Government Decree No. HG934/2007 validation the Regulation on Automated Information System “State register of bottled natural mineral water, drinking water and beverages”

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG934/2007 din 15.08.2007 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” Publicat : 24.08.2007 în MONITORUL OFICIAL Nr. 131-135 art. 970 Data intrării în vigoare MODIFICAT HG57 din 11.02.19, MO59-65/22.02.19 art.119; în vigoare 22.03.19 În scopul intensificării controlului asupra calităţii apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se creează Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”. 2. Beneficiar al Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” este Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale prin instituţia din subordine - Agenția Națională pentru Sănătate Publică, iar antreprenor general Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi instituţiile subordonate acestuia. 3. Se aprobă: Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale, conform anexei nr. 1; Normele sanitare privind calitatea apei potabile, conform anexei nr. 2; Regulamentul cu privire la băuturile nealcoolice, conform anexei nr. 3; Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale, conform anexei nr.4; Regulamentul cu privire la modul de marcare cu „Marca comercială de stat” a apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, conform anexei nr.5; Formularul pentru prezentarea informaţiei privind circulaţia apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate produse sau importate, conform anexei nr.5. 4. Se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă să elaboreze pînă la 1 octombrie 2007 şi să implementeze Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”. 7. Agenția Națională pentru Sănătate Publică, precum şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi instituţiile subordonate acestuia vor elabora şi vor implementa, pînă la 10 ianuarie 2010, modificări la mecanismul de monitorizare a calităţii apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate prin intermediul paginii web www.moldapa.md. 9. Agenția Națională pentru Sănătate Publică se abilitează cu următoarele funcţii: ţinerea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”; http://www.legis.md/cautare/getResults?doc id=112872&lang=ro administrarea paginii www.moldapa.md, destinată stocării informaţiei despre apele minerale naturale, potabile şi băuturile nealcoolice îmbuteliate ce vor circula pe piaţa Republicii Moldova; asigurarea formării resurselor informaţionale de stat privind evidenţa surselor de ape minerale naturale şi potabile, circulaţiei apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, fabricate, exportate şi importate; colectarea, acumularea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre agenţii economici care au primit licenţe pentru extragerea zăcămintelor minerale şi/sau producerea şi îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile, autorizaţii sanitare de funcţionare în domeniul fabricării apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate (evidenţa întreprinderilor); asigurarea obiectivităţii rezultatelor verificărilor surselor de apă minerală, a întreprinderilor de îmbuteliere a apelor minerale naturale şi potabile, de fabricare şi îmbuteliere a băuturilor nealcoolice; oferirea unei informaţii exhaustive şi veridice autorităţilor administraţiei publice abilitate, în conformitate cu principiile de bază ale creării Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”; recepţionarea de la persoanele fizice şi juridice ce produc, importă sau exportă şi plasează pe piaţă ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate a informaţiei privind circulaţia produselor menţionate. 11. Persoanele fizice şi juridice ce produc sau importă şi plasează pe piaţă ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate vor prezenta Agenția Națională pentru Sănătate Publică informaţia privind circulaţia apelor minerale naturale, potabile şi a băuturilor nealcoolice îmbuteliate, conform formularului din anexa nr.5. Persoanele fizice şi juridice ce produc ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate vor prezenta informaţia o dată la 10 zile, iar importatorii de aceste mărfuri – după fiecare tranzacţie de import. 12. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi Agenția Națională pentru Sănătate Publică vor elabora şi aproba, prin ordin comun, Planul de acţiuni privind realizarea prezentei hotărîri. 13. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale. PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV Contrasemnează: Prim-viceprim-ministru Zinaida GRECEANÎI Ministrul sănătăţii Ion ABABII Ministrul dezvoltării informaţionale Vladimir MOLOJEN Ministrul finanţelor Mihail POP Nr. 934. Chişinău, 15 august 2007. [Anexa nr.1 abrogată prin HG57 din 11.02.19, MO59-65/22.02.19 art.119; în vigoare 22.03.19] Anexa nr. 2 Anexa nr. 3 Anexa nr. 4 Anexa nr. 5 http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/Guvernul/2007/v7anexa2 HG%20Nr %20934%20din%2015 08 2007 ro.doc http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/Guvernul/2007/v7anexa3 HG%20Nr %20934%20din%2015 08 2007 ro.doc http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/Guvernul/2007/v7anexa4 HG%20Nr %20934%20din%2015 08 2007 ro.doc http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/Guvernul/2007/anexa5 HG%20Nr %20934%20din%2015 08 2007 ro.doc Anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 Formular pentru prezentarea informaţiei privind circulaţia apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate produse sau importate 1. DATE DESPRE CERTIFICATUL IGIENIC 1.1. Seria şi numărul 1.2. Data eliberării 1.3. Termenul de valabilitate 1.4. Organul emitent 1.5. Referinţa la copia electronică a documentului 2. DATE DESPRE PROCESUL-VERBAL DE TESTĂRI 2.1. Numărul documentului 2.2. Data întocmirii 2.3. Laboratorul 2.4. Referinţa la copia electronică a documentului 3. DATE DESPRE LOTUL DE PRODUSE 3.1. Tipul produsului 3.2. Grupa produsului 3.3. Denumirea produsului 3.4. Capacitatea ambalajului (L) 3.5. Termenul de valabilitate 3.6. Mărimea lotului 4. DATE DESPRE PRODUCĂTOR 4.1. IDNO 4.2. Denumirea 4.3. Adresa întreprinderii producătorului / importatorului 4.4. Telefon 4.5. Fax 4.6. E-mail 4.7. Numele, prenumele conducătorului”. [Anexa nr.5 în redacţia HG688 din 13.11.09, MO166-168/20.11.09 art.766] Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 Norme sanitare privind calitatea apei potabile I. Noţiuni generale 1. Prezentele Norme reglementează calitatea apei potabile, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor prin excluderea oricărui tip de contaminare a apei potabile, asigurîndu-i calitatea de apă curată şi sanogenă. 2. În sensul prezentelor Norme, următorii termeni se definesc astfel: 2.1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează: a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori în alte scopuri casnice, indiferent de origine şi de faptul că este furnizată prin reţea de distribuţie, din sursă sau rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente; b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobă folosirea apei în scopuri tehnologice, demonstrîndu-se că apa utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea produsului alimentar în forma lui finită; c) apa provenită din surse locale, precum fîntîni, izvoare etc., folosită pentru băut, prepararea hranei sau în alte scopuri casnice. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale poate face excepţie de la valorile parametrilor de calitate, dar fără a fi pusă în pericol sănătatea consumatorilor. 2.2. Prin sistem de distribuţie sau instalaţie interioară se înţelege totalitatea conductelor, garniturilor şi dispozitivelor instalate între robinetele de apă, utilizată, în mod obişnuit, pentru consumul uman, precum şi reţeaua de distribuţie exterioară, dar numai în cazul în care acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător şi/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 3. Dispoziţiile prezentelor Norme nu se aplică următoarelor tipuri de ape: a) apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare; b) apelor medicinale potabile care au proprietăţi terapeutice notificate, în condiţiile legii, prin reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice. 3.1. Se exceptează de la prevederile prezentelor Norme: a) apa destinată exclusiv utilizărilor în condiţii speciale, în cazul în care , Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale aprobă folosirea şi calitatea acesteia, şi care nu influenţează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată; c) apa potabilă provenită de la producătorii de apă individuali, care furnizează mai puţin de 5 m3 în medie/zi sau care deserveşte mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazului în care producerea apei constituie o parte a unei activităţi comerciale sau publice. 3.2. În acest caz, centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică vor informa populaţia despre respectivele exceptări şi despre orice măsuri ce pot fi luate în vederea protejării sănătăţii de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situaţia în care se constată că, prin calitatea ei, o astfel de apă ar putea constitui un potenţial pericol pentru sănătate, populaţiei afectate i se vor da de îndată recomandările de rigoare, conform Regulilor şi normativelor sanitaro epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. II. Condiţii de calitate a apei potabile 4. Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii: a) să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană; b) să întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr.1 la prezentele Norme; c) să respecte prevederile punctelor 5-8 şi 10 din prezentele Norme. 5. Aplicarea prezentelor Norme nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calităţii reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la creşterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obţinerea apei potabile. 6. Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentele Norme. În privinţa parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr.1, valorile acestora sînt stabilite în scopul evaluării calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la pct. 8 din prezentele Norme. 7. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sînt incluşi în anexa nr.1, în cazul în care măsurile de protecţie a sănătăţii publice impun acest lucru. Valorile stabilite trebuie să respecte condiţiile prevăzute la pct.4 lit. a) din prezentele Norme. 8. Calitatea apei potabile este corespunzătoare dacă valorile stabilite pentru parametrii de calitate sînt conform anexei nr.1 la prezentele Norme, în următoarele puncte de prelevare a probelor: a) la robinetul consumatorului, la punctul de intrare în clădire şi la cişmelele stradale, în cazul apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie; b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod; c) în punctul în care apa se îmbuteliază în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate; d) în punctul din care apa este preluată în procesul de producţie la întreprinderile alimentare. 