Law No. LP55/2024 “On hunting and protection of the hunting fund”

Republica Moldova PARLAMENTUL LEGE Nr. LP55/2024 din 14.03.2024 vânătorii și a protecției fondului cinegetic Publicat : 12.04.2024 în MONITORUL OFICIAL Nr. 148-150 art. 213 Data intrării în vigoare Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1. Domeniul de reglementare și scopul legii (1) Prezenta lege stabilește bazele juridice ale dezvoltării durabile, protecției, conservării și folosirii raționale a faunei de interes cinegetic, precum și drepturile persoanelor fizice privind practicarea vânătorii. (2) Scopul prezentei legi constă în reglementarea relațiilor în domeniul gestionării și administrării fondului cinegetic național și asigurarea: a) ocrotirii, reproducerii și conservării faunei de interes cinegetic și a habitatelor acesteia; b) implementării principiilor de dezvoltare durabilă a fondului cinegetic național; c) folosirii raționale a faunei de interes cinegetic în scopul conservării biodiversității și protecției mediului; d) protecției drepturilor și intereselor vânătorilor, proprietarilor/gestionarilor de terenuri și gestionarilor fondurilor cinegetice. (3) Exemplarele din specii de faună sălbatică din grădinile zoologice, cele folosite în scopuri artistice, precum și cele din crescătoriile de animale de interes cinegetic a căror producție este destinată consumului nu cad sub incidența prevederilor prezentei legi. Articolul 2. Noțiuni principale În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică: administrator – autoritate a administrației publice centrale abilitată cu protecția mediului și care asigură administrarea fondului cinegetic național. În calitate de administrator acționează Ministerul Mediului; administrare a fondului cinegetic național – activitate de elaborare a politicilor publice cu privire la organizarea, planificarea și realizarea obiectivelor în domeniul cinegeticii, precum și de asigurare a monitorizării și efectuării controlului activității în acest domeniu sub aspectul respectării prevederilor contractelor de folosință; bonitate a fondului cinegetic – capacitate a unui fond cinegetic de reproducere a populației speciilor de faună de interes cinegetic, în funcție de asigurarea condițiilor de hrană, celor de adăpostire și a liniștii; contract de folosință – act juridic prin care administratorul transmite în folosință un fond cinegetic; câine de vânătoare – câine utilitar, a cărui utilizare în fondul cinegetic național, exclusiv de către vânători, este reglementată de administrator; cotă de recoltare – numărul exemplarelor din fiecare specie de faună de interes cinegetic, aprobat de administrator pentru recoltare din cadrul unui fond cinegetic pentru perioada unui sezon de vânătoare; crescătorie de animale de interes cinegetic – loc special amenajat pentru creșterea și înmulțirea animalelor de interes cinegetic în scopul populării, precum și în alte scopuri; crotalie – marcă/sigiliu care se aplică vânatului recoltat în condițiile prezentei legi; crotaliere – aplicare a unei crotalii; efectiv de vânat – numărul de exemplare aparținând unei specii de faună de interes cinegetic care habitează într-un fond cinegetic, într-o anumită structură populațională, la un moment dat; efectiv optim de vânat – numărul de exemplare aparținând unei specii de faună de interes cinegetic care poate popula un fond cinegetic, într-o anumită structură pe vârste și sexe, în corespundere cu capacitatea de suport a habitatelor care asigură conservarea și stabilitatea biodiversității; faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din populațiile speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexa nr. 1; fond cinegetic – unitate de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic și habitatele acesteia, delimitată astfel încât să asigure o integritate structurală stabilă a populațiilor speciilor de faună de interes cinegetic; fond cinegetic național – totalitatea fondurilor cinegetice din Republica Moldova; gestionar al fondului cinegetic – persoană juridică înregistrată în Republica Moldova căreia i se transmite în folosință unul sau mai multe fonduri cinegetice; gestionare a fondului cinegetic – activitate de gospodărire durabilă a fondului cinegetic, în scopul dezvoltării și protecției faunei de interes cinegetic, realizată de gestionarul fondului cinegetic în baza contractului de folosință; gonaș – participant la acțiunea de vânătoare colectivă prin metoda „la goană”, care are rolul de a stârni și goni vânatul dintr-o porțiune de teren spre linia de țintași; permis de vânătoare – document cu regim special, de modelul-tip aprobat de administrator, care se eliberează de către gestionarul fondului cinegetic și care permite titularului să vâneze, în fondurile cinegetice