Government Decision No. HG115/2025 validating the Regulation on navigation on inland waterways and navigation on the Danube River

Republica Moldova GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. HG115/2025 din 05.03.2025 pentru aprobarea Regulamentului privind navigația pe căile navigabile interioare și navigația pe fluviul Dunărea Publicat : 14.04.2025 în MONITORUL OFICIAL Nr. 179-182 art. 201 Data intrării în vigoare În temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 238- 242, art. 672), cu modificările ulterioare, și al art. 6 lit. h) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 252, art. 412), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare (se anexează). 2. Navigația pe fluviul Dunărea se efectuează potrivit regulilor stabilite de către administrațiile fluviale, în conformitate cu art. 23 din Convenția despre regimul navigației pe Dunăre din 18 august 1948. 3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. 4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale Vladimir Bolea Nr. 115. Chişinău, 5 martie 2025. Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.115/2025 REGULAMENT privind navigația pe căile navigabile interioare I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare (în continuare – Regulament) stabilește normele privind traficul pe căile navigabile interioare din regiunea Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite și ale Republicii Moldova, semnele și marcajele pe căile navigabile, regulile de navigație, regulile de acostare, de semnalizare, cerințele de raportare, prevenirea poluării apei și eliminarea deșeurilor. 2. Prezentul Regulament se aplică tuturor căilor de navigație interioare ale Republicii Moldova, bazinelor acvatice și acvatoriilor porturilor și cheiurilor temporare, locurilor de adăpost, locurilor de încărcare/descărcare și locurilor de îmbarcare/debarcare situate pe acestea. 3. Prezentul Regulament se aplică tuturor navelor, convoaielor, bacurilor, ambarcațiunilor și aparatelor plutitoare, indiferent de proprietatea acestora, în cazul în care navighează pe căile navigabile interioare ale Republicii Moldova. 4. Prezentul Regulament nu exonerează conducătorii navelor de respectarea regulilor speciale de navigație, stabilite de către autoritățile competente, în limitele porturilor sau în zonele din afara porturilor unde se desfășoară operațiuni de încărcare-descărcare sau lucrări pe calea navigabilă. 5. Participanții la traficul de nave pe căile navigabile interioare sunt obligați să respecte regulile de navigație, semnele și marcajele pe căile navigabile, regulile de acostare, de semnalizare, precum și cerințele de raportare, condițiile tehnice, regulile de prevenire a poluării apei și eliminării deșeurilor ale prezentului Regulament și, prin acțiunile lor, să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze, neîntemeiat, obstacole pentru navigație, care să le depășească pe cele provocate de circumstanțe iminente. 6. Monitorizarea traficului de nave pe căile navigabile interioare ale Republicii Moldova, în acvatoriile porturilor și ale cheiurilor temporare, în locurile de adăpost și în locurile de încărcare/descărcare situate pe acestea, precum și respectarea prezentelor reguli se efectuează de către Agenția Navală a Republicii Moldova (în continuare – ANRM). 7. Conducătorii navelor care urmează să intre între limitele amonte și aval ale unui port sunt obligați să întreprindă măsuri de siguranță corespunzătoare, în conformitate cu regulile și condițiile din zona de navigație respectivă, și să informeze căpitănia de port prin radiotelefon la intrarea și ieșirea navei pe acest sector. 8. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noțiuni: 8.1. ADN – Regulamentul anexat la Acordul European referitor la transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, Geneva 2000); 8.2. ambarcațiune mică – navă a cărei lungime a carenei, exclusiv cârma și bompresul, este mai mică de 20 m, cu excepția navelor care sunt construite și amenajate pentru a remorca, a împinge sau a conduce în cuplu nave, altele decât ambarcațiunile mici, și cu excepția navelor care sunt autorizate pentru transportul a mai mult de 12 pasageri, a bacurilor și a barjelor de împingere; 8.3. ambarcațiune sportivă sau de agrement – ambarcațiune utilizată în scopuri sportive sau recreative și fără scopul de a obține un câștig financiar; 8.4. apă de santină – apă uleioasă, provenită din santina sălii mașinilor, a picului, a coferdamurilor și a compartimentelor laterale; 8.5. apă uzată menajeră – apă uzată, provenită de la bucătării, săli de mese, săli de baie, dușuri și toalete, precum și apă cu fecale; 8.6. aparat plutitor – construcție plutitoare, dotată cu instalații mecanice și destinată să execute lucrări pe căi navigabile sau în porturi (drăgi, elevatoare, bigi, macarale etc.); 8.7. bac – navă care asigură un serviciu de traversare a căii navigabile și care este clasificată ca bac de către autoritățile competente; navele care asigură un astfel de serviciu și nu navighează liber trebuie să fie, în toate cazurile, clasificate în categoria „bacuri”; 8.8. convoi – convoi remorcat, împins sau o formație în cuplu; 8.9. convoi împins – ansamblu rigid, compus din nave, dintre care cel puțin una este plasată în fața navei autopropulsate și asigură propulsia convoiului, fiind denumită împingător. Este considerat rigid un convoi compus dintr-o navă- împingător și o ambarcațiune împinsă, cuplată astfel ca să permită o articulație ghidată; 8.10. convoi remorcat – grupare compusă din una sau mai multe nave, instalații plutitoare sau materiale plutitoare, care sunt remorcate de una sau mai multe nave autopropulsate care fac parte din convoi și sunt numite remorchere; 8.11. depășire – manevră prin care o navă (care vine din urmă) se apropie de o altă navă venind dintr-o direcție de mai mult de 22,50o în sens opus traversului acesteia și o întrece; 8.12. deșeuri care apar la bord – substanțe sau obiecte definite la subpunctele 8.4, 8.16, 8.19 și 8.21, al căror deținător scapă sau are intenția de a scăpa de ele ori are obligația de a le preda; 8.13. deșeuri de încărcătură – resturi și ape uzate care provin din cauza încărcăturii la bord; nu fac parte din acestea încărcătura restantă și reziduurile de manipulare; 8.14. deșeuri menajere – resturi organice şi anorganice care provin din menajul și gastronomia de la bord și care nu conțin componente ale altor deșeuri descriese în punctul 8; 8.15. deșeuri speciale – resturi care provin din exploatarea navei, altele decât deșeurile uleioase și grase; 8.16. deșeuri uleioase și grase provenite din exploatarea navei – uleiuri uzate, ape de santină și alte deșeuri uleioase și unsuroase, cum ar fi grăsimile uzate, filtrele (de aer sau de ulei) uzate, cârpele uzate (vată și țesături poluate), recipientele (ambalaje goale poluate), precum și ambalajele acestor deșeuri; 8.17. dispozitiv AIS pentru navigație interioară – dispozitiv instalat la bordul unei nave și utilizat în conformitate cu standardul pentru sistemele de identificare și urmărire a navelor pe căile navigabile interioare; 8.18. formație în cuplu – ansamblu compus din nave cuplate bord la bord, dar niciuna din ele nu este plasată în fața navei autopropulsate care asigură propulsia formației; 8.19. grăsimi uzate – grăsimi uzate provenite la scurgerea din gresoare, rulmenți și instalații de gresare, precum și alte grăsimi care nu mai pot fi utilizate; 8.20. instalație plutitoare – ansamblu de construcții plutitoare care, în mod normal, nu este destinat pentru a fi deplasat (de exemplu, ştrandurile, docurile, debarcaderele, hangarele pentru nave); 8.21. încărcătură restantă – marfă/încărcătură lichidă, rămasă în tancuri sau în tubulaturi după descărcare, fără utilizarea unui sistem de uscare vizat în ADN, precum și încărcătura uscată care rămâne în cală, fără utilizarea unei măturări mecanice sau a instalațiilor de aspirație; 8.22. întâlnire – moment de apropiere a două nave care navighează în direcții opuse sau aproape opuse; 8.23. LNG – gaz natural lichefiat; 8.24. lumină intermitentă și lumină intermitentă rapidă – lumină care pulsează cu un ritm de 40-60 de perioade de lumină/minut și, respectiv, 100-120 de perioade de lumină/minut; 8.25. material plutitor – plută precum și orice construcție, ansamblu sau mijloc apt să navigheze, altele decât navele sau instalațiile plutitoare; 8.26. navă autopropulsată – navă care utilizează propriile mijloace mecanice de propulsie, cu excepția navelor al căror motor este folosit doar pentru a efectua deplasări pe distanțe scurte (în porturi sau locuri de încărcare și descărcare) sau pentru a crește manevrabilitatea lor în cazul în care remorchează sau împing; 8.27. navă de pasageri – navă construită și amenajată pentru transportul a mai mult de 12 pasageri; 8.28. navă rapidă – navă autopropulsată, cu excepția ambarcațiunilor mici, capabilă să navigheze cu o viteză mai mare de 40 km/h în raport cu apa stătătoare; 8.29. nămoluri de epurare – reziduuri care apar la bordul navei în urma exploatării unei stații de epurare la bord; 8.30. reziduu de manipulare – marfă care, în timpul manipulării, cade pe navă în exteriorul calei (de exemplu, pe punte de-a lungul bordajului); 8.31. reziduu de marfă – marfă lichidă care nu poate fi evacuată din tancurile de marfă sau din tubulaturi prin sistemul de uscare, precum și marfă uscată de care nu poate fi debarasată cala prin utilizarea măturilor mecanice; 8.32. slop – amestec de reziduuri de marfă cu resturi de apă de spălare, rugină sau nămol, care pot sau nu pot fi pompate; 8.33. stare de ebrietate – stare survenită în urma consumului de alcool, droguri şi/sau alte substanţe care provoacă ebrietate şi care are drept urmare dereglarea psihofuncţională a organismului; 8.34. stare de oboseală – stare de diminuare a capacităților fizice de gândire și de reacție a organismului uman, cauzată de repaus insuficient sau de o îmbolnăvire, și care se manifestă prin devieri în raport cu norma de comportament sau viteza de reacție; 8.35. stație de buncherare – instalație sau navă pentru aprovizionarea navelor cu combustibili lichizi și/sau cu lubrifianți; 8.36. tanc uscat – tanc de marfă, debarasat de încărcătura rămasă cu ajutorul unui sistem de uscare, conform ADN, și unde subzistă doar reziduuri de marfă; 8.37. timp de noapte – perioadă cuprinsă între apusul și răsăritul soarelui; 8.38. timp de zi – perioadă cuprinsă între răsăritul și apusul soarelui; 8.39. viteză de siguranță – viteză la care o navă sau un convoi poate să navigheze în deplină siguranță, să efectueze manevre și să se oprească în limitele de distanță impuse de circumstanțele și de condițiile date; 8.40. mal stâng și mal drept – parte a căii navigabile pentru un observator orientat cu fața spre aval; 8.41. vizibilitate redusă – condiții în care vizibilitatea este diminuată ca urmare a ceții, a pâclei, a viscolului, a averselor de ploaie și a altor cauze. 9. Conducătorul 9.1. Orice navă sau material plutitor, cu excepția navelor unui convoi împins, altele decât împingătorul, trebuie să se afle sub autoritatea unei persoane care are calificarea necesară în acest scop (în continuare – conducător). 9.2. Orice convoi trebuie să se afle sub autoritatea unui conducător care are calificarea necesară în acest scop. Statutul de conducător al convoiului este atribuit în modul următor: 9.2.1. în cazul unui convoi care cuprinde doar o navă autopropulsată, conducătorul convoiului este conducătorul navei autopropulsate; 9.2.2. în cazul unui convoi remorcat care are în față două sau mai multe nave autopropulsate în linie de șir, conducătorul convoiului este conducătorul primei nave. Dacă prima navă este un remorcher de sprijin temporar, conducătorul convoiului este conducătorul celei de-a doua nave; 9.2.3. în cazul unui convoi remorcat care are în față două sau mai multe nave autopropulsate care nu navighează în linie una după alta (în linie de șir) și dintre care una asigură tracțiunea principală, conducătorul convoiului este conducătorul navei care asigură tracțiunea principală; 9.2.4. într-un convoi împins care este propulsat de două împingătoare unul lângă altul, conducătorul împingătorului care asigură propulsia principală este conducătorul convoiului; 9.2.5. în toate celelalte cazuri conducătorul convoiului este desemnat. 9.3. În timpul marșului, conducătorul trebuie să se găsească la bord. Conducătorul unui aparat plutitor trebuie să fie întotdeauna la bord în timp ce aparatul plutitor este în lucru. 9.4. Conducătorul este responsabil de respectarea prevederilor prezentului Regulament pe nava lui, pe convoiul lui sau pe materialele plutitoare. Într-un convoi remorcat, conducătorii navelor remorcate trebuie să se conformeze ordinelor conducătorului convoiului. Conducătorii navelor remorcate trebuie să asigure buna conducere a navelor pe care le comandă. Aceleași prevederi se aplică conducătorilor de nave dintr-o formație în cuplu care nu sunt conducători ai formației. 9.5. Orice instalație plutitoare trebuie să se afle sub autoritatea unei persoane calificate. Această persoană poartă răspundere pentru respectarea dispozițiilor prezentului Regulament pe instalația plutitoare. 