9. Dacă, în situaţia prevăzută la pct. 4 lit. a), se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr.1 la prezentele Norme, din cauza sistemului de distribuţie interioară sau a modului de întreţinere a acestuia, se consideră că obligaţiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, au fost îndeplinite, cu excepţia cazului în care apa este furnizată direct consumatorilor, iar producătorul, respectiv, distribuitorul este responsabil şi de întreţinerea reţelelor interioare. 10. În cazul constatării situaţiei prevăzute la pct.9 din prezentele Norme, se va proceda astfel: a) producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, notifică autorităţile administraţiei publice locale şi/sau proprietarii cu privire la măsurile adecvate de remediere şi întreţinere a reţelei sau a tehnicilor adecvate de tratare ce trebuie luate în scopul de a reduce sau de a elimina riscul de neconformare la parametrii de calitate a apei potabile, simultan cu informarea centrelor teritoriale/de performanţă de sănătate publică; b) centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică notifică consumatorii în cauză cu privire la măsurile suplimentare ce trebuie adoptate, dacă acestea se impun, pentru prevenirea îmbolnăvirilor. III. Supraveghere şi monitorizare 11. Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează de către producător, distribuitor şi autorităţile de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat. 12. Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit şi de control al calităţii apei potabile. 13. Centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului dacă apa distribuită consumatorului este conformă cerinţelor de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică. 14. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale elaborează, în termen de 6 luni de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, conform cerinţelor minime stabilite în anexa nr.2 la prezentele Norme. 15. Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau în alte recipiente, pentru industria alimentară, asigură monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi al dezinfecţiei, şi al calităţii apei potabile produse, distribuite şi utilizate. 16. Procedurile de monitorizare, prevăzute la pct.15 din prezentele Norme, se stabilesc în conformitate cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, iar programul de monitorizare necesită a fi avizat de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică. 17. Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile trebuie să respecte specificaţiile prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Norme, referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliţi. 18. Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calităţii apei, se face publică de către Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale. 19. Se pot utiliza şi alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Norme, dacă se demonstrează că rezultatele obţinute sînt comparabile. Laboratoarele care au recurs la metode alternative prezintă toate informaţiile de validare a acestora, conform anexei nr.3 la prezentele Norme. 20. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme ce nu au fost stabilite ca parametri, conform prevederilor pct.4 din prezentele Norme, şi ce pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanţă sau microorganism în cauză. IV. Măsuri de remediere şi restricţii în utilizare 21. Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuţi la punctele 6 şi 7 din prezentele Norme urmează a fi analizată imediat de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică care efectuează inspecţia şi controlul calităţii apei potabile, precum şi de către producătorii, distribuitorii şi utilizatorii implicaţi, în scopul identificării cauzei. 22. Dacă, în pofida tuturor măsurilor adoptate pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. 4, apa potabilă nu întruneşte valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr.1, se aplică prevederile pct. 9 din prezentele Norme, iar centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică dispune luarea de urgenţă a măsurilor necesare pentru restabilirea calităţii apei. Se acordă prioritate acţiunilor corective pentru parametrii a căror depăşire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană. 23. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică dispune interzicerea sau restricţionarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformităţi vis-a-vis de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană, şi verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătăţii umane. În astfel de cazuri, consumatorii trebuie să fie informaţi de îndată, cu acordarea recomandărilor ce se impun. 24. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, în comun cu alte instituţii şi servicii publice competente, decide ce măsură dintre cele prevăzute la pct.23 din prezentele Norme se aplică, ţinînd seama de riscurile pentru sănătatea populaţiei, generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restricţii în utilizarea acesteia. 25. În cazul neconformităţii cu valorile parametrilor sau cu specificaţiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr.1 la prezentele Norme, centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică analizează dacă această neconformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei şi dispune adoptarea unor măsuri de remediere a situaţiei necesare pentru restabilirea calităţii apei în scopul protejării sănătăţii. 26. În orice situaţie în care sînt luate măsuri de remediere, centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică dispune informarea consumatorilor, cu excepţia cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu este semnificativă pentru sănătatea acestora. V. Derogări 27. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale poate acorda, la solicitarea centrelor teritoriale/de performanţă de sănătate publică, derogări, pe o perioadă determinată, de la valorile parametrilor stabiliţi în conformitate cu prevederile pct.7 sau cu tabelul nr. 2 din anexa nr.1 la prezentele Norme, pînă la o valoare ce va fi stabilită şi aprobată de către Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, luîndu-se în considerare riscul pentru sănătate şi alternativele de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei din zona respectivă. Derogările vor fi limitate în timp şi nu vor depăşi o durată de 3 ani. În situaţia în care centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică solicită prelungirea derogării, se înaintează Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale analiza situaţiei şi motivarea solicitării celei de-a doua derogări. A doua derogare nu va depăşi termenul de 3 ani. 28. În cazuri excepţionale, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale poate acorda o a treia derogare pentru o perioadă care, de asemenea, nu va depăşi 3 ani. Decizia pentru o asemenea derogare este luată de către Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, în termen de 3 luni de la depunerea solicitării. 29. Pentru orice derogare, acordată în conformitate cu punctele 27 şi 28 din prezentele Norme, trebuie specificate următoarele: a) motivele derogării; b) parametrul în cauză, rezultatele relevante ale monitorizării anterioare şi valoarea maximă permisă prin derogare; c) zona geografică, cantitatea apei furnizate zilnic, numărul populaţiei afectate şi eventualele consecinţe asupra întreprinderilor producătoare de alimente; d) schema de monitorizare adecvată cu creşterea frecvenţei de monitorizare, în caz de necesitate; e) un rezumat al planului măsurilor de remediere necesare ce va include un calendar al activităţilor şi o estimare a costului de evaluare a situaţiei; f) durata derogării. 30. Prevederile pct.29 nu se aplică în cazul în care centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică consideră că nerespectarea valorii parametrilor nu prezintă risc pentru sănătate, iar măsurile luate în conformitate cu pct.22 din prezentele Norme sînt suficiente pentru remedierea deficienţei în termen de 30 de zile. În această situaţie, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale stabileşte, în comun cu alte autorităţi implicate, numai o valoare maxim admisă a parametrilor în cauză şi durata necesară pentru remedierea deficienţei. 31. Prevederile pct.30 din prezentele Norme nu se aplică în cazul în care, într-un sistem de aprovizionare cu apă potabilă, se constată pentru un parametru o valoare necorespunzătoare valorii stabilite pentru acel parametru o perioadă mai mare de 30 de zile consecutive în ultimele 12 luni. 32. Centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică şi autorităţile administraţiei publice locale din teritoriul pentru care s-a recurs la derogările prevăzute în prezentul capitol vor informa populaţia afectată, în termen de 48 de ore de la confirmare, despre derogările în cauza şi despre condiţiile de gestionare a acestora. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, va asigura acordarea de asistenţă grupurilor de populaţie socialmente vulnerabile, pentru care derogarea implică un risc special. Aceste prevederi nu se aplică în cazurile prevăzute la pct.30 din prezentele Norme, cu excepţia situaţiilor în care autorităţile implicate decid contrariul. 33. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică va informa Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, în termen de 60 de zile, asupra oricărei derogări, cu excepţia celor prevăzute la pct.30, referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 mc în medie/zi sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la specificaţiile prevăzute la pct.28 din prezentele Norme. 34. Prevederile punctelor 27-33 din prezentele Norme nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente. VI. Asigurarea calităţii tehnologiilor de tratare, echipamentelor, substanţelor şi materialelor care vin în contact cu apa potabilă 35. Nici o substanţă sau material (coagulant, floculant, material filtrant, dezinfectant), utilizat în instalaţiile de producere, distribuţie, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile, nu trebuie să se regăsească în concentraţii mai mari decît este necesar scopului pentru care a fost utilizat şi nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compuşi ori impurităţi care să diminueze protecţia sănătăţii. Se vor utiliza numai substanţele şi materialele avizate de Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale. 36. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale şi Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului vor elabora, în termen de 1 an de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, norme privind testarea, avizarea sanitară, înregistrarea şi utilizarea filtrelor, materialelor şi substanţelor care vin în contact cu apa potabilă. 37. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale va elabora, în termen de 6 luni de la publicarea prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, procedura de autorizare sanitară a proceselor tehnologice de producere şi a instalaţiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau în alte recipiente. 38. Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare. VII. Informarea şi raportarea 39. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată. 40. În scopul informării consumatorilor, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, prin Centrul Naţional de Sănătate Publică, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile, care, conform programelor de monitorizare, cuprinde cel puţin informaţia privind: a) sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 mc/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane; b) situaţia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuîndu-se la finele celui de-al treilea an; c) aspectele la care se referă subpunctul 3.1., punctele 21-26 şi 32-33 din prezentele Norme. 41. Informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile vor fi prezentate Centrului Naţional de Sănătate Publică, conform Regulilor şi normativelor sanitaro epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. 42. Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor furniza centrului teritorial/de performanţă de sănătate publică informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile. 43. Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor înregistra şi vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită şi utilizată conform prevederilor Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. 44. Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistemul public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine datele despre calitatea apei potabile produse şi distribuite. 45. Datele privind calitatea apei potabile sînt disponibile, în mod gratuit, pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decît cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile. 46. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, în comun cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică, anual, Raportul municipal, respectiv raional, privind calitatea apei potabile, care cuprinde informaţia privind: a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane; b) aspectele la care se referă subpunctul 3.1., punctele 7, 21-26 şi 32-33 din prezentele Norme; c) situaţia pe o perioadă de un an, publicarea efectuîndu-se la finele anului respectiv. VIII. Contravenţii şi sancţiuni 47. Încălcarea prevederilor prezentelor Norme atrage după sine răspundere materială, civilă, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, conform Codului cu privire la contravenţiile administrative. 48. În perioada de implementare a prevederilor prezentelor Norme, neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sancţionează conform Codului cu privire la contravenţiile administrative referitor la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor ce vizează normele sanitare, decît în situaţia în care nu au fost respectate planul şi calendarul activităţilor de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor. IX. Dispoziţii finale 49. Autorităţile administraţiei publice locale vor coordona elaborarea planurilor de conformare, inclusiv calendarul şi costul măsurilor necesare pentru asigurarea conformării producătorilor şi distribuitorilor de apă potabilă la cerinţele prevederilor prezentelor Norme. Planurile de conformare vor fi întocmite de către producătorii şi distribuitorii de apă potabilă în termen de 90 de zile de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 50. Ministerul Administraţiei Publice Locale, în comun cu Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, va sistematiza planurile de conformare prevăzute, inclusiv calendarul şi costul activităţilor, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 51. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale va monitoriza şi va controla implementarea planurilor de conformare. 52. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale va lua măsurile ce se impun pentru asigurarea capacităţilor de efectuare a monitorizării de audit a calităţii apei potabile, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătatea publică, pînă la data de 31 decembrie 2012. 53. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale va întocmi planul, calendarul şi va stabili costurile activităţilor de monitorizare de audit al calităţii apei potabile în termen de un an de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 54. Producătorii, respectiv distribuitorii (utilizatorii) de apă în sistem individual, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate, prevăzuţi în prezentele Norme, pînă în anul 2015. 55. Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi de prezentele Norme, de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 56. Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi în prezentele Norme, în termen de 1 an de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 57. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va întocmi şi va centraliza planul şi calendarul activităţilor de conformare la prevederile prezentelor Norme a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 6 luni de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 58. În situaţii excepţionale, precum şi pentru zonele geografice bine definite se va înainta Centrului Naţional de Sănătate Publică o cerere specială pentru prelungirea perioadei de conformare. Perioada de prelungire nu trebuie să depăşească 3 ani. La finele perioadei de prelungire se va purcede la evaluarea situaţiei, cu prezentarea informaţiei de rigoare Centrului Naţional de Sănătate Publică, care poate decide, pe baza acestei evaluări, o altă perioadă de prelungire, de maximum 3 ani. 59. Prevederile pct.58 din prezentele Norme nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente. 60. Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, cum sînt: fîntîni, puţuri de mică adîncime şi captări de apă, exploatate în sistem local, urmează a fi controlate, la un interval de 2 ani, prin prelevare de probe de apă şi analize de laborator. 61. Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuţă expusă la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă. 62. În cazul în care analizele de laborator indică o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii. 63. Deţinătorii şi utilizatorii surselor de apă prevăzute la punctele 60-62 din prezentele Norme au obligaţia să asigure accesul la sursa de apă al organelor de control pentru prelevarea de probe şi să ia măsurile ce se impun pentru a asigura protejarea acesteia împotriva contaminărilor de orice fel. 64. Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă sînt suportate de către proprietarul (gestionarul) sursei de apă. 65. Anexele nr. 1, 2 şi 3 sînt parte integrantă a prezentelor Norme. 66. Anexele nr. 1, 2 şi 3 se reactualizează periodic prin hotărîri de Guvern. 67. Prezentele Norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 68. La data intrării în vigoare a prezentelor Norme se abrogă orice alte dispoziţii care contravin acestora. Anexa nr.1 la Normele sanitare privind calitatea apei potabile Parametrii de calitate ai apei potabile Tabelul 1A Parametrii microbiologici Parametru Valoarea admisă (număr / 100ml) Escherichia coli (E.coli) 0 Enterococi (Streptococi fecali) 0 Tabelul 1B Parametrii microbiologici pentru apa potabilă îmbuteliată în sticle sau în alte recipiente Parametru Valoarea admisă Escherichia coli (E.coli) 0 / 250ml Enterococi (Streptococi fecali) 0 / 250ml Pseudomonas aeruginosa 0 / 250ml Număr de colonii la 220C 100 / 1ml Număr de colonii la 370C 20 / 1ml Tabelul 2. Parametrii chimici Parametri Valoarea concentraţiei maxim admisibile (CMA) Unitatea de măsură Note Acrilamidă 0,1 μg/l Nota 1 Arsen 10 μg/l Benzen 1 μg/l Benz(a)piren 0,01 μg/l Bor 0,5 mg/l Nota 2 Bromaţi 10 μg/l Cadmiu 3 μg/l Clorură de vinil 0,3 μg/l Nota 1 Cianuri totale 50 μg/l Cianuri libere 10 μg/l Crom total 50 μg/l Cupru 1 mg/l Notele 3 şi 4 Dicloretan 3 μg/l Epiclorhidrină 0,1 μg/l Nota 1 Fluor 1,5 mg/l Nota 5 Hidrocarburi policiclice aromatice 0,1 μg/l Nota 6 Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi Mercur 1 μg/l Microcistină LR 1 μg/l Nota 7 Nichel 20 μg/l Nota 4 Nitraţi 50 mg/l Notele 8 şi 9 Nitriţi 0,5 mg/l Notele 8 şi 9 Pesticide 0,1 μg/l Notele 10 şi 11 Pesticide total 0,5 μg/l Notele 8 şi 12 Plumb 10 μg/l Notele 4 şi 13 Seleniu 10 μg/l Stibiu 5 μg/l Tetracloretan şi tricloretenă 10 μg/l Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi Trihalometani total 100 μg/l Nota 14 Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi Note: 1. Valoarea se referă la concentraţia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificaţiilor privind concentraţia maximă creată (cauzată) de către polimer în contact cu apa. Staţiile de tratare vor informa centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică despre utilizarea compusului în procesul de tratare a apei. 2. Pentru sistemele publice de alimentare cu apă potabilă a comunităţilor se acceptă valoarea admisă excepţional de 1,0 mg/l, pînă în anul 2015. 3. Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului, printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încît să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămînală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să ia în considerare şi frecvenţa concentraţiilor maxime care pot avea efecte asupra sănătăţii. 4. Pentru cupru se acceptă valoarea de 2,0 mg/l, dacă reţeaua de distribuţie are componente din cupru, cu respectarea celor menţionate la nota 3. 5. Pentru apele îmbuteliate, destinate copiilor, valoarea admisibilă de fluor va constitui 1,0 mg/l. 6. Compuşii specificaţi sînt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd) piren. 7. Analizele la microcistina LR se vor limita la cazurile de risc pentru sănătate, cînd, în calitate de priză de apă potabilă, se folosesc apele de suprafaţă cu potenţial pentru dezvoltarea cianobacteriilor. 8. Se va aplica următoarea formulă: [nitrat] [nitrit] + -------- 50 3 9. Pentru apele îmbuteliate, destinate copiilor, valoarea admisibilă de nitraţi va constitui 5 mg/l, iar de nitriţi - 0,02 mg/l. 10. Prin pesticide se are în vedere: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compuşi înrudiţi (ca, de ex., regulatori de creştere) şi metaboliţii relevanţi, produşii de degradare şi de reacţie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse, prezente în sursa de apă. 11. Concentraţia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor şi heptaclor epoxid concentraţia maximă este 0,030 micrograme/l. 12. Prin pesticide total se înţelege suma tuturor compuşilor individuali detectaţi şi cuantificaţi în urma procedurii de monitorizare. 13. Pentru apa la care se referă pct.8 lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor Norme, în această perioadă pentru plumb acceptîndu-se o valoare de 25 micrograme/l. 14. Concentraţia totală a THM trebuie să fie cît mai mică, fără a compromite dezinfecţia. Prin compuşii specificaţi se are în vedere: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan. Pentru apa la care se referă pct. 8 lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor Norme, în primii 5 ani acceptîndu-se o valoare de 150 micrograme/l pentru concentraţia totală a THM. Tabelul 3. Parametrii indicativi Parametri Valoarea concentraţiei maxime admisibile (CMA) Unitatea de măsură Note Aluminiu 200 μg/l Amoniu 0,5 mg/l Bacterii coliforme 0 număr/100 ml Nota 1 Carbon organic total (COT) Nici o modificare anormală Nota 2 Cloruri 250 mg/l Nota 3 Clostridium perfringens (specia, inclusiv sporii) 0 număr/100 ml Nota 4 Clor rezidual liber 0,5 mg/l Nota 5 Conductivitate 2500 microS cm-1 la 20 grade C Nota 3 Culoare Acceptabilă consumatorilor şi nici o modificare anormală Reziduu sec solubil total 1500 mg/l Duritate totală, minim 5 grade germane Fier 0,3 mg/l Gust Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală Mangan 50 μg/l Miros Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală Număr de colonii la 22° C Nici o modificare anormală Număr de colonii la 37° C Nici o modificare anormală Oxidabilitate 5 mg O2/l Nota 6 pH >/= 6,5; unităţi de pH Notele 3 şi 7 Sodiu 200 mg/l Sulfat 250 mg/l Notele 3 şi 8 Sulfuri şi hidrogen sulfurat 100 μg/l Turbiditate UNT Nota 9 Zinc 3 mg/l Tritiu 100 Bq/l Notele 10 şi 11 Doza efectivă totală de referinţă 0,1 mSv/an Notele 11 şi 12 Activitatea alfa globală 0,1 Bq/l Nota 13 Activitatea beta globală 1 Bq/l Nota 13 Note: 1. Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr /250 ml. 2. Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10 000 mc pe zi. 3. Apa nu trebuie să fie agresivă. 4. Acest parametru trebuie monitorizat în cazul în care sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar cînd este decelat, trebuie investigată şi prezenţa altor micro-organisme patogene, ca de ex.: criptosporidium. 5. În cazul utilizării apelor de suprafaţă tratate, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătate, se stabileşte o concentraţie minimă de clor rezidual liber la robinetul consumatorului de 0,1 - 0,2 mg/l. Pentru apele cu o capacitate mai mare de clor absorbţie, se acceptă un nivel maxim de 1mg/l. 6. Acest parametru se va analiza în cazul în care este imposibilă sau nu este prevăzută determinarea carbonului organic total (COT). 7. Pentru apa plată îmbuteliată, valoarea minimă poate fi redusă pînă la 4,5 unităţi de pH. Pentru apa îmbuteliată care conţine în mod natural sau este îmbogăţită cu bioxid de carbon, valoarea pH-ului poate fi mai mică. 8. Se acceptă pînă în anul 2015 o valoare admisibilă pentru sulfaţi de 500 mg/l, cu respectarea condiţiei menţionate la Nota 3. 9. Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafaţă nu se va depăşi 1,0 UNT (unităţi nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecţie. 10. Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform pct. 3 din anexa nr. 2 la prezentele Norme. 11. Doza efectivă totală de referinţă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului şi a radioactivităţii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În cazul în care monitorizările efectuate anterior denotă că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referinţă sînt cu mult sub nivelul valorii parametrice, se va renunţa la monitorizarea tritiului. 12. Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon şi descendenţii radonului. Frecvenţa, metodele şi punctele pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr.2 la prezentele Norme. 13. Caracterizarea calităţii apei, din punctul de vedere al conţinutului radioactiv, se face prin măsurarea activităţii alfa şi beta globală. În cazul în care valoarea de referinţă este depăşită, se impune determinarea activităţii specifice a radionuclizilor, conform Regulilor şi normativelor sanitaro epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. Anexa nr.2 la Normele sanitare privind calitatea apei potabile MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT I. Monitorizarea de control 1. Monitorizarea de control are drept scop oferirea periodică a informaţiilor despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produse şi distribuite, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, pentru a se determina dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punctul de vedere al valorilor parametrilor relevanţi, stabiliţi prin prezentele Norme. 2. Pentru monitorizarea de control sînt obligatorii următorii parametri: Aluminiu Nota 1 Amoniu Bacterii coliforme Culoare Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) Conductivitate Clorul rezidual liber Nota 2 Clostridium perfringens Nota 3 Escherichia coli Fier Gust Miros Nitriţi Nota 4 Oxidabilitate Nota 5 Pseudomonas aeruginosa Nota 6 Sulfuri şi hidrogen sulfurat Nota 7 Turbiditate Număr de colonii dezvoltate (22o C şi 37o C) Nota 6 Note: 1. Numai în cazul în care este folosit în calitate de coagulant. 2. Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total. 3. Acest parametru trebuie monitorizat în cazul în care sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar cînd este decelat, trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, ca, de exemplu, criptosporidium. 4. Se va determina numai în cazul în care este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie. 5. Se va determina în situaţia în care dotarea tehnică nu permite determinarea COT. 6. Se va determina numai pentru apa îmbuteliată. 7. Se va determina numai în situaţia în care se practică desulfurizarea apei. 3. Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale şi Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului vor stabili, în termen de 6 luni de zile de la publicarea prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, frecvenţa, metodele şi localizările cele mai relevante pentru punctele de monitorizare specificate în anexa nr. 2, luînd în considerare prevederile importante existente în legislaţia din acest domeniu sau rezultatele obţinute din programele corespunzătoare de monitorizare. 4. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică poate completa lista de la pct. 2 din prezenta anexă cu alţi parametri relevanţi pentru condiţiile locale şi/sau pentru tehnologiile de tratare. II. Monitorizarea de audit 5. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă valorile sînt sau nu conforme pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezentele Norme. 6. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la pct.6 din prezentele Norme. 7. Monitorizarea de audit se efectuează de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, conform regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de supraveghere şi monitorizare a calităţii apei potabile. 8. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză a apei potabile, distribuită prin sistem public, rezervor mobil sau folosită ca sursă în industria alimentară, se stabileşte conform tabelului 1A din prezenta anexă. 9. Probele trebuie prelevate din punctele de conformare definite la pct.8 din prezentele Norme, pentru a se asigura că apa potabilă îndeplineşte cerinţele Normelor. Prelevarea probelor din reţeaua de distribuţie dintr-o zonă de aprovizionare sau de la staţia de tratare, pentru determinarea unui anumit parametru, se face numai în cazul în care se poate demonstra că prin prelevare nu are loc nici o modificare adversă a valorii măsurate pentru parametrul în cauză. Tabelul 1 A Volumul de apă distribuit sau produs zilnic într-o zonă de aprovizionare (Notele 1 şi 2), mc Monitorizarea de control numărul de probe/an (Notele 3, 4 şi 5) Monitorizarea de audit numărul de probe/an (Notele 3 şi 5) Nota 6 Nota 6 > 100 000 4 1 > 1000 000 1 + 1 pentru fiecare 3 300 mc/zi, ca 4+ 3 pentru fiecare 1000 mc/zi, ca parte din volumul total parte din volumul total > 10000 000 3 + 1 pentru fiecare 10 000 mc/zi, ca parte din volumul total > 100000 10 + 1 pentru fiecare 25 000 mc/zi, ca parte din volumul total Note: 1. Prin zonă de aprovizionare se înţelege o suprafaţă geografic delimitată, în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse, iar calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproape uniformă. 2. Volumele de apă sînt calculate ca medii pe o perioadă de un an. Pentru determinarea numărului minim de probe de apă ce trebuie prelevate dintr-o zonă de distribuţie, poate fi luat în calcul numărul locuitorilor faţă de volumul de apă produs sau distribuit, raportul pentru consum fiind de 200 l/ zi / cap de locuitor. 3. În cazul distribuţiei intermitente de scurtă durată, precum şi în cazul distribuţiei apei din cisterne, numărul de probe va fi stabilit de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică. 4. Numărul de probe şi parametrii stabiliţi în anexa nr. 1 la prezentele Norme pot fi reduşi de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, în cazul în care: a) rezultatele analizelor probelor prelevate pe o perioadă de cel puţin 2 ani succesivi sînt constante şi cu mult mai bune decît cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele Norme; b) nu a intervenit nici un factor suplimentar cu potenţial de a afecta calitatea apei. Frecvenţa de prelevare şi analiză nu poate fi redusă în aşa măsură încît să conducă la prelevarea a mai puţin de 50% din numărul total de probe prevăzute în tabel, cu excepţia situaţiei indicate la punctele 8 şi 9 din prezentele Norme. 5. Punctele şi frecvenţa de prelevare, pe cît e posibil, vor fi alese şi distribuite uniform în timp şi spaţiu. 6. Frecvenţa de prelevare şi numărul de probe vor fi stabilite de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică. 10. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză pentru apa potabilă îmbuteliată se face conform tabelului 1B. Tabelul 1 B Volumul de apă îmbuteliat zilnic (volum exprimat ca medie anuală), mc Monitorizarea de control, numărul de probe de prelevat pe an Monitorizarea de audit, numărul de probe de prelevat pe an < 10 1 1 > 10 12 1 > 60 1 pentru fiecare 5 mc, ca parte din volumul total 1 pentru fiecare 100 mc, ca parte din volumul total Anexa nr.3 la Normele sanitare privind calitatea apei SPECIFICAŢII pentru analiza parametrilor În laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să fie asigurat controlul calităţii analitice. Totodată, laboratoarele în cauză vor fi supuse periodic unui control efectuat de o instituţie certificată, preferabil membră a Organizaţiei Europene de Acreditare. 1. Parametrii pentru care metodele de analiză sînt specificate: Bacterii coliforme şi Escherichia coli (E. coli) (ISO 9308-1) Enterococi (ISO 7899-2) Pseudomonas aeruginosa (EN ISO 12780) Numărul de colonii la 22°C (EN ISO 6222) Numărul de colonii la 37° C (EN ISO 6222) Clostridium perfringens (inclusiv sporii) Filtrarea prin membrană, urmată de cubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 44 @/- 1° C pentru 21 @/- 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă care se schimbă în roz sau roşu după expunerea la vaporii de hidroxid de amoniu timp de 20 - 30 de secunde. Notă: Compoziţia mediului de agar m-PC este următoarea: Mediu de bază Triptoză 30 g Extract de drojdie 20 g Sucroză 5 g Hidroclorit de L-cisteină 1 g MgSO4 x 7H2O 0,1 g Roşu de bromcresol 40 mg Agar 15 g Apă 1 000 ml Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează pH-ul la 7,6 şi se autoclavează la 121° C timp de 15 minute. Se răceşte şi se adaugă: D-cicloserină 400 mg Polimixină-B sulfat 25 mg ndosil-beta-D-glucozid 60 mg 0,5% soluţie sterilizată şi filtrată de difosfat de fenoftaleină 20 ml 4,5% FeCl3 x 6H2O filtrată şi sterilizată 2 ml Notă. Se admite folosirea altor medii de cultură, omologate pe teritoriul Republicii Moldova, cu caracteristici analogice, admise de Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale. 2. Parametrii pentru care sînt specificate caracteristicile de performanţă: 2.1. Metoda de analiză folosită trebuie să asigure măsurarea cel puţin a unei concentraţii egale cu valoarea parametrului (CMA). Pentru parametrii de mai jos caracteristicile de performanţă specificate sînt: acurateţea, precizia şi limita de detecţie: Parametru Acurateţea, % din CMA (Nota 1) Precizia, % din CMA (Nota 2) Limita de detecţie, % din CMA (Nota 3) Note Acrilamidă controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie Aluminiu 10 10 10 Amoniu 10 10 10 Arsen 10 10 10 Benzen 25 25 25 Benz(a)piren 25 25 25 Bor 10 10 10 Bromaţi 10 10 10 Cadmiu 10 10 10 Cloruri 10 10 10 Clorură de vinil controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie Conductivitate 10 10 10 Crom 10 10 10 Cianuri totale 10 10 10 Nota 4 Cianuri libere 10 10 10 Cupru 10 10 10 1,2-dicloreten 25 25 10 Epiclorhidrină controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie Fluor 10 10 10 Hidrocarburi policiclice aromatice 25 25 25 Nota 5 Mangan 10 10 10 Mercur 10 10 10 Nichel 10 10 10 Nitraţi 10 10 10 Nitriţi 10 10 10 Oxidabilitate 25 25 10 Nota 6 Pesticide 25 25 25 Nota 7 Plumb 10 10 10 Seleniu 10 10 10 Sodiu 10 10 10 Stibiu 25 25 25 Sulfat 10 10 10 Tetracloretan 25 25 10 Nota 8 Tricloretenă 25 25 10 Nota 8 Trihalometani - Total 25 25 10 Nota 5 Note: 1. Acurateţea este eroarea sistematică şi este exprimată ca diferenţa dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate şi valoarea adevărată (conform definiţiei standardului ISO 5725). 