Government Decision No. HG53/2025 validating the Regulation on sustainability and greenhouse gas emission reduction criteria for biofuels, bioliquids and biomass fuels and the Methodology for calculating the impact of biofuels, bioliquids and biomass fuels on greenhouse gas emissions

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG53/2025 din 05.02.2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă și a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră Publicat : 11.02.2025 în MONITORUL OFICIAL Nr. 43-46 art. 68 Data intrării în vigoare UE În temeiul art. 10 lit. k2), art. 12 lit. a) și art. 33 alin. (2) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 69-77, art. 117), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă: 1.1. Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, conform anexei nr.1; 1.2. Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, conform anexei nr.2. 2. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de utilizarea combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică, produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, va trebui să fie de cel puțin 70%. 3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.107/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților și al biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 94-99, art. 189), cu modificările ulterioare. 4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei și a Ministerului Mediului. 5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Ministrul interimar al energiei Dorin Recean Ministrul mediului Sergiu Lazarencu Nr. 53. Chişinău, 5 februarie 2025. Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.53/2025 REGULAMENT cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă Prezentul Regulament transpune: - art. 2, art. 25-30, Anexa III și Anexa IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018L2001), în varianta adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunității Energetice nr. 2021/14/MC-EnC; - Regulamentul delegat (UE) 2019/807 al Comisiei din 13 martie 2019 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 133 din 21 mai 2019 (CELEX: 32019R0807). I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă (în continuare – Regulament) stabilește normele referitoare la criteriile de durabilitate și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate producției și utilizării biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă. 2. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, precum și următoarele noțiuni: 2.1. biomasă agricolă – biomasă obținută din agricultură; 2.2. biomasă forestieră – biomasă obținută din silvicultură; 2.3. biocarburanți avansați – biocarburanți care sunt produși din materiile prime enumerate în secțiunea 1 din anexa nr. 2 la prezentul Regulament; 2.4. biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor – biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, datorită unor practici agricole îmbunătățite, precum și datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, și care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă stabilite în secțiunea 1 din capitolul III; 2.5. combustibili pe bază de carbon reciclat – combustibili lichizi și gazoși care sunt produși din fluxuri de deșeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă care nu pot face obiectul unor operațiuni de valorificare materială sau din gazul de proces și gazul de evacuare reziduale de origine neregenerabilă produse ca o consecință inevitabilă și neintenționată a proceselor de producție din instalațiile industriale; 2.6. culturi bogate în amidon – culturi care cuprind în special cereale, indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde, al tuberculilor și al rădăcinoaselor, cum ar fi cartofi, topinambur, batate, cassava și igname, precum și culturi de bulbo-tuberculi, ca de exemplu, taro și taro polinezian; 2.7. combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi – combustibili lichizi sau gazoși utilizați în sectorul transporturilor, alții decât biocarburanții și biogazul, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa; 2.8. furnizor de combustibil – entitate care furnizează combustibil pe piață și care este responsabilă pentru trecerea combustibilului printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau dacă nu trebuie plătite accize ori dacă este justificat în mod corespunzător, orice altă entitate relevantă, inclusiv importatorul de produse petroliere principale și producătorul de biocarburant și producătorul de biocombustibil; 2.9. materiale ligno-celulozice – materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile din industria de prelucrare a lemnului; 2.10. materiale celulozice de origine nealimentară – materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, panicum virgatum, miscanthus, trestia-de-zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii furajelor pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri; 2.11. reziduu – substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție, acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce; 2.12. regenerare forestieră – restabilire a unui arboret prin mijloace naturale sau artificiale în urma îndepărtării arboretului anterior prin tăiere sau din cauze naturale, inclusiv incendiu sau furtună; 2.13. reziduuri agricole din acvacultură, pescuit și silvicultură – reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe; 2.14. valoare efectivă – reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; 2.15. zonă de aprovizionare – zonă geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere. II. ENERGIA REGENERABILĂ ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR Secțiunea 1 Integrarea energiei regenerabile în sectorul transporturilor 3. Pentru calculul ponderii minime a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturilor prevăzută în Planul național integrat privind energia și clima se va ține cont de: 3.1. combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producerea de combustibili convenționali; 3.2. combustibilii pe bază de carbon reciclat, după caz. Secțiunea a 2-a Norme specifice pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere 4. Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile și a ponderii minime prevăzute la pct.3, ponderea biocarburanților și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi, dacă sunt produși din culturi alimentare și furajere, nu depășește cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor rutiere și sectorul transporturilor feroviare, respectiv până la maximum 2% din consumul final de energie în sectorul transporturilor rutiere și sectorul transporturilor feroviare. 5. Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile și a ponderii minime prevăzute la punctul 3, ponderea biocarburanților, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, produși din culturi alimentare și furajere, care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor și pentru care se constată o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, nu trebuie să depășească nivelul consumului acestor tipuri de combustibili înregistrat în anul 2019. Această limitare nu se aplică în cazul în care biocarburanții, biolichidele sau combustibilii din biomasă sunt certificați ca având riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în conformitate cu prevederile prezentului punct. Criteriile pentru identificarea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafețelor de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, precum și pentru certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă cu riscuri reduse, sunt prevăzute în anexa nr.3 la prezentul Regulament. Secțiunea a 3-a Alte prevederi privind energia regenerabilă în sectorul transporturilor 6. În vederea reducerii la minimum a riscului ca loturile unice să fie revendicate mai mult de o singură dată, Centrul Național pentru Energie Durabilă și Secretariatul Comunității Energetice consolidează cooperarea dintre sistemele naționale și factorii voluntari de verificare stabiliți în temeiul secțiunii a 2-a din capitolul III, inclusiv, dacă este cazul, schimbul de date. În cazul în care Centrul Național pentru Energie Durabilă va suspecta că s-a comis o fraudă sau va depista o astfel de fraudă, acesta informează, după caz, Secretariatul Comunității Energetice. 7. Pentru a permite urmărirea combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi, ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul cantității de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor sau ce sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 15, furnizorii de combustibili raportează Centrului Național pentru Energie Durabilă și Agenției de Mediu informațiile privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibili care introduce combustibilul pe piață. 8. Colectarea și stocarea informațiilor privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, va fi asigurată de către Centrul Național pentru Energie Durabilă, care le va transmite spre informare Comunității Energetice. 9. Furnizorii de combustibili vor transmite Centrului Național pentru Energie Durabilă informațiile necesare pentru verificarea respectării cerințelor stabilite calculului ponderii minime a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturilor. III. CRITERIILE DE DURABILITATE Secțiunea 1 Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă 10. Energia produsă din biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă va fi luată în considerare pentru îndeplinirea următoarelor scopuri, cu condiția respectării criteriilor de durabilitate și a cerințelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 10.1. contribuția la realizarea ponderii de energie din surse regenerabile a Republicii Moldova, conform obiectivelor stabilite în Planul național integrat privind energia și clima pentru perioada 2025-2030; 10.2. măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia din surse regenerabile stabilite în secțiunea 1 din capitolul II; 10.3. eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă. 11. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură, deșeurile și reziduurile care sunt prelucrate inițial într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile prevăzute la pct.10. 12. Energia produsă din deșeurile municipale solide nu face obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. 13. Combustibilii din biomasă îndeplinesc criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră dacă sunt folosiți în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire sau combustibili cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW, în cazul combustibililor din biomasă solizi, și cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW, în cazul combustibililor din biomasă gazoși. 14. Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră se aplică indiferent de originea geografică a biomasei. 15. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenind de pe terenuri agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10, numai în cazul în care sunt valabile programele de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol. Informațiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate și gestionate se raportează Agenției de Mediu. 16. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau unul dintre următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu: 16.1. păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ; 16.2. păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate de către Agenția de Mediu ca fiind bogate în biodiversitate; 16.3. zone desemnate ca fiind protejate în conformitate cu prevederile Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, cu excepția cazurilor în care se furnizează dovezi că producția materiei prime nu a adus atingere obiectivelor de protecție respective; 16.4. pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar, precum: 16.4.1. pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice; sau 16.4.2. pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și care au fost identificate de către Agenția de Mediu ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiei prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni foarte bogate în biodiversitate. 17. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul dintre următoarele statute și care nu mai dețin acest statut: 17.1. zone umede, și anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau o perioadă semnificativă din an; 17.2. suprafețe dens împădurite, și anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri în locul de origine; 17.3. terenuri cu suprafețe mai mari de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament între 10% și 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri în locul de origine, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei, înainte și după transformare, ar permite îndeplinirea condițiilor prevăzute la pct. 22, la aplicarea secțiunii a 3-a din capitolului II din Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. 18. Prevederile pct.17 nu se aplică în cazul în care la data obținerii materiei prime terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008. 19. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime respective nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior. 20. Pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr- un proces de producție nedurabil, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 îndeplinesc următoarele criterii: 20.1. țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislație națională primară sau secundară aplicabilă în domeniul recoltării, precum și de sisteme de monitorizare și de asigurare a respectării legislației, care asigură: 20.1.1. legalitatea operațiunilor de recoltare; 20.1.2. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate; 20.1.3. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către Agenția de Mediu ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării; 20.1.4. că recoltarea se desfășoară ținându-se cont de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul reducerii la minimum a efectelor negative; și 20.1.5. că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii; 20.2. atunci când dovezile prevăzute la subpct.20.1 nu sunt disponibile, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10, dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură: 20.2.1. legalitatea operațiunilor de recoltare; 20.2.2. