare a unei rețele a practicienilor în materia integrității instituționale.Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combatere a corupției la nivel mic, gestionate de către PÎCCJ în cooperare cu DGA. Nu în ultimul rând, autoritățile naționale colaborează îndeaproape cu un număr semnificativ de instituții din alte jurisdicții pentru a urmări și recupera veniturile realizate prin fapte de corupție și de criminalitate organizată. În consecință, valoarea anuală a bunurilor sechestrate a depășit o jumătate de miliard de euro, iar nou-înființata ANABI e așteptată să genereze o creștere semnificativă a sumelor de bani recuperate din infracțiuni și, printr-o cooperare strânsă cu ANAF, o rată crescută de recuperare a prejudiciilor.Pe de altă parte, absența unei culturi și practici a cooperării între agențiile de control din diferite părți ale sistemului administrativ a condus la o presiune excesivă și aproape exclusivă a sistemului de corecție a iregularităților prin mijloace de drept penal. Acest aspect necesită o atenție sporită. Unitățile de control sunt deficitare sub aspectul resurselor umane, iar zone strategice ca educația, sănătatea, întreprinderile publice sau infrastructura sunt practic lipsite de controale ex-ante pe bază de indicatori. Totodată, absența oricăror standarde de colectare și raportare ierarhică a unor indicatori de conformitate administrativă () și bună guvernare afectează calitatea evaluărilor de performanță managerială. Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigareacu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local (BM 3 și 4 din MCV) Acțiuni principale:1. continuarea efectuării de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA (măsură preluată din SNA 2012- 2015);2. alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu;3. crearea unei unități logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție, prin dezvoltarea actualului Serviciu Tehnic, ca o consecință a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016;4. asigurarea resurselor financiare pentru funcționarea în conformitate cu cerințele legale a unității logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție;5. asigurarea resurselor umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr de 90 de posturi de ofițeri de poliție în cadrul DNA;6. dezvoltarea la nivelul DNA a unui compartiment de analiză a datelor privind infracțiunile de corupție aflate în competența Direcției;7. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupție la nivelul tuturor instanțelor de judecată competente (măsură preluată din SNA 2012-2015);8. actualizarea strategiilor de combatere a corupției la nivel local elaborate de PÎCCJ;9. transmiterea de către instanțele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunțate în dosarele de competența DNA și publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecția datelor cu caracter personal (măsură preluată din SNA 2012-2015). Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat

1. DNA Anual

2. Guvernul României și DNA 2016

3. DNA 2016-2017

4. DNA 2016-2017

5. Guvernul României și DNA 2018

6. DNA 2018

7. ÎCCJ, CSM, Inspecția Judiciară 2017

8. PÎCCJ 2018

9. Instanțele judecătorești Permanent 108.000.000 lei Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV) Acțiuni principale:1. adoptarea legislației necesare și asigurarea resurselor adecvate pentru mecanismul de control ex-ante care urmează să fie pus în aplicare de către ANI pentru procedurile de achiziții publice (Recomandare MCV/Angajament Summit Londra);2. continuarea activității de evaluare a averilor și a intereselor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese și asigurarea unui follow-up eficient al cazurilor ANI care ajung pe rolul instanțelor de judecată sau al comisiilor de disciplină;3. adoptarea de măsuri pentru (i) a clarifica implicațiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi evidențiat și de către declarațiile de avere și de interese și (ii) a extinde definiția dincolo de interesele financiare personale și (iii) a introduce o cerință de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare - în plen sau în comisii - sau în altă activitate legată de mandatul acestuia (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 29);4. (i) realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilitățile, mai ales a coerenței și asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica rațiunile lipsei percepute de eficiență, și operarea schimbărilor necesare; (ii) identificarea modalităților pentru a accelera și asigura respectarea hotărârilor judecătorești în materia incompatibilităților (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 39);5. luarea în considerare a (i) creșterii în continuare a capacității Agenției Naționale de Integritate de procesare a datelor; (ii) consolidării abordării proactive în privința monitorizării declarațiilor de avere și de interese (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 53);6. eficientizarea sistemului de declarare a averilor și a intereselor;7. asigurarea respectării normelor în materie de integritate în organizarea proceselor electorale;8. dinamizarea activității de prevenție, conștientizare și educație în cazul persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese;9. acordarea de asistență persoanelor care solicită clarificări cu privire la cadrul legislativ care guvernează sistemul de integritate;10. dinamizarea activității de cooperare cu instituțiile și autoritățile publice, precum și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale;11. consolidarea parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale;12. diseminarea conceptului de integritate în instituțiile de învățământ. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat Parlamentul României, ANI și

1. Guvernul României 2016

2. ANI Permanent

3. Parlamentul României, ANI și MJ Trim. II 2017

4. ANI și MJ Trim. II 2017

5. ANI și MJ Trim. II 2017 6. 2019 Anii electorali în intervalul 7. 2016-2020

8. Permanent

9. Permanent

10. Permanent

11. Permanent 20.000.000

12. ANI 2018 lei Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ Acțiuni principale:1. reglementarea unitară a funcției de control administrativ din autoritățile publice și întreprinderi publice, inclusiv prin consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control intern și alocarea resurselor adecvate;2. prioritizarea acțiunilor de control prin creșterea ponderii acestora în zone expuse la corupție, precum educația, sănătatea, transporturile, întreprinderile publice;3. valorificarea rezultatelor activității Curții de Conturi și ale structurilor de control intern prin sesizarea organelor judiciare competente;4. aplicarea de sancțiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice și de conduită anticorupție la nivelul tuturor funcțiilor și demnităților publice;5. utilizarea la nivelul instituțiilor publice a infrastructurii dezvoltate în cadrul sistemului național de raportare potrivit prevederilor O.U.G. nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele naționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;6. publicarea unui studiu privind sistemul sancțiunilor administrative și implementarea lui (măsură restantă SNA 2012-2015);7. publicarea pe site-ul fiecărei autorități de control a listei integrale de amenzi sau a altor măsuri administrative aplicate. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat

1. Corpul de control al Prim-Ministrului 2016 Corpul de control al Prim-Ministrului și

2. Corpurile de control din instituțiile publice 2020 Curtea de Conturi și Corpurile de control din Activitate permanentă, cu 3. instituțiile publice evaluare anuală 4. toate instituțiile publice 2020 Permanent, începând

5. MFP și ordonatorii de credite cu 2016

6. MJ 2018 Permanent, începând 8.000.000

7. Autoritățile de control cu 2017 lei Obiectiv specific 5.4 - Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare Acțiuni principale:1. elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană*21);Notă *21) Cu excepția art. 10, transpus integral prin Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.2. elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 849/2015/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei - Directiva a IV- a;3. dezvoltarea aplicațiilor ONRC, astfel încât informațiile privind beneficiarul real să fie puse la dispoziția instituțiilor abilitate să aplice legea, precum și asigurarea unui mandat legal pentru schimb de astfel de informații la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante (Angajament Summit Londra);4. asigurarea ANABI cu resursele și independența necesare pentru a putea deveni pe deplin operațională și pentru a câștiga un rol determinant în identificarea și recuperarea activelor (Angajament Summit Londra);5. returnarea produselor infracționalității către societate, prin reutilizarea socială și publică și asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea și utilizarea unor astfel de resurse (Angajament Summit Londra);6. continuarea bunei utilizări a resurselor disponibile ale rețelelor internaționale de practicieni, cum ar fi Platforma ARO a UE, CARIN și, de asemenea, cooperarea cu partenerii în cazurile internaționale de corupție și de alte infracțiuni grave (Angajament Summit Londra);7. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii și a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracțiuni grave, inclusiv de corupție, precum și a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracțiuni (Măsură restantă SNA 2012 - 2015);8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni de corupție și alte infracțiuni grave. Buget Măsura Instituții responsabile Termen estimat

1. MJ 2017

2. ONPCSB 2017

3. ONRC și MJ 2017

4. MJ și ANABI 2017 5. 2018 6. 2020

7. ANABI în cooperare cu parchetele, instanțele 2019 17.000.000 8. judecătorești, MFP și ANAF 2020 lei 6.6. Obiectiv general 6 - Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate și autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publiceSNA 2016-2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, pe lângă măsurile cu impact național care se regăsesc în prezentul document strategic, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate. Secretariatul tehnic al SNA va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu MDRAP, asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA și la nivel local. Obiectiv specific: Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial intern Acțiuni principale:1. adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA, inclusiv a listei structurilor subordonate/coordonate/aflate sub autoritate și a întreprinderilor publice care intră sub incidența SNA;2. consultarea angajaților în procesul de elaborare a planului de integritate;3. identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției;4. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților specifice instituției, precum și a celor de implementare a standardelor de control managerial intern;5. aprobarea și distribuirea în cadrul instituției a planului și a declarației de aderare la SNA;6. evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute;7. transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare ale strategiei. Măsura Instituții responsabile Termen Buget estimat 3 luni de la Toate instituțiile și autoritățile publicecentrale și aprobarea Urmează a fi 1 locale, inclusiv structurile subordonate, Strategiei identificat de 2 coordonate sau aflate în autoritatea acestoraSem. II 2016 fiecare 3 Întreprinderile publice Sem. II 2016 instituție 4 Sem. II 2016 5 Sem. II 2016 6 Anual 7 Permanent