2. Precizia este eroarea aleatoare şi este exprimată ca deviaţia standard a dispersiei rezultatelor faţă de o valoare medie (conform definiţiei standardului ISO 5725). 3. Limita de detecţie se consideră a fi: a) o valoare de 3 ori mai mare decît deviaţia standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă, conţinînd o concentraţie mică a parametrului; b) o valoare de 5 ori mai mare decît deviaţia standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe. 4. Metoda va determina cianurile totale sub toate formele. 5. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 25% din valoarea parametrilor menţionaţi în anexa nr. 1 la prezentele Norme. 6. Oxidarea se va efectua timp de 10 minute la 100° C în mediu acid, folosind permanganat de potasiu. 7. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru fiecare pesticid şi depind de pesticidul respectiv. În prezent, această limită de detecţie nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat. 8. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 50% din valoarea parametrilor menţionaţi la anexa nr.1 la prezentele Norme. 2.2. Pentru concentraţia ionilor de hidrogen, prin metoda de analiză aplicată trebuie să poată fi măsurată o concentraţie egală cu CMA, cu o acurateţe şi o precizie de 0,2 unităţi de pH. 3. Parametrii pentru care nu sînt specificate performanţele metodelor de analiză: Carbon organic total Culoare Gust Miros Turbiditate (Pentru monitorizarea turbidităţii în apa de suprafaţă tratată, prin metoda de analiză aplicată trebuie să se măsoare cel puţin concentraţii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acurateţe şi o precizie de 25%). Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 Regulamentul cu privire la băuturile nealcoolice I. Generalităţi 1. Regulamentul cu privire la băuturile nealcoolice (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele faţă de calitatea şi inofensivitatea băuturilor nealcoolice, precum şi cerinţe suplimentare de etichetare şi de plasare pe piaţă a băuturilor nealcoolice. 2. În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc după cum urmează: băuturi nealcoolice - băuturi care conţin cel mult 0,5% în volum de alcool (măsurat la temperatura de 200C) şi sînt fabricate din apă potabilă, cu adaos de aditivi alimentari, sucuri, inclusiv concentrate, de fructe şi/sau legume, siropuri de fructe, pomuşoare şi/sau de plante aromatice, arome şi/sau substanţe aromatizate, zaharuri naturale (zahăr, fructoză, glucoză), îndulcitori, miere, fiind îmbuteliate, saturate sau nu cu dioxid de carbon. Băuturile fermentate cu conţinutul în alcool de pînă la 1,2% în volum se consideră băuturi nealcoolice; băuturi cu suc de fructe şi/sau de legume - băuturi nealcoolice care conţin cel puţin 4% de suc de fructe şi/sau legume; băuturi cu valoare energetică redusă - băuturi nealcoolice care conţin îndulcitori şi a căror valoare energetică a fost redusă cu cel puţin 30% în raport cu băutura originală, fabricată cu adaos de zahăr şi fără adaos de îndulcitori; băuturi nealcoolice aromatizate - băuturi nealcoolice, fabricate din apă potabilă, cu adaos de arome şi/sau de substanţe aromatizate, cu sau fără adaosul altor materii prime specificate la definiţia „băuturi nealcoolice”, în general saturate cu dioxid de carbon; băuturi praf - amestec a diferite materii prime, specificate la definiţia „băuturi nealcoolice” în formă de praf, granule sau tablete, destinate producerii de băuturi nealcoolice prin reconstituire; băuturi răcoritoare - băuturi nealcoolice aromatizate, fabricate din apă potabilă, concentrate pentru băuturi sau materiile prime pentru producerea lor, în general saturate cu dioxid de carbon; concentrate pentru producerea de băuturi nealcoolice - produse care conţin cel mult 0,5% în volum de alcool (măsurat la temperatura de 20oC) şi materiile prime specificate la definiţia „băuturi nealcoolice”, destinate producerii băuturilor nealcoolice prin diluţie, conform proporţiei recomandate de producător; concentrate pentru băuturi - amestec condensat de diferite materii prime utilizate la fabricarea băuturilor nealcoolice, destinate producerii băuturilor prin diluţie; cvas - băutura nealcoolică, cu un conţinut de alcool de pînă la 1,2% în volum, fabricat prin fermentarea alcoolică sau alcoolică şi lactică incompletă a extractelor de cereale, precum şi a extractelor din legume, fructe şi pomuşoare, precum şi a altor materii prime de origine vegetală şi a produselor ce conţin zaharuri naturale, cu sau fără adaosul ulterior al aditivilor gustativi aromatici; sirop - concentrate ce conţin mai mult de 50% în masă de zaharuri naturale. II. Cerinţe privind materia primă de bază şi materialele auxiliare 3. Apa folosită pentru fabricarea băuturilor nealcoolice trebuie să corespundă, din punctul de vedere al calităţii şi inofensivităţii, prevederilor actelor normative în vigoare privind apa potabilă. 4. Alte materii prime ce pot fi folosite la fabricarea băuturilor nealcoolice sînt: zahăr, glucoză şi fructoză; sucuri de fructe şi/sau legume, inclusiv sucuri concentrate; siropuri de fructe, pomuşoare şi/sau plante aromatice recunoscute ca inofensive pentru consumul uman alimentar; arome naturale (inclusiv macerate sau uleiuri), identic naturale sau artificiale, substanţe aromatizate; miere; materie primă cerealieră sau produse de prelucrare a cerealelor; drojdii de panificaţie sau cultură pură de levuri; dioxid de carbon. 5. Utilizarea aditivilor alimentari se efectuează în conformitate cu prevederile Normelor şi regulilor sanitare privind aditivii alimentari, nr.06.10.3.46 din 17 decembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.50-52, art.123, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.5 8, art.12). 6. Calitatea şi inofensivitatea materiei prime şi ale materialelor auxiliare utilizate la fabricarea băuturilor nealcoolice trebuie să corespundă actelor normative în vigoare. 7. Indicii de puritate şi de inofensivitate ai aditivilor alimentari trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în actele normative naţionale, iar în lipsa acestora - specificaţiilor Comitetului mixt de experţi al FAO/OMS (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie/Organizaţia Mondială a Sănătăţii) (JECFA) pentru aditivii alimentari. III. Tratamente permise 8. Băuturile nealcoolice pot fi fabricate pasteurizate (fără adaos de conservant) şi nepasteurizate (cu sau fără adaos de conservant). IV. Clasificarea băuturilor nealcoolice şi a concentratelor pentru producerea lor, cerinţe de calitate şi inofensivitate 9. Băuturile nealcoolice se clafisică în grupe şi subgrupe şi trebuie să prezinte următoarele semne organoleptice: Clasificarea Semne organoleptice Tipul Grupa Subgrupa Aspect Gust şi miros Băuturi nealcoolice Băuturi nealcoolice aromatizate Băuturi cu suc de fructe sau legume De la limpede la tulbure, posibil cu sediment neînsemnat, fără impurităţi străine Corespunzător ingredientelor utilizate, fără gust şi miros străin Băuturi răcoritoare Băuturi fermentate (cvas) Concentrate pentru producerea băuturilor nealcoolice Concentrate de fructe sau legume De la opalescent la tulbure cu sediment, fără impurităţi străine Concentrate pentru băuturi Sirop De la limpede la tulbure, posibil cu sediment neînsemnat, fără impurităţi străine Băutură praf Praf, granule sau tablete, fără impurităţi străine 10. Conţinutul de elemente toxice în băuturile nealcoolice nu va depăşi următoarele limite maxime, mg/dm3: Plumb 0,3 Arsen 0,1 Cadmiu 0,03 Mercur 0,005 11. Băuturile nealcoolice trebuie să corespundă următoarelor cerinţe microbiologice: Denumirea produselor Număr germeni mezofil – aerobi şi facultativ anaerobi, unităţi formatoare colonii (UFC)/cm3 maximal Bacterii coliforme, nu se admit în (cm3): Microorganisme patogene, inclusiv salmonela, nu se admit în (cm3): Drojdii şi mucegaiuri, UFC/cm3 maximal Note Băuturi nealcoolice nepasteurizate şi fără adaos de conservant, cu stabilitatea de pînă la 30 de zile 30 333 25 100 Băuturi nealcoolice, inclusiv cu adaos de sucuri, cu stabilitatea de peste 30 de zile: cu adaos de zaharuri naturale 100 100 15* *UFC/100 cm3, maximal cu adaos de îndulcitori 100* 100 100 *Numărul microorganismelor mezofil aerobe cu adaos de suc 100 100 40* * Volumul (cm3) în care nu se admit Concentrate (lichide, paste, praf, granule, tablete) pentru băuturi nealcoolice în ambalaj de desfacere 5·104* 1,0 25 10** * Cu excepţia concentratelor ce conţin bicarbonat de sodiu ** Volumul (cm3) sau masa (g) în care nu se admite Siropuri nepasteurizate 1,0 25 50* *UFC/10 cm3, maximal Siropuri pasteurizate turnate fierbinţi 1,0 25 40* *Volumul (cm3) în care nu se admit Băuturi fermentate: Cvasuri filtrate nepasteurizate preambalate în PET 10 25 Cvasuri filtrate pasteurizate 10 10 25 100 12. Conţinutul de cofeină nu va depăşi 150 mg/dm3 în băuturile nealcoolice care conţin cofeină şi 400 mg/dm3 - în băuturile nealcoolice speciale cu adaos de cofeină. 13. Conţinutul de chinină în băuturile nealcoolice nu va depăşi 85 mg/dm3. 14. Parametrii de calitate şi inofensivitate în băuturile nealcoolice, inclusiv determinarea masei şi volumului, se efectuează cu mijloace de măsurare adecvate, legalizate şi verificate metrologic. V. Etichetarea 15. Etichetarea băuturilor nealcoolice se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, Normele sanitare privind etichetarea nutriţională, etichetarea produselor alimentare cu destinaţie dietetică specială, etichetarea produselor alimentare modificate genetic sau obţinute din organisme modificate genetic”, nr.01-04 din 31 mai 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.138-146, art.281), cu următoarele modificări, completări şi precizări: denumirea „sirop” poate fi utilizată cu referinţă la concentratele pentru băuturi care conţin mai mult de 50% în masă de zaharuri naturale; prin etichetare va fi indicată valoarea energetică, exprimată în kcal/100 cm3; referitor la băuturile praf, informaţia va fi indicată pentru produsul preparat pentru consum; dacă conţinutul în dioxid de carbon constituie minim 2g/l, pe etichetă se va specifica că băutura este saturată; dacă conţinutul în dioxid constituie mai puţin de 2 g/l, pe etichetă se va specifica că băutura este nesaturată; pentru băuturile cu valoare energetică redusă, eticheta va conţine informaţii despre conţinutul zaharurilor naturale şi al îndulcitorilor utilizaţi; în cazul în care nu a fost adăugat zahăr, pe etichetă se va face inscripţia „Fără adaos de zahăr”; în cazul în care valoarea energetică a fost redusă cu 30% în comparaţie cu băutura originală, fabricată cu adaos de zahăr, pe etichetă se face inscripţia „Cu valoare energetică redusă”; în cazul în care băutura nealcoolică conţine îndulcitorul „aspartam”, pe etichetă se va face inscripţia „Conţine sursă de fenilalanină”. 