9.6. Conducătorul nu trebuie să fie în stare de oboseală sau în stare de ebrietate în timpul conducerii navei. 9.7. Dacă o navă sau un material plutitor în staționare nu are conducător, responsabili de respectarea dispozițiilor prezentului Regulament sunt: 9.7.1. persoana însărcinată cu paza și supravegherea, în conformitate cu dispozițiile punctului 134; 9.7.2. operatorul care asigură exploatarea și proprietarul navei sau proprietarul materialului plutitor. 10. Îndatoriri ale echipajului şi ale altor persoane aflate la bord 10.1. Membrii echipajului execută ordinele ce le sunt date de către conducătorul navei în cadrul responsabilității sale și respectă dispozițiile prezentului Regulament și ale altor dispoziții aplicabile. 10.2. Orice alte persoane aflate la bordul unei nave se conformeză ordinelor date de către conducătorul navei pentru siguranța navigației sau a ordinii la bord. 10.3. Membrii echipajului și alte persoane aflate la bord, care determină temporar ei înșiși ruta și viteza navei, poartă răspundere pentru respectarea dispozițiilor prezentului Regulament. 10.4. Capacitățile membrilor de echipaj în serviciu și ale altor persoane care se află la bord și participă temporar la navigația navei nu trebuie să fie scăzute din cauza oboselii, a stării de ebrietate sau din alte cauze. 11. Îndatoriri 11.1. Navele în marș trebuie să respecte, în orice moment, viteza de siguranță. 11.2. Conducătorii asigură respectarea măsurilor de precauție impuse de dispozițiile punctului 11 și cele din practica profesională curentă, pentru a evita următoarele situații: 11.2.1. de a pune în pericol viața persoanelor; 11.2.2. de a cauza prejudicii navelor sau materialelor plutitoare, malurilor sau lucrărilor şi instalaţiilor de orice natură, aflate în calea navigabilă sau în imediata apropiere a acesteia; 11.2.3. de a crea piedici navigaţiei; 11.2.4. de a cauza prejudicii membrilor echipajului şi altor persoane care se află la bordul navelor sau al barjelor de care sunt legate, cheiurilor portuare şi de acostare cât şi mediului. 11.3. Dispozițiile prezentului punct se aplică inclusiv persoanelor responsabile de pază și supraveghere, în conformitate cu dispozițiile punctului 134. 11.4. Conducătorul și persoanele aflate la bordul unei ambarcațiuni mici fără punte, aflată în marș, au obligația de a purta veste de salvare. 12. În executarea atribuțiilor sale, conducătrorul este în drept să se abată de la prevederile prezentului Regulament, dacă acest lucru este necesar pentru menținerea siguranței navigației. 13. Folosirea căii navigabile Lungimea, lățimea, pescajul, înălțimea deasupra planului apei și viteza navelor, a convoaielor sau a materialelor plutitoare trebuie să fie compatibile cu caracteristicile căii navigabile și ale structurilor sale artificiale. 14. Încărcarea maximă, numărul maxim de pasageri și câmpul vizual 14.1. Navele nu trebuie să fie încărcate deasupra liniei de plutire care corespunde limitei inferioare a mărcilor de bord liber. 14.2. Încărcătura nu trebuie să limiteze sub 350 m vizibilitatea directă sau laterală înspre bordurile navei. Dacă vizibilitatea directă spre prova și în lateral este împiedicată în timpul navigației, această insuficiență a câmpului vizual poate fi compensată prin utilizarea radarului. 14.3. Încărcătura nu trebuie să compromită stabilitatea navei și nici rezistența carenei. 14.4. Înainte de plecarea în marș, conducătorul verifică stabilitatea navelor care transportă containere, în următoarele situații: 14.4.1. dacă lăţimea navei este mai mică de 9,5 m, iar încărcătura de containere depăşeşte un nivel; 14.4.2. dacă lăţimea navei este de 9,5 m sau mai mare, dar nu mai mare de 11 m, iar încărcătura de containere depăşeşte două nivele; 14.4.3. dacă lăţimea navei este 11 m sau mai mare, dar nu mai mare de 15 m, iar încărcătura de containere depăşeşte trei nivele sau mai mult de trei lăţimi; 14.4.4. dacă lăţimea navei este 15 m sau mai mare, iar încărcătura de containere depăşeşte trei nivele. 14.5. Navele destinate transportului de pasageri nu trebuie să aibă la bord un număr de pasageri mai mare decât cel autorizat de către autoritățile competente. Navele rapide nu trebuie să aibă la bord un număr de pasageri mai mare decât numărul de locuri pe scaune. 15. Construcţia, echiparea şi echipajul navelor 15.1. Navele și materialele plutitoare trebuie să fie construite și echipate astfel încât să asigure securitatea persoanelor care se găsesc la bord, precum și siguranța navigației, în conformitate cu prezentul Regulament. 15.2. Toate navele, exceptând navele din componența unui convoi împins, altele decât împingătorul, trebuie să aibă în componența echipajului un număr suficient de persoane calificate pentru a asigura securitatea persoanelor care se află la bord și siguranța navigației. Navele nepropulsate ale unei formații în cuplu și unele nave remorcate într-un ansamblu rigid nu sunt obligate să aibă echipaj în cazul în care numărul de persoane din cadrul echipajului altor unități ale formației în cuplu sau ale ansamblului rigid este suficient de calificat pentru a asigura securitatea persoanelor care se află la bord și siguranța navigației. 15.3. La bordul navei trebuie să se regăsească echipamente de salvare concepute pentru pasageri. Numărul echipamentelor de salvare de distribuit pasagerilor trebuie să corespundă cu numărul pasagerilor indicat în actul tehnic al navei. 16. Ţinerea cârmei 16.1. În timpul navigației, cârma trebuie să fie ținută obligatoriu de cel puțin o persoană calificată care are vârsta de cel puțin 16 ani. Prezentul punct nu se aplică persoanelor de la cârma ambarcațiunilor mici fără propulsie. 16.2. Persoana de la cârmă trebuie să fie în măsură să primească și să transmită toate informațiile și toate comenzile care sosesc la timonerie sau care pleacă de la aceasta, trebuie să fie în măsură să audă semnalele sonore și să vadă în toate direcțiile. 16.3. În condiții de vizibilitate redusă, pe navă este asigurată prezența unei persoane de veghe și a unui post de ascultare cu scopul de a informa persoana de la cârmă, dacă acest lucru este necesar pentru siguranța navigației. 16.4. La bordul navelor rapide în marș, cârma trebuie ținută de către o persoană cu vârsta de cel puțin 21 de ani, care să posede atât o diplomă, prin care se certifică că titularul are calificările prevăzute la subpunctul 9.1, cât și certificatul privind dreptul de a conduce o navă cu radar, prevăzut la subpunctul 82.1.1. La bordul navelor rapide trebuie să fie prezentă o persoană care să se afle, obligatoriu, în permanență în timonerie, cu excepția perioadei de acostare și a manevrei de plecare, precum și în ecluze și în avanporturi. 17. Documente de bord și alte documente în navigația internațională 17.1. La bordul navelor, cu excepția navelor maritime, este obligatoriu să se găsească: - certificatul de naționalitate sau actul care atestă naționalitatea navei, în cazul navelor cu pavilion străin; - certificatul de tonaj; - certificatul de echipaj minim, cu excepția navelor fără echipaj; - jurnalul de bord (numai pentru navele autopropulsate); - actul care atestă calificarea conducătorului navei; - actele care atestă starea tehnică, conform acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, și documentele privind navigația, stabilite de tratatele internaționale. 17.2. Ambarcațiunile mici sunt eliberate de obligația de a deține la bord certificatul de tonaj și jurnalul de bord, menționate la subpunctul 17.1. Pentru ambarcațiunile mici de agrement, certificatul de echipaj minim de siguranță, menționat la subpunctul 17.1, nu este obligatoriu, iar certificatul de naționalitate, menționat la subpunctul 17.1, va fi înlocuit cu actul de navigație în cazul în care nava este înscrisă în Catalogul naval. 17.3. La bordul materialelor plutitoare trebuie să se găsească certificatul de bunăstare de navigabilitate și actul de navigație. 17.4. Documentele de bord trebuie să fie prezentate la orice cerere a inspectorilor ANRM, a reprezentanților căpităniilor de port, ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, ai Serviciului Vamal și ai Poliției. 17.5. Certificatul de naționalitate, certificatul de tonaj și actele care atestă starea tehnică, conform acordurilor internaținale la care Republica Moldova este parte, nu este obligatoriu să se afle la bordul barjelor de împingere pe care există o placă cu următoarelor date: 17.5.1. numărul oficial de identificare…; 17.5.2. numărul actului de naţionalitate…; 17.5.3. autoritatea competentă…; 17.5.4. valabil până la… . Aceste date trebuie să fie gravate sau poansonate, folosind caractere citeţe cu înălțimea de minimum 6 mm. Placa metalică trebuie să aibă înălțimea de minimum 60 mm şi lungimea de 120 mm. Placa trebuie să fie fixată definitiv într-un loc uşor vizibil, în apropiere de pupa, în bordul tribord. Conformitatea indicaţiilor de pe placă cu cele din certificatul de naţionalitate al barjei trebuie să fie confirmată de către autoritatea competentă al cărei poanson va fi aplicat pe placă. Certificatul de naţionalitate și certificatul de tonaj trebuie să fie păstrate la bordul remorcherului în timpul navigației sau la proprietarul barjei, în cazul staționării acesteia. 18. Prezența regulamentelor și a ghidurilor de navigaţie la bordul navei 18.1. Un exemplar al prezentului Regulament, inclusiv regulile locale stabilite pentru sectorul pe care navighează nava, cu amendamentele ulterioare la acesta, și prevederile cu caracter temporar, conform punctului 29, este obligatoriu să se găsească la bordul fiecărei nave, cu excepția ambarcațiunilor mici, a materialelor plutitoare și a navelor care nu au echipaj. 18.2. La bordul navelor dotate cu o instalație de radiotelefonie este obligatoriu să se găsească Ghidul seviciului radiotelefonic în navigația interioară (Basel 2000), partea generală și partea regională, Dunăre. 18.3. O versiune electronică a documentelor prevăzute în punctul 18 este acceptată cu condiția de a fi accesibilă în orice moment. 19. Obiecte periculoase aflate la bord, pierderea obiectelor, obstacole 19.1. Este interzis să se lase ieșirea în afara bordurilor navelor sau ale materialelor plutitoare a obiectelor care ar putea să reprezinte un pericol pentru siguranța navelor, a materialelor sau a instalațiilor plutitoare ori a instalațiilor aflate pe calea navigabilă sau în vecinătatea ei. 19.2. În cazul în care ancorele sunt ridicate, ele trebuie să fie mai jos de fundul sau de chila navei ori de planul cel mai de jos al materialului plutitor. În cazul în care ancorele nu se folosesc, acestea trebuie să fie ridicate la maximum. 19.3. În cazul în care o navă, un material plutitor sau o instalație plutitoare pierde un obiect ce ar putea să creeze un obstacol sau un pericol pentru navigație, conducătorul sau persoana responsabilă de instalația plutitoare este obligată să anunțe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port și ANRM, indicând, cât mai exact posibil, locul unde a fost pierdut obiectul. În măsura în care este posibil, este obligată să marcheze acest loc cu un reper. 19.4. În cazul în care o navă întâlnește un obstacol necunoscut situat în calea navigabilă, conducătorul este obligat să anunțe fără întârziere cea mai apropiată căpitănie de port și ANRM, indicând, cât mai exact posibil, locul unde a fost întâlnit obstacolul. Dacă acest obstacol prezintă un pericol pentru navigație, acesta trebuie să fie marcat în măsura în care este posibil. 20. Protejarea semnelor căii navigabile 20.1. Este interzis navelor şi materialelor plutitoare de a se folosi de semnalele căii navigabile (panouri, geamanduri, flotoare, balize etc.) în sensul de a se lega sau a se trage de acestea, de a le deteriora sau a le face improprii destinaţiei lor. 20.2. În cazul în care o navă sau un material plutitor a deplasat un semnal sau a deteriorat o instalaţie care face parte din semnalizarea căii navigabile, conducătorul este obligat să anunţe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port și ANRM. 20.3. Conducătorul este obligat să anunţe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port și ANRM cu privire la incidentele sau accidentele constatate la instalaţiile de semnalizare (stingerea unei lumini, deplasarea unei geamanduri, distrugerea unui semnal etc.). 21. Deteriorări cauzate structurilor artificiale În cazul în care o navă sau un material plutitor a deteriorat o structură artificială (ecluză, pod, debarcader etc.), conducătorul este obligat să anunţe despre aceasta, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port și ANRM. 22. Interzicerea deversării în calea navigabilă 22.1. Este interzis să se arunce, să se deverseze, să se lase să cadă sau să se scurgă pe calea navigabilă obiecte sau substanţe care pot crea piedici sau pericole pentru navigaţie ori pentru alți utilizatori ai căii navigabile. 22.2. Este interzis să se arunce, să se deverseze sau să lase să se scurgă pe calea navigabilă reziduuri petroliere sub orice formă sau amestecuri ale acestor reziduuri cu apă. 22.3. În caz de deversare accidentală a uneia dintre substanţele prevăzute în subpunctele 22.1 sau 22.2 ori în caz de ameninţare cu o astfel de deversare, conducătorul este obligat să anunţe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port și ANRM, indicând, cât mai exact posibil, natura şi locul deversării. 