7. IMPLICAȚII JURIDICESNA pornește de la premisa stabilității legislative și instituționale a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI. Cu toate acestea, anumite intervenții asupra cadrului legislativ sunt necesare.Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:● Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată;● Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice;● Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.Alte acte normative care este posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:● Regulamentele Camerei Deputaților și Senatului;● legislația privind accesul la informații de interes public și transparență decizională.Acte normative noi:● cadrul normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public;● act normativ privind activitatea de control intern;● act normativ privind controlul și sancționarea încălcării interdicțiilor post-angajare;● codul de conduită a membrilor Parlamentului.Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica și adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituțiilor implicate. De asemenea vor fi adoptate dispoziții și ordine interne pentru delegarea sau detașarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unor experți din cadrul instituțiilor publice.8. IMPLICAȚII BUGETAREPentru implementarea măsurilor cuprinse în inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa nr. 3 la H.G.) este necesar ca fiecare instituție publică cu un număr mediu de 50 de angajați să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 lei instituție/an (echivalentul a aproximativ 200.000 euro). Acest buget poate asigura o implementare minimală a standardelor legale în materie, prin desemnarea de persoane responsabile, cu o încărcătură echilibrată de sarcini de serviciu, formare profesională pe teme de integritate, infrastructură IT, inclusiv pagina WEB funcțională. Aceste măsuri fiind unele cu caracter recurent, deja reglementate de legislația în vigoare, ar trebui să se regăsească anual în buget. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2017- 2020 a acestor resurse minimale. În plus, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic este necesar un buget total de aproximativ 380.000.000 lei.Finanțarea se va asigura prin bugetele instituțiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020, în special prin obiectivul 2.2. Creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul autorităților și instituțiilor publice.9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII STRATEGIEI9.1. Organisme responsabile cu coordonarea și monitorizarea implementării strategieiImplementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern. MJ va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015:a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;b) platforma administrației publice centrale;c) platforma administrației publice locale - coordonată în parteneriat cu MDRAP;d) platforma mediului de afaceri;e) platforma societății civile.Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie. Pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, Direcția de Prevenire a Criminalității (DPC) din cadrul MJ a fost consolidată, având resurse adecvate și mandat clar în materia politicilor publice anticorupție. DPC va asigura și secretariatul tehnic al SNA.9.2. Metodologia de monitorizare a SNAObiectivele procesului de monitorizare sunt:– identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;– identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție;– creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției, în sectorul public și privat.Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituțiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activități de monitorizare și suport instituțional pentru implementarea strategiei care vor include:– centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa nr. 3 la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare;– generarea unui scor de tip index al integrității instituționale pentru sectoarele vulnerabile identificate în strategie, prin agregarea indicatorilor privind incidente de integritate, autoevaluarea implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, evaluarea calității serviciului public, transparența instituțională;– documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate;– organizarea misiunilor de evaluare tematică;– realizarea sondajelor de opinie anuale și continuarea studiilor criminologice;– încheierea de protocoale de cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și DGA, precum și cu alte instituții și alte autorități publice care dețin informații relevante privind incidentele de integritate;– dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovare a măsurilor preventive adaptate; publicarea listei de incidente de integritate și a măsurilor de remediere.Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic și vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor cinci platforme și dezbătute în cadrul Conferinței Anuale Anticorupție, organizate de regulă la data de 9 decembrie. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte.Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei și a accesului la date deschise, MJ va extinde sistemul informatic integrat de tip PORTAL. Acesta va asigura transmiterea, procesarea și analizarea raportărilor, precum și accesarea de către instituții și public a informațiilor relevante și bunelor practici identificate în implementarea strategiei.Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiției, după consultarea celor cinci platforme de cooperare.9.3. Evaluarea ex-post a impactului strategieiEvaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului așteptat și eficiența intervențiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, cât și sustenabilitatea rezultatelor și impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.Anexa nr. 2Seturile de indicatori de performanță, riscurile asociateobiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local Indicatori de performanță*1) Riscuri Surse de verificare Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale Întârzieri în dezvoltarea 1.1.1 Concept site/Portal în format beta conceptului www.ruti.gov.ro Nealocarea resurselor umane și financiarenecesare funcționării site-ului Acces limitat la Site/Portal funcțional Nr. internet de utilizatori voluntari Act Procedura de 1.1.2 normativ adoptat înregistrare greoaie www.ruti.gov.ro Act normativ adoptat Mecanisme elaborate Nr. și tipul de informații de interes public publicate din proprie inițiativă Rata de răspuns la solicitări de informații Sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor de transparență decizionalăși de asigurare a accesului Monitorul Oficial la informații de interes public Site MCPDC Rata de contestare în instanță a Raport evaluare a cadrului acteloradministrative adoptate legislativ și instituțional Nr. de răspunsuri argumentate privind privind accesul la (ne)integrarea sugestiilor primite în informații de interes cadrul procedurii de transparență public și transparență decizională Analiză Întârzieri în adoptarea decizională(parte a anuală cu privire la incidența în actului normativ sistemului de monitorizare practică a excepțiilor la Legea nr. Întârzieri în elaborarea SNA) Rapoarte de 1.1.3 544/2001, publicată mecanismelor activitate publicate anual Nr. de persoane care asigură implementarea legilor nr. 544/2001 și 52/2003Nr. activități de schimb de Site-uri oficiale bune practici și asistență Statistica furnizată în Nr. cursuri de formare Nr. Nealocarea resurselor procesul de 1.1.4 participanți umane și financiare autoevaluare Site nefuncțional Nr. instituții care respectă Nealocarea resurselor Site-uri oficiale 1.1.5 prevederilememorandumului umane și financiare Raport MCPDC Nerespectarea Consultări publice Baza termenelor privind de Date a Persoanelor Interesate transparența Site-uri oficiale 1.1.6 deConsultare decizională Raport MCPDC Nealocarea resurselor umane și financiareAcces 1.1.7 Platformă dezvoltată limitat la internet transparenta.gov.ro Nealocarea resurselor umane și Platformă dezvoltată financiareAcces 1.1.8 Consultări publice limitat la internet consultare.gov.ro Bază de date unică a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică dezvoltată pe următorii indicatori: - denumire, - baza legală, - anul dobândirii statutului, - respectarea obligațiilor de a comunicaautorității administrative competente orice modificări ale actului constitutivși ale statutului, precum și rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale, - obligația de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anuluicalendaristic, rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale în Monitorul Oficial al Neidentificarea tuturor României, Partea a IV-a, precum și persoanelor juridice în Registrul național al persoanelor cu statut de utilitate 1.1.9 juridice fără scop patrimonial. publică Site MCPDC Nealocarea resurselor umane și Nr. autorități publice locale care financiareLipsa publică informații în format deschis interesului din partea Nr. seturi de date publicate pe autorităților publice 1.1.10 portaluldata.gov.ro locale Data.gov.ro Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice Nr. proceduri revizuite Nr. Lipsa voinței politice data.gov.ro 1.2.1 proceduri publicate în format Alocări aleatorii și Dezbateri publice deschis Nr. nemotivate Site-uri autorități locale fonduri speciale la care au fost Nepublicarea Site MDRAP extinse regulile de transparență ordinelor de miniștri Transferurile din Fondul de rezervă și PNDL, incluzând atât fondurile aprobate,cât și sumele cheltuite, publicate într-un format centralizat Evaluările cererilor transmise de către UAT-uri către MDRAP și a solicitărilor de rambursare publicate Ordinele de miniștri, listele de contracte și de contractori publicate Decizii de alocare a resurselor publice din fondurile de rezervă motivate Stadiul execuției fizice, raportat la cheltuieli, publicat Codul SIRUTA introdus în datele publicate, pentru a exista o raportare unitară la unitățile administrativ- teritoriale Numărul dezbaterilor publice organizate Veniturile și cheltuielile fiecărei instituții publice, publicate detaliat Veniturile și cheltuielile fiecărei instituții publice, publicate detaliat, în format deschis din 2018 Interfață intuitivă, accesibilă de pe calculator sau dispozitiv mobil realizată Numărul și structura instituțiilor publice publicate Rapoarte agregate publicate Bugetul aprobat al instituției publice publicate Informații privind gradul de angajare a bugetului aprobat publicate Rapoarte financiar-contabile publicate Toate bugetele componente ale Bugetului General Consolidat Lipsa capacității de a (proiect, aprobat, rectificare, publica toate execuție) publicate în format bugetele individuale deschis Anexe Nealocarea resurselor detaliate și publicate în format umane și deschis, pentru fiecare dintre bugete, financiarepentru pe baza clasificațiilor bugetare, așa funcționarea Platforma transparența cum sunt acestea stabilite prin corespunzătoare a bugetară Raport 1.2.2 legislația finanțelor publice platformei anual SNA Nr. bunuri reutilizate social Nr. bunuri reutilizate public Nealocarea resurselor Categorii de bunurile imobile umane și 1.2.3 transmise cu titlu gratuit în domeniul financiarepentru Raport anual de activitate privat al unităților administrativ- operaționalizarea teritoriale Categorii de bunurile ANABI imobile date în folosință gratuită asociațiilor și fundațiilor, precum și Academiei Române și academiilor de ramură Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile și alocate conform art. 37 din Legea nr. 318/2015 Neimplementarea Nr. seturi de date publicate OCSD în SICAP Instituții din domeniile Dificultăți în infrastructură,energie, sănătate în care selectarea instituțiilor- SICAP 1.2.4 s-a pilotat standardul OCDS pilot data.gov.ro Nr. seturi de date publicate în format deschis cu privire la achizițiile publice finanțate din fonduri naționale Nr. seturi de date publicate Neadaptarea în format deschis cu privire la platformei PREVENT achizițiile publice finanțate din pentru a genera date data.gov.ro 1.2.5 fonduri europene deschise www.integritate.eu Nr. seturi de date publicate în format deschis Tipuri Lipsa fondurilor seturi de date publicate în format pentru extinderea data.gov.ro 1.2.6 deschis portalului SNA Portal SNA Bază legală elaborată Lista obiectivelor de investiții și fișafiecărui proiect publicate în format deschis, cu detalierea indicatorilor tehnico-economici (document de aprobare,valoare inițială aprobată, valoare actualizată, execuție până la 31 Lipsa bazei legale decembrie anul precedent, respectiv Lipsa resurselor Site ANAP până la trimestrul încheiat, alocare pe financiare necesare SEAP 1.2.7 anul bugetar în curs) soluției tehnice data.gov.ro Baza de date privind proiectele contractate și rambursările pe proiectele contractate completată, pentru fiecare proiect, cu indicatorii tehnici (indicatori de realizare imediată/output, indicatori de rezultat,activități, grup-țintă, calendar/grafic de implementare) Bază de date publicată în format deschiscare să cuprindă indicatorii financiari (se realizează deja) corelați Lipsa resurselor cu stadiulindicatorilor de realizare financiare necesare imediată și de rezultat pentru soluției tehnice Programele Operaționale Opacitate Site MFE 1.2.8 Nr. documentații de proiect publicate instituțională Rapoarte SNA Notă *1) Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ și calitativ, gradul de implementare a acțiunilor din strategie. Obiectiv general 2 - Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative Surse de Indicatori de performanță Riscuri verificare Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale Rapoarte anuale de Nr. recomandări formulate Gradul activitate de implementare a recomandărilor formulate Rapoarte de 2.1.1 Structuri de audit consolidate Resurse umane insuficiente audit Ordin privind standardele de control Întârzieri în adoptarea actului Monitorul 2.1.2 managerial intern modificat normativ Oficial Întârzieri în adoptarea actului Monitorul 2.1.3 H.G. adoptat normativ Oficial Absența informațiilor necesare Portal SNA cu privirela incidentele de Rapoarte 2.1.4 Nr. analize ex post integritate anuale Absența informațiilor cu privire la incidentele de integritate Absența evaluării Listă publicată Evaluare implementării Portal SNA 2.1.5 SCIM publicată standardelor SCIM Site SGG Site-ul Un standard de raportare adoptat Nr. instituției rapoarte anuale care reflectă standardul Lipsa interesului conducerii Rapoarte 2.1.6 de raportare instituției publice anuale Nr. ținte de management stabilite Nr. și tipul de măsuri manageriale corective Lipsa interesului conducerii Site-ul 2.1.7 aplicate instituției publice instituției Obiectiv specific 2.2 - Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și interdicțiile postangajare (pantouflage-ul) Nr. acte normative elaborate/modificate Rolul și mandatul consilierului de eticăextins Atribuții diversificate Profesionalizare și asigurare resurse necesare atingerii Întârzieri în adoptarea actului scopului activităților specifice (actelor)normativ(e) Reguli privind desemnarea și Neimplicarea instituțiilor desfășurarea activităților specifice publice interesate și a Monitorul modificate, în scopul eficientizării, reprezentanților societății Oficial simplificării și creșterii gradului de acces la civile în procesul de Dezbateri 2.2.1 serviciile de consiliere elaborare a actului normativ publice Monitorul Întârzieri în adoptarea actelor Oficial Nr. acte normative adoptate Nr. normativeÎntârzieri în Site-ul 2.2.2 ordine/instrucțiuni/decizii elaborate adoptarea legislației terțiare instituției Nr. acte normative adoptate Nr. categorii de personal la care s-a extins interdicția Nr. mecanisme de control reglementate Categorii de sancțiuni reglementate Acces la Registrul General de Evidență aSalariaților asigurat Obligația legală a angajatorului de a stabili, la încetarea raporturilor de serviciu ale angajatului, lista instituțiilor/societăților/ organizațiilor non-guvernamentale care au avut calitatea de solicitant/ beneficiar în activitatea acestuia de evaluare și selecție sau cu privire la care a desfășurat activități de monitorizare și control, Întârzieri în adoptarea corespunzător art. 13 din O.U.G. nr. modificărilor legislative 66/2011, respectiv art. 94 alin. 3 din Întârzieri în reglementarea Monitorul 2.2.3 Legea nr. 161/2003 mecanismelor de control Oficial Obiectiv general 3 - Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare Surse de Indicatori de performanță Riscuri verificare Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate Protocol implementat între MS și CNAS pentru stabilirea formatului datelor ce fac obiectul evaluărilor periodice Mecanism de prioritizare a investițiilordezvoltat și funcțional (criterii și soluție software) Nealocarea resurselor umane Personal angajat și mecanism și financiareControl funcțional Act normativ publicat ineficient asupra modului de pentru obligativitatea introducere și validare a completării registrelor naționale datelor în registre/Proces Registre de boli funcționale la defectuos de asigurare a nivel național calității datelor introduse Mecanism pentru monitorizarea Implementarea defectuoasă a aplicării ghidurilor clinice soluțiilor software la nivel Site-ul MS.ro 3.1.1 funcțional național sau local Monitorul Oficial Protocol cu AADR realizat pentru publicarea datelor despre Lipsa cooperării managerilor achizițiile publice din sistemul instituțiilor în publicarea sanitar Act normativ transparentă a datelor publicat pentru Probleme cu implementarea obligativitatea completării soluției software 3.1.2 contractelorde achiziție și actelor Implementarea defectuoasă a Monitorul Oficial adiționale Act normativ soluțiilor software la nivel publicat pentru național sau local obligativitatea completării declarațiilor de avere și interese în format electronic Act normativ publicat pentru definirea metodologiei de raportare a indicatorilor de performanță Contract de management modificat pentru a include obligația diseminării publice a inventarului activităților de control,inspecție și audit Soluție software implementată pentru managementul listelor de așteptare naționale și la nivel de spital, cu respectarea confidențialității pacienților Act normativ publicat pentru obligativitatea utilizării listelor de așteptare Toate transferurile de valoare dintre personalul medical și industria farmaceutică publicate prin ANMDM Studiu de evaluare a impactului și performanței sistemului de achiziții publice realizat Raport de recomandări cu privire la oportunitățile de extindere a sistemuluirealizat Gradul implementării măsurilor Lipsa de fonduri pentru 3.1.3 menționate în raport extinderea sistemului Site-ul MS.ro Ordin al ministrului sănătății și al președintelui CNAS pentru definirea metodologiei de monitorizare și control în cadrul acțiunilor de control comune pentru furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate Personal adițional angajat în cadrul MS Numărul de alerte generate de mecanismulde monitorizare care Nealocarea resurselor umane au dus la realizarea de și financiareEșecul adoptării controale Numărul de actului normativ controale realizate Soluție Implementarea defectuoasă a software dezvoltată și soluțiilor software la nivel Monitorul Oficial 3.1.4 funcțională național sau local Site-ul MS.ro Act normativ publicat pentru definirea cadrului de funcționare a Implementarea defectuoasă a 3.1.5 mecanismului de trasabilitate soluțiilor software la nivel Monitorul Oficial Soluție software dezvoltată și național sau local Eșecul funcțională adoptării actului normativ Convenția Medicrime ratificată Act normativ modificat pentru a permite ministrului sănătății să dispună efectuarea controlului la unitățile sanitare care nu sunt în subordinea MS, fără a fi nevoie de acordul autorităților locale/unităților sanitareprivate Regulament de organizare și funcționare al MS modificat cu noile atribuții Personal adițional angajat în cadrul MS (13 persoane pentru corpul de control, 2 persoane pentru compartimentul de integritate) Număr de parteneriate realizate cu instituții naționale și internaționale specializate în prevenirea fraudelor și corupției în sănătate (de exemplu, EHFCN) Campanii publice împotriva Nealocarea resurselor umane plăților informale realizate și financiareLipsa impactului Campanii publice pentru campaniilor publice de promovarea rolului avertizorilor informare de integritate realizate Lipsa cooperării managerilor Act normativ care definește de spitale în implementarea funcționareaconsiliilor etice noilor măsuri de Site-ul MS.ro 3.1.6 modificat și intrat învigoare funcționare a consiliilor etice Monitorul Oficial Ordin ministerial intrat în vigoare Numărul de manageri și alt personal decizional în cazul cărora au fost declanșate mecanismele de răspundere disciplinară sau administrativă în baza noului act normativ Numărul și tipul sancțiunilor și măsurilor disciplinare/administrative Nefuncționarea Site-ul MS.ro 3.1.7 aplicate mecanismelor la nivelul MS