16. Chinina şi cofeina, utilizate ca substanţe aromatizante la fabricarea băuturilor nealcoolice, vor fi menţionate prin denumire în lista ingredientelor imediat după termenul „aromatizator”. 17. Băuturile nealcoolice care conţin cofeină din orice sursă, în proporţie de 150 mg/dm3 sau mai mult, vor avea aplicată pe etichetă menţiunea „Conţinut sporit de cofeină”, urmată de conţinutul cofeinei, exprimat în mg/100 cm3, şi înscrisă în acelaşi cîmp de vedere cu denumirea sub care este comercializat produsul. 18. Etichetarea băuturilor nealcoolice care conţin ingrediente obţinute din organisme modificate genetic, aditivi alimentari modificaţi genetic se va efectua în conformitate cu Normele sanitare privind etichetarea nutriţională, etichetarea produselor alimentare cu destinaţie dietetică specială, etichetarea produselor alimentare modificate genetic sau obţinute din organisme modificate genetic, nr.01-04 din 31 mai 2004. 19. La etichetarea băuturilor nealcoolice nu se admit declaraţii de sănătate. 20. Devierile în negativ pentru masă şi volum sînt specificate în anexa la prezentul Regulament. VI. Depozitarea şi transportarea 21. Băuturile nealcoolice în ambalaje transparente vor fi depozitate şi transportate astfel, încît să fie protejate de acţiunea razelor solare directe. 22. Băuturile nealcoolice vor fi depozitate şi comercializate în locuri ferite de îngheţ şi de acţiunea directă a razelor solare. [Pct.22 în redacţia HG688 din 13.11.09, MO166-168/20.11.09 art.766] VII. Controlul asupra respectării prezentului Regulament 23. Controlul asupra respectării prezentului Regulament se pune în sarcina organelor abilitate. 24. Pentru nerespectarea prevederilor prezentului Regulament, persoanele vinovate, inclusiv persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor de control, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Anexă la Regulamentul privind băuturile nealcoolice Devierile permise în negativ pentru masă şi volum Volumul ambalajului de consum (sticle, cutii, pungi etc.) Discrepanţa Pînă la 50 g sau 50 ml 9 % Mai mare de 50 g sau 50 ml pînă la 100 g sau 100 ml 4,5 g sau 4,5 ml Mai mare de 100 g sau 100 ml pînă la 200 g sau 200 ml 4,5 % Mai mare de 200 g sau 200 ml pînă la 300 g sau 300 ml 9 g or 9 ml Mai mare de 300 g sau 300 ml pînă la 500 g sau 500 ml 3 % Mai mare de 500 g sau 500 ml pînă la 1000 g sau 1000 ml 15 g sau 15 ml Mai mare de 1,0 kg sau 1,0 litri 1,5 % Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 Regulament cu privire la apele minerale medicinale I. Generalităţi 1. Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale (în continuare - Regulament) este elaborat în baza Legii nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi în corespundere cu Directiva Uniunii Europene 2001/83/EEC privind codul comunitar referitor la produsele medicinale pentru uz uman, ţinînd cont de prevederile Directivei Uniunii Europene 80/777/EEC privind armonizarea legislaţiei ţărilor-membre în domeniul utilizării şi comercializării apelor minerale naturale. 2. Scopul Regulamentului Prezentul Regulament vizează zăcămintele de ape subterane recunoscute ca ape minerale medicinale şi reglementează procedura de recunoaştere şi aprobare a apelor minerale medicinale, stabileşte cerinţele privind calitatea acestora, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii umane împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei minerale. Regulamentul se referă la toate apele minerale medicinale, recunoscute ca atare, îmbuteliate pentru comercializare ca produs farmaceutic sau folosite pentru uz intern şi extern în condiţii de staţiune balneară sau centre medicale de recuperare. 3. Prevederile Regulamentului Prezentul Regulament: a) implică identificarea şi recunoaşterea oficială a apelor minerale medicinale; b) prescriu condiţii de exploatare a sursei de apă minerală medicinală; c) stabileşte criteriile microbiologice şi chimice ale apei minerale medicinale; d) reglementează comercializarea apelor minerale medicinale îmbuteliate şi stabilesc etichetarea obligatorie a particularităţilor acestora; e) reglementează utilizarea zăcămintelor de ape minerale medicinale în condiţii de staţiune balneară; f) stabilesc semnele comerciale utilizate pentru ape minerale medicinale îmbuteliate; g) conţin cerinţe şi restricţii privind etichetarea şi publicitatea; h) prevăd controale periodice ale surselor de apă minerală naturală de către organele abilitate de stat; i) argumentează statutul pentru restricţii etc. 4. Definiţii În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc după cum urmează: apă minerală medicinală - apă care provine dintr-o sursă naturală – izvor, lac sau foraj, avînd limite concrete geografice şi hidrogeologice, întrunind cel puţin una din următoarele condiţii: a) conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1g/l; b) prezenţa unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută, în proporţii minim necesare; c) conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice, în concentraţii stabilite – 1000mg/l CO2, 1mg/l H2S; d) temperaturi de peste 20°C, indiferent de conţinutul mineral care le conferă caracteristica de ape termale; e) existenţa unei acţiuni terapeutice recunoscute ştiinţific, situaţie ce le conferă acestor ape minerale statut de medicament, fiind interzisă orice modificare sau prelucrare prin adăugare sau extragere de substanţe, cu excepţia dioxidului de carbon; ape termale - ape extrase din subteran sau emergente la suprafaţă cu o temperatură mai mare cu 20°C; staţiune balneară – instituţie situată în apropierea unei surse de ape termale sau minerale medicinale ce oferă asistenţă medicală şi facilităţi pentru aplicarea tehnicilor hidroterapeutice; hidroterapie – diferite tehnici de aplicare a apei ca remediu terapeutic pentru diferite maladii (băi, duşuri, jeturi). marcă comercială - denumirea cu care apa minerală medicinală îmbuteliată se comercializează şi indică o oarecare clasificare calitativă, marcă comercială sau o denumire imaginară. Apa minerală medicinală se deosebeşte de alte ape prin: a) conţinutul specific de substanţe minerale din apă sau prin microbismul său specific, ce pot imprima apei anumite calităţi terapeutice; b) obţinerea ei directă din surse naturale emergente sau din sonde forate ce exploatează straturi acvifere subterane. În aceste condiţii, se iau toate măsurile de prevenire a poluării sau influenţei din exterior asupra proprietăţilor chimice şi fizice ale apei minerale naturale; c) stabilitatea componenţei compuşilor chimici, fără fluctuaţii naturale semnificative; d) colectarea şi extragerea ei în condiţii ce garantează puritatea microbiană şi stabilitatea componenţilor chimici de bază; e) îmbutelierea în ambalaje de desfacere nemijlocit lîngă sursă, cu respectarea condiţiilor speciale de igienă; f) respectarea componenţei naturale, fără a fi supusă oricărui tip de tratare suplimentară, cu excepţia celor prevăzute de prezentul Regulament. II. Domeniul de aplicare 5. Prezentul Regulament se referă numai la apele minerale medicinale, recunoscute ca atare de autorităţile competente, cu un conţinut specific din punctul de vedere microbiologic şi chimic, bogate în săruri minerale şi care conţin anumite substanţe biologic active în concentraţii terapeutice, hidrogen sulfurat, cu un nivel specific de radioactivitate, temperatură, pH. Apele minerale medicinale trebuie să fie recunoscute ca atare de către Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, conform criteriilor stabilite în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre, după efectuarea unor cercetări speciale în domeniul medical care, prin conţinutul său specific, au efect terapeutic asupra organismului uman. Acest efect terapeutic se determină de către instituţiile abilitate ale Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale - Agenţia Medicamentului, în comun cu Centrul Naţional de Sănătate Publică în baza cercetărilor medicale speciale sau prin analogie cu alte ape medicinale similare ca componenţă şi proprietăţi. 6. Apele minerale medicinale se clasifică în următoarele categorii: 1) în funcţie de modul de utilizare: a) cură internă pentru băut – crenoterapie (ingestie), aerosoli şi inhalaţii; b) administrare parenterală sub formă injectabilă; c) cură externă sub formă de băi în căzi individuale, în bazine de balneaţie, în bazine de kinetoterapie, în piscine şi solarii, precum şi sub formă de irigaţii medicinale; 2) în funcţie de nivelul de mineralizare: a) ape minerale cu mineralizări de peste 1g/l substanţe solide dizolvate, divizate în: ape minerale cu mineralizare medie de 1-15 g/l, ape minerale concentrate cu mineralizare de 15 35g/l, ape minerale foarte concentrate cu mineralizare de 35-150 g/l, ape minerale de mare concentraţie cu mineralizare de peste 150 g/l; b) ape minerale cu mineralizări sub 1 g/l substanţe solide dizolvate - oligominerale, care au componenţi biologic activi ce le imprimă caracterul specific şi care se divizează în: ape oligominerale sulfuroase, ape oligominerale feruginoase, ape oligominerale carbogazoase şi altele asemenea şi ape oligominerale termale, în funcţie de temperatură; 3) în funcţie de compoziţia fizico-chimică: a) oligometalice – acratice; b) alcaline şi alcalino-teroase – bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene; c) clorurate-sodice-sărate; d) sulfatate (conţin sulfaţi peste 600mg/l); e) carbogazoase (conţin CO2 natural dizolvat peste 1000mg/l); f) feruginoase (conţin Fe natural peste 10mg/l); g) bromurate (conţin Br natural peste 25mg/l); h) iodurate (conţin I natural peste 5mg/l); i) arsenicale (conţin As natural peste 0,7mg/l); j) radioactive (conţin radiu natural peste 2 Bq/l); k) borurate (conţin H3BO3 natural peste 35mg/l); l) silicate (conţin H2SiO3 natural peste 50mg/l); m) sulfuroase (conţin sulfuri naturale peste 1mg/l); n) organice (conţin substanţe organice calculate în ioni de carbon peste 5mg/l); 4) în funcţie de temperatura apei: a) ape reci -T < 20°C; b) ape hipotermale -T =20 - 30°C; c) ape termale -T= 31-38°C; d) ape hipertermale -T>38°C; 5) în funcţie de valoarea pH-ului: a) ape superacide - pH < 3,5; b) ape acide - pH =3,5 -5,5; c) ape acidulate - pH = 5,5 -6,8; d) ape neutre - pH -6,9 -7,l; e) ape slab alcaline - pH =7,2 -8,5; f) ape alcaline - pH > 8,5. III. Îmbutelierea şi comercializarea apelor minerale medicinale îmbuteliate 7. Îmbutelierea apelor minerale medicinale 7.1. Îmbutelierea apelor minerale medicinale potabile destinate comercializării pentru consum uman ca remediu terapeutic se efectuează la întreprinderi autorizate în acest scop de către Serviciul de Supreveghere de Stat a Sănătăţii Publice şi Agenţia Medicamentului. 