23. Salvare și asistență 23.1. În cazul unui accident care pune în pericol persoanele aflate la bord, conducătorul este obligat să facă uz de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a salva aceste persoane. 23.2. Conducătorul navei aflate în apropierea unei nave sau a unui material plutitor – victimă a unui accident, care pune în pericol persoane sau ameninţă să producă o obstrucţionare a şenalului navigabil, este obligat, în măsura în care nu pune în pericol siguranţa propriei sale nave, să acorde asistenţă imediată. 24. Nave eșuate sau scufundate 24.1. Conducătorul unei nave eşuate sau scufundate ori al unui material plutitor eşuat sau dezmembrat este obligat să anunţe evenimentul, fără întârziere, celei mai apropiate căpitănii de port și ANRM. În cazul unei nave eşuate sau scufundate, conducătorul sau unul dintre membrii echipajului este obligat să rămână la bord sau în imediata apropiere de locul accidentului până în momentul obţinerii permisului de părăsire a locului din partea organelor căpităniei de port și/sau ale ANRM. 24.2. În cazul în care, în şenal sau în apropierea acestuia, o navă sau un material plutitor a eşuat sau s-a scufundat, conducătorul său are obligația, în cel mai scurt timp şi fără să renunţe la obligaţia de a arăta semnalele prevăzute la punctul 63, să avertizeze, din puncte corespunzătoare şi de la distanţă suficientă de locul accidentului, navele care se apropie. 24.3. În cazul producerii unui accident în timpul trecerii printr-o ecluză, conducătorul este obligat să anunţe imediat serviciul ecluzei despre evenimentul în cauză. 25. Obligația de a degaja șenalul 25.1. În cazul în care o navă sau un material plutitor eşuat sau scufundat sau un obiect pierdut de o navă sau de un material plutitor creează sau ameninţă să creeze o obstrucţionare totală sau parţială a şenalului, conducătorul navei sau al materialului plutitor asigură degajarea şenalului în termenul cel mai scurt. 25.2. În cazul în care o navă este în pericol să se scufunde sau să devină imposibil de manevrat, conducătorul navei asigură degajarea şenalului în termenul cel mai scurt. 26. Ordine speciale Conducătorii sunt obligați să se conformeze ordinelor speciale ale reprezentanţilor căpităniilor de port și ale ANRM, cu scopul de a asigura siguranţa şi buna ordine a navigaţiei. 27. Control 27.1. Conducătorii sunt obligați să acorde acces imediat la bord reprezentanţilor căpităniilor de port și inspectorilor ANRM. 27.2. Căpitanul de port va interzice navigația unei nave care prezintă risc pentru siguranța navigației, prin intermediul une dispoziții, în următoarele cazuri: 27.2.1. nava nu are certificat de navă sau permis național de aprobare pentru navigație sau aceste documente au expirat; 27.2.2. nava nu îndeplinește condițiile vizate la punctul 14; 27.2.3. echipajul sau nava nu îndeplinesc condițiile vizate la punctul 15; 27.2.4. aptitudinile conducătorului sau ale membrilor echipajului de serviciu au fost reduse din cauza unei stări de oboseală sau de ebrietate. 28. Transporturi speciale 28.1. Sunt considerate transporturi speciale: 28.1.1. deplasările navelor sau ale convoaielor care nu corespund dispozițiilor punctelor 13 și 15; 28.1.2. deplasările instalațiilor plutitoare sau ale materialelor plutitoare, dacă prin deplasarea lor ar putea crea cu ușurință o piedică sau un pericol pentru navigație sau o deteriorare a structurilor artificiale. 28.2. Transporturile speciale sunt admise în navigație doar în baza unei dispoziții emise de către ANRM. 28.3. Transporturile speciale se supun condiţiilor pe care ANRM le stabilește ca fiind sigure pentru navigație. 28.4. Pentru fiecare transport special, este obligatoriu să fie desemnat un conducător. 29. Dispoziții cu caracter temporar Conducătorii sunt obligați să se conformeze dispoziţiilor cu caracter temporar, stabilite şi publicate sub formă de aviz de către căpitănia de port. 30. Desfăşurarea manifestaţiilor sportive şi altele Manifestaţiile sportive, sărbătorile pe apă şi alte manifestații care pot afecta siguranţa sau buna desfăşurare a navigaţiei se desfășoară cu aprobarea căpităniilor de port și a ANRM. 31. Adăpostirea şi iernarea navelor În cazul în care condiţiile meteorologice împiedică navele să-şi continue navigaţia, conducătorii pot să se folosească de porturi şi de locuri de adăpostire, cu respectarea dispoziţiilor căpităniilor de port, stabilite pentru astfel de porturi sau locuri de adăpost, impuse de condiţiile locale sau de operaţiunile de încărcare şi descărcare. II. MĂRCI ȘI SCĂRI DE PESCAJ ALE NAVELOR. DETERMINAREA CAPACITĂȚII NAVELOR Secțiunea 1 Mărci de identificare 32. Mărci de identificare a navelor, cu excepţia ambarcaţiunilor mici 32.1. Navele, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, trebuie să poarte, obligatoriu, pe corp sau pe panouri ori pe plăci fixate definitiv, următoarele mărci de identificare: 32.1.1. numele său sau deviza sa, numărul european unic de identificare a navei de navigație interioară (ENI) și numărul de înregistrare vor fi înscrise pe ambele bordure. Totodată, acestea vor fi aplicate astfel încât să fie vizibile şi din pupa. Dacă într-o formaţie în cuplu sau într-un convoi împins una sau mai multe inscripţii ale navei care asigură propulsia sunt mascate, numele trebuie să fie repetat pe panouri amplasate astfel încât să fie vizibile din direcţiile în care inscripţiile sunt mascate. Pe navă se înscrie denumirea (sau denumirea prescurtată) obişnuită a organizaţiei sau a armatorului cărui îi aparţine nava. Dacă nava nu are nume sau deviză, pe ea se va înscrie un număr sau numărul de înmatriculare urmat de litera sau de literele prevăzute în anexa nr. 1, pentru indicarea ţării în care se găseşte portul de ataş sau locul de înmatriculare; 32.1.2. numele portului de ataș sau al locului de înmatriculare va fi înscris fie pe ambele borduri ale navei, fie pe pupa și trebuie să fie urmat de litera sau de literele care indică țara în care se află portul de ataș sau locul de înmatriculare. 32.2. Cu excepția ambarcațiunilor mici: 32.2.1. orice navă destinată transportului de mărfuri este obligată să poarte indicaţia, în tone, a capacităţii sale de încărcare. Această indicaţie se aplică pe ambele borduri ale navei, pe corpul acesteia sau pe panouri, fixate definitiv; 32.2.2. orice navă destinată transportului de pasageri este obligată să poarte indicaţia numărului maxim autorizat de pasageri. Această indicaţie este obligatoriu să fie afişată la bord, într-un loc vizibil. 32.3. Mărcile de identificare menţionate mai sus se înscriu cu caractere latine, lizibil și indelebil, înscrierea lor cu vopsea în ulei fiind considerată indelebilă. Înălţimea caracterelor trebuie să fie de minimum 20 cm pentru nume/deviză şi de minimum 15 cm, pentru celelalte mărci. Lăţimea caracterelor şi grosimea trăsăturilor vor fi proporţionale cu înălţimea. Caracterele vor avea o culoare deschisă pe fond închis sau o culoare închisă pe fond deschis. Mărcile de identificare menţionate mai sus pot fi repetate cu litere din alfabetul naţional. 32.4. Fac excepţie de la prevederile prezentului punct navele maritime care îşi pot păstra mărcile de identificare. 32.5. Ziua, în marş, navele care au echipaj trebuie să arboreze la pupa navei pavilionul lor naţional. Navele de mare viteză pot purta în locul pavilionului naţional un panou care are forma şi culorile drapelului naţional. 33. Mărci de identificare ale ambarcaţiunilor mici 33.1. Ambarcațiunile mici trebuie să poarte mărcile oficiale de înmatriculare. În cazul în care nu sunt prescrise astfel de mărci, ele trebuie să poarte: 33.1.1. numele sau deviza lor; 33.1.2. numele și domiciliul proprietarului lor. 33.2. Numele sau deviza lor se aplică în exteriorul ambarcațiunii, folosind caractere latine cu o înălțime de minimum 10 cm, lizibile și indelebile; inscripționarea lor cu vopsea în ulei fiind considerată indelebilă. În lipsa unui nume sau a unei devize pentru ambarcaţiune, se poate indica numele organizaţiei care deține ambarcaţiunea, urmat, dacă este cazul, de un număr. 33.3. Numele şi domiciliul proprietarului se aplică într-un loc vizibil, în interiorul sau pe exteriorul ambarcaţiunii. 33.4. Totodată, bărcile de serviciu ale unei nave trebuie să poarte, în interior sau în exterior, numele acestei nave, completat opțional cu datele de identificare ale proprietarului. Secțiunea a 2-a Scări de pescaj 34. Determinarea capacității navelor Navele de navigaţie interioară, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, destinate transportului de mărfuri, trebuie să aibă măsurată capacitatea. 35. Mărci de încărcare şi scări de pescaj 35.1. Navele, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, trebuie să poarte mărcile ce indică planul de afundare maximă. Modalitățile de determinare a liniei de încărcare maximă şi condiţiile de aplicare a mărcilor de încărcare pentru navele de navigaţie interioară trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederile punctului 148. Pentru navele maritime, linia de apă dulce de vară ține locul mărcii de încărcare. 35.2. Orice navă, cu excepţia ambarcaţiunilor mici al cărei pescaj poate atinge 1 m, trebuie să aibă scări de pescaj. Pentru navele de navigaţie interioară, condiţiile de aplicare a scărilor de pescaj sunt stabilite în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării cu privire la prevederile tehnice aplicabile navelor de navigație interioară. 36. Mărci de identificare a ancorelor Ancorele navelor trebuie să poarte mărci de identificare care au caractere indelebile. În cazul în care o ancoră este folosită pe o altă navă a aceluiaşi proprietar, marca iniţială poate fi păstrată. Dispozițiile nu se aplică ancorelor navelor maritime şi ale ambarcaţiunilor mici. 37. Mărci de identificare a navelor care folosesc LNG în calitate de combustibil 37.1. Navele care folosesc LNG în calitate de combustibil trebuie să dispună de un marcaj de identificare. 37.2. Marcajul de identificare trebuie să fie rectangular, cu inscripția „LNG” cu litere albe pe fond roșu și un chenar alb cu lățimea de cel puțin 5 cm. Lungimea laturii lungi a dreptunghiului trebuie să fie de cel puțin 60 cm. Înălțimea caracterelor trebuie să fie de cel puțin 20 cm. Lățimea caracterelor și grosimea liniilor trebuie să corespundă înălțimii. 37.3. Plăcuța de înmatriculare trebuie amplasată într-un loc vizibil. 37.4. Plăcuța de înmatriculare trebuie să fie iluminată, dacă este necesar, astfel încât să fie vizibilă noaptea. III. SEMNALIZAREA VIZUALĂ A NAVELOR Secțiunea 1 Generalități 38. Aplicare 38.1. În situație de vizibilitate redusă, semnalizarea de noapte trebuie să fie purtată şi ziua. 38.2. Schițele cu semnalizarea prevăzută în prezentul capitol sunt reprezentate în anexa nr. 2. 39. Lumini Luminile trebuie să fie uniforme ca formă și intensitate luminoasă. 40. Panouri, pavilioane și fanioane 40.1. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, panourile şi pavilioanele trebuie să fie dreptunghiulare. 40.2. Culorile lor nu trebuie să fie murdare și decolorate. 40.3. Dimensiunile lor trebuie să fie suficiente pentru a asigura o vizibilitate bună. Această condiție este considerată îndeplinită în următoarele cazuri: 40.3.1. lungimea și lățimea panourilor și a pavilioanelor trebuie să fie de cel puțin 1 m sau de cel puțin 0,60 m, în cazul ambarcațiunilor mici; 40.3.2. lungimea fanioanelor este de cel puțin 1 m, iar lățimea bastonului este de cel puțin 0,50 m. 41. Cilindri, baloane, conuri şi biconuri 41.1. Cilindrii, baloanele, conurile şi biconurile pot fi înlocuite cu dispozitive care, de la distanţă, prezintă aceeaşi aparenţă. 41.2. Culorile lor nu trebuie să fie nici decolorate, nici murdare. 41.3. Dimensiunile lor trebuie să fie suficiente pentru a asigura o vizibilitate bună. Această condiţie este considerată îndeplinită în fiecare caz, dacă: 41.3.1. înălţimea cilindrilor este de cel puţin 0,80 m şi diametrul – de cel puţin 0,50 m; 41.3.2. diametrul baloanelor este de cel puţin 0,60 m; 41.3.3. înălţimea conurilor şi diametrul bazei lor sunt de cel puţin 0,60 m; 41.3.4. înălţimea biconurilor este de cel puţin 0,80 m, iar diametrul – de cel puţin 0,50 m. 41.4. Fără a aduce atingere dispozițiilor subpunctului 41.3, ambarcațiunile mici pot utiliza dispozitive de semnalizare ale căror dimensiuni sunt mai mici decât dimensiunile minimale prescrise, cu condiția ca aceste dispozitive să fie destul de mari pentru a fi vizibile cu ușurință. 42. Lumini și semnale interzise 42.1. Este interzisă folosirea luminilor sau semnalelor, altele decât cele menţionate sau admise în prezentul Regulament. 42.2. Pentru comunicările între nave sau între nave şi uscat, este admisă folosirea altor lumini şi semnale, cu condiția ca acestea să nu poată fi confundate. 43. Lumini de rezervă 43.1. În cazul în care luminile de semnalizare nu funcționează, ele trebuie să fie înlocuite, fără întârziere, cu lumini de rezervă. 43.2. În cazul în care lumina care nu funcționează trebuie să fie puternică, lumina de rezervă poate fi puternică sau clară şi în cazul în care lumina care nu funcționează trebuie să fie clară, lumina de rezervă poate să fie clară sau obișnuită. 43.4. Restabilirea luminilor la puterea prescrisă trebuie să se facă în cel mai scurt timp posibil. 