Monitorul Oficial Mecanism de susținere financiară a Eșecul adoptării actului EMC dezvoltat și funcțional normativ Nealocarea Act normativ modificat și intrat în resurselor umane și Site-ul MS.ro 3.1.8 vigoare financiare Monitorul Oficial Analiza conflictelor de interese Refuzul spitalelor private de realizată în baza datelor CNAS, a pune la dispoziție date cu MM și ale spitalelor private privire la medicii angajați Plan de prevenire și soluționare a Neimplementarea planului conflictelor de interese realizat de prevenire și soluționare a 3.1.9 Gradul de implementare a planului conflictelor de interese Site-ul MS.ro de prevenire și soluționare a conflictelor de interese Noul mecanism de colectare feedback dezvoltat și funcțional Act normativ modificat și intrat în Nealocarea resurselor umane vigoare Date și financiareColectarea Site-ul MS.ro de feedback colectate de la defectuoasă de către spitale Site-ul pacienți (prin e-mail, telefon sau adatelor de contact ale transparenta.ms.ro 3.1.10 poștă) pacienților Monitorul Oficial Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație Numărul de sesizări soluționate în Nereducerea duratei de Rapoarte periodice de 3.2.1 timp util soluționare a sesizărilor monitorizare Cod de etică pentru învățământul Întârzieri în promovarea 3.2.2 preuniversitar aprobat proiectului de act normativ Site MENCS Standard minimal aprobat Măsuri preventive implementate Rata de răspuns la solicitări de informații Rata de contestare în instanță a rezultatelor concursurilor Rata de promovare a concursurilor Nr. de acte normative/metodologii/ proceduri în dezbatere publică/aprobate/implementate Măsuri de securizare a lucrărilor Resurse financiare adoptate insuficiente Rata Măsuri privind controlul încrucișat scăzută de promovare a Rapoarte de al lucrărilor aplicate concursurilorNeasigurarea monitorizare a Rotația echipelor de evaluatori măsurilor de organizare desfășurării 3.2.3 realizată transparentă a concursurilor concursurilor Existența unor situații de incompatibilitate a Nr. de lucrări de doctorat verificate membrilor CNATDCU deCNATDCU Necomunicarea de către Beneficii financiare acordate MENCS a Rapoarte periodice de Beneficii financiare recuperate deciziilorCNATDCU către monitorizare și Nr. și tipul de sancțiuni aplicate instituțiile/autoritățile evaluare a activității pentru plagiat Nr. publice CNATDCU de softuri informatice de Lipsa resurselor umane și Decizii CNATDCU 3.2.4 verificareși detectare a plagiatelor financiare necesare Site MENCS Nr. de cadre didactice formate Chestionare de pentru predarea elementelor de evaluare a cursurilor drept, etică și educație civică Programa cursurilor Rapoarte de participare Nr. de practicieni ai dreptului neadaptată Evaluări (judecători, procurori, juriști, profiluluiparticipanților postparticipare avocați, notari publici, Indisponibilitatea resurselor Rezultate la concursuri reprezentanți ai serviciului de umane necesare și competiții în probațiune, grefieri etc.) care au Lipsa unor mecanisme unități de învățământ colaborat la furnizarea de cursuri adecvate de preuniversitar/ 3.2.5 de educație juridică Nr. de monitorizare universități elevi care au participat la cursuri de educație juridică Nr. și tipul de teme/exerciții în curriculum-ul disciplinei educație juridică Programa cursurilor neadaptată Trei programe înființate profiluluiparticipanților 250 de consilierii de etică și Indisponibilitatea resurselor 3.2.6 integritate formați umane necesare Site-uri universități Nr. de camere video montate Nr. de sisteme audio montate Adrese către Nr. de încălcări ale prevederilor ISJ/ISMB/ unități de metodologiei de organizare și învățământ desfășurare a examenelor naționale preuniversitar/centre de surprinse pe camerele video sau de Nealocarea resurselor examinare și 3.2.7 sistemele audio necesare evaluare Nr. de lucrări cărora li s-a modificat nota Analiză privind evoluția mediei Resurse financiare 3.2.8 diferențelor la notare realizată insuficiente Site-ul MENCS Raport anual privind activitatea de cercetare, academică și financiară întocmit și publicat Profilul google academic al fiecărui cadru didactic Nr. de declarații de avere și de interese publicate de persoanele cu funcții de conducere și control din cadrul unităților sistemului de învățământ de stat Cuantumurile veniturilor și cheltuielilor publicate Nr. de execuții bugetare publicate Opacitatea instituțiilor de Nr. de contracte publice publicate învățământ Lipsa profilului Site-ul MENCS Bunuri și servicii achiziționate google academic Site-uri inspectorate Suma anuală a sponsorizărilor Resurse umane și financiare școlare Site- 3.2.9 primite publicată insuficiente uri universități Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului Regulament modificat Nr. de ședințe/dezbateri/audieri publiceNr. de ședințe/dezbateri/audieri secreteNr. de proiecte legislative/amendamente/agende Întârzieri în adoptarea 3.3.1 publicate modificărilor legislative Site-ul instituției Cod de conduită adoptat Mecanism de respectare a Întârzieri în adoptarea 3.3.2 prevederilor codului implementat codului de conduită Site-ul instituției Nr. de încălcări ale prevederilor Codului de conduită Nr. și tip de sancțiuni dispuse Cod de conduită adoptat Nr. de situații de consiliere cu privirela cadouri/ospitalități/favoruri/alte Întârzieri în adoptarea 3.3.3 beneficii codului de conduită Site-ul instituției Cod de conduită adoptat Nr. de întâlniri între membrii Parlamentului și alte persoane care încearcă să influențeze procesul Întârzieri în adoptarea 3.3.4 legislativ codului de conduită Site-ul instituției Regulament modificat Criterii clare și obiective reglementateNr. de cereri soluționate pozitiv Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviințare a percheziției/reținerii/arestării preventive soluționate pozitiv Nr. de cereri soluționate negativ Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviințare Lipsa voinței politice a percheziției/reținerii/arestării Întârzieri în adoptarea Monitorul Oficial 3.3.5 preventive soluționate negativ modificărilor legislative Rapoarte MCV Cod de conduită adoptat Nr. de ședințe de consiliere Nr. de cursuri de formare Întârzieri în adoptarea 3.3.6 specializată codului de conduită Site-ul instituției Acte normative adoptate de cele două camere Decizii ale Regulamente modificate Camerelor Durata procedurilor de soluționare Întârzieri în adoptarea Rapoarte MCV, 3.3.7 a cererilor de ridicare a imunității modificărilor legislative GRECO, ONU Nr. de evenimente publice Nr. de participanți din partea Nivel scăzut de participare și Informări publice, societății civile Nr. implicare a membrilor conferințe de presă 3.3.8 de bune practici identificate Parlamentului Minute ale întâlnirilor Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar Plan multianual de acțiune pentru Caracterul formal al promovarea integrității în sistemul documentului Decizii CSM privind judiciar aprobat Nr. Nealocarea resurselor evaluarea de măsuri îndeplinite necesare Nivel scăzut implementării și Bune practici dezvoltate de participare și implicare a actualizarea planului Rapoarte de progres transmise reprezentanților instanțelor și Rapoarte periodice de 3.4.1 periodic către Secretariatul tehnic parchetelor progres Codul deontologic pentru Hotărâre CSM de judecători și procurori modificat modificare a Codului Aspecte de etică delimitate de cele Întârzieri în adoptarea deontologic al disciplinare Nr. de modificărilor Codului judecătorilor și 3.4.2 ședințe de consiliere deontologic procurorilor Nr. și categorii de riscuri de integritate identificate Nr. Nealocarea resurselor 3.4.3 sesiuni de informare și îndrumare necesare Rapoarte anuale Nr. de cursuri de formare Nr. de participanți Gradul de implementare al Hotărârii CSM Secția pentru judecători nr. 434/17.05.2016 și a Hotărârii CSM Secția pentru Procurori nr. 364/30.05.2016 Adoptarea unei Hotărâri a Plenului CSM privind înființarea instituției consilierului de etică pentru aparatul propriu al CSM, INM, IJ, SNG Nr. de consilieri de etică numiți Nr. de instanțe și parchete în care funcționează consilieri de etică Nr. de Nealocarea resurselor sesiuni de consiliere ținute de necesare Nivel scăzut consilierii de etică Nr. de participare și implicare a de întâlniri între consilierii de reprezentanților instanțelor și 3.4.4 etică parchetelor Rapoarte anuale Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale Nr. de evenimente Nr. de participanți Rapoarte și informări Concluzii și recomandări formulate Lipsa alocării resurselor publice 3.5.1 Ghiduri elaborate bugetare corespunzătoare Minute ale întâlnirilor Nr. de raportări furnizate AEP de fiecare partid politic Nr. de sesizări Nr. de Lipsa alocării resurselor Rapoarte disponibile 3.5.2 sancțiuni bugetare corespunzătoare public Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislației principale și secundare privind implementarea, la alegerile Soft dezvoltat, testat, actualizat prezidențialeși Nr. de cazuri constatate europarlamentare, a 3.5.3 Nr. de condamnări Sistemului informatic Hotărâri judecătorești pentru monitorizarea prezențeila vot și prevenirea votului ilegal Resurse financiare adecvate pentru plataoficialilor electorali Modul de formare dezvoltat Nr. de selecții Standarde de selecție Nr. de instruiri Nr. de ghiduri elaborate Nr. de coduri de conduită elaborate Nr. de sancțiuni aplicate Nr. de procese-verbale privind Rapoarte și informări consemnarea rezultatelor alegerilor Resurse umane și bugetare publice 3.5.4 întocmite eronat insuficiente Minute ale instruirilor Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a Acte normative modificărilor aduse adoptate Rata implementării recomandărilor legislației principale și Raport de conformitate 3.5.5 GRECO secundare GRECO Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a Acte normative modificărilor aduse adoptate Rata implementării recomandărilor legislației principale și Raport de conformitate 3.5.6 GRECO secundare GRECO Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a Acte normative modificărilor aduse adoptate Rata implementării recomandărilor legislației principale și Raport de conformitate 3.5.7 GRECO secundare GRECO Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a Acte normative modificărilor aduse adoptate Rata implementării recomandărilor legislației principale și Raport de conformitate 3.5.8 GRECO secundare GRECO Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a Acte normative modificărilor aduse adoptate Rata implementării recomandărilor legislației principale și Raport de conformitate 3.5.9 GRECO secundare GRECO Raportul detaliat al veniturilor și Lipsa informațiilor din cheltuielilor realizate în anul raportările partidelor și precedent publicat formațiunilor politice Cuantumul datoriilor înregistrate Transmiterea informațiilor în de partidele și formațiunile formate needitabile www.roaep.ro 3.5.10 politice, în anul precedent, Resurse umane insuficiente www.data.gov.ro publicat Cuantumul pentru prelucrarea împrumuturilor și al informațiilor în vederea rambursărilor acestora, în anul publicării în format deschis precedent, publicat Cuantumul împrumuturilor transformate îndonații, în anul precedent, publicat Lista sancțiunilor aplicate partidelor și formațiunilor politice (tip sancțiune, cuantum), în anul precedent, publicată Sumele din cererile de rambursare pentru campaniile electorale, publicate Sumele rambursate aferente cheltuielilor electorale, publicate Sumele obținute din subvenții și modul de cheltuire a acestora, în anul precedent, publicate Lista furnizorilor serviciilor și/sau bunurilor utilizate în campania electorală, publicată Numărul de materiale de propagandă electorală produse și utilizate, defalcat pe categorii, raportat de competitorii electorali Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice Grad crescut de îndeplinire a obligațiilor contractuale de către contractanți, care se reflectă în documentele constatatoare Comunicat emis la finalizarea contractului de achiziție publică (mai ales pentru cele care vizează prestarea de servicii - implicând contracte cu executare succesivă) Nepublicarea tuturor în care să menționeze că documentelor executarea contractului a decurs constatatoare sau furnizarea fără incidente, entitatea ce a de informații câștigat respectivul contract incomplete în cadrul acestor dovedindu-se a fi un bun partener, documente de către publicat de autoritățile/entitățile autoritățile/ entitățile 3.6.1 contractante contractante SEAP Certificate constatatoare emise de Administratorul sistemului SEAP, creare secțiune ONRC ce conțin mențiuni cu electronic de achiziții distinctă, având privire la operatorii economici publice nu primește toate posibilitate de căutare condamnați definitiv informațiile pentru crearea după criterii de publicate periodic într-un singur unei baze de date cu interes, privind 3.6.2 punct de contact companiile care au interzicerea participării Certificate constatatoare publicate condamnări definitive laprocedurile de conform termenelor legale în Nepublicarea tuturor achiziție publică; SEAP cu privire la îndeplinirea documentelor SEAP, dezvoltare obligațiilor contractuale, aferente constatatoare sau furnizarea secțiune distinctă, contractelor implementate de de informații având posibilitate de autoritățile contractante incomplete în cadrul acestor căutare după criterii de documente de către interes privind autoritățile/ entitățile documentele contractante constatatoare încărcate de autoritățile/entitățile contractante. Lipsa capacității Nr. de ghiduri ale solicitantului administrative de modificate pentru a include pactele implementare a pactelor de Site ANAP de integritate Nr. integritate Lipsa implicării Site-urile instituțiilor de contracte încheiate instituțiilor publice în implicate în 3.6.3 Valoarea contractelor proiectul-pilot proiectul-pilot Metodologia de selecție să creeze premisele Număr redus de reveniri ale neincluderii în procesul de documentațiilor de atribuire verificare a unor transmise de autoritățile documentații de contractante în procesulde atribuire aferente unor verificare ex-ante realizat de contracte cu potențial 3.6.4 ANAP ridicat de risc SEAP, ANAP Număr de modificări (privind preț, durată, obiect contract) la nivel de contract Număr Nepublicarea în SEAP a redus de contracte în care prețul tuturor actelor adiționale final se majorează raportat la aferente modificărilor 3.6.5 valoarea contractului atribuit contractuale SEAP Nr. de metode/instrumente promovate la nivel de sistem cu privire la instruireaîn ceea ce Lipsa de valorificare a privește bunele practici în personalului instruit domeniu Suprasolicitarea și creșterea Număr de persoane instruite din gradului de încărcare a cadrul autorităților/entităților personalului responsabil cu Informări publicate pe 3.6.6 contractante achizițiile publice site-ul ANAP Nr. de hotărâri definitive contradictorii analizate Nr. de recursuri în interesul legii Lipsa sesizării unei practici Recursuri în interesul 3.6.7 promovate neunitare legii promovate Baza de date privind achizițiile publiceactualizată trimestrial și Absența monitorizării completată cuinformații financiare modificărilor contractuale și tehnice (minim grafic de Absența centralizării 3.6.8 implementare) modificărilor contractuale data.gov.ro Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri Proiect comun cu Secretariatul OCDE Evaluarea legislației Rapoarte OCDE Nr. reuniuni la nivel tehnic Statistica judiciară Schimb de bune practici privind mediul de Recomandări ale Grupului de afaceri Lucru privind Lupta împotriva Decizii ale Grupului de Corupției în Tranzacțiile Lucru privind Lupta Internaționale ale OCDE împotriva Corupției în Proiecte/activități de promovare a Tranzacțiile integrității în afaceri Internaționale ale Măsuri legislative și instituționale Rezerve ale statelor membre OCDE de promovare a integrității în OCDE privind extinderea Rapoarte și studii afaceri Rata criminalității în componenței grupului de privind corupția în 3.7.1 sectorul privat lucru sectorul privat Nr. de investigații deschise prin ordin al președintelui Consiliului Concurențeiavând ca obiect înțelegeri anticoncurențiale Nr. de conferințe/mese rotunde/întâlniriorganizate Nr. de investigații finalizate prin decizii ale Plenului Consiliului Ordine ale Concurenței având ca obiect președintelui înțelegeri anticoncurențiale Consiliului Nr. de plângeri/sesizări/petiții Concurenței soluționate privind înțelegeri Broșuri/reviste de anticoncurențiale Nr. profil elaborate de de cazuri soluționate în temeiul Consiliul Concurenței Legii privind combaterea Decizii ale concurenței neloiale nr. 11/1991, Plenului/Comisiei cu modificările și completările Consiliului ulterioare Gradul de Concurenței corelare cu Strategia Raportul anual al Națională privind Agenda Digitală Personal de specialitate Consiliului 3.7.2 pentru România 2020 insuficient Concurenței Nr. de întreprinderi publice care au elaborat planuri de integritate Plan de integritate aprobat și publicat Codul de etică adoptat Sistem de protecție a avertizorilor implementat Declarații de avere publicate Sistem de management al conflictelor de interese implementat Consilier Rapoarte anuale de etică desemnat Clauze Decizia de aprobare a anticorupție introduse în planului de contractele cu toți furnizorii și Caracterul formal al integritateDecizia de partenerii de afaceri ai demersului nominalizare a întreprinderilor publice Neimplicarea angajaților în coordonatorului 3.7.3 Politica privind cadourile, donațiile procesul de elaborare strategiei și sponsorizările adoptată Audit intern anual de etică și conformitate Standard ISO 37001 implementat Act normativ elaborat Planuri de integritate implementate Nerespectarea de către în întreprinderile publice întreprinderile publice a Ghidul de bună practică al OCDE obligațiilor stabilite prin Site-uri întreprinderi privind controlul intern, etica și actul normativ publice conformitatea avut în vedere la Lipsa planurilor de Rapoarte de progres 3.7.4 elaborarea planurilor de integritate integritate Raport anual SNA Bune practici identificate Nr. de activități comune de Nivel scăzut de participare și formare profesională implicare a reprezentanților Rapoarte și informări Gradul de preluare a bunelor din sectorul public șimediul publice 3.7.5 practici de afaceri Minute întâlniri Nr. de întruniri/acțiuni de cooperare Nr. de reuniuni cu reprezentanți ai sistemului judiciar Nr. de Rapoarte și informări proiecte de politici publice sau de Nivel scăzut de participare și publice acte normative supuse dezbaterii și implicare a reprezentanților Politici publice sau consultării Nr. și mediului de afaceri acte normative tipul de sesizări formulate Nr. și Consultarea cu întârziere a adoptate Minute 3.7.6 tipul de soluții identificate mediului de afaceri întâlniri Nr. și tip de măsuri anti-mită Politici și programe Grad de preluare a măsurilor anti- anticorupție dezvoltate mită la nivelul mediului de afaceri Nivel scăzut de participare și Standarde dezvoltate și Nr. și tip de campanii de implicare a reprezentanților preluate de mediul de 3.7.7 promovare a integrității în afaceri mediului de afaceri afaceri Nr. reuniuni cu reprezentanții autorităților de reglementare Lipsa interesului autorităților Nr. autorități de reglementare care de reglementare de a implementează planuri de implementa planuri de 3.7.8 integritate integritate Rapoarte anuale SNA Bază de date disponibilă în format deschis care să cuprindă lista întreprinderilor la care statul este acționar (prin structuri centrale și locale) cu următorii indicatori: - date financiare; - indicatori de performanță; - scrisoarea de așteptări; - Lipsa informațiilor cu privire Site-urile instituțiilor contractul de mandat; - la întreprinderile la care publice 3.7.9 subvenții primite. statul este acționar data.gov.ro Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administrația publică locală Nr. de proceduri administrative vulnerabile la corupție identificate Tipul de proceduri administrative Nealocarea resurselor umane Rapoarte și informări 3.8.1 vulnerabile la corupție identificate și bugetare publice Nr. și tipul de măsuri preventive adoptate Nr. de platforme e-administrare dezvoltate Nr. de proceduri simplificate Durata procedurii Întârzieri în adoptarea de Acte normative Costurile reduse Nr. acte normative, norme adoptate de certificate și autorizații emise metodologice și Norme metodologice și 3.8.2 trimestrial proceduri proceduri adoptate Formulă pentru realizarea indexului integrității pentru Absența informațiilor administrația publică locală necesare cu privirela dezvoltată Indexul incidentele de integritate integrității în administrația Absența evaluării calității publică locală publicat serviciului de către public 3.8.3 Autorizații de construire publicate Opacitatea instituțională Site-ul instituției Studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor elaborat Nr. și tipuri de instituții cuprinse în studiu Nr. și tipuri de recomandări Nr. de Lipsa resurselor bugetare Site-ul instituției angajați Buget UAT Nivel scăzut de implicare a Studiul publicat și 3.8.4 Populația deservită autoritățilorpublice