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate; 20.2.3. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către Agenția de Mediu ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora recoltarea materiilor prime respective nu aduce atingere acestor scopuri de protecție a naturii; 20.2.4. că recoltarea se desfășoară ținându-se cont de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul minimizării efectelor negative; și 20.2.5. că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii. 21. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (în continuare – LULUCF): 21.1. țara sau organizația regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte a Acordului de la Paris și: 21.1.1. a transmis o contribuție stabilită la nivel național (în continuare – CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau 21.1.2. este adoptată legislație primară sau secundară în conformitate cu art.5 din Acordul de la Paris, care este aplicabilă în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și se furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile; 21.2. atunci când dovezile prevăzute la subpct.21.1 nu sunt disponibile, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10, dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și ale absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung. 22. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 sunt: 22.1. de cel puțin 50% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale la data de referință 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată; 22.2. de cel puțin 60% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 6 octombrie 2015-31 decembrie 2020; 22.3. de cel puțin 65% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care au fost puse în funcțiune ulterior datei de 1 ianuarie 2023; 22.4. de cel puțin 70% pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care au devenit operaționale în perioada de referință 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027, și de 80% în cazul instalațiilor care intră în funcțiune începând cu data de 1 ianuarie 2028. 23. Instalațiile prevăzute la pct.22 se consideră a fi puse în funcțiune odată ce a fost începută producția fizică de biocarburanți, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă. 24. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. 25. Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la pct.10, numai dacă îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele cerințe: 25.1. este produsă în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW; 25.2. pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală între 50 MW și 100 MW, este produsă aplicând tehnologia de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficiență electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum vor fi definite de către organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu; 25.3. pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală de peste 100 MW, este produsă aplicând tehnologia de cogenerare de înaltă eficiență sau pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, obținând un randament electric net de cel puțin 36%; 25.4. este produsă aplicând captarea și stocarea CO2 provenit din biomasă. 26. În scopurile prevăzute la pct.10, instalațiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibil și numai dacă nu există un potențial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență potrivit evaluării realizate în conformitate cu art. 24 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică. 27. În scopurile prevăzute la subpct.10.1 și 10.2, se ia în calcul energia electrică generată de către instalațiile care au intrat în funcțiune sau sunt convertite la utilizarea combustibililor din biomasă după 25 decembrie 2024. 28. În scopurile prevăzute la pct.10 și fără a aduce atingere prevederilor secțiunilor 1 și 2 din capitolul II, pot fi luați în considerare, din alte motive de durabilitate, biocarburanții și biolichidele obținuți cu respectarea prevederilor prezentului capitol. Secțiunea a 2-a Verificarea conformității biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră 29. În cazul în care biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă sau alți combustibili care sunt eligibili pentru fi luați în considerare în scopurile prevăzute la secțiunea 1 din capitolul II și la pct.10, furnizorii de combustibili trebuie să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, furnizorii de combustibili trebuie să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care: 29.1. permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu, într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen; 29.2. permite ca loturile de materii prime cu conținut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiția ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcție de conținutul lor energetic; 29.3. impune ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la dimensiunea loturilor prevăzute la subpct. 29.1 să rămână asociate amestecului; 29.4. prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec și impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată; 29.5. se asigură că fiecare lot este contabilizat o singură dată în consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile sau, după caz, în consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul de încălzire și de răcire, sau în consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor; și 29.6. furnizează informații cu privire la faptul dacă a beneficiat de sprijin pentru producerea respectivelor loturi. 30. Sistemul de echilibrare a masei asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile și include informații din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin. 31. Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli: 31.1. în cazul în care prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocarburanți, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat unei astfel de produceri și masa de materii prime care intră în proces; 31.2. în cazul în care prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea mai multor rezultate ale producției care sunt destinate producerii de biocarburanți, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producției în parte se aplică un factor de conversie separat și se folosește un bilanț masic separat. 32. Furnizorii de combustibili au obligația de a asigura: 32.1. prezentarea anuală, pe adresa Centrului Național pentru Energie Durabilă și a Agenției de Mediu, a informațiilor cu privire la respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și punerea la dispoziția acestor instituții a datelor relevante care au fost utilizate pentru pregătirea acestor informații, până la data de 31 ianuarie a anului următor; 32.2. organizarea evaluărilor anuale independente a informațiilor transmise conform subpct.32.1 și furnizarea dovezilor că evaluarea este efectuată în termenele stabilite în prezentul Regulament. Evaluarea independentă verifică dacă sistemele utilizate de către furnizorii de combustibili sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor, incluzând verificarea în scopul garantării faptului că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenționat, astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deșeu sau reziduu. Atunci când se efectuează o evaluare independentă, se estimează frecvența de eșantionare, metodologia și fiabilitatea datelor. 33. Informațiile aferente implementării obligației de utilizare a unui sistem de echilibrare a masei și prezentate într-o formă standardizată Agenției de Mediu, conform obligațiilor furnizorilor de combustibili, includ date adecvate și relevante aferente biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă cu privire la măsurile luate pentru protecția solului, a apei și a aerului, pentru restabilirea solului degradat și pentru evitarea consumul excesiv de apă în zonele sărace în resurse de apă. 34. Obligațiile prevăzute de prezenta secțiune se aplică indiferent dacă biocarburanții, biolichidele, combustibilii din biomasă, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produși în interiorul Comunității Energetice sau importați. 35. Agenția de Mediu verifică dacă materiile prime și/sau biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin obținerea de către furnizorii de combustibili a certificatelor din schemele voluntare naționale sau internaționale aprobate sau recunoscute de Guvern. 36. Furnizorii de combustibili vor pune la dispoziția Centrului Național pentru Energie Durabilă informațiile cu privire la originea geografică și tipul de materii prime ale biocarburanților, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă. Centrul Național pentru Energie Durabilă publică și actualizează anual aceste date din anul anterior de gestiune, până la data de 31 martie. 37. Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale și mediu prezintă Secretariatului Comunității Energetice informațiile prevăzute la pct. 31, în formă agregată. anexa nr. 1 anexa nr. 2 anexa nr. 3 anexa nr.2 http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo%2043-46%20ro/an 1 53md.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo%2043-46%20ro/an 2 53md.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo%2043-46%20ro/an 3 53md.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo%2043-46%20ro/metodologia 53%20ro(2).docx Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă Conținutul de energie pentru combustibili Combustibil Conținut masic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/kg) Conținut volumic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/l) COMBUSTIBILI PROVENIȚI DIN BIOMASĂ ȘI/SAU DIN OPERAȚIUNI DE PRELUCRARE A BIOMASEI Biopropan 46 24 Ulei vegetal pur (ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracție sau procedee comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic) 37 34 Biomotorină – ester metilic al acizilor grași (ester metilic produs din ulei produs din biomasă) 37 33 Biomotorină – ester etilic al acizilor grași (ester etilic produs din ulei produs din biomasă) 38 34 Biogaz care se poate purifica pentru a obține calitatea gazelor naturale 50 — Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei 44 34 Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei 45 30 Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane 44 34 Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat 46 24 Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei 43 36 Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei 44 32 Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane 43 33 Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat 46 23 COMBUSTIBILI DIN SURSE REGENERABILE CARE POT FI PRODUȘI DIN DIFERITE SURSE REGENERABILE, INCLUSIV BIOMASĂ Metanol din surse regenerabile 20 16 Etanol din surse regenerabile 27 21 Propanol din surse regenerabile 31 25 Butanol din surse regenerabile 33 27 Motorină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei) 44 34 Benzină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei) 44 33 Combustibil pentru avioane Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane) 44 33 Gaz petrolier lichefiat Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat) 46 24 DME (dimetileter) 28 19 Hidrogen din surse regenerabile 120 — ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de etanol) 36 (din care 37% din surse regenerabile) 27 (din care 37% din surse regenerabile) MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de metanol) 35 (din care 22% din surse regenerabile) 26 (din care 22% din surse regenerabile) TAEE (terțiar-amil-ctil-eter produs pe bază de etanol) 38 (din care 29% din surse regenerabile) 29 (din care 29% din surse regenerabile) TAME (terțiar-amil-metil-eter produs pe bază de metanol) 36 (din care 18% din surse regenerabile) 28 (din care 18% din surse regenerabile) THxEE (terțiar-hexil-etil-eter produs pe bază de etanol) 38 (din care 25% din surse regenerabile) 30 (din care 25% din surse regenerabile) THxME (terțiar-hexil-metil-eter produs pe bază de metanol) 38 (din care 14% din surse regenerabile) 30 (din care 14% din surse regenerabile) COMBUSTIBILI FOSILI Benzină 43 32 Motorină 43 36 Anexa nr. 2 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă Tipurile de materii prime pentru producția de biocarburanți Secțiunea 1 Materia primă 1. Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocarburanți avansați a căror contribuție la realizarea ponderilor minime, prevăzute la pct.3 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic: 1.1. alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare; 1.2. fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în privința reciclării prevăzute la art. 14 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile; 1.3. biodeșeuri, astfel cum sunt definite la art.2 pct.2 din Legea nr.209/2016 privind deșeurile, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate, astfel cum este definită la art.2 pct.6 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile; 1.4. fracțiunea de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și din industria agroalimentară, precum și din industria pescuitului și acvaculturii și excluzând materiile prime enumerate în secțiunea a 2-a din prezenta anexă; 1.5. paie; 1.6. gunoi de grajd și nămol de epurare; 1.7. efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale; 1.8. smoală de ulei de tal; 1.9. glicerină brută; 1.10. deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr (bagasă); 1.11. tescovină de struguri și drojdie de vin; 1.12. coji de fructe cu coajă lemnoasă; 1.13. pleavă; 1.14. știuleți curățați de boabe de porumb; 1.15. fracțiunea de biomasă din deșeurile și reziduurile din silvicultură și din industriile forestiere, și anume scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal; 1.16. alte materiale celulozice de origine nealimentară; 1.17. alte materiale ligno-celulozice, cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir. Secțiunea a 2-a Alte materii prime 2. Materii prime pentru producția de biocarburanți și de biogaz pentru transporturi a căror contribuție la realizarea ponderii minime stabilite la pct.3 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă este limitată și poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic: 2.1. ulei de gătit uzat; 2.2. grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman. Anexa nr. 3 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă Criteriile de stabilire a materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor 1. Prezenta anexă definește criteriile de stabilire a materiilor prime ce prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și de certificare a biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor. 2. În sensul prezentelor criterii, următoarele noțiuni semnifică: culturi permanente – culturi în cazul cărora nu se practică un sistem de rotație a culturilor, altele decât pășunile permanente și fânețele permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cel puțin cinci ani și care produc recolte repetate; culturi de plante oleaginoase – culturi alimentare și furajere, precum rapița, palmierul, boabele de soia și floarea-soarelui, care nu sunt bogate în amidon, și culturi de plante zaharoase, utilizate în mod obișnuit ca materii prime pentru producția de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă; măsură de adiționalitate – orice îmbunătățire a practicilor agricole care conduce, într-un mod durabil, la o creștere a producției de culturi alimentare și furajere pe un teren care este deja utilizat pentru cultivarea de culturi alimentare și furajere și orice acțiune care permite cultivarea de culturi alimentare și furajere pe un teren nefolosit, inclusiv terenurile abandonate, pentru producția de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă; mici proprietari agricoli – fermieri care desfășoară în mod independent o activitate agricolă într- o exploatație cu o suprafață agricolă mai mică de două hectare pentru care dețin drepturi de proprietate, drepturi de proprietate funciară sau orice alt titlu echivalent care le asigură controlul asupra terenurilor și care nu sunt angajați ai unei societăți, cu excepția unei cooperative din care fac parte și alți mici proprietari agricoli, cu condiția ca o astfel de cooperativă să nu fie controlată de un terț; materie primă suplimentară – cantitate suplimentară a unei culturi alimentare și furajere produsă într-o zonă clar delimitată în comparație cu producția dinamică de referință și care este rezultatul direct al aplicării unei măsuri de adiționalitate; teren abandonat – teren nefolosit care a fost utilizat în trecut pentru cultivarea unor culturi alimentare și furajere, dar pe care cultivarea de culturi alimentare și furajere a fost stopată din cauza unor constrângeri biofizice sau socioeconomice; teren nefolosit – suprafețele care, pentru o perioadă consecutivă de cel puțin cinci ani înainte de începerea cultivării materiilor prime utilizate pentru producția de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, nu au fost utilizate pentru cultivarea unor culturi alimentare și furajere, a altor culturi energetice ori a unor cantități semnificative de nutreț pentru pășunatul animalelor; teren sever degradat – teren astfel cum este definit în pct.14 din Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; randament dinamic de referință – randament mediu din zona delimitată în care a fost luată o măsură de adiționalitate calculat pe o perioadă de trei ani imediat precedentă anului de aplicare a unei astfel de măsuri, luând în considerare creșterea medie a randamentului observată pentru materia primă respectivă în ultimul deceniu și curbele de randament pe parcursul duratei de viață în cazul culturilor permanente, cu excepția fluctuațiilor de randament. 3. În scopul stabilirii materiilor prime cu risc ridicat din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, se aplică următoarele criterii cumulative: 3.1. expansiunea anuală medie a suprafeței globale de producție a materiilor prime începând cu 2008 este mai mare de 1% și afectează peste 100 000 de hectare; 3.2. ponderea acestei expansiuni în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon este de peste 10%, conform următoarei formule: unde: xhcs – ponderea expansiunii în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon; xf – ponderea expansiunii în detrimentul terenurilor menționate la subpct.17.2 și 17.3 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă; xp – ponderea expansiunii în detrimentul terenurilor menționate la subpct.17.1 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă; PF – factor de productivitate; PF trebuie să fie egal cu 1,7 – pentru porumb, cu 2,5 – pentru uleiul de palmier, cu 3,2 – pentru sfecla de zahăr, cu 2,2 – pentru trestia-de-zahăr și cu 1 – pentru toate celelalte culturi. 4. Criteriile generale pentru certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor: 4.1. biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă pot fi certificați drept combustibili care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor numai dacă sunt îndeplinite toate criteriile de mai jos: 4.1.1. biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă îndeplinesc criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în capitolul III din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă; 4.1.2. biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă au fost produși din materii prime suplimentare obținute prin măsuri de adiționalitate care îndeplinesc criteriile specifice prevăzute la pct. 5; 4.1.3. dovezile necesare pentru identificarea materiilor prime suplimentare și pentru justificarea cererilor privind producția de materii prime suplimentare sunt colectate în mod corespunzător și bine documentate de către furnizorii de combustibili relevanți; 4.2. dovezile prevăzute la subpct. 4.1.3 trebuie să includă cel puțin informațiile privind măsurile de adiționalitate luate pentru producerea de materii prime suplimentare, suprafețele desemnate pentru aplicarea acestor măsuri și producția medie obținută de pe terenurile unde au fost aplicate aceste măsuri în perioada de trei ani imediat precedentă anului de aplicare a măsurii de adiționalitate. 5. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă pot fi certificați drept combustibili care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor numai dacă: 5.1. măsurile de adiționalitate în vederea producerii de materii prime suplimentare îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții: 5.1.1. devin atractive din punct de vedere financiar sau nu întâmpină obstacole care să împiedice punerea lor în aplicare, doar datorită faptului că biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din materiile prime suplimentare pot fi luați în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în Planul național integrat privind energia și clima; 5.1.2. permit producerea de culturi alimentare și furajere pe un teren nefolosit, inclusiv pe terenuri abandonate sau pe terenuri sever degradate; 5.1.3. sunt aplicate de mici proprietari agricoli; 5.2. măsurile de adiționalitate sunt luate pe o perioadă de cel mult 10 ani înainte de certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă drept combustibili care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor. 6. Cerințele legate de auditare și verificare pentru certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor: 6.1. în scopul certificării biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, furnizorii de combustibili trebuie: 6.1.1. să prezinte informații fiabile în sprijinul afirmațiilor lor, care să garanteze că toate cerințele prevăzute la pct. 4 și 5 au fost îndeplinite în mod corespunzător; 6.1.2. să prevadă un standard corespunzător de auditare independentă a informațiilor prezentate și un nivel adecvat de transparență care să reflecte necesitatea controlului public al abordării în materie de audit; și 6.1.3. să furnizeze dovezi că auditurile sunt efectuate; 6.2. auditul furnizorilor de combustibili verifică dacă informațiile transmise de către furnizorii de combustibili sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor; 6.3. pentru a demonstra că un lot trebuie considerat drept biocarburanți, biolichid sau combustibil din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, furnizorii de combustibili trebuie să utilizeze sistemul de echilibrare a masei prevăzut la pct.29 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă. Schemele voluntare pot fi utilizate pentru a demonstra respectarea criteriilor prevăzute la pct. 4, 5 și 6, în conformitate cu secțiunea a 2-a din capitolul III din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă. Anexă la criteriile de stabilire a materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor Expansiunea medie anuală a suprafeţei de producţie începând cu anul 2008 (mii de hectare) Expansiunea medie anuală a suprafeţei de producţie începând cu anul 2008 (%) Ponderea expansiunii în detrimentul terenurilor menţionate la subpct. 17.2 şi 17.3 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă Ponderea expansiunii în detrimentul terenurilor menţionate la subpct. 17.1 Regulament cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă Cereale Grâu – 263,4 – 0,1% 1% — Porumb 4 027,5 Culturi de plante zaharoase Trestie-de-zahăr 299,8 1,2% 5% — Sfeclă de zahăr 39,1 0,9% 0,1% — Culturi de plante oleaginoase Rapiţă 301,9 1,0% 1% — Ulei de palmier 702,5 4,0% 45% 23% Soia 3183,5 3,0% 8% — Floarea-soarelui 127,3 0,5% 1% — Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 METODOLOGIA de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră Prezenta Metodologie transpune art. 31, Anexa V și Anexa VI din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018L2001), în varianta adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunității Energetice nr. 2021/14/MC-EnC. I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (în continuare – Metodologie) are ca scop stabilirea modului de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a contribui la îndeplinirea angajamentelor privind schimbările climatice și a obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră în modul cel mai rentabil și la promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie. 2. În sensul prezentei Metodologii, se aplică noțiunile definite în Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile 3. Anual, până la data de 31 martie a anului următor de gestiune, Agenția de Mediu va efectua calculul impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă în ceea ce privește gazele cu efect de seră. 4. Rezultatele obținute în baza calculelor urmează a fi publicate pe site-ul web oficial al Agenției de Mediu. II. REGULI DE CALCULARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI CALCULAREA IMPACTULUI BIOCARBURANȚILOR, BIOLICHIDELOR ȘI COMBUSTIBILILOR DIN BIOMASĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ Secțiunea 1 Calculul impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă în ceea ce privește gazele cu efect de seră 5. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, prevăzute la pct. 25 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, se calculează după cum urmează: 5.1. prin utilizarea valorii implicite stabilite pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente filierei de producție, conform secțiunilor 1 sau 2 din anexa nr. 1 la prezenta Metodologie, pentru biocarburanți și biolichide, și conform secțiunii 1 din anexa nr. 2 la prezenta Metodologie, pentru combustibili din biomasă, atunci când valoarea el pentru biocarburanții sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu pct. 12, și pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu pct. 30, este egală cu sau mai mică decât zero; 5.2. prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu secțiunea a 2-a din capitolul II – pentru biocarburanți și biolichide și cu secțiunea a 3-a din capitolul II – pentru combustibilii din biomasă; 5.3. prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute la pct. 7, în cazul în care valorile implicite detaliate în secțiunea a 3-a sau a 4-a din anexa nr. 1 la prezenta Metodologie pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective calculate în conformitate cu secțiunea a 2-a din capitolul II din prezenta Metodologie se folosesc pentru toți ceilalți factori; 5.4. prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute la pct. 24, în cazul în care valorile implicite detaliate în secțiunea a 2-a din anexa nr. 2 la prezenta Metodologie pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective calculate în conformitate cu secțiunea a 3-a din capitolul II din prezenta Metodologie se folosesc pentru toți ceilalți factori. Secțiunea a 2-a Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocarburanți și biolichide 6. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocarburanți și biolichide se calculează după cum urmează: 6.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocarburanți se calculează prin următoarea formulă: E = eec + el + ep +etd + eu – esca – eccs – eccr, unde: E – emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului; eec – emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; el – emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; ep – emisii provenite din prelucrare; etd – emisii provenite din transport și distribuție; eu – emisii provenite de la combustibilul utilizat; esca – reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol, prin intermediul unui mai bun management agricol; eccs – reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și eccr – reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare; 6.2. emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocarburanți (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează: pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică: 𝐄𝐂𝐡 = 𝐄 𝛈𝐡 , pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică: 𝐄𝐂𝐞𝐥 = 𝐄 𝛈𝐞𝐥 , unde: ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final; E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală; ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic; ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic; pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: 𝐄𝐂𝐞𝐥 = 𝐄 𝛈𝐞𝐥 ( 𝐂𝐞𝐥∙𝛈𝐞𝐥 𝐂𝐞𝐥∙𝛈𝐞𝐥+𝐂𝐡 ∙𝛈𝐡 ), pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: 𝐄𝐂𝐡 = 𝐄 𝛈𝐡 ( 𝐂𝐡∙𝛈𝐡 𝐂𝐞𝐥∙𝛈𝐞𝐥+𝐂𝐡∙𝛈𝐡 ), unde: ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final; E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală; ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic; ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic; Cel – fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100% (Cel = 1); Ch – randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). Randamentul ciclului Carnot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează: 𝐂𝐡 = 𝐓𝐡−𝐓𝟎 𝐓𝐡 , unde: Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare; T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C). Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează: Ch – randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546. În vederea realizării acestui calcul, se aplică următoarele definiții: cogenerare – producere simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; energie termică utilă – energie termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire; cerere justificată din punct de vedere economic – cerere care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. 7. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți și biolichide se exprimă după cum urmează: 7.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ; 7.2. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ. În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică, astfel cum este prevăzut la subpct. 6.2, indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire. Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ: Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare. 𝐞𝐞𝐜𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐌𝐉𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 ] = 𝐞𝐞𝐜𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐭𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐞 ] 𝐋𝐇𝐕𝐚 [ 𝐌𝐉𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐭𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐞 ] × 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 × 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚 unde: 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚 = [ 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 + 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 î𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞 ] 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 = [𝐑𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐌𝐉 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚 𝟏 𝐌𝐉 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥] Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează: 𝐞𝐞𝐜𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐭𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐞 ] = 𝐞𝐞𝐜𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐭𝐮𝐦𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 ] (𝟏 − 𝐜𝐨𝐧ț𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐮𝐦𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞) 8. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocarburanți și biolichide se calculează prin următoarea formulă: 8.1. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate utilizării biocarburanților: REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t) , unde: EB – emisiile totale provenite de la biocarburanți; și EF(t) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport; 8.2. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide: REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el) , unde: ECB(h c,el) – emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și ECF(h c,el) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. 9. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 6 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează: CO2: 1 N2O: 298 CH4: 25. 10. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare, din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prezentate de părțile contractante care includ informaţii privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate la nivelul 2 în Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu, pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. 11. Pentru scopurile calculului prevăzut la subpct. 6.1, reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu, compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând cont, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor și erbicidelor. Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. 12. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică următoarea formulă: el = (CSR - CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB , unde: el – emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocarburanți sau de biolichide (megajouli)]; CSR – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă; CSA – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664; P – productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocarburanți sau biolichide per unitate de suprafață per an); și eB – bonus de biolichid sau de biocarburant de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 13. 13. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune: 13.1. nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și 13.2. este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din subpct 13.2. 14. Teren sever degradat înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat. 15. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră ce caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de la această regulă, furnizorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și a materialelor intermediare, atunci când este relevant. 16. Emisiile provenite din transport și distribuție, etd, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 10 nu sunt acoperite de prezentul punct. 17. Emisiile combustibilului utilizat, eu, se consideră ca având valoarea zero pentru biocarburanți și biolichide. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul eu pentru biolichide. 18. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, eccs, care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu prevederile ce vor fi transpuse în legislația națională. 19. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, eccr, este direct legată de producția de biocarburanți sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale. 20. În cazul în care o unitate de cogenerare, care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile, produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, Ch, calculat după cum urmează: 𝐂𝐡 = 𝐓𝐡−𝐓𝟎 𝐓𝐡 , unde: Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare; T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C). Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează: Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546. În vederea efectuării acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie. În vederea efectuării acestui calcul, se aplică următoarele definiții: cogenerare – producere simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; energie termică utilă – energie termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire; cerere justificată din punct de vedere economic – cerere care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. 21. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, spre și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 20. 22. Pentru calculul prevăzut la pct. 21, emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocarburanților și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ. Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduurile rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 21 este rafinăria. 23. În cazul biocarburanților, pentru calculul prevăzut la pct. 8, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ. În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 8, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g CO2eq/MJ. În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 8, omologul combustibil fosil ECF(h c) este 80 g CO2eq/MJ. Secțiunea a 3-a Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă 24. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculează prin următoarea formulă: 24.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin următoarea formulă: E= eec + el + ep + etd + eu – esca – eccs – eccr , unde: E – volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică; eec – emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; el – emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; ep – emisii provenite din prelucrare; etd – emisii provenite din transport și distribuție; eu – emisii provenite de la combustibilul utilizat; esca – reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol, prin intermediul unui mai bun management agricol; eccs – reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și eccr – reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare. 24.2. În cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: 𝐄 = ∑ 𝐒𝐧 ∙ 𝐄𝐧 𝐧 𝟏 unde: E – emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi; Sn – ponderea materiilor prime n în conținutul energetic; En – emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în secțiunea a 3-a din anexa nr. 2 la Metodologie (*); 𝐒𝐧 = 𝐏𝐧∙𝐖𝐧 ∑ 𝐏𝐧∙𝐖𝐧 𝐧 𝟏 , unde: Pn – randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**); Wn – factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează: 𝐖𝐧 = 𝐈𝐧 ∑ 𝐈𝐧 𝐧 𝟏 ∙ ( 𝟏−𝐀𝐌𝐧 𝟏−𝐒𝐌𝐧 ), unde: In – contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă]; AMn – umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă]; SMn – umiditatea standard a substratului n (***). (*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (–54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd. (**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite: Pporumb: 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed la 65% umezeală] Pgunoi de grajd: 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed la 90% umezeală] Pdeșeuri biologice: 3,41 [MJbiogaz/kg deșeuri biologice umede la 76% umezeală]. (***) Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn: SMporumb: 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SMgunoi de grajd: 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă] SMdeșeuri biologice: 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]. 24.3. În cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează: 𝐄 = ∑ 𝐒𝐧 𝐧 𝟏 ∙ (𝐞𝐞𝐜,𝐧 + 𝐞𝐭𝐝,𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞,𝐧 + 𝐞𝐥,𝐧 + 𝐞𝐬𝐜𝐚,𝐧) + 𝐞𝐩 + 𝐞𝐭𝐝,𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 + 𝐞𝐮 − 𝐞𝐜𝐜𝐬 − 𝐞𝐜𝐜𝐫 unde: E – volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei; Sn – ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor; eec,n – emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n; etd,materii prime,n – emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor; el,n – emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n; esca – reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*); ep – emisii provenite din prelucrare; etd,produs – emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan; eu – emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere; eccs – reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și eccr – reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. (*) Pentru esca se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd, în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan. 24.4. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează: pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică: 𝐄𝐂𝐡 = 𝐄 𝛈𝐡 , pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică: 𝐄𝐂𝐞𝐥 = 𝐄 𝛈𝐞𝐥 , unde: ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final; E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biocarburantului înainte de conversia finală; ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic; ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. Pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: 𝐄𝐂𝐞𝐥 = 𝐄 𝛈𝐞𝐥 ( 𝐂𝐞𝐥 ∙ 𝛈𝐞𝐥 𝐂𝐞𝐥 ∙ 𝛈𝐞𝐥 + 𝐂𝐡 ∙ 𝛈𝐡 ) Pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică: 𝐄𝐂𝐡 = 𝐄 𝛈𝐡 ( 𝐂𝐡∙𝛈𝐡 𝐂𝐞𝐥∙𝛈𝐞𝐥+𝐂𝐡∙𝛈𝐡 ), unde: ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final; E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală; ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic; ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic; Cel – fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100% (Cel = 1); Ch – randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). Randamentul ciclului Carnot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează: 𝐂𝐡 = 𝐓𝐡−𝐓𝟎 𝐓𝐡 , unde: Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare; T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C). Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează: Ch – randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546. În vederea efectuării acestui calcul, se aplică următoarele definiții: cogenerare – producere simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice; energie termică utilă – energie termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire; cerere justificată din punct de vedere economic – cerere care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței. 25. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți și biolichide se exprimă după cum urmează: 25.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ. 25.2. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ. În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică, astfel cum este prevăzut la subpct. 24.2, indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire. Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ: Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare. 𝐞𝐞𝐜𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐌𝐉𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 ] = 𝐞𝐞𝐜𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐭𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐞 ] 𝐋𝐇𝐕𝐚 [ 𝐌𝐉𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐭𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐞 ] × 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 × 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚 unde: 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚 = [ 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 + 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 î𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞 ] 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 = [𝐑𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐌𝐉 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚 𝟏 𝐌𝐉 𝐜𝐨𝐦𝐛𝐮𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥] Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează: 𝐞𝐞𝐜𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐭𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐞 ] = 𝐞𝐞𝐜𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 [ 𝐠𝐂𝐎𝟐𝐞𝐪 𝐭𝐮𝐦𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 ] (𝟏 − 𝐜𝐨𝐧ț𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐮𝐦𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞) 26. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocarburanții din biomasă se calculează prin următoarea formulă: 26.1. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi: REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t) , unde: EB – emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; și EF(t) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport; 26.2. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă: REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el) , unde: ECB(h c,el) – emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și ECF(h c,el) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. 27. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 24 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează: CO2: 1 N2O: 298 CH4: 25. 28. Emisiile provenite din extracția sau din cultivarea materiilor prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare, din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prezentate de părțile contractante care includ informaţii privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate ca nivel 2 în Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și din recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. 29. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 24.1, reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, esca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și din utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu, compost, digestat fermentat din gunoi de grajd) se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând cont, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide. Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri. 30. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare: el = (CSR - CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB , unde: el – emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocarburanți sau de biolichide (megajouli)]; CSR – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă; CSA – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664; P – productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocarburanți sau biolichide per unitate de suprafață per an); și eB – bonus de biolichid sau de biocarburant de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 31. 31. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune: 31.1. nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și 31.2. este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din subpct 31.2. 32. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, furnizorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și a materialelor intermediare, atunci când este relevant. 33. Emisiile provenite din transport și distribuție, etd, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 28 nu sunt acoperite de prezentul punct. 34. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, eu, se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul eu. 35. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, eccs, care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu prevederile ce vor fi transpuse în legislația națională. 36. Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, eccr, sunt direct legată de producția de combustibili din biomasă cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale. 37. În cazul în care o unitate de cogenerare, care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile, produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, Ch calculat după cum urmează: 𝐂𝐡 = 𝐓𝐡−𝐓𝟎 𝐓𝐡 , unde: Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare; T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C). Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează: Ch – randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546. În vederea efectuării acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie. 38. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, spre și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 37. 39. Pentru calculele prevăzute la pct. 38 emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 30 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ. Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 38 este rafinăria. 40. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică. În cazul combustibililor din biomasă utilizați ca combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibilului fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ. Anexa nr. 1 la Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCARBURANȚILOR, AL BIOLICHIDELOR ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ Secțiunea 1 Valori tipice și implicite pentru biocarburanții produși fără emisii nete de carbon rezultate în urma schimbării destinației terenului Filieră de producție a biocarburanților Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 67% 59% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 77% 73% etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 73% 68% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 79% 76% etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 58% 47% etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*) 71 % 64% combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 48% 40% etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 55% 48% etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 40% 28% etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 69% 68% etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 47% 38% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 53% 46% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 37% 24% etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) 67% 67% etanol din trestie-de-zahăr 70% 70% partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 52% 47% biomotorină din floarea-soarelui 57% 52% biomotorină din semințe de soia 55% 50% biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 32% 19% biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 51 % 45% biomotorină din ulei de gătit uzat 88% 84% biomotorină din grăsime animală topită (**) 84% 78% ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 51 % 47% ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 58% 54% ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 55% 51 % ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 34% 22% ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 53% 49% ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 87% 83% ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) 83% 77% ulei vegetal pur din semințe de rapiță 59% 57% ulei vegetal pur din floarea-soarelui 65% 64% ulei vegetal pur din semințe de soia 63% 61 % ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 40% 30% ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 59% 57% ulei pur din ulei de gătit uzat 98% 98% (*) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (**) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Secțiunea a 2-a Estimări ale valorilor tipice și implicite aferente viitorilor biocarburanți inexistenți sau care se aflau doar în cantități neglijabile pe piață în 2016, dacă aceștia sunt produși fără emisii nete de carbon rezultate în urma schimbării destinației terenului Filieră de producție a biocarburanților Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită etanol din paie de grâu 85% 83% motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 85% 85% motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 82% 82% benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 85% 85% benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 82% 82% dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 86% 86% dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 83% 83% metanol din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 86% 86% metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 83% 83% motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 89% 89% benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 89% 89% dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 89% 89% metanol din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 89% 89% partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Secțiunea a 3-a Valori implicite detaliate pentru biocarburanți și biolichide. Valori implicite detaliate pentru cultivare: „eec” conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie, inclusiv emisiile de N2O din sol Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr 9,6 9,6 etanol din porumb 25,5 25,5 etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb 27,0 27,0 etanol din trestie-de-zahăr 17,1 17,1 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 32,0 32,0 biomotorină din floarea-soarelui 26,1 26,1 biomotorină din semințe de soia 21,2 21,2 biomotorină din ulei de palmier 26,2 26,2 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită (**) 0 0 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 33,4 33,4 ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 26,9 26,9 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 22,1 22,1 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat 27,4 27,4 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) 0 0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 33,4 33,4 ulei vegetal pur din floarea- soarelui 27,2 27,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 22,2 22,2 ulei vegetal pur din ulei de palmier 27,1 27,1 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 (**) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Valori implicite detaliate pentru cultivare: „eec” – numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „eec”) Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr 4,9 4,9 etanol din porumb 13,7 13,7 etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb 14,1 14,1 etanol din trestie-de-zahăr 2,1 2,1 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 17,6 17,6 biomotorină din floarea-soarelui 12,2 12,2 biomotorină din semințe de soia 13,4 13,4 biomotorină din ulei de palmier 16,5 16,5 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită (**) 0 0 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 18,0 18,0 ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 12,5 12,5 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 13,7 13,7 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat 16,9 16,9 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) 0 0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 17,6 17,6 ulei vegetal pur din floarea- soarelui 12,2 12,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 13,4 13,4 ulei vegetal pur din ulei de palmier 16,5 16,5 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 (**) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră — valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 18,8 26,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 9,7 13,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 13,2 18,5 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 7,6 10,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 27,4 38,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 15,7 22,0 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 20,8 29,1 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 14,8 20,8 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 28,6 40,1 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 1,8 2,6 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 21,0 29,3 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 15,1 21,1 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 30,3 42,5 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) 1,5 2,2 etanol din trestie-de-zahăr 1,3 1,8 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 11,7 16,3 biomotorină din floarea-soarelui 11,8 16,5 biomotorină din semințe de soia 12,1 16,9 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 30,4 42,6 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 13,2 18,5 biomotorină din ulei de gătit uzat 9,3 13,0 biomotorină din grăsime animală topită (*2) 13,6 19,1 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 10,7 15,0 ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 10,5 14,7 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 10,9 15,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 27,8 38,9 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 9,7 13,6 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 10,2 14,3 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2) 14,5 20,3 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 3,7 5,2 ulei vegetal pur din floarea-soarelui 3,8 5,4 ulei vegetal pur din semințe de soia 4,2 5,9 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 22,6 31,7 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 4,7 6,5 ulei pur din ulei de gătit uzat 0,6 0,8 (*1) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*2) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animată clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Valori implicite detaliate doar pentru extracția de ulei (acestea sunt incluse deja în valorile detaliate pentru emisiile de prelucrare în tabelul „ep”) Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) biomotorină din semințe de rapiță 3,0 4,2 biomotorină din floarea-soarelui 2,9 4,0 biomotorină din semințe de soia 3,2 4,4 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 20,9 29,2 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 3,7 5,1 biomotorină din ulei de gătit uzat 0 0 biomotorină din grăsime animală topită (**) 4,3 6,1 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 3,1 4,4 ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 3,0 4,1 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 3,3 4,6 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 21,9 30,7 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 3,8 5,4 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 0 0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) 4,3 6,0 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 3,1 4,4 ulei vegetal pur din floarea-soarelui 3,0 4,2 ulei vegetal pur din semințe de soia 3,4 4,7 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 21,8 30,5 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 3,8 5,3 ulei pur din ulei de gătit uzat 0 0 (**) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria I și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „etd” conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,3 2,3 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,2 2,2 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) 2,2 2,2 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept 2,2 2,2 combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3)) etanol din trestie-de-zahăr 9,7 9,7 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 1,8 1,8 biomotorină din floarea-soarelui 2,1 2,1 biomotorină din semințe de soia 8,9 8,9 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 6,9 6,9 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 6,9 6,9 biomotorină din ulei de gătit uzat 1,9 1,9 biomotorină din grăsime animală topită (*4) 1,7 1,7 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 1,7 1,7 ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 2,0 2,0 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 9,2 9,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 7,0 7,0 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 7,0 7,0 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 1,7 1,7 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*4) 1,5 1,5 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 1,4 1,4 ulei vegetal pur din floarea-soarelui 1,7 1,7 ulei vegetal pur din semințe de soia 8,8 8,8 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 6,7 6,7 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 6,7 6,7 ulei pur din ulei de gătit uzat 1,4 1,4 (*3) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*4) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt incluse deja în tabelul „emisii din transport și distribuție etd”, conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul recoltei sau al uleiului Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 1,6 1,6 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1.6 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5)) 1,6 1,6 etanol din trestie-de-zahăr 6,0 6,0 partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile de etanol se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile de etanol se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 1,3 1,3 biomotorină din floarea-soarelui 1,3 1,3 biomotorină din semințe de soia 1,3 1,3 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 1,3 1,3 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 1,3 1,3 biomotorină din ulei de gătit uzat 1,3 1,3 biomotorină din grăsime animală topită (*6) 1,3 1,3 ulei vegetal din semințe de răpită, hidrotratat 1,2 1,2 ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 1,2 1,2 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 1,2 1,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 1,2 1,2 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 1,2 1,2 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 1,2 1,2 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*6) 1,2 1,2 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 0,8 0,8 ulei vegetal pur din floarea-soarelui 0,8 0,8 ulei vegetal pur din semințe de soia 0,8 0,8 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 0,8 0,8 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 0,8 0,8 ulei pur din ulei de gătit uzat 0,8 0,8 (*5) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*6) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii tipice de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii implicite de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 30,7 38,2 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 21,6 25,5 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 25,1 30,4 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 19,5 22,5 etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 39,3 50,2 etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 27,6 33,9 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 48,5 56,8 etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 42,5 48,5 etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 56,3 67,8 etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 29,5 30,3 etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) 50,2 58,5 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 44,3 50,3 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 59,5 71,7 etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7)) 30,7 31,4 etanol din trestie-de-zahăr 28,1 28,6 partea de ETBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului partea de TAEE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului biomotorină din semințe de rapiță 45,5 50,1 biomotorină din floarea-soarelui 40,0 44,7 biomotorină din semințe de soia 42,2 47,0 biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 63,5 75,7 biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 46,3 51,6 biomotorină din ulei de gătit uzat 11,2 14,9 biomotorină din grăsime animală topită (*8) 15,3 20,8 ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat 45,8 50,1 ulei vegetal din floarea-soarelui, hidrotratat 39,4 43,6 ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat 42,2 46,5 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) 62,2 73,3 ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 44,1 48,0 ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat 11,9 16,0 ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*8) 16,0 21,8 ulei vegetal pur din semințe de rapiță 38,5 40,0 ulei vegetal pur din floarea-soarelui 32,7 34,3 ulei vegetal pur din semințe de soia 35,2 36,9 ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) 56,3 65,4 ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) 38,4 57,2 ulei pur din ulei de gătit uzat 2,0 2,2 (*7) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*8) Se aplică numai biocarburanților produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare Secțiunea a 4-a Estimări ale valorilor implicite detaliate aferente viitorilor biocarburanți și biolichide, inexistenți sau care se aflau doar în cantități neglijabile pe piață în 2016. Valori implicite detaliate pentru cultivare: „eec” conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie, inclusiv emisiile de N2O din sol (inclusiv stocarea deșeurilor lemnoase sau a deșeurilor lemnoase din păduri cultivate) Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 1,8 1,8 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 3,3 3,3 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 8,2 8,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 8,2 8,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 12,4 12,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 3,1 3,1 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 7,6 7,6 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 3,1 3,1 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 7,6 7,6 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,5 2,5 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,5 2,5 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,5 2,5 metanol din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,5 2,5 partea de MTBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol (incluse în valorile implicite detaliate pentru emisiile provenite din cultivare din tabelul „eec”) Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită(g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 0 0 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0 0 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 4,4 4,4 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0 0 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 4,4 4,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0 0 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 4,1 4,1 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0 0 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 4,1 4,1 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 metanol din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 partea de MTBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 4,8 6,8 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0,1 0,1 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 0,1 0,1 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0,1 0,1 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 0,1 0,1 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0 0 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 0 0 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 0 0 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 0 0 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 metanol din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 0 0 partea de MTBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „etd” conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 7,1 7,1 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 10,3 10,3 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 8,4 8,4 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 10,3 10,3 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 8,4 8,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 10,4 10,4 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 8,6 8,6 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 10,4 10,4 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 8,6 8,6 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 7,7 7,7 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 7,9 7,9 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 7,7 7,7 metanol din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 7,9 7,9 partea de MTBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt incluse deja în tabelul „emisii din transport și distribuție etd”, conform definiției din secțiunea a 2-a din capitolul II din Metodologie, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul materiilor prime Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 1,6 1,6 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 1,2 1,2 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 1,2 1,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 1,2 1,2 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 1,2 1,2 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 2,0 2,0 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 2,0 2,0 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 2,0 2,0 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 2,0 2,0 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,0 2,0 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,0 2,0 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,0 2,0 metanol din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 2,0 2,0 partea de MTBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție Filiera de producție a biocarburanților și a biolichidelor Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) etanol din paie de grâu 13,7 15,7 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 13,7 13,7 motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 16,7 16,7 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 13,7 13,7 benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 16,7 16,7 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 13,5 13,5 dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 16,2 16,2 metanol din deșeuri lemnoase, în instalație autonomă 13,5 13,5 metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație autonomă 16,2 16,2 motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 10,2 10,2 benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 10,4 10,4 dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 10,2 10,2 metanol din gazificarea leșiei negre integrate în fabrici de celuloză 10,4 10,4 partea de MTBE din surse regenerabile egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului Anexa nr. 2 la Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ ȘI OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILI Secțiunea 1 Valori tipice și implicite pentru reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din combustibili din biomasă în cazul în care aceștia sunt produși fără emisii nete de carbon generate de schimbarea destinației terenurilor AȘCHII DE LEMN Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energie electrică Așchii de lemn din reziduuri forestiere 1-500 km 93% 89% 91 % 87% 500-2 500 km 89% 84% 87% 81 % 2 500-10 000 km 82% 73% 78% 67% peste 10 000 km 67% 51 % 60% 41 % Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt) 2 500-10 000 km 11% 65% 73% 60% Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fertilizat) 1-500 km 89% 83% 87% 81 % 500-2 500 km 85 % 78% 84% 76% 2 500-10 000 km 78% 67% 74% 62% peste 10 000 km 63% 45% 57% 35% Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare) 1-500 km 91 % 87% 90% 85% 500-2 500 km 88% 82% 86% 79% 2 500-10 000 km 80% 70% 77% 65% peste 10 000 km 65% 48% 59% 39% Așchii de lemn din lemn comercializabil 1-500 km 93% 89% 92% 88% 500-2 500 km 90% 85% 88% 82% 2 500-10 000 km 82% 73% 79% 68% peste 10 000 km 67% 51 % 61 % 42% Așchii de lemn din reziduuri industriale 1-500 km 94% 92% 93% 90% 500-2 500 km 91 % 87% 90% 85% 2500-10000 km 83% 75% 80% 71 % peste 10 000 km 69% 54% 63 % 44% PELETE DE LEMN (* 1 ) Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energie electrică Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere Cazul 1 1-500 km 58% 37% 49% 24% 500-2 500 km 58% 37% 49% 25% 2 500-10 000 km 55% 34% 47% 21 % peste 10 000 km 50% 26% 40% 11 % Cazul 2a 1-500 km 77% 66% 72% 59% 500-2 500 km 77% 66% 72% 59% 2 500-10 000 km 75% 62% 70% 55% peste 10 000 km 69% 54% 63% 45% Cazul 3a 1-500 km 92% 88% 90% 85% 500-2 500 km 92% 88% 90% 86% 2 500-10 000 km 90% 85% 88% 81 % peste 10 000 km 84% 76% 81 % 72% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt) Cazul 1 2 500-10 000 km 52% 28% 43% 15% Cazul 2a 2 500-10 000 km 70% 56% 66% 49% Cazul 3a 2 500-10 000 km 85% 78% 83% 75% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fertilizat) Cazul 1 1-500 km 54% 32% 46% 20% 500-10 000 km 52% 29% 44% 16% Peste 10 000 km 47% 21 % 37% 7% Cazul 2a 1-500 km 73% 60% 69% 54% 500-10 000 km 71 % 57% 67% 50% peste 10 000 km 66% 49% 60% 41 % Cazul 3a 1-500 km 88% 82% 87% 81 % 500-10 000 km 86% 79% 84% 77% peste 10 000 km 80% 71 % 78% 67% Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare) Cazul 1 1-500 km 56% 35% 48% 23% 500-10 000 km 54% 32% 46% 20% peste 10 000 km 49% 24% 40% 10% Cazul 2a 1-500 km 76% 64% 72% 58% 500-10 000 km 74% 61 % 69% 54% peste 10 000 km 68% 53 % 63% 45 % Cazul 3a 1-500 km 91 % 86% 90% 85% 500-10 000 km 89% 83% 87% 81 % peste 10 000 km 83% 75% 81 % 71 % Lemn comercializabil Cazul 1 1-500 km 57% 37% 49% 24% 500-2 500 km 58% 37% 49% 25% 2 500-10 000 km 55% 34% 47% 21 % peste 10 000 km 50% 26% 40% 11 % Cazul 2a 1-500 km 77% 66% 73% 60% 500-2 500 km 77% 66% 73% 60% 2 500-10 000 km 75% 63% 70% 56% peste 10 000 km 70% 55 % 64% 46% Cazul 3a 1-500 km 92% 88% 91 % 86% 500-2 500 km 92% 88% 91 % 87% 2 500-10 000 km 90% 85% 88% 83% peste 10 000 km 84% 77% 82% 73% Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului Cazul 1 1-500 km 75% 62% 69% 55% 500-2 500 km 75% 62% 70% 55% 2 500-10 000 km 72% 59% 67% 51 % peste 10 000 km 67% 51 % 61 % 42% Cazul 2a 1-500 km 87% 80% 84% 76% 500-2 500 km 87% 80% 84% 77% 2 500-10 000 km 85% 77% 82% 73% peste 10 000 km 79% 69% 75% 63% Cazul 3a 1-500 km 95% 93% 94% 91 % 500-2 500 km 95% 93% 94% 92% 2 500-10 000 km 93% 90% 92% 88% peste 10 000 km 88% 82% 85% 78% (*1) Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea. Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu așchii de lemn, alimentat cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza căldura de proces. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea. Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare, alimentată cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza energie electrică și căldură morii de pelete FILIERE AGRICOLE Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită Căldură Energie electrică Căldură Energie electrică Reziduuri agricole cu o densitate < 0,2 t/mc (*2) 1- 500 km 95% 92% 93% 90% 500-2 500 km 89% 83% 86% 80% 2 500-10 000 km 77% 66% 73% 60% peste 10 000 km 57% 36% 48% 23% Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc (*3) 1-500 km 95% 92% 93% 90% 500-2 500 km 93% 89% 92% 87% 2 500-10 000 km 88% 82% 85% 78% peste 10 000 km 78% 68% 74% 61 % Pelete din paie 1-500 km 88% 82% 85% 78% 500-10 000 km 86% 79% 83% 74% peste 10 000 km 80% 70% 76% 64% Brichete rezultate din prelucrarea trestiei-de- zahăr 500-10 000 km 93% 89% 91 % 87% peste 10 000 km 87% 81 % 85% 77% Făină de sâmburi de palmier peste 10 000 km 20% -18% 11 % -33 % Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) peste 10 000 km 46% 20% 42% 14% (*2) Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr (listă neexhaustivă). (*3) Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă) BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (* 4 ) Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită Gunoi de grajd umed Cazul 1 Digestat în mediu deschis 146% 94% Digestat în mediu închis 246 % 240 % Cazul 2 Digestat în mediu deschis 136% 85% Digestat în mediu închis 227 % 219% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 142% 86% Digestat în mediu închis 243 % 235 % Plantă de porumb întreagă Cazul 1 Digestat în mediu deschis 36% 21 % Digestat în mediu închis 59% 53% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 34% 18% Digestat în mediu închis 55% 47% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 28% 10% Digestat în mediu închis 52% 43% Deșeuri biologice Cazul 1 Digestat în mediu deschis 47% 26% Digestat în mediu închis 84% 78% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 43% 21 % Digestat în mediu închis 77% 68% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 38% 14% Digestat în mediu închis 76% 66% (*4) Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare. Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. În unele părți contractante, furnizorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă. Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan). Gunoi de grajd umed – valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea esca luată în considerare este egală cu – 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă. Digestat în mediu deschis – depozitarea în mediu deschis a digestatului duce la emisii suplimentare de CH4 și N2O. Amploarea acestor emisii variază în funcție de condițiile ambientale, de tipurile de substraturi și de eficiența digestiei. Digestat în mediu închis – depozitarea în mediu deschis a digestatului duce la emisii suplimentare de CH4 și N2O. Amploarea acestor emisii variază în funcție de condițiile ambientale, de tipurile de substraturi și de eficiența digestiei. Depozitarea în mediu închis – digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării se poate recupera pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. Emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt incluse în respectivul proces. Plantă de porumb întreagă – porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ – AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită Gunoi de grajd – Porumb 80 % - 20 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 72% 45% Digestat în mediu închis 120% 114% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 67% 40% Digestat în mediu închis 111 % 103 % Cazul 3 Digestat în mediu deschis 65% 35% Digestat în mediu închis 114% 106% Gunoi de grajd – Porumb 70 % - 30 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 60% 37% Digestat în mediu închis 100% 94% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 57% 32% Digestat în mediu închis 93% 85% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 53% 27% Digestat în mediu închis 94% 85% Gunoi de grajd – Porumb 60 % - 40 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 53% 32% Digestat în mediu închis 88% 82% Cazul 2 Digestat în mediu deschis 50% 28% Digestat în mediu închis 82% 73% Cazul 3 Digestat în mediu deschis 46% 22% Digestat în mediu închis 81 % 72% BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (* 5 ) Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită Gunoi de grajd umed Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 117% 72% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 133% 94% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 190% 179% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 206 % 202 % Plantă de porumb întreagă Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 35% 17% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 51 % 39% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 52% 41 % Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 68% 63% Deșeuri biologice Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 43% 20% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 59% 42% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 70% 58% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 86% 80% (*5) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan de referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ BIOMETAN – AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB (* 6 ) Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită Gunoi de grajd – Porumb 80 % - 20 % Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 62% 35% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 78% 57% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 97% 86% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 113% 108% Gunoi de grajd – Porumb 70 % - 30 % Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 53% 29% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 69% 51 % Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 83% 71 % Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 99% 94% Gunoi de grajd – Porumb 60 % - 40 % Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 48% 25% Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 64% 48% Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 74% 62% Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 90% 84% (*6) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan se referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ. Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși – această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși. Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși – această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: curățare cu apă sub presiune (Pressure Waier Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul) Secțiunea a 2-a Valori implicite detaliate pentru combustibilii din biomasă Brichete sau pelete de lemn Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) Cultivare Prelucrare Transport Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Cultivare Prelucrare Transport Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Așchii de lemn din reziduuri forestiere 1-500 km 0,0 1,6 3,0 0,4 0,0 1,9 3,6 0,5 500-2 500 km 0,0 1,6 5,2 0,4 0,0 1,9 6,2 0,5 2 500-10 000 km 0,0 1,6 10,5 0,4 0,0 1,9 12,6 0,5 peste 10 000 km 0,0 1,6 20,5 0,4 0,0 1,9 24,6 0,5 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt) 2 500-10 000 km 4,4 0,0 11,0 0,4 4,4 0,0 13,2 0,5 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fertilizat) 1-500 km 3,9 0,0 3,5 0,4 3,9 0,0 4,2 0,5 500-2 500 km 3,9 0,0 5,6 0,4 3,9 0,0 6,8 0,5 2 500-10 000 km 3,9 0,0 11,0 0,4 3,9 0,0 13,2 0,5 peste 10 000 km 3,9 0,0 21,0 0,4 3,9 0,0 25,2 0,5 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție 1-500 km 2,2 0,0 3,5 0,4 2,2 0,0 4,2 0,5 500-2 500 km 2,2 0,0 5,6 0,4 2,2 0,0 6,8 0,5 scurt (plop – fără fertilizare) 2 500-10 000 km 2,2 0,0 11,0 0,4 2,2 0,0 13,2 0,5 peste 10 000 km 2,2 0,0 21,0 0,4 2,2 0,0 25,2 0,5 Așchii de lemn din lemn comercializabil 1-500 km 1,1 0,3 3,0 0,4 1,1 0,4 3,6 0,5 500-2 500 km 1,1 0,3 5,2 0,4 1,1 0,4 6,2 0,5 2 500-10 000 km 1,1 0,3 10,5 0,4 1,1 0,4 12,6 0,5 peste 10 000 km 1,1 0,3 20,5 0,4 1,1 0,4 24,6 0,5 Așchii de lemn din reziduuri din industria lemnului 1-500 km 0,0 0,3 3,0 0,4 0,0 0,4 3,6 0,5 500-2 500 km 0,0 0,3 5,2 0,4 0,0 0,4 6,2 0,5 2 500-10 000 km 0,0 0,3 10,5 0,4 0,0 0,4 12,6 0,5 peste 10 000 km 0,0 0,3 20,5 0,4 0,0 0,4 24,6 0,5 Brichete sau pelete de lemn Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) 1-500 km 0,0 25,8 2,9 0,3 0,0 30,9 3,5 0,3 500-2 500 km 0,0 25,8 2,8 0,3 0,0 30,9 3,3 0,3 2 500-10 000 km 0,0 25,8 4,3 0,3 0,0 30,9 5,2 0,3 peste 10 000 km 0,0 25,8 7,9 0,3 0,0 30,9 9,5 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) 1-500 km 0,0 12,5 3,0 0,3 0,0 15,0 3,6 0,3 500-2 500 km 0,0 12,5 2,9 0,3 0,0 15,0 3,5 0,3 2 500-10 000 km 0,0 12,5 4,4 0,3 0,0 15,0 5,3 0,3 peste 10 000 km 0,0 12,5 8,1 0,3 0,0 15,0 9,8 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) 1-500 km 0,0 2,4 3,0 0,3 0,0 2,8 3,6 0,3 500-2 500 km 0,0 2,4 2,9 0,3 0,0 2,8 3,5 0,3 2 500-10 000 km 0,0 2,4 4,4 0,3 0,0 2,8 5,3 0,3 peste 10 000 km 0,0 2,4 8,2 0,3 0,0 2,8 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt – cazul 1) 2 500-10 000 km 3,9 24,5 4,3 0,3 3,9 29,4 5,2 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt – cazul 2a) 2 500-10 000 km 5,0 10,6 4,4 0,3 5,0 12,7 5,3 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt – cazul 3a) 2 500-10 000 km 5,3 0,3 4,4 0,3 5,3 0,4 5,3 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 1) 1-500 km 3,4 24,5 2,9 0,3 3,4 29,4 3,5 0,3 500-10 000 km 3,4 24,5 4,3 0,3 3,4 29,4 5,2 0,3 peste 10 000 km 3,4 24,5 7,9 0,3 3,4 29,4 9,5 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 2a) 1-500 km 4,4 10,6 3,0 0,3 4,4 12,7 3,6 0,3 500-10 000 km 4,4 10,6 4,4 0,3 4,4 12,7 5,3 0,3 peste 10 000 km 4,4 10,6 8,1 0,3 4,4 12,7 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 3a) 1-500 km 4,6 0,3 3,0 0,3 4,6 0,4 3,6 0,3 500-10 000 km 4,6 0,3 4,4 0,3 4,6 0,4 5,3 0,3 peste 10 000 km 4,6 0,3 8,2 0,3 4,6 0,4 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1) 1-500 km 2,0 24,5 2,9 0,3 2,0 29,4 3,5 0,3 500-2 500 km 2,0 24,5 4,3 0,3 2,0 29,4 5,2 0,3 2 500-10 000 km 2,0 24,5 7,9 0,3 2,0 29,4 9,5 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a) 1-500 km 2,5 10,6 3,0 0,3 2,5 12,7 3,6 0,3 500-10 000 km 2,5 10,6 4,4 0,3 2,5 12,7 5,3 0,3 peste 10000 km 2,5 10,6 8,1 0,3 2,5 12,7 9,8 0,3 Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a) 1-500 km 2,6 0,3 3,0 0,3 2,6 0,4 3,6 0,3 500-10 000 km 2,6 0,3 4,4 0,3 2,6 0,4 5,3 0,3 peste 10 000 km 2,6 0,3 8,2 0,3 2,6 0,4 9,8 0,3 Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 1) 1-500 km 1,1 24,8 2,9 0,3 1,1 29,8 3,5 0,3 500-2 500 km 1,1 24,8 2,8 0,3 1,1 29,8 3,3 0,3 2 500-10 000 km 1,1 24,8 4,3 0,3 1,1 29,8 5,2 0,3 peste 10 000 km 1,1 24,8 7,9 0,3 1,1 29,8 9,5 0,3 1-500 km 1,4 11,0 3,0 0,3 1,4 13,2 3,6 0,3 Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 2a) 500-2 500 km 1,4 11,0 2,9 0,3 1,4 13,2 3,5 0,3 2 500-10 000 km 1,4 11,0 4,4 0,3 1,4 13,2 5,3 0,3 peste 10 000 km 1,4 11,0 8,1 0,3 1,4 13,2 9,8 0,3 Brichete sau pelete din lemn comercializabil (cazul 3a) 1-500 km 1,4 0,8 3,0 0,3 1,4 0,9 3,6 0,3 500-2 500 km 1,4 0,8 2,9 0,3 1,4 0,9 3,5 0,3 2 500-10 000 km 1,4 0,8 4,4 0,3 1,4 0,9 5,3 0,3 peste 10 000 km 1,4 0,8 8,2 0,3 1,4 0,9 9,8 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) 1-500 km 0,0 14,3 2,8 0,3 0,0 17,2 3,3 0,3 500-2 500 km 0,0 14,3 2,7 0,3 0,0 17,2 3,2 0,3 2 500-10 000 km 0,0 14,3 4,2 0,3 0,0 17,2 5,0 0,3 peste 10 000 km 0,0 14,3 7,7 0,3 0,0 17,2 9,2 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) 1-500 km 0,0 6,0 2,8 0,3 0,0 7,2 3,4 0,3 500-2 500 km 0,0 6,0 2,7 0,3 0,0 7,2 3,3 0,3 2 500-10 000 km 0,0 6,0 4,2 0,3 0,0 7,2 5,1 0,3 peste 10 000 km 0,0 6,0 7,8 0,3 0,0 7,2 9,3 0,3 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) 1-500 km 0,0 0,2 2,8 0,3 0,0 0,3 3,4 0,3 500-2 500 km 0,0 0,2 2,7 0,3 0,0 0,3 3,3 0,3 2 500-10 000 km 0,0 0,2 4,2 0,3 0,0 0,3 5,1 0,3 peste 10 000 km 0,0 0,2 7,8 0,3 0,0 0,3 9,3 0,3 Filiere agricole Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eqq/MJ) Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Cultivare Prelucrare Transport și distribuție Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc 1-500 km 0,0 0,9 2,6 0,2 0,0 1,1 3,1 0,3 500-2 500 km 0,0 0,9 6,5 0,2 0,0 1,1 7,8 0,3 2 500-10 000 km 0,0 0,9 14,2 0,2 0,0 1,1 17,0 0,3 peste 10 000 km 0,0 0,9 28,3 0,2 0,0 1,1 34,0 0,3 Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc 1-500 km 0,0 0,9 2,6 0,2 0,0 1,1 3,1 0,3 500-2 500 km 0,0 0,9 3,6 0,2 0,0 1,1 4.4 0,3 2 500-10 000 km 0,0 0,9 7,1 0,2 0,0 1,1 8,5 0,3 peste 10 000 km 0,0 0,9 13,6 0,2 0,0 1,1 16,3 0,3 Pelete din paie 1-500 km 0,0 5,0 3,0 0,2 0,0 6,0 3,6 0,3 500-10 000 km 0,0 5,0 4,6 0,2 0,0 6,0 5,5 0,3 peste 10 000 km 0,0 5,0 8,3 0,2 0,0 6,0 10,0 0,3 Brichete rezultate din prelucrarea trestiei- de-zahăr 500-10 000 km 0,0 0,3 4,3 0,4 0,0 0,4 5,2 0,5 peste 10 000 km 0,0 0,3 8,0 0,4 0,0 0,4 9,5 0,5 Făină de sâmburi de palmier peste 10 000 km 21,6 21,1 11,2 0,2 21,6 25,4 13,5 0,3 Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) peste 10 000 km 21,6 3,5 11,2 0,2 21,6 4,2 