44. Interzicerea folosirii luminilor, a proiectoarelor, a panourilor și a pavilioanelor etc. 44.1. Se interzice folosirea luminilor, a proiectoarelor, a panourilor, a pavilioanelor sau a altor obiecte, dacă acestea pot fi confundate sau dacă acestea împiedică vizibilitatea ori complică identificarea luminilor sau a semnalelor. 44.2. Se interzice folosirea luminilor sau a proiectoarelor care pot produce o orbire ce ar constitui un pericol sau un impedient pentru navigaţie sau pentru circulația terestră. Secțiunea a 2-a Semnalizarea de noapte și de zi Subsecțiunea 1 Semnalizarea în marș 45. Semnalizarea navelor autopropulsate izolate în marş 45.1. Navele autopropulsate izolate trebuie să poarte pe timp de noapte: 45.1.1. o lumină de catarg, plasată în partea din față și în axa navei, la o înălțime de cel puțin 5 m, care poate fi redusă la 4 m în cazul în care lungimea navei nu depășește 40 m; 45.1.2. lumini din borduri, dispuse la aceeași înălțime și în același plan perpendicular pe axa navei, la cel puțin 1 m mai jos față de lumina de catarg și în spatele acesteia, fiind mascate spre interiorul navei, astfel încât lumina verde să nu poată fi văzută de la babord și nici lumina roșie de la tribord; 45.1.3. o lumină de pupa, plasată în partea din spate și în axa navei, la o înălțime suficientă pentru a fi văzută bine de navele care vin din urmă. 45.2. Orice navă autopropulsată izolată poate purta în plus, spre pupa, o a doua lumină de catarg, plasată în axa navei la cel puțin 3 m mai sus față de lumina de catarg dinspre prova, astfel încât distanța orizontală dintre aceste lumini să fie cel puțin de trei ori mai mare decât distanța verticală. Orice navă autopropulsată cu o lungime mai mare de 110 m trebuie să poarte a doua lumină de catarg. 45.3. Orice navă autopropulsată care, temporar, urmează după o navă autopropulsată de întărire trebuie să păstreze luminile menționate la subpunctele 45.1 și 45.2. 45.4. Navele rapide în marş trebuie să poarte atât ziua, cât şi noaptea două lumini galbene intermitente, puternice şi rapide. Aceste lumini intermitente trebuie plasate la aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, într-un loc corespunzător şi la o înălțime astfel încât să fie vizibile pe tot orizontul. 45.5. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, navele pot să poarte, la o înălțime mai mică, luminile de catarg menționate la subpunctele 45.1 și 45.2, astfel încât această trecere să se poată efectua fără dificultate. 45.6. Dispozițiile punctului 45 nu se aplică ambarcaţiunilor mici şi bacurilor. 46. Semnalizarea convoaielor remorcate aflate în marş 46.1. Orice navă autopropulsată în marş din capul unui convoi remorcat şi orice navă autopropulsată de întărire care navighează în faţa altei nave autopropulsate, a unui convoi împins sau a unei formaţii în cuplu trebuie să poarte pe timp de noapte: 46.1.1. două lumini de catarg, suprapuse la o distanţă de aproximativ 1 m între ele, plasate în partea din faţă şi în axa navei. Lumina superioară trebuie să fie la o înălțime de cel puțin 5 m şi lumina inferioară trebuie plasată, pe cât este posibil, cu cel puţin 1 m mai sus de luminile din borduri; 46.1.2. lumini din borduri care corespund dispozițiilor subpunctului 45.1.1; 46.1.3. o lumină galbenă de pupa, în locul luminii albe, dispusă pe axa navei la o înălţime suficientă pentru a fi bine vizibilă de pe convoiul remorcat care urmează nava sau de pe nava autopropulsată a convoiului împins sau a formaţiei în cuplu în faţa căreia navighează nava de întărire. 46.2. Orice navă autopropulsată în marş din capul unui convoi remorcat şi orice navă autopropulsată de întărire care navighează în fața altei nave autopropulsate, a unui convoi împins sau a unei formații în cuplu, pe timp de zi, trebuie să poarte un cilindru galben mărginit, sus şi jos, de două benzi negre şi albe, benzile albe fiind la extremitățile cilindrului. Acest cilindru trebuie să fie dispus vertical la prova navei, la o înălțime suficientă pentru a fi vizibil din toate părțile. 46.3. Dacă în capul unui convoi remorcat navighează mai multe nave autopropulsate sau dacă în faţa unei nave autopropulsate, a un convoi împins sau a unei formaţii în cuplu navighează alături, una lângă alta, mai multe nave de întărire, cuplate sau nu, fiecare dintre aceste nave trebuie să poarte: 46.3.1. pe timp de noapte, în partea din față și în axul navei, în locul luminilor de catarg prevăzute la subpunctul 46.1.1, trei lumini de catarg suprapuse, situate la aproximativ 1 m între ele. Lumina superioară şi lumina inferioară trebuie să fie dispuse la aceeaşi înălțime ca şi luminile de catarg prevăzute la punctul 46.1.1; 46.3.2. pe timp de zi, cilindrul menționat la subpunctul 46.2, pentru situația în care o navă, un material plutitor sau o instalaţie plutitoare este manevrată de mai multe nave autopropulsate, aceeaşi prevedere se aplică fiecăreia dintre acestea. 46.4. Navele unui convoi remorcat care urmează nava sau navele vizate la subpunctele 46.1 și 46.2 trebuie să utilizeze: 46.4.1. pe timp de noapte, o lumină albă, vizibilă din toate părțile, amplasată la o înălțime de cel puțin 5 m; 46.4.2. pe timp de zi, un balon galben, amplasat într-un loc corespunzător și la o asemenea înălțime astfel încât să fie vizibil din toate părțile; 46.4.3. în cazul în care lungimea părții remorcate a convoiului depășește 110 m, acesta trebuie să poarte, pe timp de noapte, două dintre semnalele luminoase vizate mai sus, dintre care unul pe partea provei și unul pe partea pupei; 46.4.4. în cazul în care partea remorcată a unui convoi cuprinde un rând format din mai mult de două nave cuplate, aceste semnale luminoase sau acest balon trebuie să fie purtate numai de cele două nave exterioare ale rândului; 46.4.5. semnalizarea tuturor navelor remorcate ale unui convoi trebuie, în măsura posibilităților, să fie amplasată la aceeași înălțime deasupra planului apei. 46.5. Nava sau navele situate în coada convoiului remorcat trebuie să poarte semnalizarea menționată la subpunctul 46.4, pe timp de noapte, și o lumină de pupa, conform dispozițiilor subpunctului 45.1.3. Dacă convoiul se termină printr-un rând format din mai mult de două nave cuplate, această lumină trebuie să fie purtată numai de către cele două nave aflate în partea exterioară a rândului. Dacă convoiul se termină cu ambarcațiuni mici, nu trebuie să se țină cont de aceste ambarcațiuni pentru aplicarea prezentului punct. 46.6. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, navele unui convoi remorcat pot să poarte luminile de catarg la o înălțime mai mică, conform subpunctelor 46.1.1, 46.2 și 46.3, astfel încât această trecere să se poată efectua fără dificultate. 46.7. Dacă navele vizate la subpunctul 46.3 sunt nave care vin direct de pe mare sau care pleacă pe mare, acestea pot: 46.7.1. pe timp de noapte, în locul semnalizării luminoase albe, să utilizeze semnalizările luminoase laterale, conform luminii din borduri menționate la subpunctul 45.1.2; 46.7.2. pe timp de zi, să utilizeze balonul galben. 46.8. Prevederile punctului 47 nu se aplică ambarcaţiunilor mici care remorchează numai ambarcaţiuni mici şi nici ambarcaţiunilor mici remorcate. 47. Semnalizarea convoaielor împinse în marş 47.1. Pe timp de noapte, convoaiele împinse trebuie să poarte: 47.1.1. trei lumini de catarg la prova navei aflate în capul convoiului. Aceste lumini trebuie să fie dispuse sub forma unui triunghi echilateral cu baza orizontală, într-un plan perpendicular pe axa longitudinală a convoiului. Lumina superioară trebuie să fie la o înălţime de cel puţin 5 m. Cele două lumini inferioare trebuie să fie dispuse la o distanţă de aproximativ 1,25 m una de alta şi la o distanţă de aproximativ 1,10 m sub lumina superioară; 47.1.2. o lumină de catarg în fața oricărei alte nave a cărei lățime totală este vizibilă din față. Această lumină/semnal luminos trebuie să fie plasată pe cât posibil cu 3 m mai jos de cele trei lumini de catarg. 47.1.3. lumini din borduri, conform dispoziției subpunctului 45.1.2. Aceste lumini trebuie să fie dispuse pe cea mai lată parte a convoiului, cât mai aproape posibil de împingător, la distanţa de cel mult 1 m de bordurile convoiului şi la o înălţime de cel puţin 2 m; 47.1.4. trei lumini de pupa pe împingător, care să corespundă dispoziției subpunctului 45.1.3, amplasate pe o linie perpendiculară pe axa longitudinală, la o distanţă de aproximativ 1,25 m una față de alta şi la o înălţime suficientă pentru ca ele să nu poată fi mascate de una dintre celelalte nave ale convoiului; 47.1.5. o lumină de pupa pe fiecare navă, a cărei lățime totală este vizibilă din spate, în cazul în care mai mult de două nave, altele decât împingătorul, sunt vizibile din pupa. Această lumină trebuie să fie purtată doar de cele două nave care se găsesc în exteriorul convoiului. Este permisă mascarea acestor lumini de pupa, astfel încât să nu-l orbească pe conducătorul convoiului. 47.2. Catargele care poartă cele trei lumini de catarg la prova și lumina de catarg din față, menționate la subpunctele 47.1.1 și 47.1.2, trebuie să fie plasate pe axa longitudinală a navei pe care acestea se află. 47.3. Dispozițiile subpunctelor 47.1 și 47.2 se aplică inclusiv convoaielor împinse noaptea, precedate de una sau de mai multe nave autopropulsate de întărire. Totodată, luminile de pupa prevăzute la subpunctul 41.1.4 trebuie să fie galbene, în locul celor albe. În cazul în care un convoi de împingere este precedat, pe timp de zi, de mai multe nave autopropulsate de întărire, împingătorul trebuie să poarte balonul galben menționat la punctul 46. 47.4. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, convoiul împins poate purta, la o înălţime mai mică, cele trei lumini de catarg prevăzute la subpunctul 47.1.1, astfel încât această trecere să se poată efectua fără dificultate. 47.5. Convoaiele împinse cu două împingătoare în formație cu cuplu trebuie să poarte, pe timp de noapte, cele trei lumini de pupa, menționate la subpunctul 47.1.4, pe împingătorul care asigură tracțiunea principală, celălalt împingător trebuie să poate o lumină de pupa, menționată subpunctul 47.1.5. 47.6. Pentru aplicarea prezentului capitol, convoaiele împinse ale căror dimensiuni maximale nu depășesc 110 m pe 12 m sunt considerate ca nave autopropulsate izolate. 48. Semnalizarea formaţiilor în cuplu aflate în marş 48.1. Formațiile în cuplu trebuie să poarte noaptea: 48.1.1. o lumină de catarg pe fiecare navă autopropulsată, care să corespundă prevederilor subpunctului 45.1.1. Pe navele nepropulsate, această lumină de catarg poate fi înlocuită cu o lumină albă, vizibilă din toate părțile, care corespunde dispozițiilor subpunctului 46.3, amplasată într-un loc corespunzător, dar nu mai sus decât lumina de catarg a navei sau a navelor autopropulsate; 48.1.2. luminile din borduri care corespund specificațiilor dispozițiilor subpunctului 45.1.2. Aceste lumini trebuie să fie situate în exteriorul formației, pe cât este posibil, la aceeaşi înălțime şi cu cel puțin 1 m mai jos de cea mai joasă lumină de catarg; 48.1.3. pe fiecare navă, lumina de pupa menționată la subpunctul 45.1.3. 48.2. Dispozițiile subpunctului 48.1 se aplică inclusiv formaţiilor în cuplu care sunt precedate noaptea de una sau mai multe nave autopropulsate de întărire. În cazul în care o formație în cuplu este precedată, pe timp de zi, de una sau de mai multe nave de întărire, fiecare navă din formație trebuie să poarte balonul galben, conform dispozițiilor subpunctului 46.3. 48.3. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj sau la trecerea prin ecluze, formaţia în cuplu poate purta o lumină de catarg, prevăzută la subpunctul 48.1.1, la o înălțime mai mică, astfel încât această trecere să poată fi efectuată fără dificultăți. 48.4. Dispozițiile punctului 48 nu se aplică ambarcaţiunilor mici care duc în cuplu numai ambarcaţiuni mici și ambarcaţiunilor mici care navighează în cuplu. 48.5. În scopul aplicării prezentei subsecțiuni, formațiile în cuplu cu o lungime care nu depășește 110 m și cu o lățime care nu depășește 12 m sunt considerate ca fiind nave autopropulsate izolate. 49. Semnalizarea navelor cu vele aflate în marş 49.1. Navele cu vele trebuie să poarte pe timp de noapte: 49.1.1. luminile din borduri prevăzute la subpunctul 41.1.2. Aceste lumini pot fi lumini obişnuite în locul luminilor clare; 49.1.2. lumina de pupa menționată la subpunctul 41.1.3. 49.2. O navă cu vele este în drept să poarte pe timp de noapte două lumini obişnuite sau clare, suprapuse, vizibile din toate direcţiile, dintre care lumina superioară trebuie să fie roşie şi lumina inferioară – verde Aceste lumini trebuie să fie amplasate într-un loc corespunzător, în vârful sau în partea superioară a catargului, la cel puţin 1 m una de alta. 49.3. Orice navă care navighează cu vele și care, în același timp, utilizează propriile mijloace mecanice de propulsie trebuie să poarte: 49.3.1. pe timp de noapte, luminile prevăzute la subpunctul 49.1, precum și o lumină de catarg, în locul luminilor prevăzute la subpunctul 49.2; 49.3.2. pe timp de zi, un con negru cu vârful în jos. Acest con trebuie să fie plasat cât mai sus posibil și într-un loc unde va fi cel mai vizibil. 