locale diseminat Nr. de instituții în care s-a implementat metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție Nr. de planuri de remediere a riscurilorși vulnerabilităților la Nivel scăzut de implicare a corupție adoptate autoritățilorpublice locale Nr. de recomandări implementate/ Caracter formal al Site-ul instituției 3.8.5 instituție demersului Rapoarte anuale Nr. de protocoale de colaborare încheiate Nr. de campanii de conștientizare Site-ul instituției derulate Nr. de Nealocarea resurselor umane Rapoarte anuale 3.8.6 dezbateri publice organizate și bugetare Presa locală Nr. de proiecte/activități derulate Nr. de întâlniri Nr. și gradul de implicare al reprezentanților societății civile în Nivel scăzut de participare și proiectele/activitățile organizate în implicare a reprezentanților parteneriat cu autoritățile publice administrației publice Rapoarte publice 3.8.7 locale locale Conferințe de presă Nr. de rețele dezvoltate Nr. de întâlniri Nr. Nivel scăzut de participare și de participanți Nr. de implicare a reprezentanților politici publice anticorupție administrației publice Rapoarte publice 3.8.8 elaborate/evaluate Nr. locale Conferințe de presă de recomandări/stadiul implementării Nr. de coduri de conduită Nivel scăzut de participare și elaborate/ implementate implicare a reprezentanților Nr. acte normative administrației publice Rapoarte publice 3.8.9 elaborate/modificate locale Monitorul Oficial Obiectiv general 4 - Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice Surse de Indicatori de performanță Riscuri verificare Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local Program de formare dezvoltat Nr. și teme incluse în programul de formare Fișe de post completate pentru a include obligativitatea urmării cursului online Obiective de învățare adaptate specificului grupurilor-țintă: palierul administrativ, palierul politic și funcțiile asociate acestuia, inclusiv personalul încadrat pe baza încrederii la cabinetul demnitarului Modul dedicat funcționarilor publici dezvoltat Modul dedicat personalului încadrat în baza unui contract individual de muncă dezvoltat Modul dedicat persoanelor numite sau alese în funcții de demnitate publică, respectiv personalului încadrat pe baza încrederii la cabinetul demnitarilor, dezvoltat Nr. de persoane cu funcții de conducere care au urmat cursurile onlineNr. de persoane cu funcții de conducere care au obținut punctaj Rapoarte publice minim Nr. de persoane cu Chestionare de funcții de execuție care au urmat Nivel scăzut de pregătire evaluare ale cursurilor cursurile online Nr. de Lipsa resurselor bugetare Rapoarte de participare persoane cu funcții de execuție Refuz de participare din Evaluări post 4.1.1 care au obținut punctaj minim partea angajaților participare Nr. de programe sectoriale derulate Resurse financiare la nivel central insuficiente Nivel Nr. de participanți la nivel central scăzut de participare și Nr. de programe sectoriale derulate implicare Nivel scăzut de Rapoarte publice 4.1.2 la nivel local Nr. pregătire Rapoarte de participare de participanți la nivel local Nr. de broșuri, ghiduri, materiale cu caracter informativ diseminat Obiectiv specific 4.2 - Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție Concept campanie națională dezvoltat Evoluția în cadrul indexului integrității instituționale Nr. și tip Materiale de informare activități Nr. de Resurse financiare Sondaje de opinie parteneriate Tipuri de insuficiente Nivel Evaluări mesaje Evoluția scăzut de participare și postparticipare 4.2.1 percepției privind corupția implicare Rapoarte anuale Nr. de campanii sectoriale derulate Resurse financiare Materiale de informare Nr. și tip activități Nr. insuficiente Nivel Sondaje de opinie de parteneriate Tipuri scăzut de participare și Evaluări de mesaje Evoluția implicare a instituțiilor postparticipare 4.2.2 percepției privind corupția publice Rapoarte anuale Obiectiv general 5 - Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative Surse de Indicatori de performanță Riscuri verificare Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local (BM 3 și 4 din MCV) Complexitatea și relevanța, din punct devedere al competenței stabilite de lege a DNA, a cauzelor soluționate Date statistice privind calitatea actelor de urmărire penală, date statistice privind durata rezonabilă a urmăririi penale Evoluția nr. dosare per procuror și per secție/serviciu teritorial Date statistice privind măsurile asiguratorii luate în vederea recuperării prejudiciului și confiscării produsului infracțional Nr. de indicatori statistici privind hotărârile pronunțate de instanțe în dosarele DNA în anul precedent Nr. de confirmări acte în instanță Nr. de infirmări acte în instanță Resurse umane și financiare Mecanism de dialog cu insuficiente Depunerea de Raport anual organizațiile non- amendamente legislative Conferință anuală guvernamentale și media dezvoltat, care să lipsească de eficiență Comunicate de presă, ca premisă pentru inițierea de noi cadrul legislativ și articole de presă 5.1.1 investigații instituțional anticorupție Evaluări independente Sediu identificat Nealocarea resurselor Site-ul DNA 5.1.2 Resurse financiare alocate financiare Raport anual OMJ aprobat Unitatea logistică de sprijin tehnic OMJ creată Nr. Nealocarea resurselor Site-ul DNA 5.1.3 posturi alocate financiare Raport anual Nealocarea resurselor 5.1.4 Buget alocat financiare Raport anual 90 de posturi de poliție judiciară alocate 90 de Nealocarea resurselor umane posturi de poliție judiciară Nealocarea resurselor OMJ 5.1.5 bugetate financiare Raport anual Nealocarea resurselor umane Nealocarea resurselor OMJ 5.1.6 Nr. și tipuri de analize efectuate financiare Raport anual Spații necesare desfășurării activitățiiÎCCJ Studiile semestriale privind individualizarea cauzelor de corupție Recomandări privind individualizarea pedepselor pentru infracțiunile de corupție Hotărârile definitive Durata cauzelor DNA aflate pe pronunțate în cauzele rolul instanțelor de judecată DNA Nr. proceselor penale încetate ca Acorduri de urmarea intervenției prescripției recunoaștere a 5.1.7 extinctive arăspunderii penale Resurse alocate insuficiente vinovăției Strategii locale actualizate Nr. de rechizitorii Nr. de sesizări din oficiu Calitatea persoanelor cercetate 5.1.8 Soluțiile dispuse de instanță Resurse alocate insuficiente Raport anual Nr. de hotărâri definitive de Netransmiterea de către condamnarepronunțate de instanțe instanțe a hotărârilor în Site-ul DNA 5.1.9 în cauzele promovate de DNA e-format Raport anual Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV) Act normativ adoptat și publicat în Monitorul Oficial Întârzierea aprobării Resurse bugetare și financiare legislației Depunerea de necesare aprobate amendamente legislative Monitorul Oficial Date statistice publicate pe pagina caresă lipsească de eficiență Pagina de internet a 5.2.1 de internet a Agenției actul normativ Agenției Nr. de rapoarte de evaluare emise Nr. de sancțiuni administrative aplicateNr. de rapoarte de evaluare Pagina de internet a definitive transmise instituțiilor Agenției pentru luarea măsurilor Rapoartele ANI de disciplinare Rata de Jurisprudență neunitară activitate confirmare a rapoartelor ANI - Tergiversarea aplicării Portalul instanțelor de 5.2.2 90% sancțiunilor disciplinare judecată Pagina de internet a Agenției Cod de conduită adoptat Lipsa disponibilității Rapoartele ANI de 5.2.3 Act normativ adoptat instituțiilor implicate activitate Pagina de internet a Analiză a regulilor privind Agenției incompatibilitățile realizată Lipsa disponibilității Rapoartele ANI de 5.2.4 Act normativ adoptat instituțiilor implicate activitate Pagina de internet a Agenției Lipsa disponibilității Rapoartele ANI de 5.2.5 Act normativ adoptat instituțiilor implicate activitate Minimum 20.000 de declarații de avere șide interese depuse în format electronic Nr. de măsuri Portalul public al dispuse de ANI pentru Lipsa unei prevederi declarațiilor de avere și îmbunătățirea procesului de legislative exprese în ceea ce de interese completare și de depunere a privește completarea Rapoartele ANI de 5.2.6 declarațiilor de avere și de interese electronică a declarațiilor activitate Secțiune de informare creată pe pagina de internet a Agenției Nr. de informări transmise entităților responsabile cu organizarea proceselor electorale Nr. de declarații de avere și de interese depuse de candidați, postate pe portalul public al ANI Întârzieri cauzate de Pagina de internet a Actualizarea listei de persoane transmiterea Agenției aflate sub interdicția de a candida documentelor de către Rapoartele ANI de 5.2.7 la o funcție electivă birourile electorale activitate Nr. de programe de educație și conștientizare organizate Nr. de ghiduri și materiale informative publicate Grad ridicat de depunere a declarațiilorde avere și de interese - scăderea numărului de Pagina de internet a sancțiuni contravenționale aplicate Agenției pentru nerespectarea Resurse bugetare și umane Rapoartele ANI de 5.2.8 prevederilor legale în materie insuficiente activitate Nr. de măsuri dispuse pentru eficientizarea sistemului de Pagina de internet a consiliere în materia legislației de Agenției integritate Reducerea timpilor de Rapoartele ANI de 5.2.9 răspuns n.a. activitate Pagina de internet a Nr. de protocoale de cooperare Agenției încheiateNr. de activități și Rapoartele ANI de 5.2.10 proiecte comune dezvoltate Lipsa resurselor bugetare activitate Pagina de internet a Nr. de protocoale de colaborare Lipsa disponibilității Agenției inițiateNr. de proiecte comune resurselor bugetare sau Rapoartele ANI de 5.2.11 organizate umane activitate Nr. de evenimente comune organizate Minimum un Pagina de internet a protocol de colaborare inițiat Lipsa resurselor bugetare Agenției cu o instituție de învățământ Lipsa disponibilității Rapoartele ANI de 5.2.12 superior experților activitate Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ Act normativ aprobat Nr. de angajați raportat la volumul de activitate Întârzierea aprobării Resurse materiale alocate legislației Resurse Monitorul Oficial Nr. de recomandări formulate/ umane și financiare Rapoarte anuale de 5.3.1 implementate insuficiente activitate Nr. de controale inițiate ca urmare a sesizărilor societății civile Nr. de controale realizate în 2017 în zonele expuse la corupție, raportat la numărul total Nr. de controale realizate în 2020 în zonele expuse la corupție, Resurse umane și financiare Rapoarte anuale de 5.3.2 raportat la numărul total insuficiente activitate Nr. de sesizări transmise organelor judiciare Nr. de sesizări confirmate prin trimiteri în judecată și condamnări Rapoarte anuale de definitive Nr. de activitate activități de formare Resurse umane insuficient Protocoale de profesională comune pregătite din punct de cooperare 5.3.3 Cuantumul prejudiciilor reparate vedere profesional Statistică judiciară Nr. de sesizări primite Nr. de sesizări în curs de soluționare Nr. de sesizări soluționate Nr. și tipul de sancțiuni dispuse Nr. de decizii ale comisiei anulate sau modificate Caracter formal al activității în instanță Nr. de comisiilorde disciplină persoane care au săvârșit în mod Orientarea practicii Comisie de disciplină repetat abateri de la normele comisiilor spre cele mai operațională 5.3.4 respective ușoare sancțiuni Decizii ale comisiei Număr de instituții publice care utilizează sistemului național de raportare Depășirea termenelor Numărul și categoria sancțiunilor prevăzute în cap. I din OUG aplicate pentru nerespectarea nr. 88/2013Refuzul prevederilor legale privind instituțiilor publice de a 5.3.5 sistemul național de raportare raporta Rapoarte MFP Studiu privind sistemul sancțiunilor administrative Lipsa informațiilor privind aplicate publicat Rata de sancțiunile administrative Raport publicat 5.3.6 implementare a recomandărilor aplicate Site MJ Nr. autorități de control care publică lista amenzilor acordate sau a altor măsuri administrative Site-uri autorități de dispuse, inclusiv sumele plătite control Nr. liste publicate Rapoarte de activitate Tipul de încălcări ale prevederilor Refuzul de a publica instituții publice 5.3.7 legale informațiile Raport anual SNA Obiectiv specific 5.4 - Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare Surse de Indicatori de performanță Riscuri verificare Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de 5.4.1 Act normativ elaborat și adoptat act normativ Monitorul Oficial Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de 5.4.2 Act normativ elaborat și adoptat act normativ Monitorul Oficial Act normativ elaborat pentru realizarea schimbului de informații privind beneficiarul real la nivel internaționalîntre rețelele de practicieni relevante Act normativ Întârzieri în elaborarea și adoptat Soluție IT aprobarea proiectului de dezvoltată Nr. act normativ Monitorul Oficial schimburi de informații la nivel Cooperare inter-agenții Cereri de cooperare 5.4.3 internațional deficitară judiciară internațională Sediu alocat Nr. de posturi ocupate Resurse umane și financiare Rapoarte anuale de 5.4.4 Resurse materiale alocate insuficiente activitate Categorii de bunuri confiscate în cadrulprocedurilor judiciare penale Gradul de valorificare a bunurilor care fac obiectul confiscării speciale sau alconfiscării extinse Categorii de bunuri imobile transmise cutitlu gratuit în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale Categorii de bunuri imobile date în folosință gratuită asociațiilor și fundațiilor și academiilor de ramură Sume rezultate din valorificarea bunurilor mobile Nealocarea resurselor umane și imobile și alocate conform art. și financiarepentru Rapoarte anuale de 5.4.5 37 din Legea nr. 318/2015 operaționalizarea ANABI activitate Raport anual MJ Nr. de cereri de informații primite Cereri de cooperare Nr. de cereri de informații judiciară internațională transmise Nr. de cereri Acte normative soluționate în termenul stabilit de adoptate pentru statul solicitant Conectarea consolidarea la rețeaua SIENA a EUROPOL cooperării inter- Nr. activități de cooperare instituționale (proiecte de asistență, formare Date incomplete cuprinse în Hotărâri judecătorești 5.4.6 profesională, studii etc.) evidențele cadastrale definitive Sistem informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni operațional (art. 38 din Legea nr. 318/2015) Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul procesului penal, administrarea, valorificarea sau restituirea bunurilor care fac obiectul acestor măsuri Măsura de siguranță a confiscării și valorificarea bunurilor confiscate, atât în cazul confiscării speciale, cât și al confiscării extinse Confiscarea cauțiunii, prevăzută de art. 217 alin. (5) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare Executarea ordinelor de indisponibilizare a bunurilor emise de către un alt stat Executarea ordinelor de confiscare emise de către un alt stat Dispunerea de bunurile confiscate în sensul art. 265 din Legea nr. Statistica oficială MP 302/2004, republicată, cu Hotărâri definitive modificările și completările Statistica oficială ulterioare, sau al acordurilor ANAF care prevăd partajarea bunurilor Raport anual MJ confiscate privind recuperarea Despăgubirile acordate statului, creanțelor rezultate din autorităților sau instituțiilor publice infracțiuni pentru repararea prejudiciului Protocol colaborare produs prin săvârșirea infracțiunii Neasumarea ca obiectiv inter-instituțională și executarea dispozițiilor din strategic de cătreinstituțiile Soluție informatică de hotărâre privitoare la acestea implicate tip platformă Amenda aplicată ca pedeapsă Proceduri dezvoltată și accesibilă principală și executarea acesteia în Întârzieri în interconectarea celor patru modalitățile prevăzute de lege resurselor de date statistice instituții Încărcarea automată a datelor deținute de instituțiile Raport anual publicat 5.4.7 statisticede cei care dispun implicate de ANABI măsurile asigurătorii, confiscări, valorificări Funcții complexe de căutare și analiză comparativă a datelor statistice Hotărâri judecătorești publicate on- line Nr. și tipul de bune practici identificate și diseminate Nr. de procurori judecători și polițișticare au acces la bune practici Nr. și tipul de instrumente și metodologii de lucru identificate și diseminate Elaborarea și distribuirea Rapoarte și studii semestrială în rândul practicienilor Nivel scăzut de participare și publicate a unei publicații de tip implicareaa reprezentanților Concluzii ale sesiunilor newsletter care să cuprindă instituțiilor cu atribuții în de formale 5.4.8 cazuri practice, jurisprudență materie profesională Obiectiv general 6 - Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate și autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice Surse de Indicatori de performanță Riscuri verificare Obiectiv specific - Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe bază de analiză de risc și standarde de control managerial intern Mențiuni exprese privind aderarea la: - valorile fundamentale - principiile - obiectivele - mecanismul de monitorizare Document adoptat și Persoane desemnate pentru transmis secretariatului implementarea strategiei și tehnic al SNA planului sectorial Lista împreună cu structurilor subordonate/ - planul sectorial coordonate/aflate sub autoritate - datele de contact ale și a companiilor cu capital de Nivel scăzut de implicare a coordonatorului 6.1 stat transmisă instituțiilorpublice planului sectorial Nr. de angajați informați cu privire la elaborarea planului de integritate Modul în care are loc informarea (ședință, prin Caracter exclusiv formal al corespondență) Nr. de informării Neparticiparea 6.2 contribuții primite/incorporate majorității angajaților Proces-verbal/minută Raport de evaluare a Caracter formal al demersului în riscurilor și Nr. de riscuri și vulnerabilități absența unei metodologii de vulnerabilităților 6.3 inventariate evaluare a riscurilor elaborat Nr. de măsuri de remediere Caracter formal al demersului în Raport privind măsurile 6.4 Standarde de integritate absența unei metodologii de de remediere a reflectate în planurile de evaluare a riscurilorNeevaluarea vulnerabilităților integritate aprofundată a standardelor elaborat decontrol intern managerial Decizia de aprobare a planului sectorial Decizia de nominalizare a Plan sectorial aprobat coordonatorului 6.5 Nr. de copii distribuite Caracter formal al demersului strategiei sectoriale Raport de evaluare a riscurilor și Caracter formal al demersului în vulnerabilităților Nr. de riscuri și vulnerabilități absența unei metodologii de elaborat Plan 6.6 identificate evaluare a riscurilor sectorial modificat Nr. de comunicări către Secretariatul tehnic al SNA Colectarea integrală a indicatorilor dininventarul Transmiterea de date incomplete măsurilor de transparență sau cu întârziere instituțională și de prevenire a Nepreluarea în fișa de post a corupției Nr. atribuțiilor de coordonare și Raport național anual de persoane/instituție monitorizare a planului sectorial Liste de participanți participante la lucrările Lipsa desemnării persoanelor Minute platformelor de cooperare Nr. de responsabile pentru Rapoarte naționale experți/instituție participanți la implementarea strategiei și a semestriale și anuale 6.7 misiunile tematice de evaluare planului sectorial publicate Anexa nr. 3Inventarul măsurilor de transparență instituționalăși de prevenire a corupției, precum și indicatoriide evaluare Număr Măsură preventivă Sediul materiei Indicatori de evaluare*1) 0 1 2 3 Legea nr. 7/2004 privind Codul 1. Număr de sesizări privind de conduită afuncționarilor încălcări ale normelor 2. publici, republicată Legea nr. Număr de sesizări în curs de 477/2004 privind Codul de soluționare 3. conduităa personalului contractual Număr de sesizări soluționate 4. din autoritățile și instituțiile Durata procedurilor 5. publice Legea nr. Număr de decizii prin care s-a 303/2004 privind statutul confirmat încălcarea normei judecătorilor și procurorilor, 6. Număr de măsuri dispuse republicată, cu modificările și diferențiate pe tipuri 7. completările ulterioare Hotărârea Număr de decizii ale comisiei Guvernului nr. 991/2005 pentru anulate sau modificate în aprobarea Codului de etică și instanță8. Gradul de cunoaștere deontologie alpolițistului de către angajați a normelor Hotărârea Consiliului Superior al (chestionare de evaluare) Magistraturii nr. 328/2005 pentru 9. Număr de activități de formare aprobarea Codului deontologic al privind normele de conduită judecătorilor și procurorilor 10. Număr de persoane care au Cod etic/ Ordinul Secretariatului General al fostinstruite prin intermediul deontologic/ de Guvernului nr. 400/2015 pentru acțiunilor de formare 1. conduită aprobarea Codului controlului profesională11. Număr de măsuri intern/managerial al entităților administrativeadoptate pentru publice, cu modificările și înlăturarea cauzelor sau completările ulterioare circumstanțelor care au favorizat Ordine interne/Memorandumuri încălcarea normelor 12. Număr de persoane per instituție care au săvârșit abateri disciplinare 13. Număr de persoane care au săvârșit în mod repetat abateri de la normele respective