gestionate de emitent, exemplare din specii de faună de interes cinegetic; plată anuală – sumă de bani care se plătește anual de către gestionarul fondului cinegetic pentru gestionarea durabilă a fondului cinegetic pe care îl are în folosință; populare – introducere a unor exemplare din specii de faună de interes cinegetic într- un fond cinegetic în care acestea au existat ori nu anterior sau în care viețuiesc (habitează) într-un număr sub cel optim; societate de vânători – persoană juridică din Republica Moldova, constituită pe baza principiului liberei asocieri a vânătorilor; suprafață cinegetic productivă – suprafață cuprinsă în fondul cinegetic în care gestionarea faunei de interes cinegetic și exercitarea vânătorii sunt permise; suprafață cinegetic neproductivă – suprafață cuprinsă în fondul cinegetic în care vânătoarea este interzisă; transmitere în folosință – acțiune prin care administratorul acordă dreptul de posesie și folosință a unui fond cinegetic, în condițiile prezentei legi; vânat – exemplar/exemplare din specie/specii de faună de interes cinegetic destinat/destinate recoltării, recoltat/recoltate sau obținut/obținute prin vânătoare sau prin vânătoare ilicită (braconaj); vânat mare – exemplar/exemplare din speciile de animale copitate de interes cinegetic; vânat mic – exemplar/exemplare din alte specii de animale decât cele copitate de interes cinegetic; vânătoare – acțiune de căutare, pândire, stârnire, gonire, împușcare și/sau capturare având drept scop recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic; vânătoare ilicită (braconaj) – tentativă sau acțiune desfășurată în scopul recoltării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor actelor normative în domeniu; vânător – persoană fizică titulară a unui carnet de vânător, care ocrotește, îngrijește și recoltează fauna de interes cinegetic în condițiile prezentei legi; zonă de liniște – suprafață stabilită în cadrul unui fond cinegetic, delimitată și marcată pe teren prin semne vizibile și distinctive, destinată să asigure condiții de viață optime pentru anumite specii de faună de interes cinegetic. Capitolul II FONDUL CINEGETIC Articolul 3. Cerințele de bază privind constituirea și organizarea unui fond cinegetic (1) Dreptul de proprietate și alte drepturi asupra terenurilor și acvatoriilor din perimetrul fondului cinegetic nu se extind asupra speciilor de faună de interes cinegetic. (2) Criteriile și modul de constituire a unui fond cinegetic se stabilesc în regulamentul aprobat de Guvern. (3) Fondul cinegetic se constituie prin ordin al administratorului și poate include terenuri ale fondului forestier, terenuri ale fondului apelor, precum și alte terenuri aflate în proprietate publică sau privată, care permit asigurarea integrității structurale stabile a faunei de interes cinegetic în condiții optime de densitate. (4) Fondul cinegetic se constituie pe o suprafață de cel puțin 5000 de hectare, fiind delimitat pe limite naturale, precum forme de relief, corpuri de apă și altele asemenea, și/sau pe limite administrative/elemente artificiale stabile în timp, precum drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de irigație și altele asemenea. (5) Fiecărui fond cinegetic i se atribuie denumire și număr distincte. Pentru fiecare fond cinegetic se întocmesc harta-schemă, fișa acestuia și planul de management. (6) Fișa fondului cinegetic se elaborează de către gestionarul fondului cinegetic și se prezintă administratorului în termen de 6 luni de la data semnării contractului de folosință. În fișa fondului cinegetic, gestionarul indică limitele și suprafața fondului, specia principală de faună de interes cinegetic și cele complementare din cuprinsul acestui fond, bonitatea fondului cinegetic pentru specia principală și efectivele de vânat din fondul cinegetic respectiv. (7) În cadrul unui fond cinegetic se pot constitui crescătorii de animale de interes cinegetic cu acordul administratorului și al proprietarului/gestionarului de teren pe care se solicită constituirea crescătoriei. (8) În situația în care pe suprafața unui fond cinegetic se constituie, în condițiile actelor normative în domeniu, arie naturală protejată de stat, contractul de folosință încheiat inițial se modifică prin acord adițional, până la începerea următorului sezon de vânătoare. Articolul 4. Planul de management cinegetic (1) Planul de management cinegetic se elaborează de către gestionarul fondului cinegetic pentru o perioadă de 15 ani și se prezintă administratorului spre aprobare în termen de 6 luni de la primirea în folosință a fondului cinegetic. (2) Planul de management cinegetic al unui fond cinegetic are următoarele obiective: a) respectarea limitelor fondului cinegetic; b) asigurarea unui regim cinegetic