13,5 0,3 Valori implicite detaliate legate de biogazul pentru producerea de energie electrică Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Tehnologie VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] Cultivare Prelucrare Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Transport Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd Cultivare Prelucrare Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat Transport Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd Gunoi de grajd umed Cazul 1 Digestat în mediu deschis 0,0 69,6 8,9 0,8 -107,3 0,0 97,4 12,5 0,8 -107,3 Digestat în mediu închis 0,0 0,0 8,9 0,8 -97,6 0,0 0,0 12,5 0,8 -97,6 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 0,0 74,1 8,9 0,8 -107,3 0,0 103,7 12,5 0,8 -107,3 Digestat în mediu închis 0,0 4,2 8,9 0,8 -97,6 0,0 5,9 12,5 0,8 -97,6 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 0,0 83,2 8,9 0,9 -120,7 0,0 116,4 12,5 0,9 -120,7 Digestat în mediu închis 0,0 4,6 8,9 0,8 -108,5 0,0 6,4 12,5 0,8 -108,5 Plantă de porumb întreagă Cazul 1 Digestat în mediu deschis 15,6 13,5 8,9 0,0 — 15,6 18,9 12,5 0,0 — Digestat în mediu închis 15,2 0,0 8,9 0,0 — 15,2 0,0 12,5 0,0 — Cazul 2 Digestat în mediu deschis 15,6 18,8 8,9 0,0 — 15,6 26,3 12,5 0,0 — Digestat în mediu închis 15,2 5,2 8,9 0,0 — 15,2 7,2 12,5 0,0 — Cazul 3 Digestat în mediu deschis 17,5 21,0 8,9 0,0 — 17,5 29,3 12,5 0,0 — Digestat în mediu închis 17,1 5,7 8,9 0,0 — 17,1 7,9 12,5 0,0 — Deșeuri biologice Cazul 1 Digestat în mediu deschis 0,0 21,8 8,9 0,5 — 0,0 30,6 12,5 0,5 — Digestat în mediu închis 0,0 0,0 8,9 0,5 — 0,0 0,0 12,5 0,5 — Cazul 2 Digestat în mediu deschis 0,0 27,9 8,9 0,5 — 0,0 39,0 12,5 0,5 — Digestat în mediu închis 0,0 5,9 8,9 0,5 — 0,0 8,3 12,5 0,5 — Cazul 3 Digestat în mediu deschis 0,0 31,2 8,9 0,5 0,0 43,7 12,5 0,5 — Digestat în mediu închis 0,0 6,5 8,9 0,5 0,0 9,1 12,5 0,5 — La categoria „gunoi de grajd umed”, valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea esca luată în considerare este egală cu — 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă. Plantă întreagă de porumb înseamnă porumb recoltat ca furaj și silozat pentru conservare. Conform metodologiei privind cerințele de durabilitate pentru utilizarea surselor de biomasă solidă și gazoasă pentru producerea energiei electrice, încălzire și răcire, transportul de materii prime agricole către unitatea de transformare este inclus în valoarea din rubrica „cultivare”. Valoarea pentru transportul de porumb însilozat reprezintă 0,4 g CO2eq/MJ biogaz. Valori implicite detaliate pentru biometan Sistemul de producție a Opțiunea tehnologică VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] Cultivar e Prelucrar e Îmbunătățir e Transpor t Comprimar e la stațiile Credite legate de utilizare Cultivar e Prelucrar e Îmbunătățir e Transpor t Comprimar e la stațiile Credite legate de utilizare biometan ului de alimentare a gunoiulu i de grajd de alimentare a gunoiul ui de grajd Gunoi de grajd umed Digestat în mediu deschis Fără arderea efluențilo r gazoși 0,0 84,2 19,5 1,0 3,3 -124,4 0,0 117,9 27,3 1,0 4,6 - 124,4 Cu arderea efluențilo r gazoși 0,0 84,2 4,5 1,0 33 -124,4 0,0 117,9 6,3 1,0 4,6 - 124,4 Digestat în mediu închis Fără arderea efluențilo r gazoși 0,0 3,2 19,5 0,9 3,3 -111,9 0,0 4,4 27.3 0,9 4,6 - 111,9 Cu arderea efluențilo r gazoși 0,0 3,2 4,5 0,9 3,3 -111,9 0,0 4,4 6,3 0,9 4,6 - 111,9 Plantă de porumb întreagă Digestat în mediu deschis Fără arderea efluențilo r gazoși 18,1 20,1 19,5 0,0 33 — 18,1 28,1 27,3 0,0 4,6 — Cu arderea efluențilo r gazoși 18,1 20,1 4,5 0,0 33 — 18,1 28,1 6,3 0,0 4,6 — Digestat în mediu închis Fără arderea efluențilo r gazoși 17,6 4,3 19,5 0,0 33 — 17,6 6,0 27,3 0,0 4,6 — Cu arderea efluențilo r gazoși 17,6 4,3 4,5 0,0 3,3 — 17,6 6,0 6,3 0,0 4,6 — Deșeuri biologice Digestat în mediu deschis Fără arderea efluențilo r gazoși 0,0 30,6 19,5 0,6 33 — 0,0 42,8 27,3 0,6 4,6 — Cu arderea efluențilo r gazoși 0,0 30,6 4,5 0,6 3,3 0.0 42,8 6,3 0,6 4.6 — Digestat în mediu închis Fără arderea efluențilo r gazoși 0,0 5,1 19,5 0,5 3,3 — 0,0 7,2 27,3 0,5 4,6 — Cu arderea efluențilo r gazoși 0,0 5,1 4,5 0,5 3,3 0,0 7,2 6,3 0,5 4,6 — Secțiunea a 3-a Valori tipice și implicite totale pentru filierele de combustibili din biomasă Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii implicite de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) Așchii de lemn din reziduuri forestiere 1-500 km 5 6 500-2 500 km 7 9 2 500-10 000 km 12 15 peste 10 000 km 22 27 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt) 2 500-10 000 km 16 18 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fertilizat) 1-500 km 8 9 500-2 500 km 10 11 2 500-10 000 km 15 18 peste 10 000 km 25 30 Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare) 1-500 km 6 7 500-2 500 km 8 10 2 500-10 000 km 14 16 peste 10 000 km 24 28 Așchii de lemn din lemn comercializabil 1-500 km 5 6 500-2 500 km 7 8 2 500-10 000 km 12 15 peste 10 000 km 22 27 Așchii de lemn din reziduuri industriale 1-500 km 4 5 500-2 500 km 6 7 2 500-10 000 km 11 13 peste 10 000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) 1-500 km 29 35 500-2 500 km 29 35 2 500-10 000 km 30 36 peste 10 000 km 34 41 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) 1-500 km 16 19 500-2 500 km 16 19 2 500-10 000 km 17 21 peste 10 000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) 1-500 km 6 7 500-2 500 km 6 7 2 500-10 000 km 7 8 peste 10 000 km 11 13 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt – cazul 1) 2 500-10 000 km 33 39 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt – cazul 2a) 2 500-10 000 km 20 23 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (eucalipt – cazul 3a) 2 500-10 000 km 10 11 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – cu fertilizare – cazul 1) 1-500 km 31 37 500-10 000 km 32 38 peste 10 000 km 36 43 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – cu fertilizare – cazul 2a) 1-500 km 18 21 500-10 000 km 20 23 peste 10 000 km 23 27 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – cu fertilizare – cazul 3a) 1-500 km 8 9 500-10 000 km 10 11 peste 10 000 km 13 15 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1) 1-500 km 30 35 500-10 000 km 31 37 peste 10 000 km 35 41 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a) 1-500 km 16 19 500-10 000 km 18 21 peste 10 000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclul de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a) 1-500 km 6 7 500-10 000 km 8 9 peste 10 000 km 11 13 Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1) 1-500 km 29 35 500-2 500 km 29 34 2 500-10 000 km 30 36 peste 10 000 km 34 41 Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a) 1-500 km 16 18 500-2 500 km 15 18 2 500-10 000 km 17 20 peste 10 000 km 21 25 Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a) 1-500 km 5 6 500-2 500 km 5 6 2 500-10 000 km 7 8 peste 10 000 km 11 12 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) 1-500 km 17 21 500-2 500 km 17 21 2 500-10 000 km 19 23 peste 10 000 km 22 27 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) 1-500 km 9 11 500-2 500 km 9 11 2 500-10 000 km 10 13 peste 10 000 km 14 17 Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) 1-500 km 3 4 500-2 500 km 3 4 2 500-10 000 km 5 6 peste 10 000 km 8 10 Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea. Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan alimentat cu așchii de lemn pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea. Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare alimentată cu așchii de lemn pentru a furniza căldură și energie electrică morii de pelete. Sistemul de producție a combustibililor din biomasă Distanța de transport Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/1MJ) Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc 1-500 km 4 4 500-2 500 km 8 9 2 500-10 000 km 15 18 peste 10 000 km 29 35 Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc 1-500 km 4 4 500-2 500 km 5 6 2 500-10 000 km 8 10 peste 10 000 km 15 18 Pelete din paie 1-500 km 8 10 500-10 000 km 10 12 peste 10 000 km 14 16 500-10 000 km 5 6 Brichete rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr peste 10 000 km 9 10 Făină de sâmburi de palmier peste 10 000 km 54 61 Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) peste 10 000 km 37 40 Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/mc – acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr (listă neexhaustivă). Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/mc – grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă). Valori tipice și implicite – biogaz pentru energie electrică Sistemul de producție a biogazului Opțiunea tehnologică Valoare tipică Valoare implicită Emisii de gaze cu efect de seră(g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră(g CO2eq/MJ) Biogaz pentru energie electrică din gunoi de grajd umed Cazul 1 Digestat în mediu deschis -28 3 Digestat în mediu închis -88 -84 Cazul 2 Digestat în mediu deschis -23 10 Digestat în mediu închis -84 -78 Cazul 3 Digestat în mediu deschis -28 9 Digestat în mediu închis -94 -89 Biogaz pentru energie electrică din plantă de porumb întreagă Cazul 1 Digestat în mediu deschis 38 47 Digestat în mediu închis 24 28 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 43 54 Digestat în mediu închis 29 35 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 47 59 Digestat în mediu închis 32 38 Biogaz pentru energie electrică din deșeuri biologice Cazul 1 Digestat în mediu deschis 31 44 Digestat în mediu închis 9 13 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 37 52 Digestat în mediu închis 15 21 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 41 57 Digestat în mediu închis 16 22 Cazul 1 privind tehnologia „digestat în mediu deschis” – depozitarea deschisă a digestatului presupune emisii suplimentare de metan, care variază în funcție de condițiile meteorologice, substratul și eficiența digestiei. în aceste calcule, valorile se consideră a fi egale cu 0,05 MJ CH4/MJ biogaz pentru gunoiul de grajd, 0,035 MJ CH4/MJ biogaz pentru porumb și 0,01 MJ CH4/MJ biogaz pentru deșeurile biologice și pentru tehnologia „digestat în mediu închis” - depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării este considerat a fi recuperat pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. Valori tipice și implicite pentru biometan Sistemul de producție a biometanului Opțiunea tehnologică Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică(g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită(g CO2eq/MJ) Biometan din gunoi de grajd umed Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși -20 22 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși -35 1 Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși -88 -79 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși - 103 - 100 Biometan din plantă de porumb întreagă Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 58 73 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 43 52 Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 41 51 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 26 30 Biometan din deșeuri biologice Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 51 71 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 36 50 Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 25 35 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 10 14 Opțiunea tehnologică „digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși” include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși. Opțiunea tehnologică „digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși” include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul). Valori tipice și implicite – biogaz pentru energie electrică – amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete Sistemul de producție a biogazului Opțiuni tehnologice Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică(g CO2eq/MJ) Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită(g CO2eq/MJ) Gunoi de grajd – Porumb 80 % - 20 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 17 33 Digestat în mediu închis - 12 -9 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 22 40 Digestat în mediu închis -7 -2 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 23 43 Digestat în mediu închis -9 -4 Gunoi de grajd – Porumb 70 % - 30 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 24 37 Digestat în mediu închis 0 3 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 29 45 Digestat în mediu închis 4 10 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 31 48 Digestat în mediu închis 4 10 Gunoi de grajd – Porumb 60 % - 40 % Cazul 1 Digestat în mediu deschis 28 40 Digestat în mediu închis 7 11 Cazul 2 Digestat în mediu deschis 33 47 Digestat în mediu închis 12 18 Cazul 3 Digestat în mediu deschis 36 52 Digestat în mediu închis 12 18 Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare. Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. În unele state membre, furnizorii de combustibili nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă. Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan). Valori tipice și implicite – biometan – amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete Sistemul de producție a biometanului Opțiuni tehnologice Valoare tipică Valoare implicită (g CO2eq/MJ) (g CO2eq/MJ) Gunoi de grajd – Porumb 80 % - 20 % Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 32 57 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 17 36 Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși - 1 9 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși - 16 - 12 Gunoi de grajd – Porumb Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 41 62 70 % - 30 % Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 26 41 Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 13 22 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși -2 1 Gunoi de grajd – Porumb 60 % - 40 % Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși 46 66 Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși 31 45 Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși 22 31 Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși 7 10 În cazul biometanului care este utilizat ca biometan comprimat drept combustibil pentru transport, trebuie adăugată o valoare de 3,3 g CO2eq/MJ biometan la valorile tipice și o valoare de 4,6 g CO2eq/MJ biometan la valorile implicite.