7.2. Autorizaţia de producere a apelor minerale medicinale îmbuteliate este eliberată de Centrul Naţional de Sănătate Publică, după examinarea datelor privind proprietăţile apei, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament, în comun cu Agenţia Medicamentului, în modul stabilit pentru autorizarea fabricării medicamentelor. 7.3. Sub aspectul fabricării şi comercializării, apele minerale medicinale se atribuie la medicamente. Denumirile de ape minerale medicinale se includ în Nomenclatorul de stat al medicamentelor. Certificatul de înregistrare a apelor minerale medicinale îmbuteliate este eliberat de Agenţia Medicamentului. 7.4. Fabricarea apelor minerale medicinale îmbuteliate se efectuează la întreprinderi autorizate şi licenţiate, conform unei tehnologii speciale de îmbuteliere, cu respectarea normelor specifice în vigoare. 7.5. Apele minerale medicinale îmbuteliate se utilizează în medicină la recomandarea medicilor sau/şi farmaciştilor şi se comercializează prin intermediul farmaciilor comunitare, iar eliberarea apelor se face fără prescriere medicală (lista OTC). 7.6. Apele minerale medicinale îmbuteliate necesită a fi păstrate în condiţii adecvate – ferite de lumină, la temperaturi scăzute, iar termenul de păstrare nu trebuie să depăşească 3 luni. 7.7. Nici o apă minerală medicinală îmbuteliată, provenită din alte ţări, nu poate fi comercializată pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi recunoscută ca atare şi certificată de autorităţile naţionale competente, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament. 8. Condiţiile de exploatare a surselor de apă minerală medicinală 8.1. Sursele de apă minerală medicinală sînt de interes public şi, din aceste considerente, ele trebuie exploatate şi protejate corespunzător. 8.2. În baza rezultatelor prospecţiunilor hidrogeologice efectuate de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, se elaborează schema tehnologică de exploatare a zăcămîntului de ape minerale medicinale, care se supune expertizei igienice şi ecologice de stat, în modul stabilit de legislaţia în vigoare. 8.3. Exploatarea sursei de apă minerală naturală se autorizează de către Serviciul de Supreveghere de Stat a Sănătăţii Publice, dacă s-a constatat că apa corespunde criteriilor stabilite de prezentul Regulament. 8.4. Recepţia şi darea în exploatare a staţiunilor balneoclimaterice, întreprinderilor de exploatarea zăcămintelor şi surselor de ape minerale medicinale izolate se efectuează cu acordul organelor supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat şi serviciilor geologic şi ecologic de stat, cu perfectarea documentaţiei oficiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 8.5. Pentru a preveni epuizarea rezervelor, agenţii economici efectuează exploatarea zăcămintelor şi surselor de ape minerale în conformitate cu schemele tehnologice de exploatare a zăcămintelor, elaborate în baza resurselor existente, prevederilor autorizaţiei de folosinţă specială a apei, instalaţiilor de captare ce corespund proiectului, cu observări sistematice asupra debitului, nivelului, compoziţiei chimice şi proprietăţilor fizice ale apelor minerale. 8.6. Pentru păstrarea proprietăţilor naturale ale apei minerale medicinale şi pentru prevenirea poluării şi demineralizării ei, sursele trebuie să fie captate. Captarea se bazează pe datele obţinute în urma lucrărilor hidrogeologice. Metodele de captare şi tipul instalaţiilor de captare se stabilesc în proiectele (schemele) de exploatare, pornind de la particularităţile fiecărui zăcămînt de ape minerale medicinale. Captarea trebuie: a) să asigure preluarea totală a apei minerale la adîncimea ce corespunde compoziţiei, debitului şi temperaturii optime; b) să protejeze apa minerală împotriva pătrunderii apelor freatice, de suprafaţă, deseori poluate, şi de influenţa nefavorabilă a altor factori naturali, precum şi împotriva amestecului cu ape dulci; c) să prevină pierderile de apă minerală şi gaze; d) să asigure efectuarea observărilor de regim necesare. 8.7. Pentru fiecare sursă se construieşte un pavilion de asupra instalaţiei de captare, pentru a proteja partea superioară a instalaţiei de acţiunea factorilor atmosferici şi a nu permite accesul persoanelor străine la gura sursei. 8.8. Pentru a proteja apa minerală de degradare şi a păstra toate proprietăţile ei (temperatura, radioactivitatea, conţinutul de gaze dizolvate etc.), tubajul sondei, echipamentul pompelor, conductele pentru debitarea apei din surse la locurile de consum, colectoarele de apă pentru acumularea apei minerale şi cuvele pentru încălzirea apei se execută din materiale rezistente la coroziune, fiind autorizate spre utilizare de către Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale. 8.9. Utilajul pentru exploatarea apei trebuie construit în aşa mod încît să fie exclusă orice posibilitate de impurificare şi păstrate proprietăţile apei pe care aceasta le posedă în sursă: a) sursa trebuie protejată de riscul impurificării; b) utilajul pentru dobîndirea apei, ţevile şi rezervoarele trebuie construite în aşa mod încît să reducă minimum schimbările chimice, fizico-chimice sau microbiologice ale apei; c) ambalajul trebuie prelucrat sau confecţionat în aşa fel încît să micşoreze la minimum influenţa asupra caracteristicilor microbiologice şi chimice ale apei; d) utilajul de spălat vesela şi de îmbuteliere şi toate celelalte aspecte ale exploatării trebuie să corespundă cerinţelor igienice; e) conform pct.8.3. din prezentul Regulament, apa minerală naturală poate fi transportată numai în recipientele destinate consumatorului final. 8.10. Dacă, în timpul exploatării sursei, se stabileşte că apa minerală naturală din sursă este poluată şi nu corespunde criteriilor microbiologice stabilite de prezentul Regulament, agentul economic responsabil de exploatarea sursei trebuie să sisteze orice operaţii legate de extragerea apei, în special procesul de îmbuteliere, pînă cînd poluarea şi condiţiile ce au condus la poluare nu vor fi înlăturate, iar apa va corespunde cerinţelor stabilite. 8.11. Autorităţile abilitate controlează periodic corespunderea calităţii apei din sursă cerinţelor stabilite de prezentul Regulament. Pentru fiecare izvor trebuie să fie afişată denumirea acestuia şi compoziţia chimică a apei minerale captate. 8.12. Tipurile de control al calităţii apei din sursele de apă minerală medicinală sînt identice celor de apă minerală naturală, fiind reglementate de Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale. 8.13. Exploatarea zăcămintelor şi observaţiile asupra regimului apelor minerale medicinale se efectuează de către serviciile hidrogeologice ale staţiunilor balneoclimaterice, conform Hotărîrii Guvernului nr. 632 din 18 mai 2002 „Cu privire la studierea, utilizarea şi protecţia apelor minerale”. 9. Criterii de calitate a apei minerale medicinale A. Criterii microbiologice 9.1. Numărul total de colonii revitalizabile dintr-o apă minerală naturală la sursă trebuie să corespundă populaţiei microbiene normale din apă şi să facă dovada existenţei unei protecţii eficiente a sursei împotriva tuturor tipurilor de contaminare. Numărul total de colonii va fi determinat conform prevederilor subpunctului 3) al pct.2 din anexa nr.1 la prezentul Regulament. 9.2. După îmbuteliere numărul total de germeni nu poate depăşi 100/ml, la o temperatură cuprinsă între 200C - 220C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar gelatină, şi 20/ml la o temperatură de 370C, în 24 de ore, pe agar-agar. Numărul total de germeni va fi măsurat într-un interval de 12 ore de la îmbuteliere, apa fiind păstrată pe această durată la temperatura de 40C @/- 10C. 9.3. La sursă, în mod normal, aceste valori nu trebuie să depăşească 20 germeni/ml, la o temperatură cuprinsă între 200C - 220C, în 72 de ore, şi, respectiv, 5 germeni/ml, la o temperatură de 370C, în 24 de ore, cu menţiunea că acestea trebuie considerate valori de referinţă şi nu concentraţii maxime permise. 9.4. La sursă şi în timpul comercializării o apă minerală medicinală nu trebuie să conţină: a) paraziţi şi microorganisme patogene; b) Escherichia coli şi alte bacterii coliforme şi streptococi fecali în 250 ml de eşantion examinat; c) bacterii anaerobe sulfitoreducatoare cu înmulţire prin spori în 50 ml de eşantion examinat; d) Pseudomonas aeruginosa în 250 ml de eşantion examinat. 9.5. Numărul total de bacterii dezvoltate într-o apă minerală medicinală poate fi doar cel care rezultă din creşterea normală a conţinutului de bacterii pe care l-a avut la sursă. B. Parametrii chimici ai apelor minerale medicinale se cercetează conform listei specificate în anexa nr.2 la prezentele Norme, iar normele admisibile se stabilesc în conformitate cu pct.5 al anexei nr.1 la prezentul Regulament. 9.6. Se interzice exploatarea sau îmbutelierea apei minerale medicinale, care conţine careva din substanţele menţionate în anexa nr.1 la prezentul Regulament în valori ce depăşesc concentraţiile admisibile corespunzătoare fiecărui component sau conţin un oarecare alt component în concentraţii ce fac această apă necorespunzătoare. 9.7. În apele minerale naturale sub limita de detecţie a metodei trebuie să se conţină următoarele impurităţi: detergenţi anionactivi, pesticide şi clor-bifenili, ulei mineral, hidrocarburi policiclice aromatice. 10. Controlul calităţii apelor minerale medicinale 10.1. Responsabil de controlul calităţii apelor minerale medicinale este staţiunea balneară care exploatează zăcămîntul sau producătorul apelor minerale medicinale îmbuteliate. Controlul se efectuează conform prevederilor anexei nr.2 la prezenta hotărîre, în baza programului inclus stabilit în normele tehnice ale producătorului, coordonate cu Centrul Naţional de Sănătate Publică. 10.2. Controlul de stat al calităţii apelor minerale medicinale este exercitat de Centrul Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu Documentaţia Analitico–Normativă, aprobată la etapa înregistrării lor în Republica Moldova. 10.3. Cheltuielile ce ţin de efectuarea analizelor de laborator ale calităţii apelor minerale medicinale sînt suportate de către agenţii economici ce exploatează zăcămintele, importă, produc sau distribuie ape minerale medicinale. 10.4. Prelevarea probelor medii de ape minerale medicinale pentru control se efectuează de către reprezentantul Serviciului de Supreveghere de Stat a Sănătăţii Publice în prezenţa specialistului responsabil de calitate în unitatea producătoare/importatoare. 10.5. Producătorii autohtoni, în termen de pînă la 5 zile de la producere, prezintă Centrului Naţional de Sănătate Publică cererea pentru efectuarea prelevării de probe şi controlul de stat al calităţii. 