optim pentru protecția și folosirea rațională a faunei de interes cinegetic; c) menținerea efectivelor optime de vânat. (3) Instrucțiunile metodologice privind elaborarea planului de management cinegetic sunt elaborate și aprobate de administrator. (4) Planul de management cinegetic se implementează de către gestionarul fondului cinegetic cu respectarea prevederilor contractului de folosință. (5) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, gestionarul fondului cinegetic, în coordonare cu administratorul, delimitează în fiecare fond cinegetic gestionat una sau mai multe zone de liniște, în care se impun măsuri suplimentare de protecție conform planului de management cinegetic. Suprafața zonelor de liniște însumează cel puțin 10% din suprafața cinegetic productivă a fiecărui fond cinegetic. (6) Managementul populației faunei de interes cinegetic din ariile naturale protejate de stat în care vânătoarea este interzisă, din parcuri naționale, rezervații științifice, zone cu protecție strictă, zone cu protecție integrală și din alte asemenea zone incluse în fondurile cinegetice se realizează conform regulamentului aprobat de Guvern. Articolul 5. Modul de transmitere în folosință a fondului cinegetic (1) În scopul desfășurării activității cinegetice durabile, administratorul transmite în folosință fondurile cinegetice, prin licitație deschisă, persoanelor juridice înregistrate în Republica Moldova, în termen de cel mult 90 de zile calendaristice de la data constituirii fondului cinegetic. (2) Persoanele juridice eligibile pentru participare la licitația deschisă trebuie să întrunească cumulativ cel puțin următoarele criterii: a) să aibă cel puțin 3 angajați cu studii în domeniul cinegeticii, silviculturii, biologiei, ecologiei sau zoologiei și cu experiență de cel puțin 3 ani în unul dintre domeniile respective, pentru fiecare fond cinegetic pentru care se participă la licitație; b) să facă dovada economico-financiară a capacității de plată și de investiții în dezvoltarea durabilă a fondului cinegetic, pentru fiecare fond cinegetic pentru care se participă la licitație. (3) Transmiterea în folosință se realizează ori de câte ori este necesar în cazul încetării, din orice motive, a contractelor de folosință. (4) Gestionarea fondului cinegetic se realizează în baza contractului de folosință, cu achitarea plății anuale. (5) Cuantumul plății anuale se stabilește conform prevederilor anexei nr. 2 și reprezintă prețul de start al licitației deschise. (6) Modelul contractului-tip de folosință se elaborează și se aprobă de administrator. (7) Contractul de folosință se încheie pentru o perioadă de 15 ani, fără drept de cesionare, cu posibilitatea prelungirii în condițiile prezentei legi. La prelungirea contractelor de folosință au prioritate gestionarii fondurilor cinegetice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) au avut calitatea de gestionar al fondului cinegetic în contractul de folosință anterior; b) manifestă intenția de a gestiona în continuare fondul cinegetic respectiv; c) la data solicitării prelungirii, nu înregistrează datorii privind achitarea plății anuale. (8) Fondurile cinegetice pentru care, din culpa câștigătorului licitației, nu s-a încheiat contract de folosință în termen de 30 de zile calendaristice de la data obținerii acestui drept se scot la licitație repetat, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice. Câștigătorul primei licitații nu are dreptul să participe la licitația repetată. (9) Fondurile cinegetice pentru care nu se încheie contracte de folosință sunt gestionate de administrator prin intermediul unei instituții din subordine cu competențe în domeniu, fără achitarea plății anuale. Articolul 6. Suspendarea și rezoluțiunea contractului de folosință (1) În cazul în care, pe parcursul executării contractului de folosință, gestionarul fondului cinegetic nu respectă condițiile contractuale și prevederile prezentei legi, altele decât cele pentru care se pot aplica clauze de rezoluțiune, administratorul suspendă contractul de folosință până la remedierea situației respective. (2) Dacă gestionarul fondului cinegetic nu remediază situația în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării transmise de administrator privind suspendarea contractului de folosință, contractul este rezolvit de către administrator, iar gestionarul fondului cinegetic este direct răspunzător și obligat la plata eventualelor prejudicii cauzate din culpa sa. (3) După rezoluțiunea contractului de folosință, gestionarul fondului cinegetic poartă răspundere totală pentru fondul cinegetic respectiv până la data transmiterii acestuia administratorului prin actul de predare-primire. Articolul 7. Plata pentru folosința fondului cinegetic (1) Gestionarul fondului