1. Număr de persoane care au obligația depunerii declarației deavere 2. Număr de persoane care nu au depus în termen declarații de avere 3. Număr de persoane care nu au depus declarații de avere 4. Număr de sesizări ale ANI 5. Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituție 6. Număr de decizii ale ANI puse în aplicare 7. Număr de hotărâri ale instanțelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI 8. Număr de măsuri administrative adoptate Legea nr. 176/2010 privind pentru înlăturarea cauzelor integritatea în exercitarea sau circumstanțelor care au funcțiilor și demnităților favorizat încălcarea normelor publice, pentru modificarea și privind declararea averilor 9. completarea Legii nr. 144/2007 Număr de consultații oferite privind înființarea, organizarea depersoanele responsabile pentru și funcționarea Agenției implementarea prevederilor Naționale de Integritate, precum legale privind declarațiile de și pentru modificarea și avere și declarațiile de interese completarea altor acte 10. Gradul de cunoaștere de către normative angajați a normelor privind Legea nr. 161/2003 privind unele declararea averilor (chestionar măsuri pentru asigurarea deevaluare) 11. transparenței în exercitarea Număr de activități de demnităților publice, a formareprivind declarațiile de funcțiilor publice și în mediul de avere 12. Număr de persoane afaceri, prevenirea și sancționarea care au fostinstruite prin Declararea corupției, cu modificările și intermediul acțiunilor de 2. averilor completările ulterioare formare profesională Legea nr. 251/2004 privind unele 1. Număr de cadouri primite și măsuri referitoare la bunurile înregistrate în registru 2. Declararea primite cu titlu gratuit cu Publicarea anuală a 3. cadourilor prilejul unor acțiuni de protocolîn inventarului pe site-ul exercitarea mandatului sau a instituției 3. Număr funcției de situații în care s-a achiziționat cadoul 4. Valoarea cadourilor achiziționate