49.4. Dispozițiile subpunctelor 49.1 și 49.2 nu sunt aplicabile ambarcațiunilor mici. Dispozițiile subpunctului 49.2 nu sunt aplicabile navelor care pescuiesc. 50. Semnalizarea ambarcaţiunilor mici aflate în marş 50.1. Ambarcaţiunile mici autopropulsate izolate trebuie să poarte pe timp de noapte: 50.1.1. o lumină de catarg. Această lumină trebuie să fie dispusă în axa ambarcaţiunii la cel puţin 1 m deasupra luminilor din borduri și trebuie să fie clară şi nu puternică; 50.1.2. lumini din borduri. Aceste lumini pot fi obişnuite în loc de clare şi trebuie să fie dispuse astfel cum prevede subpunctul 45.1.2 sau una lângă cealaltă sau în aceeaşi lampă (acelaşi felinar), în axa ambarcaţiunii, la prova sau aproape de prova; 50.1.3. o lumină de pupa care să corespundă dispozițiilor subpunctului 45.1.3. Luminile din subpunctul 51.1 pot fi suprimate, dar în acest caz lumina de catarg prevăzută la prezentul subpunct trebuie să fie înlocuită cu o lumină albă clară, vizibilă din toate părţile. 50.2. Ambarcaţiunile mici autopropulsate, care navighează izolat, cu o lungime mai mică de 7 m, pot să poarte o lumină albă obişnuită în locul luminilor prevăzute la subpunctul 50.1, dispusă într-un loc corespunzător şi la o înălţime de la care să fie vizibilă din toate părţile. 50.3. Dacă o ambarcaţiune mică remorchează sau duce în cuplu numai ambarcaţiuni mici, ea trebuie să poarte luminile prevăzute la subpunctul 50.1. 50.4. Ambarcaţiunile mici remorcate sau duse în cuplu trebuie să poarte o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile. Această dispoziţie nu se aplică bărcilor de serviciu ale navelor. 50.5. Ambarcaţiunile mici cu vele trebuie să poarte pe timp de noapte: 50.5.1. fie luminile din borduri şi o lumină de pupa, însă luminile din borduri trebuie să fie dispuse una lângă alta sau în aceeaşi lampă (acelaşi felinar) în axa ambarcaţiunii, la prova sau aproape de prova, iar lumina de pupa trebuie să fie dispusă în partea din spate a ambarcaţiunii. Aceste lumini pot fi lumini obişnuite; 50.5.2. fie luminile din borduri şi o lumină de pupa, dispuse în aceeaşi lampă (acelaşi felinar), amplasate într-un loc corespunzător în vârful sau în partea superioară a catargului. Aceaste lumini pot fi obişnuite; 50.5.3. fie, în cazul ambarcaţiunilor cu o lungime mai mică de 7 m, o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile. La apropierea altor nave, aceste ambarcaţiuni sunt obligate să arate o a doua lumină albă obişnuită. 50.6. Ambarcaţiunile mici izolate, care nu sunt nici autopropulsate, nici cu vele, pe timp de noapte trebuie să poarte o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile. Bărcile de serviciu care se găsesc în aceleaşi condiţii trebuie să arate această lumină numai la apropierea altor nave. 50.7. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, luminile de catarg prevăzute în subpunctul 50.1.1 pot fi purtate la o înălţime mai mică, astfel încât această trecere să poată fi efectuată fără dificultăţi. 51. Semnalizarea suplimentară a navelor în marş şi a celor care efectuează anumite transporturi de mărfuri periculoase 51.1. Navele care efectuează transporturi de substanțe inflamabile, conform ADN, trebuie să poarte următoarea semnalizare, conform subsecțiunilor 7.1.5.0 sau 7.2.5.0 din ADN: 51.1.1. pe timp de noapte – o lumină albastră; 51.1.2. pe timp de zi – un con albastru cu vârful în jos, astfel cum este indicat în coloana 12 tabelul A din capitolul 3.2 sau în coloana 19 tabelul C din ADN. Aceste semnale trebuie să fie plasate într-un loc adecvat și suficient de sus pentru a fi vizibile din toate părțile. Conul albastru poate fi înlocuit de un con albastru în prova și în pupa navei, la o înălțime de cel puțin 3 m. 51.2. Navele care efectuează transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform ADN, trebuie să poarte, următoarea semnalizare, în conformitate cu subsecțiunile 7.1.5.0 sau 7.2.5.0 din ADN: 51.2.1. pe timp de noapte – două lumini albastre; 51.2.2. pe timp de zi – două conuri albastre cu vârful în jos, astfel cum este indicat în coloana 12 tabelul A din capitolul 3.2 sau în coloana 19 tabelul C din ADN. Aceste semnale trebuie să fie plasate la o distanță de aproximativ 1 m unul față de altul, într-un loc adecvat și suficient de sus pentru a fi vizibile din toate părțile. Cele două conuri albastre pot fi înlocuite cu două conuri albastre în prova și două conuri albastre în pupa navei, dintre care acestea din urmă sunt situate la o înălțime de cel puțin 3 m. 51.3. Navele care efectuează transporturi de substanțe explozibile trebuie să poarte următoarea semnalizare, conform subsecțiunii 7.1.5.0 din ADN: 51.3.1. pe timp de noapte – trei lumini albastre; 51.3.2. pe timp de zi – trei conuri albastre cu vârful în jos, astfel cum este indicat în coloana 12 tabelul A capitolul 3.2 din ADN. Aceste semnale trebuie să fie plasate la o distanță de aproximativ 1 m unul față de altul, într-un loc adecvat și suficient de sus pentru a fi vizibile din toate părțile. 51.4. În cazul în care un convoi împins sau o formațiune în cuplu cuprinde una sau mai multe nave prevăzute la subpunctele 51.1, 51.2 și 51.3, nava care asigură propulsia convoiului împins sau a formațiunii în cuplu este cea care trebuie să poarte semnalizarea menționată la subpunctele 51.1, 51.2 și 51.3. 51.5. Convoaiele împinse propulsate de două împingătoare plasate unul lângă altul trebuie să poarte semnalizarea menționată la subpunctul 51.4 pe împingătorul plasat la tribord. 51.6. Navele, convoaiele împinse sau formațiunile în cuplu care transportă împreună mai multe substanțe periculoase prevăzute la subpunctele 51.1, 51.2 și 51.3 trebuie să poarte semnalizarea relativă la substanța periculoasă, care impune cel mai mare număr de semnale luminoase sau de conuri albastre. 51.7. Navele care nu sunt obligate să poarte semnalizarea prevăzută la subpubctele 51.1, 51.2 și 51.3, dar care sunt prevăzute cu un certificat de aprobare, conform secțiunii 8.1.8 din ADN, sau cu un certificat provizoriu, în conformitate cu secțiunea 8.1.9 din ADN, și care respectă dispozițiile de securitate aplicabile navelor vizate la subpunctul 51.1 pot, la apropierea de ecluze, să poarte semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.1, în cazul în care vor să fie ecluzate împreună cu o navă constrânsă să utilizeze semnalizarea la care face referire punctul 72. 51.8. Intensitatea luminilor albastre menționate în punctul 51 trebuie să corespundă cel puțin cu cea a luminilor albastre obișnuite. 52. Navele autorizate pentru transportul a mai mult de 12 pasageri și a căror lungime maximă a carenei este mai mică de 20 m trebuie să poarte, pe timp de zi, un bicon galben, amplasat într-un loc adecvat și la o asemenea înălțime, astfel încât să fie vizibil din toate părțile. 53. Semnalizarea bacurilor în marş 53.1. Semnalizarea bacurilor în marș trebuie să corespundă următoarelor cerințe: 53.1.1. pe timp de noapte, bacurile care nu navighează liber trebuie să poarte o lumină albă clară, vizibilă din toate părţile şi dispusă la o înălţime de cel puţin 5 m. Această înălţime poate fi redusă dacă lungimea bacului nu depăşeşte 20 m. De asemenea, trebuie să poarte și o lumină verde clară, vizibilă din toate părţile şi dispusă la aproximativ 1 m deasupra luminii albe prevăzute la punctul 50; 53.1.2. pe timp de zi, bacurile care nu navighează liber trebuie să poarte un balon verde, dispus la o înălţime de cel puţin 6 m; 53.2. barca sau flotorul din capul unui bac cu cablu longitudinal trebuie să fie prevăzute, pe timp de noapte, cu o lumină albă clară, vizibilă din toate părțile, plasată la cel puțin 3 m deasupra planului apei; 53.3. Bacurile care navighează liber trebuie să poarte: 53.3.1. pe timp de noapte, o lumină albă clară, vizibilă din toate părţile, după cum prevede subpunctul 51.1.1, și o lumină verde clară, vizibilă din toate părţile, după cum prevede subpunctul 51.1.2, precum și luminile din borduri şi lumina de pupa, după cum este prevăzut la subpunctele 45.1.2 și 45.1.3; 53.3.2. pe timp de zi, un balon verde, așa cum este prevăzut la subpunctul 51.1. 54. Semnalizarea suplimentară a navelor care beneficiază de prioritate de trecere Navele pentru care autoritatea competentă a eliberat un certificat de prioritate pentru trecerea prin locurile în care ordinea de trecere este reglementată de către aceasta trebuie să poarte, pe lângă semnalizarea prescrisă de celelalte dispoziții ale prezentului Regulament, pe timp de zi, un fanion roșu înălțat la prova la o înălțime suficientă pentru a fi vizibil bine. 55. Semnalizarea suplimentară a navelor incapabile să manevreze 55.1. Orice navă incapabilă să manevreze trebuie să arate: 55.1.1. pe timp de noapte, fie o lumină roşie balansată; în cazul ambarcaţiunilor mici, această lumină poate fi albă în locul luminii roşii; fie două lumini roșii, suprapuse la aproximativ 1 m distantă una deasupra alteia, amplasate într-un loc adecvat și la o asemenea înălțime încât să fie vizibile din toate părțile; 55.1.2. pe timp de zi, fie un pavilion roșu balansat, fie două baloane negre, suprapuse la aproximativ 1 m distanță unul deasupra altuia, amplasate într-un loc adecvat și la o asemenea înălțime încât să fie vizibile din toate părțile. 55.2. În caz de necesitate, o astfel de navă trebuie să emită suplimentar şi semnalele sonore regulamentare. 56. Semnalizarea în marş a materialelor plutitoare şi a instalaţiilor plutitoare Fără a încălca dispozițiile speciale ce s-ar putea impune în baza punctului 28, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare trebuie să poarte pe timp de noapte lumini albe clare, vizibile din toate părţile, în număr suficient pentru a indica conturul lor. Subsecțiunea a 2-a Semnalizarea în staționare 57. Semnalizarea navelor în staţionare 57.1. Orice navă în staţionare, cu excepția navelor enumerate în punctele 59 și 62, trebuie să poarte: 57.1.1. pe timp de noaptea, o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile şi dispusă la o înălţime de cel puţin 3 m. Această lumină poate fi înlocuită cu o lumină albă obișnuită la prova şi o lumină albă obișnuită la pupa, vizibile din toate părțile, amplasate pe partea șenalului la aceeași înălțime; 57.1.2. pe timp de zi, numai pentru navele care staționează în larg fără acces direct sau indirect la mal, un balon negru, amplasat într-un loc adecvat la prova la o asemenea înălțime încât să fie vizibil din toate părțile. 57.2. Un convoi împins staţionat în larg, fără a avea acces direct sau indirect la maluri, trebuie să poarte: 57.2.1. pe timp de noapte, pe fiecare navă a convoiului, o lumină obișnuită albă, vizibilă din toate părțile, amplasată într-un loc adecvat la o înălțime de cel puțin 4 m. Totalul luminilor purtate de barje poate fi limitat la patru, sub rezerva ca conturul convoiului să fie bine indicat; 57.2.2. pe timp de zi, un balon negru pe nava din fața convoiului sau pe navele exterioare din fața convoiului și pe împingător, dacă este cazul. 57.3. O ambarcaţiune mică în staţionare, cu excepţia bărcilor de serviciu ale navelor, poate purta în locul luminilor prevăzute la subpunctele 57.1 și 57.2 o lumină albă obişnuită, dispusă într-un loc corespunzător şi la o înălţime de la care să fie vizibilă din toate părţile. 57.4. Semnalizarea prevăzută în punctul 57 nu este obligatorie în cazul în care: 57.4.1. nava sau convoiul este în staţionare pe o cale navigabilă unde navigaţia este temporar imposibilă sau interzisă; 57.4.2. nava staționează de-a lungul malului şi este suficient luminată de la acest mal; 57.4.3. nava sau convoiul este în staţionare în afara limitei şenalului într-o poziţie nepericuloasă; 57.4.4. o ambarcaţiune mică este legată la mal. 58. Dispozițiile punctului 51 se aplică inclusiv navelor în staţionare care efectuează anumite transporturi de mărfuri periculoase. 59. Bacurile care nu navighează liber, staţionate la debarcaderul lor, trebuie să poarte luminile de noapte prevăzute la subpunctul 51.1. În plus, barca sau flotorul din capul bacurilor cu cablu longitudinal trebuie să poarte lumina menționată la subpunctul 51.2. 60. Bacurile care navighează liber și cele în exploatare staţionate la debarcaderul lor trebuie să poarte noaptea luminile prevăzute la subpunctul 51.1. Pentru o staţionare de scurtă durată, ele pot purta luminile din borduri și lumina din pupa, prevăzute la subpunctele 45.2 și 45.3. Lumina verde prevăzută la subpunctul 51.3.2 trebuie să fie stinsă de îndată ce activitatea se întrerupe. 61. Materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare trebuie să poarte pe timp de noapte lumini albe obişnuite, vizibile din toate părţile, în număr suficient pentru a indica conturul lor din partea şenalului navigabil. 