cinegetic este obligat să achite plata anuală până la data de 30 noiembrie a anului în curs. (2) Plata anuală achitată de gestionarii fondurilor cinegetice în conformitate cu alin. (1) se virează direct la bugetul de stat. (3) În perioada în care administratorul gestionează, prin intermediul unei instituții din subordine cu competențe în domeniu, fondurile cinegetice care nu au fost transmise în folosință, acesta este scutit de achitarea plății anuale. Capitolul III ADMINISTRAREA FONDULUI CINEGETIC NAȚIONAL. GESTIONAREA FONDURILOR CINEGETICE Articolul 8. Administrarea fondului cinegetic național și atribuțiile administratorului (1) În legătură cu administrarea fondului cinegetic național, administratorul exercită următoarele atribuții de bază: a) constituie fonduri cinegetice în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale regulamentului aprobat de Guvern; b) transmite în folosință fondurile cinegetice; c) suspendă și retrage dreptul de folosință asupra fondurilor cinegetice; d) elaborează și aprobă metodologia de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltare; e) aprobă efectivele optime de vânat și cotele de recoltare; f) deține registrul fondurilor cinegetice; g) efectuează monitorizarea activității în domeniul cinegetic sub aspectul respectării condițiilor contractuale de folosință a fondurilor cinegetice; h) realizează, după caz, colaborarea internațională în domeniul gospodăriei cinegetice; i) aprobă anual cotele de recoltare – până la data de 15 aprilie pentru specia căprioară și până la data de 15 iunie pentru celelalte specii de faună de interes cinegetic prevăzute în anexa nr. 1; j) efectuează controlul gestionării fondului cinegetic național în colaborare cu organele de stat care au competențe în domeniu; k) gestionează finanțele publice și administrează patrimoniul public în conformitate cu principiile bunei guvernări; l) asigură elaborarea și monitorizarea implementării politicilor și actelor normative în domeniul gestionării durabile a fondului cinegetic național; m) în situații excepționale, motivate de necesitatea de menținere, conservare a diversității faunei și asigurare a echilibrului ecologic, dispune reducerea sau prelungirea perioadei de vânătoare într-un sezon de vânătoare pentru anumite fonduri cinegetice și/sau pentru anumite specii de faună de interes cinegetic. (2) În cazul instituirii stării de urgență, decizia de a permite, reduce sau prelungi perioada de vânătoare într-un sezon de vânătoare, în întreg fondul cinegetic național sau în anumite fonduri cinegetice, pentru unele sau pentru toate speciile de faună de interes cinegetic, stabilirea distanței permise pentru desfășurarea acțiunilor de vânătoare de la frontiera de stat, localități, unități militare etc., precum și alte atribuții în conformitate cu actele normative în domeniu țin de competența Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Articolul 9. Obligațiile gestionarului fondului cinegetic Gestionarul fondului cinegetic este obligat: a) să aibă, pentru fiecare fond cinegetic gestionat, cel puțin 3 angajați cu studii în domeniul cinegeticii, silviculturii, biologiei, ecologiei sau zoologiei și cu experiență de cel puțin 3 ani în unul dintre domeniile respective; b) să realizeze gestionarea fondului cinegetic prin metode care nu dăunează faunei sălbatice și mediului, sănătății persoanelor și integrității bunurilor; c) să asigure folosirea rațională și continuă a faunei de interes cinegetic în scopul conservării biodiversității și al protecției mediului; d) să gestioneze fauna de interes cinegetic din fondurile cinegetice respectând prevederile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, ale legislației naționale, precum și ale contractului de folosință; e) să nu aplice metode care periclitează biodiversitatea și care conduc la distrugerea ori degradarea habitatelor faunei sălbatice; f) să evalueze anual efectivele de vânat și să propună cotele de recoltare pentru fiecare fond cinegetic gestionat, în conformitate cu reglementările aprobate de administrator; g) să realizeze cotele de recoltare aprobate de administrator; h) să realizeze măsurile ce se impun pentru asigurarea protecției efectivelor de vânat și a habitatelor acestora și pentru menținerea lor la nivelul structurii populaționale stabilite; i) să asigure funcționalitatea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor cinegetice necesare protecției, menținerii și pazei faunei de interes cinegetic și a habitatelor acesteia, precum și a celor necesare practicării vânătorii; j) să coordoneze amplasarea instalațiilor cinegetice cu autoritatea administrației publice locale și cu deținătorii/gestionarii terenurilor cuprinse în fondul cinegetic; k) să prevină și să combată bolile în rândul