5. Valoarea cadourilor primite (per cadou și în total) 6. Valoarea bunurilor valorificate

1. Număr de declarații de abținere2. Număr de situații în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflate în situația de potențial conflict de interese

3. Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cuprivire la existența unui conflictde interese

4. Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese

5. Număr de sesizări ale Legea nr. 176/2010 privind parchetului privind posibila integritatea în exercitarea săvârșire a infracțiunii de funcțiilor și demnităților conflict de interese 6. publice, pentru modificarea și Număr de rechizitorii/ completarea Legii nr. 144/2007 condamnări privind săvârșirea privind înființarea, organizarea infracțiunii de conflict de și funcționarea Agenției interese 7. Gradul Naționale de Integritate, precum de cunoaștere de către angajați a și pentru modificarea și normelor privind conflictul de completarea altor acte interese (chestionarde evaluare) normative 8. Număr de activități de formare Legea nr. 161/2003 privind unele 9. Număr de persoane care au fost măsuri pentru asigurarea instruite prin intermediul transparenței în exercitarea acțiunilor de formare demnităților publice, a profesională10. Nr. de proceduri funcțiilor publice și în mediul de de achiziție analizate afaceri, prevenirea și sancționarea 11. Nr. de avertismente de corupției, cu modificările și integritate emise 12. Conflicte de completările ulterioare Codul Nr. de conflicte de interese 4. interese penal prevenite

1. Număr de ședințe de consultare

2. Număr de angajați care au Legea nr. 188/1999 privind beneficiat de consiliere 3. Statutul funcționarilor Număr de spețe, diferențiate publici, republicată, cu petipologii de dileme etice 4. modificările și completările Gradul de cunoaștere de către ulterioare Legea nr. 7/2004 angajați a normelor privind privind Codul de conduită consilierul etic (chestionar de Consilier de afuncționarilor publici, evaluare) 5. 5. etică republicată Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică 6. Număr de activități de formare 7. Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesionalăNotă: Raportările vor cuprinde inclusiv informațiile și datele prevăzute în Ordinul președinteluiAgenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 4.108/2015 pentru aprobarea procedurii privind completarea și transmiterea informațiilor privindrespectarea normelor de conduită de către funcționarii publici și implementarea procedurilor disciplinare în cadrul autorităților și instituțiilor publice

1. Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate 2. Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituție 3. Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cuprivire la existența unei Legea nr. 176/2010 privind incompatibilități 4. integritatea în exercitarea Număr de decizii ale ANI cu funcțiilor și demnităților privire la constatarea unor publice, pentru modificarea și incompatibilități 5. completarea Legii nr. 144/2007 Număr de decizii confirmate de privind înființarea, organizarea instanță 6. Număr și funcționarea Agenției de măsuri administrative adoptate Naționale de Integritate, precum pentru înlăturarea cauzelor și pentru modificarea și sau circumstanțelor care au completarea altor acte favorizat încălcarea normelor normative privind incompatibilitățile 7. Legea nr. 161/2003 privind unele Gradul de cunoaștere de către măsuri pentru asigurarea angajați a normelor privind transparenței în exercitarea conflictul de interese demnităților publice, a (chestionarde evaluare) funcțiilor publice și în mediul de 8. Număr de activități de formare afaceri, prevenirea și sancționarea 9. Număr de persoane care au fost corupției, cu modificările și instruite prin intermediul