62. Dacă plasele sau alte unelte de pescuit ale navelor care pescuiesc sunt întinse în apropierea şenalului sau a altor căi navigabile şi constituie un pericol pentru navigaţie, acestea trebuie să fie semnalizate astfel: 62.1. pe timp de noapte, prin lumini albe obişnuite, vizibile din toate părţile, în număr suficient pentru a indica poziţia lor; 62.2. pe timp de zi, prin flotoare galbene sau pavilioane galbene în număr suficient pentru a indica poziţia lor. 63. Semnalizarea aparatelor plutitoare în lucru şi a navelor eşuate sau scufundate 63.1. Aparatele plutitoare în lucru şi navele care efectuează lucrări sau operaţiuni de măsurare ori lucrări hidrografice, în staţionare, trebuie să poarte: 63.1.1. în partea sau în părţile în care şenalul este liber, pe timp de noapte, două lumini verzi obişnuite sau două lumini verzi clare, dispuse la aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, iar pe timp de zi – două biconuri verzi suprapuse, dispuse la aproximativ 1 m unul deasupra celuilalt; 63.1.2. în partea în care şenalul nu este liber, pe timp de noapte, o lumină roşie obişnuită sau o lumină roşie clară, dispuse la aceeaşi înălţime ca cea mai înaltă dintre cele două lumini verzi prevăzute la subpunctul 63.1, având aceeaşi intensitate, iar pe timp de zi – un balon roşu, dispus la aceeaşi înălţime cu biconul superior din cele două biconuri verzi prevăzute la subpunctul 63.1; 63.1.3. în cazul în care aceste nave trebuie să fie protejate împotriva valurilor, în partea sau în părţile în care şenalul este liber, pe timp de noapte – o lumină roşie obişnuită şi o lumină albă obişnuită sau o lumină roşie clară şi o lumină albă clară, dispuse la aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, lumina roşie fiind mai sus, iar pe timp de zi – un pavilion a cărui jumătate superioară este roşie, iar cea inferioară este albă sau două pavilioane sau baloane dispuse unul deasupra celuilalt, dintre care cel superior este roşu iar cel inferior este alb; 63.1.4. în cazul în care aceste nave trebuie să fie protejate împotriva valurilor, în partea în care şenalul nu este liber, pe timp de noapte, o lumină roşie dispusă la aceeaşi înălţime cu lumina roşie prevăzută în subpunctul 63.1.3 şi de aceeaşi intensitate cu aceasta, iar pe timp de zi – un pavilion roşu dispus la aceeaşi înălţime ca şi pavilionul roşu şi alb sau pavilionul roşu dispus în cealaltă parte. 63.2. Pe timp de zi, semnalizarea prevăzută cu două biconuri verzi sau un balon roșu, conform subpunctului 63.1, poate fi înlocuită cu următoarele semnale: 63.2.1. pe partea sau părțile unde trecerea este liberă, panoul de autorizare E.1 din anexa nr. 4; 63.2.2. pe partea unde trecerea nu este liberă, panoul de interdicție A.1 din anexa nr. 4 amplasat la aceeași înălțime ca şi panoul de autorizare menționat la subpunctul 63.2.1. 63.3. Semnalizarea menționată la subpunctele 63.1 și 63.2 trebuie să fie plasată la o asemenea înălțime încât să fie vizibilă din toate părțile. Pavilioanele pot fi înlocuite cu panouri de aceeași culoare. 63.4. Navele eşuate sau scufundate trebuie să poarte luminile prevăzute în subpunctele 63.1.3 și 63.1.4 pentru navele care trebuie să fie protejate împotriva valurilor. Dacă poziţia unei nave scufundate împiedică punerea semnalelor corespunzătoare, acestea trebuie să fie amplasate pe bărci, pe geamanduri sau pe alte mijloace corespunzătoare. 63.5. Căpităniile de port pot emite dispoziții care eliberează navele de obligaţia de a purta luminile prevăzute în subpunctele 63.1.1, 63.1.2 și 63.2, cu condiția că aceste dispoziții nu pun în pericol siguranța navigației. 64. Semnalizarea ancorelor care pot constitui un pericol pentru navigaţie 64.1. Dacă, în cazurile prevăzute la punctele 57 și 61, noaptea ancorele navelor, a materialelor plutitoare, a aparatelor plutitoare şi a instalaţiilor plutitoare sunt fundarisite în aşa fel încât ele prezintă un pericol pentru navigaţie, luminile de staţionare care se găsesc cel mai aproape de aceste ancore trebuie să fie înlocuite cu două lumini albe obişnuite, vizibile din toate părţile, dispuse una deasupra celeilalte la o distanţă de aproximativ 1 m. 64.2. Navele, materialele plutitoare, aparatele plutitoare şi instalaţiile plutitoare trebuie să semnalizeze fiecare dintre ancorele lor care pot constitui un pericol pentru navigaţie: 64.2.1. pe timp de noapte, printr-un flotor cu reflector radar care să poarte o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile; 64.2.2. pe timp de zi, printr-un un flotor galben cu radar reflector. 64.3. În cazul în care cablurile sau lanțurile de ancoră ale unei ambarcațiuni plutitoare pot prezenta un pericol pentru navigație, acestea trebuie semnalizate: 64.3.1. pe timp de noapte, printr-un flotor cu radar reflector care să poarte o lumină obișnuită albă, vizibilă din toate părțile; 64.3.2. pe timp de zi, printr-un flotor galben cu radar reflector. Subsecțiunea a 3-a Semnalizări speciale 65. Semnalizarea navelor de supraveghere fluvială, a navelor de stins incendii și a navelor de salvare 65.1. Navele destinate supravegherii fluviale trebuie să poarte la prova pe ambele părţi ale corpului ca semn distinctiv un romb alb încadrat cu un chenar albastru. Suplimentar ele trebuie să poarte: 65.1.1. ziua, pavilionul lor naţional şi un pavilion alb în centrul căruia se găseşte semnul distinctiv menţionat; 65.1.2. ziua şi noaptea, o lumină albastră intermitentă, dacă aceasta este necesară pentru exercitarea atribuţiilor lor. 65.2. Cu aprobarea căpităniei de port, lumina albastră intermitentă prevăzută la subpunctul 65.1.2 poate fi purtată de navele de serviciu de incendiu, în cazul în care se duc să acorde ajutor, şi de navele care efectuează operațiuni de salvare. 66. Semnalizarea suplimentară a navelor în marş care efectuează lucrări în calea navigabilă Navele în marş care efectuează în calea navigabilă lucrări sau operaţiuni de sondaj ori măsurători pot purta noaptea şi ziua o lumină galbenă clară sau obişnuită intermitentă, vizibilă din toate părţile. Folosirea acestei semnalizări se limitează numai la navele care au o autorizaţie scrisă din partea căpităniei de port. 67. Semnalizarea suplimentară 67.1. Navele, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare în marş sau în staţionare care trebuie să fie protejate împotriva valurilor cauzate de trecerea altor nave sau materiale plutitoare pot arăta: 67.1.1. pe timp de noapte, o lumină roşie obişnuită şi o lumină albă obişnuită sau o lumină roşie clară şi o lumină albă clară, dispuse la o distanţă de aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, lumina roşie fiind deasupra, astfel încât aceste lumini să fie vizibile din toate părţile şi să nu poată fi confundate cu alte lumini; 67.1.2. pe timp de zi, un pavilion cu jumătatea superioară roşie şi cea inferioară albă, dispus într-un loc corespunzător şi la o astfel de înălţime încât să fie vizibil din toate părţile. Acest pavilion poate fi înlocuit cu două pavilioane suprapuse, dintre care cel superior este roşu şi cel inferior este alb. Aceste pavilioane pot fi înlocuite cu panouri de aceeaşi culoare. 67.2. Au dreptul de a folosi semnalizarea prevăzută la subpunctul 67.1: 67.2.1. navele, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare grav avariate sau care participă la o operaţiune de salvare, precum şi navele care şi-au pierdut capacitatea de manevră; 67.2.2. navele, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare care au o autorizaţie scrisă din partea căpităniei de port. 68. Semnale de pericol 68.1. În cazul în care o navă în pericol vrea să ceară ajutor, ea poate arăta: 68.1.1. un pavilion sau orice alt obiect corespunzător agitat circular; 68.1.2. un pavilion care are, deasupra sau dedesubt, un balon sau un obiect analog; 68.1.3. o lumină agitată circular; 68.1.4. rachete sau cartuşe care proiectează stele roşii lansate una câte una la intervale scurte; 68.1.5. un semnal luminos compus din grupul . . . - - - . . . (SOS) al Codului Morse; 68.1.6. flăcări, aşa cum pot fi produse prin arderea gudronului, a uleiului etc.; 68.1.7. rachete cu paraşută sau lanterne cu lumină roşie; 68.1.8. mişcări lente şi repetate, de sus în jos, cu braţele întinse lateral. 68.2. Semnalele prevăzute la subpunctul 68.1 înlocuiesc sau completează semnalele sonore menționate la punctul 80. 69. Interzicerea accesului la bord 69.1. Dacă sunt dispoziţii regulamentare care interzic accesul la bord al persoanelor care nu aparţin personalului de serviciu, această interdicţie trebuie să fie semnalizată prin panouri albe de forma unui disc cu chenar roşu cu o diagonală roşie şi care au imaginea unui pieton de culoare neagră. Aceste panouri trebuie să fie plasate, în funcție de necesitate, la bord sau la pasarelă. Diametrul panourilor trebuie să fie de aproximativ 0,60 m. 69.2. Aceste panouri trebuie să fie iluminate în aşa fel încât să fie vizibile noaptea. 70. Interzicerea fumatului sau a folosirii luminilor sau a lămpilor neprotejate 70.1. Dacă la bord este interzis fumatul sau folosirea luminilor sau lămpilor neprotejate, această interdicție trebuie să fie semnalizată prin panouri albe de forma unui disc cu un chenar şi o diagonală roşie, care are la mijloc imaginea unei ţigări din care se degajă fum. Aceste panouri trebuie să fie dispuse, în funcție de necesităţi, la bord sau la pasarelă. Diametrul panourilor trebuie să fie de aproximativ 0,60 m. 70.2. În timpul nopții, panourile menționate la subpunctul 70.1 trebuie să fie iluminate astfel încât să fie vizibile în ambele borduri ale navei. 71. Interzicerea staţionării laterale 71.1. Dacă dispoziţiile regulamentare sau prescripţiile speciale ale căpităniilor de port sau ale altor autorităţi competente interzic staţionarea laterală în apropierea unei nave, această navă trebuie să poarte pe punte în axa longitudinală un panou pătrat cu un triunghi în partea de jos, cu respectarea următoarelor cerințe: 71.1.1. cele două feţe ale panoului pătrat trebuie să fie albe, cu marginile roşii şi cu o diagonală trasă din colţul superior din stânga până în colțul inferior din dreapta şi litera “P” în mijloc, de culoare neagră; 71.1.2. cele două feţe ale triunghiului trebuie să fie albe şi să aibă indicată cu cifre negre distanţa, în metri, până la care este interzisă staţionarea. 71.2. În timpul nopții, panourile menționate la subpunctul 71.1 trebuie să fie iluminate astfel încât să fie vizibile din ambele borduri ale navei. 71.3. Prevederile punctului 71 nu se aplică navelor, convoaielor împinse şi formaţiilor în cuplu prevăzute la punctul 58. 72. Semnalizarea suplimentară a navelor cu capacitate de manevră redusă 72.1. O navă a cărei capacitate de manevră este redusă în cazul în care efectuează lucrări sau operațiuni subacvatice, dragaj, pune cabluri sau geamanduri și a cărei poziție poate împiedica navigația trebuie să poarte suplimentar: 72.1.1. pe timp de noapte, trei lumini clare sau obișnuite, lumina superioară şi cea inferioară fiind roșii, iar lumina din mijloc – albă, suprapuse la o distanță de cel puțin 1 m, plasate la o asemenea înălțime, astfel încât să fie vizibile din toate părțile; 72.1.2. pe timp de zi, un balon negru, un bicon negru şi un balon negru, biconul fiind la mijloc, suprapuse la o distanță de cel puțin 1 m, amplasate la o asemenea înălțime, astfel încât să fie vizibile din toate părțile. 72.2. Nava menționată la subpunctul 72.1, în cazul în care operațiunile pe care le efectuează creează o obstrucționare, trebuie să poarte pe lângă semnalizarea prevăzută: 72.2.1. pe timp de noapte, două lumini clare sau obișnuite roșii, suprapuse la o distanță de cel puțin 1 m, astfel încât să fie vizibile din toate părțile, plasate în partea sau părțile unde se află obstrucția, și două lumini clare sau obișnuite verzi, suprapuse la o distanță de cel puțin 1 m, astfel încât să fie vizibile din toate părțile, plasate în partea sau în părțile unde trecerea este liberă; 72.2.2. pe timp de zi, două baloane negre suprapuse la cel puțin 1 m distanță, plasate în partea sau în părțile unde se află obstrucția, și două biconuri negre suprapuse la o distantă de cel puțin 1 m, plasate în partea sau în părțile unde trecerea este liberă. 72.3. Luminile, baloanele şi biconurile trebuie să fie plasate la o distantă de cel puțin 2 m şi nu mai sus decât lumina inferioară sau balonul inferior, menționate la subpunctul 72.1. 72.4. Dispozițiile punctului 72 nu se aplică ambarcațiunilor plutitoare de lucru în staționare. 73. Semnalizarea suplimentară a navelor care pescuiesc 73.1. O navă care trage prin apă un năvod sau altă unealtă de pescuit trebuie să poarte, inclusiv: 73.1.1. pe timp de noapte, două lumini clare sau obișnuite, lumina superioară fiind verde, iar lumina inferioară – albă, suprapuse la o distantă de cel puțin 1 m, plasate la o asemenea înălțime, astfel încât să fie vizibile din toate părțile, şi dispuse în faţa luminii de catarg menționate la subpunctul 45.1.1, lumina superioară fiind plasată mai jos decât aceasta, iar lumina inferioară – mai sus decât luminile din borduri menționate subpunctul 45.1.2, cu o distanță, cel puțin, egală cu dublul distanţei verticale vizate mai sus. Navele cu o lungime mai mică de 50 m nu trebuie, în acest caz, să poarte lumina de catarg menționată la subpunctul 45.1.1; 73.1.2. pe timp de zi, două conuri suprapuse, opuse la vârf, plasate la o asemenea înălțime încât să fie vizibile din toate părțile. 