faunei sălbatice conform prevederilor legale; l) să gestioneze cu bună-credință fondul cinegetic, fără a admite cesionarea sub orice formă a drepturilor și obligațiilor ce îi revin; m) în cazul încetării contractului de folosință, să transmită administratorului, prin act de predare-primire, fondul cinegetic într-o stare nu mai rea decât cea în care i-a fost transmis la data încheierii contractului de folosință, cu excepția cazului când aceasta nu ține de culpa sa; n) să marcheze, pe cheltuiala proprie, prin semne vizibile (borne de hotar), hotarele fondurilor cinegetice care i-au fost transmise în folosință, în conformitate cu harta-schemă a acestora; o) să asigure gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic; p) să asigure paza fondului cinegetic gestionat. Articolul 10. Despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de fauna de interes cinegetic (1) Pentru prejudiciul cauzat de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic se acordă despăgubiri. (2) Normele privind protecția culturilor agricole, a fondului forestier și a animalelor domestice împotriva cauzării prejudiciilor de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum și modul de reparare a prejudiciilor se aprobă de Guvern. (3) Gestionarul fondului cinegetic este responsabil pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în cuprinsul fondurilor cinegetice gestionate, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor. (4) Gestionarul fondului cinegetic este responsabil de repararea prejudiciului cauzat în timpul vânătorii. (5) Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligați să asigure paza culturilor agricole/silvice și să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic. Capitolul IV CONTROLUL DE STAT ȘI PROTECȚIA FONDULUI CINEGETIC NAȚIONAL Articolul 11. Controlul de stat (1) Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită controlul de stat privind fondul cinegetic național și privind respectarea prevederilor prezentei legi. (2) Protecția și dezvoltarea faunei de interes cinegetic se efectuează în scopul menținerii efectivelor optime de vânat și se realizează prin controlul respectării actelor normative ce reglementează activitatea cinegetică. (3) Protecția și dezvoltarea faunei de interes cinegetic și a habitatelor acesteia se pun în sarcina administratorului, autorităților cu competențe în domeniul cinegetic și a gestionarilor fondurilor cinegetice, conform atribuțiilor stabilite de legislație. Articolul 12. Popularea fondurilor cinegetice (1) Popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii de faună de interes cinegetic reproduse în crescătoriile de animale de interes cinegetic se realizează în condițiile legislației în domeniu, cu înștiințarea administratorului. (2) Capturarea vânatului în scopul populării unui fond cinegetic este admisă cu condiția utilizării metodelor care exclud traumatizarea exemplarului capturat. (3) În perioadele în care vânătoarea este interzisă, capturarea vânatului în scopul populării se poate efectua numai cu acordul administratorului. (4) Exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, inclusiv cele crescute în crescătorii, eliberate în mediul natural sau în fondul cinegetic se consideră proprietate publică a statului, cu excepția vânatului mare, a fazanilor și a rațelor eliberate în gospodăria cinegetică complexă. Articolul 13. Interdicții în scopul protecției și gestionării durabile a fondului cinegetic În scopul protecției și gestionării durabile a fondului cinegetic se interzice: 1) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare de vânat mare hibridizate, bolnave, degenerate sau din crescătoriile de animale de interes cinegetic a căror producție este destinată exclusiv consumului; 2) tulburarea liniștii faunei sălbatice, în special în perioadele de reproducere și în cele de creștere a puilor; 3) înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecției faunei de interes cinegetic și a habitatelor acesteia; 4) ținerea și reproducerea neautorizată în captivitate a exemplarelor din speciile de faună sălbatică; 5) distrugerea sau deteriorarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor cinegetice, a panourilor informative și a culturilor agricole destinate faunei de interes cinegetic; 6) mutarea de către persoane neautorizate a hranei destinate vânatului; 7) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului; 8) hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în locuri aflate la o distanță mai mică de 1 km de hotarele ariilor naturale protejate de stat în care practicarea vânătorii este interzisă, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație; 9) însușirea, fără acordul gestionarului fondului cinegetic, a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic găsite moarte, accidentate sau bolnave, a puilor acestora și a coarnelor căzute de la cervide; 10) refuzul de a preda gestionarului fondului cinegetic exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic ținute în captivitate neautorizat sau coarnele căzute de la cervide; 11) depozitarea în teren deschis sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali și animali ai culturilor agricole sau silvice a substanțelor chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic fără luarea măsurilor de protecție a acesteia și fără respectarea normelor tehnice de utilizare a acestor substanțe; 12) abandonarea câinilor și a altor animalele domestice în fondurile cinegetice; 13) producerea sau reproducerea, procurarea, comercializarea și utilizarea, după caz, a capcanelor neautorizate; 14) împiedicarea nejustificată a desfășurării vânătorii; 15) distrugerea materialelor de informare privind fauna de interes cinegetic și vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile cinegetice; 16) deteriorarea cuiburilor de păsări sălbatice sau culegerea ouălor acestora; 17) incendierea vegetației, inclusiv a stufului, tufărișurilor, miriștilor etc.; 18) utilizarea alicelor care conțin plumb în concentrație de cel mult 1% de masă (exprimată ca metal) în zonele de protecție a apelor de suprafață; 19) consumarea băuturilor alcoolice și a substanțelor stupefiante în timpul vânătorii; 20) urmărirea, în cuprinsul altui fond cinegetic, a vânatului rănit, fără acordul gestionarului fondului respectiv, precum și traversarea altui fond cinegetic fără a avea arma de vânătoare închisă în toc; 21) depășirea cotelor de recoltare aprobate de administrator; 22) depășirea numărului exemplarelor vânate aprobat pentru a fi recoltate de un vânător pe durata unei zile de vânătoare; 23) neprezentarea, de către participanții la vânătoare, a actelor prevăzute de legislație pentru practicarea vânătorii, la solicitarea organelor de control; 24) vânătoarea cu păsări de pradă și cu câini de vânătoare neînregistrați; 25) vânarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecție specială avifaunistică în care vânătoarea este interzisă și a speciilor care fac obiectul protecției în ariile speciale de conservare cuprinse în fondurile cinegetice; 26) dobândirea animalelor sălbatice cu folosirea lațurilor, substanțelor toxice, repelentelor și imobilizantelor, prin săparea gropilor, amplasarea cârligelor, clamelor, tăietoarelor, capcanelor neautorizate, plaselor, ieterelor; 27) dobândirea animalelor sălbatice aflate în primejdie (salvându-se de incendii, inundații sau fiind hămesite etc.), precum și a femelelor gestante sau cu făt. Capitolul V ORGANIZAREA VÂNĂTORII. VÂNĂTOAREA ILICITĂ Articolul 14. Dreptul de folosire a faunei de interes cinegetic (1) Dreptul de folosire a faunei de interes cinegetic se realizează prin intermediul vânătorii. (2) Vânătoarea este permisă la speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexa nr. 1, în locurile, perioadele și cu mijloacele stabilite în actele normative. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), pentru specia mistreț (Sus scrofa) (mascul, femelă și purcel), perioada de vânătoare se extinde pe tot parcursul anului din momentul confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană pe suprafața unui sau mai multor fonduri cinegetice, inclusiv în interiorul zonei de 1000 de metri de la linia frontierei de stat, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne și cu prezența obligatorie la acțiunile de vânătoare a reprezentanților Inspectoratului pentru Protecția Mediului și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, până la confirmarea, în baza încercărilor de laborator, a lipsei virusului pestei porcine africane în probele recoltate. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (2), perioada de vânătoare poate fi extinsă din momentul confirmării oficiale a unei epizootii pe suprafața unui sau mai multor fonduri cinegetice, inclusiv în interiorul zonei de 1000 de metri de la linia frontierei de stat, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne și cu prezența obligatorie la acțiunile de vânătoare a reprezentanților Inspectoratului pentru Protecția Mediului și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (2), pentru specia mistreț (Sus scrofa) (mascul, femelă și purcel), gestionarul fondului cinegetic este în drept să solicite, argumentat, administratorului aprobarea unei cote de recoltare suplimentare și permisiunea de a vâna în afara perioadelor permise exemplarele care produc pagube culturilor agricole, inclusiv în interiorul zonei de 1000 de metri de la linia frontierei de stat, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne și cu prezența obligatorie la acțiunile de vânătoare a reprezentanților Inspectoratului pentru Protecția Mediului și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. (6) Zilele săptămânii în care vânătoare este permisă sunt sâmbătă, duminică și zilele de sărbătoare nelucrătoare. La solicitarea argumentată a gestionarilor fondurilor cinegetice și cu acordul administratorului, acțiunile de vânătoare se pot desfășura și în alte zile ale săptămânii. Articolul 15. Persoanele care pot practica și participa la vânătoare (1) Vânătoarea se practică, în conformitate cu prevederile cadrului normativ, numai de către vânători, în baza permisului de vânătoare, în limitele cotelor de recoltare aprobate de administrator. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), cetățenii străini care prezintă dovada deținerii calității de vânător în țara de origine pot practica vânătoarea numai în baza permisului de vânătoare eliberat de gestionarul fondului cinegetic. (3) Cu acordul gestionarului fondului cinegetic pot participa la vânătoare fără drept de recoltare persoanele fizice cu vârsta mai mare de 18 ani din următoarele categorii: a) personal de specialitate al gestionarului fondului cinegetic; b) gonași, în cazul vânătorii prin metoda ,,la goană”; c) candidații pentru obținerea carnetului de vânător. Articolul 16. Carnetul de vânător (1) Carnetul de vânător este eliberat de Agenția de Mediu persoanelor fizice care dețin cetățenia Republicii Moldova și rezidenților Republicii Moldova. Carnetul de vânător este înseriat și înregistrat de Agenția de Mediu conform regulamentului elaborat și aprobat de aceasta. (2) Modelul-tip al carnetului de vânător este elaborat și aprobat de Agenția de Mediu. (3) Carnetul de vânător este valabil pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungită în condițiile alin. (4). (4) Condițiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru a dobândi carnetul de vânător sau pentru a prelungi perioada de valabilitate a acestuia, după caz, sunt următoarele: a) să aibă vârsta minimă de 21 de ani; b) să prezinte dovada scrisă a cunoștințelor și abilităților căpătate în domeniul cinegetic după cel puțin un an de stagiu efectuat sub îndrumarea unei societăți de vânători sau a unui gestionar care gestionează cel puțin un fond cinegetic sau carnetul de vânător eliberat de o societate de vânători până la intrarea în vigoare a prezentei legi; c) să prezinte dovada scrisă a participării la cel puțin o instruire practică într-un poligon de tir privind portul și folosirea armelor de foc sau permisul de armă valabil; d) să prezinte certificatul medical, eliberat cu cel mult 12 luni înaintea depunerii cererii, din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical (concluzie narcologică și psihiatrică) pentru a deține și a folosi arme și muniții letale sau permisul de armă valabil. (5) Carnetul de vânător poate fi anulat sau suspendat, după caz, în conformitate cu regulamentul aprobat de Agenția de Mediu. (6) În cazul anulării sau suspendării carnetului de vânător, calitatea de vânător se retrage și persoana vizată nu mai are dreptul de participare la acțiunile de vânătoare în calitate de vânător. Articolul 17. Atributele permise în cadrul vânătorii Atributele permise pentru a fi folosite în cadrul vânătorii sunt: a) armele de foc, în conformitate cu cadrul normativ în domeniu; b) păsările de pradă dresate și înregistrate; c) câinii de vânătoare dresați și înregistrați; d) atrapele. Articolul 18. Speciile de faună de interes cinegetic și perioadele de vânătoare (1) Speciile de faună de interes cinegetic și perioadele de vânătoare sunt prezentate în anexa nr. 1. (2) Perioadele de vânătoare și cotele de recoltare pentru speciile care se întrețin și se reproduc în cadrul gospodăriilor cinegetice complexe se stabilesc de către gestionarii fondurilor cinegetice de comun acord cu administratorul. (3) În scopul conservării diversității faunei sălbatice, speciile de faună de interes cinegetic se vânează numai în limitele cotelor de recoltare aprobate de administrator și conform prevederilor regulamentului aprobat de Guvern, cu excepția vulpilor, șacalilor, ciorilor-grive și coțofenelor, care se vânează fără restricții. Articolul 19. Crotalierea și transportul vânatului mare recoltat (1) Vânatul mare recoltat se crotaliază până la părăsirea fondului cinegetic. (2) Transportul carcasei vânatului recoltat și crotaliat se efectuează însoțit de următoarele acte: a) permisul de vânătoare sau cotorul permisului de vânătoare; b) certificatul sanitar-veterinar. (3) Se interzice transportul vânatului în afara perioadei de vânătoare, cu excepția vânatului congelat, destinat procesării, dobândit în sezonul de vânătoare, transportul căruia se efectuează însoțit de actele menționate la alin. (2). (4) În afara perioadei