6. Incompatibilități completările ulterioare acțiunilor de formare profesională

1. Număr de proiecte de acte Legea nr. 52/2003 privind normative adoptate 2. transparența decizională în Număr de anunțuri publice Transparență în administrația publică, cu privind proiectele de acte procesul modificările și completările normative 3. 7. decizional ulterioare Număr de recomandări transmise de societatea civilă în procesul de transparență decizională asigurat pentru inițierea, modificarea sau completarea unor acte normative 4. Gradul de acceptare și preluarea recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recomandări transmise și numărul de propuneri efectiv preluate) 5. Număr de proiecte de acte normative modificate în urma procesului de consultare 6. Număr de propuneri, sugestii sau opinii preluate în forma finală a actului normativ 7. Număr de răspunsuri la propunerile, sugestiile sau opiniile nepreluate 8. Număr de ședințe publice organizate la inițiativa instituției 9. Număr de participanți la ședințele publice 10. Număr de cetățeni/organizații neguvernamentale înscriși/înscriseîn baza de date a instituției pentru a fi informați/informate înlegătură cu proiectele de acte normative

11. Număr de ședințe publice organizate la solicitarea societății civile 12. Număr de minute publicate, realizate la ședințele publice 13. Număr de plângeri în justiție privind nerespectarea prevederilorlegale de către instituție 14. Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale

15. Număr de activități de pregătire profesională a personalului din administrația publică 16. Număr de persoane care au fostinstruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională17. Număr de rapoarte anuale privind transparența decizională disponibile pe site-ul instituției18. Număr de părți interesate înscrise în Registrul unic al transparenței intereselor la nivelul Guvernului României 19. Numărul de domenii în care s-au înscris părți interesate în Registrului unic al transparenței intereselor

20. Număr de utilizatori ai platformei consultare.gov.ro

21. Număr de întâlniri raportate în RUTI de către factorii de decizie vizați de registru, din administrația publică

1. Număr de seturi de date publicate în format deschis pe platforma data.gov.ro 2. Număr de solicitări de informații de interes public primite 3. Număr de răspunsuri comunicate în termenul legal 4. Număr de răspunsuri formulate cu întârziere față de termenul legal 5. Număr de solicitări de informații de interes public la care nu s-a răspuns 6. Număr de reclamații administrative

7. Număr de reclamații administrative soluționate favorabil 8. Număr de plângeri în instanță 9. Număr de hotărâri judecătoreștidefinitive și irevocabile pronunțate în favoarea petentului,ca urmare a plângerilor având ca obiect comunicarea de informații de interes public 10. Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale 11. Număr de activități de Legea nr. 544/2001 privind liberul pregătire profesională a Acces la acces la informațiile de interes personalului din administrația informații de public, cu modificările publică 12. 8. interes public ulterioare Număr de persoane care au fostinstruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională13. Numărul și tipul de măsuri interne luate pentru îmbunătățireaprocesului de comunicare a informațiilor de interes public 14. Număr de UAT-uri care au implementat Memorandumul privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public

15. Număr de instituții publice cuprinse în platforma transparență.gov.ro 16. Existența raportului de implementare a Legii nr. 544/2001pentru ultimul an

17. Număr de rapoarte anuale de activitate disponibile pe site-ul instituției

1. Număr de sesizări 2. Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) 3. Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative 4. Număr de instituții în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate 5. Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la protecția avertizorilorde integritate

6. Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiat pe tipologii 7. Număr de situații de represaliila locul de muncă 8. Număr de plângeri depuse în instanță

9. Număr de situații în care au Legea nr. 571/2004 privind fost acordate compensații protecția personalului din avertizorilor de integritate 10. Protecția autoritățile publice, instituțiile Număr de activități de avertizorului de publice și din alte unități care pregătire profesională a 9. integritate semnalează încălcări ale legii personalului din administrația publică 11. Număr de persoane care au fostinstruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională

1. Număr de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu Hotărârea Consiliului Superior al 2. Număr de nereguli apărute în Magistraturii nr. 387/2005 pentru sistemul de distribuire Distribuirea aprobarea Regulamentului de aleatorie,diferențiat pe tipologii aleatorie a ordine interioară al instanțelor 3. Număr de măsuri luate de dosarelor/ judecătorești, cu modificările și președintele instanței/ sarcinilor de completările ulterioare conducătorul instituției pentru 10. serviciu Regulamente, ordine interne remedierea neregulilor constatate

1. Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situațiilor de pantouflage 2. Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situațiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuții speciale în acest sens 3. Număr de persoane care au desfășurat activități de monitorizare și control cu privirela societăți comerciale și care auieșit din corpul funcționarilor publici

4. Număr de persoane care își desfășoară activitatea/dau consultanță în cadrul regiilor Legea nr. 161/2003 privind unele autonome, societăților comerciale măsuri pentru asigurarea ori în alte unități cu scop transparenței în exercitarea lucrativ din sectorul public, în demnităților publice, a termenul de 3 ani după ieșirea funcțiilor publice și în mediul de din corpul funcționarilor publici afaceri, prevenirea și sancționarea (dintre acele persoane care au corupției, cu modificările și interdicție conform legii) 5. completările ulterioare [art. 94 Număr de măsuri adoptate alin. (3)] pentruremedierea situațiilor de Ordonanța de urgență a pantouflage, diferențiat pe Interdicții după Guvernului nr. 66/2011 tipuri6. Număr de încălcări ale încheierea privind prevenirea, constatarea și prevederilor art. 13 alin. (1) angajării în sancționarea neregulilor apărute constatate 7. cadrul în obținerea și utilizarea Număr de solicitări către instituțiilor fondurilor europene și/sau a instanța de judecată pentru publice fondurilor publice naționale anularea contractului de

11. (pantouflage) aferente acestora [art. 13 alin. (1)] finanțareîn caz de încălcare a art. 13 alin. (1) 8. Număr de sancțiuni aplicate de către instanțe 9. Număr de societăți comerciale în care își desfășoară activitateapersoane care au derulat anterior activități de monitorizare și control și care intră sub incidența art. 13 alin. (1), diferențiat pe domenii majore de activitate

1. Număr de funcții sensibile și funcțiile considerate ca fiind expuse la corupție identificate șiinventariate 2. Număr de persoane cărora li s- aaplicat principiul rotației personalului 3. Număr de măsuri de control adecvate și suficiente pentru administrarea și gestionarea funcțiilor sensibile NOTĂ: Cerințele generale 2.2.6-2.2.8. ale standardului 2 - Atribuții, funcții, sarcini, conform anexei 1 la Ordinul Secretariatului General al Ordinul SGG nr. 400/2015 pentru Guvernului nr. 400/2015 privind aprobarea Codului controlului aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților intern managerial al entităților Funcțiile publice, cu modificările și publice, cu modificările și 12. sensibile completările ulterioare completările ulterioare Notă *1) Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ și calitativ, gradul de implementare a standardelor legale de integritate.Anexa nr. 4STANDARD GENERALPublicarea informațiilor de interes publicToate informațiile la care ne referim sunt cele afișate pe paginile de internet ale autorităților/instituțiilor publice, cu solicitarea ca acestea să se găsească în următoarele secțiuni:A. Despre noi/Despre instituțieB. Informații de interes public/Interes publicC. ContactModel de structurare a informațiilor de interes public pe o pagină web a unei instituții publice1. Secțiunea "Despre instituție"/"Despre noi"/"Minister"/ "Prezentare"1.1. Legislație privind organizarea și funcționarea instituției1.2. Conducere1.2.1. Lista completă a persoanelor cu funcții din conducere1.2.2. Agenda conducerii1.3. Organizare1.3.1. Regulament de organizare și funcționare1.3.2. Organigrama1.3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/coordonarea sau sub autoritatea instituției1.3.4. Carieră - anunțurile posturilor scoase la concurs1.4. Programe și strategii1.5. Rapoarte și studii1.5.1. Rapoarte1.5.2. Studii2. Secțiunea informații de interes public2.1. Solicitarea informațiilor de interes public - această secțiune va cuprinde atât trimiteri la actele normative din domeniu (cu link către http://legislatie.just.ro): Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, normele de aplicare (H.G. nr. 123/2002), Legea reutilizării informațiilor din instituțiile publice, precum și:– Numele și prenumele persoanei responsabile de primirea solicitărilor în baza Legii nr. 544/2001, precum și datele de contact– Formular pentru solicitare în baza Legii nr. 544/2001– Modalitatea de contestare a deciziei și formulare pentru reclamații administrative (refuz la solicitare și nerăspuns în termen legal)– Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție– Rapoartele anuale de aplicare a Legii nr. 544/20012.2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public2.3. Buget2.3.1. Bugetul din toate sursele de finanțare și bugetul structurilor aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea respectivei instituții2.3.2. Situația plăților (execuție bugetară)2.3.3. Situația drepturilor salariale pe funcții și a altor drepturi/beneficii2.4. Bilanțuri contabile2.5. Achiziții publice2.5.1. Programul anual al achizițiilor publice2.5.2. Centralizatorul achizițiilor publice2.5.3. Contractele de achiziție publică de peste 5000 euro2.6. Declarații de avere și de interese ale personalului instituției publice2.7. Modelele de cereri/formulare tipizate3. Contact– Datele de contact ale autorității– Relații cu presa: persoană desemnată, date de contact– Programul de funcționare al instituției– Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere– Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea electronică a petițiilorA. Secțiunea "Despre noi"/"Despre Instituție"/ "Prezentare" Tipul de informație publicată Temeiul demersului

1. Legislație care reglementează organizarea și funcționareainstituției cu link către fiecare act normativ (disponibil în format electronic) în Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) portalul http://legislatie.just.ro/ lit. a) din Legea nr. 544/2001]

2. Conducere 2.1. Conducerea - lista completă a persoanelor cu Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) funcții din conducere, cu nume și prenume. În lit. c) din Legea nr. 544/2001]Aspecte cazul demnitarilor (miniștri, secretari de stat, aprobate de Guvernul României prin prefecți, directori ai agențiilor/companiilor Memorandumul privind "creșterea de stat), membrilor și directorilor din cadrul transparenței și standardizarea afișării companiilor de stat/regiilor autonome vor fi informațiilor de interes public" din publicate CV-urile și fotografiile acestora. lunamartie 2016 Aspecte aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind "creșterea 2.2. Agenda conducerii, cu o actualizare transparenței și standardizarea afișării periodică și menționarea activităților informațiilor de interes public" din desfășurate de conducerea instituției lunamartie 2016