10.6. Agenţii economici importatori, în termen de pînă la 5 zile după importare, depun în adresa Centrului Naţional de Sănătate Publică cerere pentru prelevarea de probe şi efectuarea controlului de stat al calităţii, copia autorizaţiei de import, inclusiv specificaţia (anexa) la contract, legalizată cu ştampila umedă a Agenţiei Medicamentului (la efectuarea primei partide de import) şi copia invoice-lui perfectat vamal în două exemplare. La importarea partidelor ulterioare de ape minerale medicinale, conform aceloraşi autorizaţii de import şi specificaţii (anexe), se prezintă numai copia invoice-lui (în două exemplare), indicîndu-se în cerere numărul autorizaţiei de import. În cadrul întreprinderilor importatoare se efectuează, în mod obligatoriu, controlul de recepţie al apei, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu sortarea preventivă, conform denumirilor, divizărilor şi seriilor. 10.7. Reprezentantul Centrului Naţional de Sănătate Publică se deplasează la întreprinderea solicitantă în decurs de pînă la 5 zile de la înregistrarea cererii şi efectuează controlul într-un termen de pînă la 30 zile lucrătoare de la înregistrarea mostrelor. 10.8. Pentru seriile de ape minerale medicinale autohtone şi de import, a căror calitate corespunde prevederilor prezentului Regulament, se eliberează un certificat igienic în forma aprobată de actele normative în vigoare. Documentul ce atestă calitatea unui lot fabricat/importat de o întreprindere se referă numai la lotul unic fabricat/importat pentru care s-au prelevat probe medii de mostre. 10.9. Pentru seriile de ape minerale medicinale, a căror calitate nu corespunde prevederilor prezentului Regulament, se eliberează numai buletinul de analiză. Aceste serii sînt interzise pentru distribuire şi comercializare pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, unitatea care a produs/importat lotul apei prezintă producătorului/furnizorului reclamaţie, în modul stabilit. Seriile rebutate urmează a fi restituite producătorului/furnizorului pentru a fi puse în carantină sau nimicite, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pe parcursul a cel mult 2 luni de la data emiterii buletinului de analiză. Întreprinderea autohtonă producătoare de ape minerale curative aplică aceeaşi procedură ca şi în cazul apelor de import. Apele minerale medicinale îmbuteliate falsificate vor fi supuse obligator nimicirii, în modul stabilit. 11. Import, export şi reexport de ape minerale medicinale 11.1. Importul de ape minerale medicinale se efectuează în baza autorizaţiei de import, eliberate de Agenţia Medicamentului, în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale. 11.2. Pentru import sînt admise numai apele minerale medicinale autorizate în Republica Moldova. Exportul şi reexportul apelor minerale medicinale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare. IV. Etichetarea şi publicitatea 12. Etichetarea 12.1. Pe eticheta apelor minerale medicinale îmbuteliate se indică: a) denumirea locului unde se exploatează sursa şi denumirea sursei, fîntînii arteziene; enumirea întreprinderii producătoare şi adresa acesteia; b) componenţa apelor conform analizelor oficiale existente (indicîndu-se numărul procesului-verbal de încercări şi instituţia respectivă, informaţia despre conţinutul analitic al apei, inclusiv compuşii ce caracterizează componenţa ei); c) marca comercială a apei; d) termenul de valabilitate şi precauţii speciale de păstrare; e) în cazul utilizării ambalajelor PET, se face menţiunea „Ambalaj de unică folosinţă”; f) numărul autorizaţiei ce permite plasarea pe piaţă a apei minerale medicinale; g) metoda de administrare; h) toate indicaţiile trebuie să fie vizibile, clare, descifrabile şi persistente. 12.2. Nu se admite comercializarea apei minerale care nu este etichetată în corespundere cu prezentul Regulament. 13. Informaţia şi publicitatea 13.1. Informaţia şi publicitatea se permite numai pentru apele minerale medicinale înregistrate în Republica Moldova. 13.2. Informaţia pentru apele minerale medicinale trebuie să întrunească următoarele cerinţe: a) să fie veridică, obiectivă şi bazată pe documente oficiale; b) să nu stimuleze populaţia la folosirea excesivă a apelor minerale medicinale; c) să nu producă o impresie exagerată despre compoziţia şi originea apelor minerale medicinale sau despre proprietăţile lor medicale; d) să nu sugereze consumatorului că administrarea apei minerale medicinale va ameliora starea sănătăţii, iar renunţarea se va solda cu agravarea ei; e) în realizarea spoturilor publicitare ale apelor minerale medicinale să nu se admită încurajarea consumului excesiv al acestor ape; f) în materialele publicitare să fie indicat numărul de înregistrare în Republica Moldova. 13.3. Agenţii economici prezintă materialele publicitare în adresa Centrului Naţional de Sănătate Publică pentru avizare, unde se organizează recepţia, expertiza materialelor publicitare, cu eliberarea avizului. Modificările şi completările conţinutului materialului publicitar se avizează în acelaşi mod. Materialul publicitar avizat este valabil pe o perioadă de 6 luni. 14. Restricţii de etichetare şi publicitate 14.1. Nici o descriere, atribuire a numelui personal, marcă comercială, emblemă, ilustraţie sau alt semn, simbolic sau nu, nu trebuie aplicate pe etichetă sau în publicitatea apei minerale medicinale, dacă ele atribuie apei caracteristici pe care ea nu le posedă. 14.2. Nici o indicaţie, ce atribuie particularităţi profilactice sau terapeutice pentru sănătatea omului, nu poate fi aplicată pe etichetă sau în publicitatea apei minerale medicinale, dacă aceasta nu este demonstrată de examenele medicale conform anexei nr.1 la prezentul Regulament. V. Punerea în aplicare a Regulamentului 15. Implementarea 15.1. Implementarea prezentului Regulament se pune în sarcina organelor de stat abilitate în domeniul vizat. 15.2. În cazul depistării încălcărilor prevederilor prezentului Regulament, organele de stat abilitate din domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice aplică măsuri administrative, conform Codului cu privire la contravenţiile administrative. 16. Termene de aplicare 16.1. Anexele nr.1-2 sînt parte componentă a prezentului Regulament. 16.2. Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. 16.3. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, se abrogă orice alte dispoziţii care contravine acestuia. 16.4. Agenţii economici, producători sau utilizatori de ape minerale medicinale, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, se vor conforma prevederilor acestuia. Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale Cerinţe de aplicare a apelor minerale medicinale 1. Cerinţele privind prospecţiunile geologice - cercetarea geologică şi hidrogeologică pentru punerea în evidenţă a apelor minerale medicinale - se materializează printr-un raport geologic detaliat asupra condiţiilor hidrogeologice de dezvoltare a zăcămîntului, care se întocmeşte conform criteriilor similare pentru apele minerale naturale, stabilite în Normele sanitare cu privire la apele minerale naturale. 2. Cerinţele privind studiile fizice, chimice şi fizico-chimice sînt următoarele: 1) debitul sursei; 2) temperatura apei la sursă şi temperatura mediului ambiant; 3) relaţia dintre natura rocilor, pe de o parte, şi natura şi tipul mineralelor din apă, pe de altă parte; 4) reziduul sec la temperatura de 1800C şi 2600C; 5) conductivitatea electrică sau rezistivitatea, cu specificarea temperaturii în momentul măsurării; 6) concentraţia ionilor de hidrogen (pH); 7) conţinutul de cationi şi anioni; 8) conţinutul de substanţe nedisociate; 9) conţinutul de elemente-urmă; 10) radioactivitatea apei la sursă; 11) determinarea, după caz, a izotopilor din apă, oxigen (O16-O18) şi hidrogen (proton, deuteriu, tritiu); 12) toxicitatea unor elemente constituente ale apei, ţinînd cont de limitele stabilite pentru fiecare. 3. Cerinţele privind analizele microbiologice la sursă sînt următoarele: 1) demonstrarea absenţei paraziţilor şi a microorganismelor patogene; 2) determinarea numărului de germeni ce indică natura impurificării cu fecale: a) absenţa Escherichia coli şi a altor coliformi, la o temperatură de 370C şi 440C, în 250 ml probă; b) absenţa streptococilor fecali în 250 ml probă; c) absenţa bacteriilor anaerobe sulfitoreductoare cu înmulţire prin spori în 50 ml probă; d) Pseudomonas aeruginosa absent în 250 ml probă; 3) determinarea conţinutului total în microorganisme formatoare de colonii la 1 ml apă: a) la o temperatură cuprinsă între 200C şi 220C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar-gelatină; b) la o temperatură de 370C, în 24 de ore, pe agar-agar. 4. Cerinţe privind examenele clinice şi farmacologice În cadrul examenelor efectuate în conformitate cu metodele recunoscute ştiinţific trebuie să fie luate în considerare caracteristicile proprii apei minerale medicinale şi la efectele produse asupra organismului uman, cum sînt: diureza, funcţionarea gastrică sau intestinală, compensarea cerinţelor faţă de substanţele minerale, funcţionarea metabolismului şi a glandelor cu secreţie internă, funcţionarea aparatului locomotor şi a sistemului nervos periferic. 5. Parametrii chimici Apa minerală medicinală nu trebuie să conţină nici unul din elementele specificate mai jos în concentraţii ce depăşesc valorile admise, conform următorului tabel: Denumirea elementelor Exprimarea rezultatelor Valorile admise 1 2 3 Arsen As, mg/l 2 Bariu Ba, mg/l 0,7 Cadmiu Cd, μg/l 3 Carbon organic total C, mg/l 15 Cianuri CN, μg/l 70 Crom Cr, μg/l 50 Cupru Cu, mg/l 1 Mangan Mn, mg/l 0,5 Mercur Hg, μg/l 1 Nichel Ni, μg/l 20 Nitrat NO3, mg/l 50 Nitrit NO2, mg/l 0,5 Stibiu Sb, μg/l 5 Stronţiu Sr, mg/l 25 Seleniu Se, μg/l 50 Plumb Pb, μg/l 10 Fenoli μg/l 1 Fluor F, mg/l 10 Radiu Ra, Bq/l 18,5 Pesticide, sumar μg/l 0,5 6. Stabilitate Conţinutul, temperatura şi alte caracteristici esenţiale ale apei minerale medicinale trebuie să rămînă stabile în limitele fluctuaţiei naturale. 7. Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Agenţia Medicamentului, după eliberarea avizului de recunoaştere a apei minerale medicinale, publică informaţia respectivă şi argumentele în baza cărora ea a fost aprobată în buletinele oficiale sau pe pagina web a instituţiilor, cu includerea denumirii apei respective în Nomenclatorul de stat al medicamentelor şi Registrul apelor minerale medicinale. Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale Caracteristica chimică a apelor minerale medicinale 1. Procesul-verbal de încercări trebuie să conţină referinţe privind conţinutul chimic la următoarele grupe de parametri: a) anioni şi cationi Cationi Modul de exprimare Anioni Modul de exprimare Aluminiu Al mg/l Boraţi BO3 mg/l Amoniu NH4 mg/l Carbonaţi CO3 mg/l Calciu Ca mg/l Cloruri Cl mg/l Magneziu Mg mg/l Fluoruri F mg/l Potasiu K mg/l Ioni de hidrogencarbonat HCO3 mg/l Sodiu Na mg/l Nitraţi NO3 mg/l Nitriţi NO2 mg/l Fosfaţi P2O5 mg/l Siliciu SiO2 mg/l Sulfaţi SO4 mg/l Sulfiţi S-2 b) compuşii neionizanţi Compuşi neionizanţi Modul de exprimare Carbonul organic C mg/l Bioxidul de carbon liber CO2 mg/l Oxizi de siliciu SiO2 mg/l 1. alte elemente Elementul Modul de exprimare Elementul Modul de exprimare Bariu Ba mg/l Litiu Li mg/l Bromuri (suma) Br mg/l Mangan Mn mg/l Cobalt Co mg/l Molibden Mo mg/l Cupru Cu mg/l Stronţiu Sr mg/l Iod (sumar) I mg/l Zinc Zn mg/l Fier Fe mg/l 2. Dacă raportul geologic, conform pct.1 din anexa nr.1 la prezentul Regulament, determină în apă vreun cation, anion, compus neionizant sau urme de elemente altele decît cele indicate în prezenta anexă, concentraţia lor trebuie să fie detaliat determinată şi descrisă.