de vânătoare, transportul exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în scopul populării se permite cu respectarea prevederilor Legii regnului animal nr. 439/1995. Articolul 20. Vânătoarea ilicită (braconajul) Se consideră vânătoare ilicită (braconaj) oricare dintre următoarele acțiuni: a) vânătoarea fără a deține calitatea de vânător sau având dreptul de a vâna anulat ori suspendat; b) vânătoarea cu carnet de vânător nevalabil sau cu carnet de vânător ce aparține altei persoane; c) vânătoarea fără a deține dreptul de a păstra și/sau purta armă de foc; d) folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu amortizor, armelor și muniției interzise de normele speciale; e) tentativa de dobândire sau dobândirea animalelor sălbatice prin mijloace, sisteme, metode interzise sau neprevăzute de cadrul normativ în domeniu; f) urmărirea animalelor sălbatice cu orice fel de mijloace de transport terestru, naval (acvatic) sau aerian ori cu aparatele de zbor fără pilot; g) tentativa de dobândire sau dobândirea animalelor sălbatice cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor cu termoviziune sau aparatelor de iluminat; h) aflarea pe suprafața productivă a fondului cinegetic cu arme de vânătoare în afara perioadei de vânătoare stabilite de cadrul normativ în domeniu. Capitolul VI RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI Articolul 21. Răspunderea pentru încălcarea legislației privind fondul cinegetic (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz. (2) Obiectele care au fost folosite la săvârșirea faptelor ilicite, inclusiv armele de foc, mijloacele de transport, precum și vânatul și trofeele de vânat care fac obiectul contravențiilor sau infracțiunilor se ridică/confiscă de către autoritățile competente în conformitate cu prevederile cadrului normativ în domeniu. (3) Aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) nu absolvă persoana vinovată de obligația privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite. (4) Persoanele participante la vânătoare ilicită poartă răspundere solidară cu făptuitorii. Articolul 22. Despăgubirile pentru prejudiciul cauzat faunei de interes cinegetic (1) Despăgubirile pentru prejudiciul cauzat faunei de interes cinegetic, sumele obținute din vânzarea producției de vânat ilicit confiscat și de la recuperarea costului producției de vânat ilicit se achită gestionarului fondului cinegetic sau Inspectoratului pentru Protecția Mediului, pe contul destinat încasărilor pentru prejudiciile cauzate mediului. (2) Proprietarii și deținătorii de terenuri cu orice titlu, precum și executanții de lucrări pe terenurile din fondurile cinegetice sunt obligați să întreprindă măsurile prevăzute de actele normative în domeniu pentru protecția faunei de interes cinegetic și a habitatelor acesteia și răspund pentru prejudiciile cauzate acestora prin acțiuni ilicite săvârșite cu intenție sau din culpă. (3) Despăgubirile pentru prejudiciile cauzate în urma accidentelor rutiere în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, în cazul când sunt prezente indicatoare corespunzătoare de avertizare, se suportă de către conducătorul auto implicat în accident. (4) Mărimea despăgubirilor pentru daunele cauzate faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice prin fapte ce constituie infracțiuni sau contravenții se stabilește conform anexelor nr. 3, 4 și 6 la Legea regnului animal nr. 439/1995. Capitolul VII DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII Articolul 23. Dispoziții finale și tranzitorii (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. 13 pct. 18), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2027. (2) Guvernul, în termen de 12 luni de la data adoptării prezentei legi: a) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege; b) va elabora și va aproba actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi. (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea vânătorii și fondului cinegetic nr. 298/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 76–85, art. 135). (4) Carnetele de vânător eliberate de societățile de vânători, aflate în uz la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile pentru o perioadă de 4 ani de la această dată. (5) Societățile de vânători se obligă să transmită Agenției de Mediu, în termen de 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, registrele deținătorilor carnetelor de vânător eliberate până la această dată. PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU Nr. 55. Chișinău, 14 martie 2024. anexa nr.1 anexa nr.2 https://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2024/mo148-150md/anexa%20nr 1 55.docx https://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2024/mo148-150md/anexa%20nr 2 55.docx