73.2. O navă care pescuiește, alta decât cea prevăzută la subpunctul 73.1, trebuie să poarte semnalizarea menționată la subpunctul 73.2, cu exceptia luminii de catarg prescrise la subpunctul 45.1.1, şi în locul luminii verzi: 73.2.1. pe timp de noapte, o lumină roșie clară sau obișnuită, astfel încât să fie vizibilă din toate părțile. Dacă dispozitivul său de pescuit este desfășurat pe o distanţă orizontală mai mare de 150 m de la navă, trebuie să poarte pe aliniamentul dispozitivului o lumină albă clară sau obișnuită, situată la o distanţă orizontală de cel puțin 2 m şi de cel mult 6 m față de cele două lumini (roșie şi albă) menționate mai sus, şi plasate la o înălțime care să nu fie nici superioară luminii albe amintite, nici inferioară celor două lumini din borduri menționate la subpunctul 45.1.2; 73.2.2. pe timp de zi, un con negru cu vârful în sus. 74. Semnalizarea suplimentară a navelor utilizate pentru practicarea plonjării subacvatice 74.1. Orice navă utilizată pentru practicarea plonjărilor subacvatice trebuie să poarte o reproducere rigidă, de cel puțin 1 m înălțime, a pavilionului „A” din Codul internațional de semnale, plasată într-un loc adecvat şi la o înălțime, astfel încât să fie vizibilă din toate părțile atât noaptea, cât şi ziua. 74.2. Dacă nava menționată în prezentul punct are capacitate de manevră redusă, ea trebuie să poarte semnalizarea vizată la subpunctul 72.1. 75. Semnalizarea suplimentară a navelor care fac dragajul minelor O navă care efectuează operațiuni de dragaj a minelor trebuie să poarte, pe lângă semnalizarea prescrisă de celelalte dispoziții ale prezentului Regulament: 75.1. pe timp de noapte, trei lumini clare sau obișnuite verzi, vizibile din toate părțile, dispuse în formă de triunghi cu baza orizontală într-un plan perpendicular pe axa navei, lumina superioară găsindu-se deasupra trinchetului sau în apropierea acestuia, iar celelalte lumini – la fiecare extremitate a vergii trinchetului; 75.2. pe timp de zi, trei baloane negre, dispuse astfel cum este prescris pentru lumini. 76. Semnalizarea suplimentară a navelor în serviciu de pilotaj O navă în serviciu de pilotaj trebuie să poarte, în locul luminii de catarg menționate la subpunctul 45.1.1, două lumini clare sau obișnuite suprapuse, vizibile din toate părțile, lumina superioară fiind albă, iar lumina inferioară – roșie, şi plasate în vârful sau în apropierea vârfului catargului. IV. SEMNALIZAREA SONORĂ A NAVELOR. RADIOTELEFONIE, APARATE DE NAVIGAȚIE Secțiunea 1 Semnalizare sonoră și comunicare radiotelefonică 77. Generalităţi 77.1. La emiterea semnalelor sonore, altele decât loviturile de clopot, aceste semnale sonore trebuie să fie emise: 77.1.1. la bordul navelor autopropulsate, cu excepţia unor ambarcaţiuni mici prevăzute la subpunctul 77.1.2, cu ajutorul unor semnalizatoare sonore acţionate mecanic, dispuse suficient de sus, libere spre prova şi, în măsura posibilităților, spre pupa. Semnalele produse prin intermediul acestor semnalizatoare sonore trebuie să corespundă prevederilor definite la punctul 1 din anexa nr. 3; 77.1.2. la bordul navelor nepropulsate şi la bordul ambarcaţiunilor mici autopropulsate care nu au dispozitive pentru emiterea semnalelor – cu ajutorul unei trompete sau al unui corn corespunzător. Aceste semnale trebuie să fie de o frecvență fundamentală mai mare de 350 Hz, iar nivelul intensității acustice ponderate trebuie să fie cuprins între 100-125 dB (A). 77.2. Semnalele sonore ale navelor autopropulsate, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, trebuie să fie însoţite de semnale luminoase sincronizate cu acestea. Aceste semnale sunt de culoare galbenă, clare şi vizibile din toate părţile. Această prevedere nu se aplică ambarcaţiunilor mici şi nici semnalului sonor tritonal menționat la subpunctul 121.4.1, emis de către navele care navighează în aval cu ajutorul radarului, şi nici loviturilor sau sunetelor de clopot. 77.3. În cazul unui convoi, semnalele sonore trebuie să fie emise doar de nava la bordul căreia se află conducătorul convoiului. 77.4. Sunetul produs de o lovitură de clopot trebuie să aibă o durată de aproximativ 4 secunde. Acest sunet poate fi înlocuit cu o serie de lovituri – metal pe metal – de aceeaşi durată. 78. Folosirea semnalelor sonore 78.1. Orice navă, cu excepţia ambarcaţiunilor mici prevăzute la subpunctul 78.2, trebuie să facă uz, la necesitate, de semnalele prevăzute în capitolul III din anexa nr. 3. 78.2. Ambarcaţiunile mici izolate sau care nu remorchează ori nu duc în cuplu numai ambarcaţiuni mici pot să emită semnalele generale prevăzute în secțiunea 1 a capitolului III din anexa nr. 3. 79. Semnale sonore interzise 79.1. Este interzisă folosirea altor semnale sonore decât cele prevăzute în capitolul IV sau folosirea semnalelor menţionate în alte condiţii decât cele prevăzute sau admise în capitolul IV. 79.2. Pentru comunicarea între nave sau între o navă şi mal, folosirea altor semnale sonore este admisă cu condiţia ca ele să nu fie confundate cu semnalele prevăzute în capitolul IV. 80. Semnale de pericol 80.1. În cazul în care o navă în pericol vrea să ceară ajutor, ea poate emite sunete de clopot sau sunete prelungite repetate. 80.2. Semnalele sonore prevăzute la subpunctul 80.1 pot înlocui sau pot completa semnalele vizuale prevăzute în punctul 88. 81. Radiotelefonie 81.1. Echipamentul de radiotelefonie care se găseşte la bordul navei sau a unei instalaţii plutitoare trebuie să fie în conformitate cu prevederile Aranjamentului Regional privind Serviciul de Radiotelefonie pe căile de navigaţie interioară (Basel 2000). Operarea echipamentelor de radiotelefonie se poate face numai de către persoanele deţinătoare de certificate de operatori radio, eliberate în conformitate cu dispozițiile Aranjamentului menționat. 81.2. Navele autopropulsate, cu excepţia micilor ambarcaţiuni, a bacurilor şi a instalaţiilor plutitoare, nu pot naviga dacă nu sunt dotate cu două instalaţii radiotelefonice a căror exploatare este sigură. În timpul navigaţiei, instalaţiile radiotelefonice trebuie să poată transmite şi recepţiona permanent mesaje radio pe canalele de comunicare navă/navă şi de informaţii nautice (pentru navigaţie). Canalul de informaţii nautice (pentru navigaţie) nu poate fi întrerupt decât temporar, pentru recepţionarea sau transmiterea mesajelor pe alte canale. 81.3. Bacurile şi instalaţiile plutitoare autopropulsate nu pot naviga dacă nu sunt echipate cu o instalaţie radiotelefonică în stare de funcţionare. Pe perioada rutei (marșului) navei instalaţia radiotelefonică trebuie să poată transmite şi recepţiona permanent, în reţea, mesaje radio pe canalele de comunicare navă/navă. Aceste canale nu pot fi întrerupte decât temporar pentru transmitere sau recepţionare de mesaje pe alte canale. Dispozițiile menționate mai sus se aplică în mod egal în timpul exploatării. 81.4. Înainte de a intra pe un sector în care vizibilitatea este redusă, pe un sector cu praguri în care circulaţia este dirijată sau pe un sector cu şenal îngust, toate navele dotate cu instalaţie radiotelefonică trebuie să notifice prezenţa lor pe canalele prevăzute pentru comunicarea navă/navă. 81.5. Semnalul B.11 din anexa nr. 4 indică faptul că autorităţile competente cer utilizarea obligatorie a legăturii radiotelefonice. Secțiunea a 2-a Echipamente de navigație și de identificare 82. Radar 82.1. Pentru navigația cu radarul, la vizibilitate redusă, este necesar ca: 82.1.1. nava să fie echipată cu o instalație radar aptă pentru utilizarea în navigația interioară şi, dacă e cazul, cu un sistem computerizat de navigație ECDIS Interior în regim de navigație, conform interpretării standardului ECDIS Interior în versiunea în vigoare, şi cu un indicator de viteză de girație. Acest echipament trebuie să fie în stare de funcționare bună şi de un tip agreat pentru exploatare pentru necesitățile navigației interioare, conform regulamentelor autorităților competente implicate și prescripțiilor tehnice generale aplicabile echipamentului radar (a se vedea punctul 147). Bacurile care nu navighează liber nu sunt obligate să fie echipate cu un indicator de viteză de girație; 82.1.2. la bord să se afle o persoană deținătoare a unui certificat privind dreptul de a conduce o navă cu radar, conform Recomandărilor Comisiei Dunării, sau a unui alt document echivalent. Fără a prejudicia dispozițiile subpunctului 16.2, radarul poate fi utilizat pentru exerciții, în condiții de vizibilitate bună, pe timp de zi şi de noapte, chiar şi în absenţa unei asemenea persoane la bord; 82.1.3. nava să fie echipată, cu excepția micilor ambarcațiuni şi a bacurilor care nu se deplasează independent, cu o instalație pentru emiterea unui semnal sonor tritonal. 82.2. Ambarcațiunile mici trebuie să fie echipate cu o instalație de radiotelefonie în stare bună de funcționare pentru rețeau navă-navă. 82.3. În cazul convoaielor, prescripțiile prezentului punct se aplică doar navei la al cărei bord se află conducătorul convoiului. 82.4. Navele rapide în deplasare trebuie să utilizeze radarul. 83. Sistemul Automat de Identificare în navigația interioară – AIS Interior 83.1. Navele, cu excepția navelor maritime, pot să utilizeze sistemul de identificare automată (AIS) doar dacă sunt echipate cu un dispozitiv AIS pentru navigația interioară (AIS Interior), în conformitate cu prescripțiile autorităților competente. Dispozitivul trebuie să fie în stare bună de funcționare. Micile ambarcațiuni care utilizează un sistem AIS trebuie să fie echipate suplmentar cu o instalație de radiotelefonie în stare de funcționare pentru rețeaua navă-navă. 83.2. Navele pot utiliza un sistem AIS doar dacă parametrii înregistrați în dispozitiv corespund, în orice moment, parametrilor reali ai navei. V. REGULI DE NAVIGAȚIE Secțiunea 1 Semnalizarea și balizajui căii navigabile 84. Semnalizare 84.1. Semnalele de interdicţie, de obligaţie, de restricţie, de recomandare şi de indicaţie, precum şi semnalele auxiliare ale căii navigabile, amplasate de către autoritatea competentă în interesul siguranței și al stabilirii ordinei în navigație, sunt definite în anexa nr. 4. Aceasta defineşte în acelaşi timp semnificaţia acestor semnale. 84.2. Conducătorii trebuie să se supună prevederilor şi să ţină cont de recomandările sau indicaţiile ce le sunt aduse la cunoştinţă prin semnalele menționate în subpunctul 84.1, care sunt amplasate pe calea navigabilă sau pe malurile sale. 85. Balizajul Balizajul care poate fi instalat pentru înlesnirea navigaţiei este definit în anexa nr. 5, unde sunt precizate condiţiile de utilizare a diferitelorr semnale de balizaj. Secțiunea a 2-a Generalități 86. Nave rapide Navele rapide trebuie să lase celorlalte nave spaţiul necesar pentru continuarea navigaţiei şi pentru manevrare. Ele nu pot pretinde ca acestea să se abată în favoarea lor. 87. Ambarcațiuni mici 87.1. În sensul prezentului capitol, termenul ambarcaţiuni mici se aplică în egală măsură atât ambarcațiunilor mici care navighează izolat, cât şi convoaielor compuse numai din ambarcaţiuni mici. 87.2. Dacă dispozițiile prezentului capitol menţionează că o anumită regulă de navigaţie nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu celelalte nave, aceste ambarcaţiuni mici au obligaţia de a lăsa tuturor celorlalte nave, inclusiv navelor rapide, spaţiul necesar pentru a-şi urma drumul lor şi pentru a manevra. Ele nu pot pretinde ca acestea să se abată în favoarea lor. Secțiunea a 3-a Întâlniri, drumuri care se încrucișează și depășiri 88. Dispoziții generale 88.1. Încrucişarea sau depăşirea este permisă numai în cazul în care şenalul are o lăţime absolut suficientă pentru trecerea simultană, ţinând cont de toate împrejurările locale şi de mişcările celorlalte nave. 88.2. Într-un convoi, semnalele vizuale prevăzute la punctele 54, 90 și 96 trebuie să fie arătate sau emise de către nava la al cărei bord se află conducătorul convoiului. 88.3. În caz de întâlnire sau depăşire, navele care urmează drumuri ce exclud orice pericol de abordaj nu trebuie să-şi modifice drumul lor, astfel încât să apară un pericol de abordaj. 88.4. Orice conducător care constată un pericol de abordaj trebuie să emită o serie de semnale foarte scurte. 89. Drumuri care se încrucişează 89.1. În cazul în care două nave urmează drumuri care se încrucişează astfel încât există un pericol de abordaj, nava care vede cealaltă navă la tribord trebuie să-i cedeze drumul şi, dacă împrejurările îi permit, trebuie să evite încrucişarea drumului ei prin prova. Nava care navighează pe partea dreaptă a şenalului nu trebuie să-şi modifice drumul. Această regulă nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte nave. 89.2. Dispozițiile punctului 89 nu se aplică în cazul în care unul dintre punctele 99, 100 și 102 este aplicabil. 89.3. Neţinând cont de dispozițiile subpunctului 89.1, în cazul ambarcaţiunilor mici de categorii diferite, în cazul în care două ambarcaţiuni mici urmează drumuri care se încrucişează în aşa fel încât să existe un pericol de abordaj, ambarcaţiunile mici autopropulsate vor trebui să se abată din drumul tuturor celorlalte ambarcaţiuni mici, iar ambarcaţiunile mici care nu sunt nici autopropulsate şi nici nu navighează cu vele vor trebui să se abată din drumul ambarcaţiunilor mici cu vele. Ambarcaţiunea care navighează pe partea dreaptă a şenalului trebuie să-şi menţină drumul său. 89.4. Neţinând cont de dispozițiile subpunctului 89.1, în cazul navelor cu vele, dacă două nave urmează drumuri care se încrucişează astfel încât există un pericol de abordaj, una dintre ele trebuie să se abată din drumul celeilalte după cum urmează: 89.4.1. dacă fiecare dintre nave primeşte diferit vântul în bord, cea care primeşte vântul din babord trebuie să se abată din drumul celeilalte; 89.4.2. dacă ambele nave primesc vântul din acelaşi bord, cea care navighează în vânt trebuie să cedeze drumul celei care navighează sub vânt; 89.4.3. dacă o navă care primeşte vântul din babord vede o altă navă în vânt şi nu poate determina cu certitudine dacă această navă primeşte vântul din babord sau din tribord, atunci prima navă (cu vântul din babord) va trebui să se abată din drumul celeilalte. 