3. Organizare 3.1. Regulamentul de organizare și funcționare cu Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) precizareaatribuțiilor departamentelor lit. b) din Legea nr. 544/2001] Prevedere expresă a Legii nr. 544/2001[art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001], cu evidențierea următoarelor aspecte, aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind "creșterea 3.2. Organigrama transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public" din luna martie 2016: ● numele persoanelor care ocupă poziții de conducere ● numărul maxim de posturi Alături de organigramă va exista un link către regulamentul de organizare și funcționare, pentru informații complete legate de atribuțiile structurilor componente. Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind "creșterea 3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care transparenței și standardizarea afișării funcționează în subordinea/coordonarea sau sub informațiilor de interes public" din autoritatea instituției în cauză lunamartie 2016 Prevedere expresă a H.G. nr. 611/2008pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei 3.4. Carieră - publicarea anunțurilor posturilor funcționarilor publici [art. 39 scoase la concurs din cadrul respectivei instituții alin. (2) din H.G. nr. 611/2008] Organigramă cu elemente suplimentare (în format editabil)*) ┌──────────────┐ ┌──────────────┐ │ Cabinet │ │ │ │Ministru (4/8)│ │ Ministru │ │ ┌───────────┴─┐ │ ┌───────────┴─┐ └──┤Nume, prenume│ └──┤Nume, prenume├─────────────────────────────────┐ └─────────────┘ └──┬──────────┘ │ ┌───────────────┬─────────────────────┤ ┌──────┴───────┐┌─────┴─────┐ ┌──────┴────┐ │ │Compartimentul││Secretar de│ │Secretar de│ │ │ de audit ││ Stat │ │ Stat ┌──┴────────┐ │ │ public intern││ ┌────────┴─┐└─────┬──┤ │ ├────────────────────────┐ │ (1/2) │└──┤ │ │ └───────────┘ │ │ │ ┌────────┴─┐ ├──────────┘ │ ─────── │ ┌───┴────┐ └─────┤ - │ │ └──┐ │ │Secretar│ └──────────┘┌──┴─────────────┐ ┌──┴─────────────┐ │ │general ││ Cabinet │ │ Cabinet │ │ ├────────┴───────┐│Secretar de Stat│ │Secretar de Stat│ │ │ ││ (1/2) │ │ (1/2) │ │ └───────┬────────┘│ ┌────────┴─┐ │ ┌────────┴─┐ │ │└───────┤ │ └───────┤ │ │ │ └──────────┘ └──────────┘ │ │ ┌──────┘ ┌──────────┴─────────────┐ ┌─────────┴───────────┐ ┌─────────┴───────┐ ┌─────────┴──────────┐ │ │ │ │ │Serviciul financiar-│ │Serviciul de politici│ │Serviciul juridic│ │ contabilitate, │ │publice și comunicare│ │ și resurse │ │ salarizare, │ │ (2/8) │ │ umane (1/8) │ │ administrativ și │ │ │ │ │ │ achiziții publice│ ┌───┴───────────┐ │ │ ┌──────────┴────┐ │ (5/8) │ │ ├─────────┘ └──────┤ │ │ ┌──────────────┤ └───────────────┘ └───────────────┘ └─────┤ │ └──────────────┘ Tipul de informație publicată Temeiul demersului

4. Programe și strategii Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. proprii 544/2001]

5. Rapoarte și studii Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (3) din Legea nr. (rapoarte de activitate și 544/2001] Cadrul orientativ pentru raportul de activitate este alte rapoarte cerute prevăzut în anexele Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru de lege) aprobarea normelor metodologice ale Legii nr. 544/2001. B. Secțiunea "Informații de interes public"/"Interes public" Tipul de informație publicată Temeiul demersului

1. Solicitare informații de interes public 1.1. Nume și prenume ale funcționarilor publici responsabilipentru accesul la informații de interes public, precum și datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon) [art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001] 1.2. Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție, Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. g) și h) conform legii din Legea nr. 544/2001] Modelul de cerere-tip este prevăzut în anexele 1.3. Model de cerere-tip/formular - Hotărârii Guvernului nr. 123/2002pentru aprobarea solicitare de acces la informații în normelor metodologice deaplicare a Legii nr. baza Legii nr. 544/2001 544/2001. Mențiune expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. i) din 1.4. Modalitatea de contestare a Legea nr. 544/2001]Modelele de reclamație deciziei și modele de formulare în administrativă se regăsesc în Anexele din H.G. nr. acest sens, conform anexelor normelor 123/2002pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare deaplicare a Legii nr. 544/2001. 1.5. Rapoarte anuale de aplicare a Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (3) din Legea Legii nr. 544/2001 nr. 544/2001] Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 544/2001] Buletinul va cuprinde trimiteri (link-uri) către informațiile publicate deja în diverse

2. Buletinul informativ al informațiilor secțiuni, reprezentând o situație centralizată a acestora, de interes public în sensul creșterii accesibilității informațiilor.

3. Buget 3.1. Bugetul ce cuprinde toate sursele financiare ale instituției, pe ani, în format deschis, precum și Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. e) din rectificările bugetare ale instituției Legea nr. 544/2001] Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind "creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public" din lunamartie 2016. Plățile vor fi publicate lunar, începând cu 2015, și vor conține cel puțin următoarele elemente (numele 3.2. Execuția bugetară - situația furnizorului, data plății, suma achitată,natura plăților în format deschis(actualizate cheltuielii, explicații), din careaferente fondurilor cu o frecvență lunară) nerambursabile. 3.3. Situația drepturilor salariale și a Aspect aprobat de Guvernul României prin altor drepturi prevăzute de acte Memorandumul privind "creșterea transparenței normative cu un caracter special ale și standardizarea afișării informațiilor de interes angajaților din aparatul public public" din lunamartie 2016 Pagina de internet va informa care sunt drepturile de natură salarială stabilite potrivit legii, pe categorii de funcții pentru personalul din respectiva instituție, precum și alte drepturi prevăzute deacte normative cu un caracter special (sporuri, indemnizații din proiecte). În aceeași secțiune vor fi menționate beneficii ale instituției, precum: parcul auto al instituției, locuințe de serviciu, costuri de protocol, cu indicarea pentru fiecare informație a cadrului legal (act normativ și articolul) care conferă aceste drepturi, conform modelului de mai jos. Acest model reprezintă un standard minimal de detaliere a informațiilor. În cazul consiliilor de administrație ale companiilor de stat/întreprinderilor cu capital de stat, se vor publica totalul indemnizațiilor membrilor consiliului de administrație și componența acestuia, precum și execuțiile contabile semestriale. Model de raportare situație drepturi salariale Nr. Funcție Drepturi salariale Alte drepturi/beneficii (minim-maxim) 1. Ministru .............. .............. 2. Secretar de stat .............. .............. 3. Consilier juridic .............. .............. Prevedere expresă a legii [art. 5 alin. (1) lit. e) din

4. Bilanțurile contabile semestriale Legea nr. 544/2001]

5. Achiziții publice Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 coroborat cu art. 2alin. (3) lit. e) din H.G. nr. 395/2016, 5.1. Programul anual de achiziții fiecare autoritate publică trebuie să publice pe pagina publice proprie programul anualde achiziții și anexa acestuia. 5.2. Centralizatorul achizițiilor publice cu evidențierea execuției contractelor, în format deschis, pentru Aspect aprobat de Guvernul României prin contractele cu o valoare totală mai Memorandumul privind "creșterea transparenței mare de 5.000 euro, cu o actualizare și standardizarea afișării informațiilor de interes trimestrială public" din lunamartie 2016 Conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, fiecare instituție are obligația să pună la dispoziția celor interesați copii ale contractelor de achiziții. Se vor afișa contractele de achiziție publică, derulate și/sau executate de autoritatea contractantă, cuo valoare mai mare de 5.000 EUR. Fiecare autoritate contractantă căreia i se aplică memorandumul va publica contractele de achiziție publică, cu respectarea prevederilor H.G. 901/2015privind aprobarea Strategiei naționale îndomeniul achizițiilor publice și cu aplicarea art. 217 din Legea nr. 98/2016privind achizițiile publice. Autoritățile contractante au obligația dea asigura protejarea acelor informații pecare operatorul economic le precizează cafiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și 5.3. Contractele de achiziții publice cu proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de o valoare totală mai mare de 5.000 confidențialitate, nepublicarea pe site-ul autorității EUR, inclusiv anexele acestora contractante va fi motivată. Centralizatorul achizițiilor publice - Situația executării contractelor de achiziții publice va fi actualizată trimestrial. Modi Executarea fi- contractului care a Nr. Parten Dat cuant con eri Valo a u- - (asoci a- de mului trac ați/ rea fina prețul t sub- prev li- ui și Ob contra ă- zare prin dat i- c- zută prev act Valo Status a ect Proc tanți/ în Sur ă- adițio are (finali atri co e- terți/ con- sa Data zută nal și plătit Data zat/ Titlu - n- dura Furnizor/ susțin tract fina de în data ă (cu efectuă în contr bui tra apli- Număro Prestator/Exe ă- (RO n- înce con- acest TVA rii Preț execuț act rii ct cată fer-tanți cutant tori) N) țării put tract uia ) plății final ie) 15.00 01.01.2 0 016 10.00 01.02.2 25.0 ..... 0 016 00 Fiecare autoritate contractantă căreia i se aplică memorandumul va atașa contractele de achiziție publică, conform H.G. nr. 901/2015. Tipul de informație publicată Temeiul demersului Prevedere expresă a legii (Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.

6. Declarații de avere și declarații de interese 144/2007 privind înființarea, organizarea și ale personalului instituției publice - funcționarea Agenției Naționale de Integritate, demnitari, funcționari publici, personal precumși pentru modificarea și completarea contractual altor acte normative)

7. Cereri/Formulare tipizate pe care autoritățile administrației publice le solicită a fi completate de către cetățeni. Fiecare formular va indica timpul mediu estimativ pentru completare de către persoana Cerere a societății civile asumată de interesată. Ex: Cancelaria Prim-Ministrului, în Formular X - timp de completare 3 minute contextuleforturilor de simplificare a Formular Y - timp de completare 7 minute procedurilor din administrația publică C. Secțiunea "Contact" Contact Petiție on-line 1. Datele de contact ale autorității: denumire, sediu, numere de telefon/fax, ┌────────────────────┐ adrese e-mail, adresă pagină de internet [art. 5 alin. (1) lit. d) din └────────────────────┘Legea nr. 544/2001] ● Nume și prenume 2. Programul de funcționare al instituției [art. 5 alin. (1) lit. b) din ┌────────────────────┐Legea nr. 544/2001] └────────────────────┘ 3. Audiențe: program de audiențe [art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea ● Adresa nr. 544/2001], cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a ┌────────────────────┐ datelor de contact pentru înscriere └────────────────────┘ 4. Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea petițiilor [art. 6 ● Telefon alin. (1) din O.G. nr. 27/2002 privind organizarea unui compartiment ┌────────────────────┐ distinct pentru relații cu publicul, încadrat cu personalul necesar, care └────────────────────┘ va avea pregătirea corespunzătoare și care va primi, va înregistra și se ● Adresade e-mail va îngriji de rezolvarea petițiilor] și formular electronic pentru ┌────────────────────┐ petiții - modelul alăturat └────────────────────┘ 5. Numele și prenumele funcționarilor publici responsabili pentru accesul la ● Conținutul pe scurt informații de interes public, precum și datele lor de contact (adresă de al solicitării e-mail, telefon) [art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001] ┌────────────────────┐ │ │ └────────────────────┘Anexa nr. 5STANDARDPublicarea informațiilor de interes publicprivind întreprinderile publiceÎn completarea standardului de afișare a informațiilor de interes public (anexa 4 la SNA), întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe propriul web site a următoarelor date și informații:1. componența consiliului de administrație (CA) și a directorilor, inclusiv:a) numele fiecărui membru al CA/directorilor;b) CV-ul fiecărui membru al CA și ale directorilor;c) precizarea datei de la care sunt membri ai CA/directori;d) afilierea politică a fiecărui membru/director;e) declarațiile de avere și de interese ale fiecărui membru al CA/director de pe întreaga durată a mandatului;f) remunerația fiecărui membru al CA/director (inclusiv cu sporuri, bonusuri sau alte beneficii);g) statutul lor (interimari sau finali);2. procedura prin care s-a făcut selecția membrilor consiliului de administrație și a directorului general, precum și revocările din funcțiile respective în ultimii 3 ani și motivele revocărilor;3. scrisoarea de așteptări;4. contractul de mandat;5. publicarea bugetului pentru investiții în fiecare dintre ultimii 3 ani financiari;6. publicarea cheltuielilor totale cu personalul în ultimii 3 ani (inclusiv salarii, sporuri, bonusuri, traininguri sau formare profesională, decontări și alte beneficii);7. publicarea datoriilor companiei către bugetul de stat, către instituții de creditare și către parteneri comerciali, cu mențiunea pentru fiecare categorie cât la sută este reprezentat de restanțe de plată;8. valoarea subvenției operaționale primite de la bugetul de stat;9. detalierea serviciilor sau bunurilor produse de întreprindere în interes public;10. menționarea obiectivului de politică publică a întreprinderii;11. detalierea situațiilor de risc/analiza de risc din domeniul de activitate al întreprinderii;12. declarația de aderare la SNA 2016-2020, planul de integritate al întreprinderii (dezvoltat în concordanță cu Ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea) și mecanismul de sesizare a incidentelor de integritate;13. publicarea raportului de audit extern;14. publicarea raportului anual agregat pe pagina web a întreprinderii.