89.5. Nava care navighează pe partea dreaptă a şenalului va continua să îşi menţină drumul. Prevederile punctului 89 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte nave. 90. Reguli generale în cazul întâlnirilor 90.1. În cazul întâlnirii a două nave care ar putea genera un pericol de abordaj, fiecare trebuie să vină pe tribord pentru a trece la babordul celeilalte. Aceasta regulă nu se aplică ambarcațiuni micilor în manevrele lor faţă de celelalte nave. 90.2. În cazul întâlnirii, navele care navighează în amonte, ţinând cont de împrejurările locale şi de mişcările celorlalte nave, trebuie să cedeze drumul navelor care navighează în aval. 90.3. Navele care navighează în amonte, cedând drumul la babord navelor care navighează în aval, nu dau nici un semnal. 90.4. Navele care navighează în amonte, cedând drumul la tribord navelor care navighează în aval, trebuie, în timp util şi la tribord: 90.4.1. pe timp de zi, fie să arate o lumină albă puternică intermitentă sau să agite un pavilion sau un panou de culoare albastră deschisă ori fie să arate un panou de culoare albastră deschisă în acelaşi timp cu o lumină albă clară intermitentă; 90.4.2. pe timp de noapte, să arate o lumină albă clară intermitentă şi în acelaşi timp cu aceasta poate agita un panou de culoare albastră deschisă. 90.5. Semnalele menționate la subpunctul 90.4 trebuie să fie vizibile din faţă şi din spate şi să fie arătate până la sfârșitul întâlnirii. Este interzisă folosirea lor pe o durată mai mare decât durata întâlnirii, cu excepţia cazurilor în care o navă care navighează în amonte doreşte să arate că ea, intenţionat, continuă să lase să treacă navele care navighează în aval prin tribord. Panoul de culoare albastră deschisă trebuie să aibă o bandă albă pe margini, cu o lăţime de cel puţin 5 cm, rama şi tija de susţinere a panoului, precum şi felinarul luminii intermitente trebuie să fie de culoare închisă. 90.6. Dacă există temerea că intenţiile navelor care navighează în amonte nu au fost înţelese de către navele care navighează în aval, navele care navighează în amonte trebuie să emită un sunet scurt în cazul în care întâlnirea trebuie să se efectueze prin babord sau două sunete scurte în cazul în care întâlnirea trebuie să se efectueze prin tribord. 90.7. Fără a încălca dispozițiile punctului 91, navele care navighează în aval trebuie să urmeze drumul indicat de navele care navighează în amonte, conform prevederilor de mai sus. Ele trebuie să repete semnalele vizuale şi semnalele sonore prevăzute la subpunctele 90.4, 90.5 și 90.6, care sunt arătate sau emise în atenţia lor de către navele care navighează în amonte. 90.8. Dispozițiile subpunctelor 90.2-90.7 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte categorii de nave şi nici în cazurile în care ambarcaţiunile mici întâlnesc alte ambarcaţiuni mici. 90.9. Fără a aduce atingere subpunctului 90.8, în cazul ambarcațiunilor mici de diferite categorii, dacă două ambarcațiuni mici se întâlnesc în așa fel încât apare un risc de coliziune, ambarcațiunile mici motorizate trebuie să cedeze locul tuturor celorlalte ambarcațiuni mici, iar ambarcațiunile mici care nu sunt motorizate și cele fără vele vor lăsa loc ambarcațiunilor mici cu vele. Nava care navighează aproape de limitele unui șenal semnalizat, cu limita pe partea de tribord, va continua să urmeze granița canalului, cealaltă navă trebuie să cedeze. 91. Cazuri excepționale privind întâlnirile 91.1. Navele pot cere, cu condiția de a se asigura că este posibil, să li se permită manevra fără pericol, ca trecerea să se facă tribord la tribord. 91.2. Solicitatea ca navele care navighează în amonte să-şi modifice drumul care le revine poate fi înaintată de următoarele categorii de nave: 91.2.1. navele de pasageri care efectuează curse regulate, navigând în aval, şi al căror număr maxim autorizat de pasageri nu este mai mic decât numărul stabilit de către autoritatea competentă, dacă doresc să acosteze la debarcaderele amplasate la mal de-a lungul căruia navighează nave în amonte; 91.2.2. convoaiele remorcate care navighează în aval şi care, pentru a întoarce spre amonte, doresc să meargă de-a lungul unui mal determinat. 91.3. Navele menționate la subpunctul 91.2 pot cere acest lucru doar cu condiţia de a se asigura că este posibil ca cererea lor să fie satisfăcută fără pericol. 91.4. În aceste cazuri navele care navighează în aval trebuie să folosească în timp util următoarele semnale: 91.4.1. să emită un sunet scurt, dacă doresc ca întâlnirea să se efectueze prin babord; 91.4.2. să emită două sunete scurte şi, în plus, să arate semnalele vizuale prevăzute la subpunctul 90.4, dacă doresc ca întâlnirea să se efectueze prin tribord. 91.5. Navele care navighează în amonte, în astfel de cazuri, trebuie să satisfacă cererea navelor care navighează în aval, lucru pe care trebuie să îl confirme în modul următor: 91.5.1. dacă întâlnirea trebuie să se efectueze prin babord, trebuie să emită un sunet scurt şi, în plus, să anuleze semnalele vizuale prevăzute la subpunctul 90.4; 91.5.2. dacă întâlnirea trebuie să se efectueze prin tribord, să emită două sunete scurte şi, în plus, să arate semnalele vizuale menţionate la subpunctul 90.4. 91.6. Dacă există temerea că intenţiile navelor care navighează în aval nu au fost înţelese de către navele care navighează în amonte, navele care navighează în aval trebuie să repete semnalele sonore prevăzute la subpunctul 91.4. 91.7. Dacă navele care navighează în amonte consideră că drumul cerut de către navele care navighează în aval nu este convenabil şi că ar apărea un pericol de abordaj, ele vor emite o serie de sunete foarte scurte. 91.8. Dispozițiile punctului 91 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte categorii de nave şi nici în cazurile în care ambarcaţiunile mici întâlnesc alte ambarcaţiuni mici. 92. Întâlnirile în cazul navelor rapide Prevederile punctelor 90 și 91 nu se aplică în cazul în care o navă rapidă întâlnește o altă navă. Dacă această altă navă este o navă rapidă, cele două nave trebuie să se înțeleagă prin intermediul radiotelefoniei asupra întâlnirii lor. 93. Întâlniri în treceri înguste 93.1. Pentru a evita, în măsura posibilităţilor, o întâlnire în sectoarele sau în locurile unde şenalul nu prezintă o lăţime absolut suficientă pentru o astfel de întâlnire (treceri înguste), se aplică următoarele reguli: 93.1.1. toate navele trebuie să străbată trecerile înguste cât mai repede posibil; 93.1.2. în cazul în care câmpul vizual este restrâns, navele trebuie, înainte de a se angaja într-o trecere îngustă, să emită un sunet lung. În cazul în care trecerea îngustă este lungă, ele trebuie să repete de mai multe ori acest semnal în timpul trecerii; 93.1.3. navele sau convoaiele care navighează în amonte, în cazul în care constată că o navă sau un convoi care navighează în aval este pe punctul de a se angaja într-o trecere îngustă, trebuie să se oprească în aval de această trecere până nava sau convoiul care navighează în aval va străbate trecerea; 93.1.4. în cazul în care un convoi sau o navă care navighează în amonte s-a angajat deja într-o trecere îngustă, navele sau convoaiele care navighează în aval trebuie, pe cât este posibil, să se oprească în amonte de această trecere până convoiul sau nava care navighează în amonte va străbate trecerea. 93.2. În cazul în care întâlnirea într-o trecere îngustă a devenit inevitabilă, conducătorul asigură ca întâlnirea să se facă într-un loc şi în condiţii care să minimizeze pericolul. 93.3. Pentru toate ambarcaţiunile mici se solicită doar să străbată trecerile înguste cât mai repede posibil. 94. Întâlnire interzisă prin semnalele căii navigabile 94.1. La apropierea de sectoarele indicate prin semnalele de interzicere A.4 sau A.4.1 din anexa nr. 4, navele sau convoaiele care navighează în amonte trebuie să se oprească la apropierea navelor sau a convoaielor care navighează în aval până acestea vor străbate sectorul. 94.2. În cazul în care, pentru a evita orice întâlnire, autorităţile competente impun trecerea cu sens unic alternativ: 94.2.1. interzicerea trecerii este indicată printr-un semnal general de interzicere a trecerii A.1 din anexa nr. 4; 94.2.2. autorizarea trecerii este indicată printr-un semnal general de autorizare a trecerii E.1 din anexa nr. 4. 94.3. În funcţie de împrejurările locale, semnalul de interzicere a trecerii poate fi anunţat prin semnalul de obligaţie B.8 din anexa nr. 4, folosit ca semnal avansat. 94.4. Dacă o staţie destinată să arate semnalele prevăzute la subpunctul 94.2, dintr- un motiv oarecare, nu le arată, navele trebuie să oprească şi să aştepte până le este comunicată de către reprezentanţii autorităţilor competente, prin intermediul radiotelefoniei sau a semnalelor corespunzătoare, autorizaţia de trecere. 95. Prevederi genereale privind depășirile 95.1. Depăşirea este permisă numai când nava care ajunge din urmă s-a asigurat că această manevră poate avea loc fără pericol. 95.2. Nava ajunsă din urmă trebuie să înlesnească depăşirea atât cât este necesar şi posibil. Ea trebuie să îşi micşoreze viteza în cazul în care este necesar, pentru ca depăşirea să se efectueze fără pericol, iar durata sa să fie suficient de scurtă pentru ca mişcarea altor nave să nu fie stânjenită. Această dispoziție nu se aplică în cazul în care o ambarcaţiune mică ajunge din urmă o navă, alta decât o ambarcațiune mică. 96. Depășirea 96.1. Nava care depășește trebuie să treacă prin babordul navei ajunse din urmă. Dacă, în cazul unei depăşiri, nu există riscul de abordaj, nava care ajunge din urmă poate depăşi prin babord sau tribord. Dacă depăşirea este posibilă fără ca nava ajunsă din urmă să fie nevoită să-şi modifice drumul sau viteza, nava care ajunge din urmă nu emite niciun fel de semnal sonor. 96.2. În cazul în care depăşirea nu poate avea loc fără ca nava ajunsă din urmă să-şi modifice drumul său sau există teama ca nava ajunsă din urmă să nu fi înţeles intenţia navei care ajunge din urmă de a depăşi şi aceasta poate provoca un pericol de abordaj, nava care ajunge din urmă trebuie să emită: 96.2.1. două sunete lungi urmate de două sunete scurte, dacă doreşte să depăşească prin babordul navei ajunse din urmă; 96.2.2. două sunete lungi urmate de un sunet scurt, dacă doreşte să depăşească prin tribordul navei ajunse din urmă. 96.3. În cazul în care nava ajunsă din urmă poate îndeplini solicitarea navei care o ajunge din urmă, ea trebuie să lase spaţiul dorit pe partea cerută, abătându-se, la necesitate, spre partea opusă și emiţând: 96.3.1. un sunet scurt, în cazul în care depăşirea trebuie să aibă loc prin babordul ei; 96.3.2. două sunete scurte, în cazul în care depăşirea trebuie să aibă loc prin tribordul ei. 96.4. În cazul în care depăşirea nu este posibilă prin partea cerută de către nava care ajunge din urmă, dar se poate face prin partea opusă, nava ajunsă din urmă trebuie să emită: 96.4.1. un sunet scurt, în cazul în care depăşirea este posibilă prin babordul ei; 96.4.2. două sunete scurte, când depăşirea este posibilă prin tribordul ei. 96.5. Dacă nava care ajunge din urmă intenţionează să efectueze depăşirea, ea trebuie să emită două sunete scurte, în cazul în care nava ajunsă din urmă emite un sunet scurt, sau un sunet scurt, în cazul când nava ajunsă din urmă emite două sunete scurte. Nava ajunsă din urmă trebuie să lase spaţiul dorit în partea pe unde trebuie să aibă loc depăşirea, abătându-se, în caz de necesitate, spre partea opusă. 96.6. În cazul în care depăşirea este imposibilă fără pericol de abordaj, nava ajunsă din urmă trebuie să emită cinci sunete scurte. 96.7. În cazul depășirii între două nave cu vele, cea care vine din urmă trebuie să treacă prin partea prin care cea depășită primește vântul. Această dispoziție nu se aplică unei ambarcațiuni mici cu vele, depășite de o altă navă cu vele. În caz de depășire a unei nave de către o navă cu vele, cea prinsă din urmă trebuie să faciliteze trecerea prin partea prin care primește vântul nava care depășește. Această dispoziție nu se aplică unei ambarcațiuni mici care depășește o altă navă. 96.8. Dispozițiile subpunctelor 96.2-96.7 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu navele de alte categorii şi nici în cazul depăşirii ambarcaţiunilor mici de către alte ambarcaţiuni mici. 97. Depăşirea interzisă prin semnalele căii navigabile Fără a încălca dispozițiile punctului 94, depăşirea este interzisă: 97.1. pe sectoarele delimitate prin semnalul A.2 din anexa nr. 4; 97.2. între convoaie, pe sectoarele delimitate prin semnalul A.3 din anexa nr. 4. Această interdicţie nu se aplică în cazul în care cel puţin unul dintre convoaie este un convoi împins ale cărui dimensiuni maxime nu depășesc lungimea de 110 m și lățimea de 12 m. Secțiunea a 4-a Alte reguli de navigație 98. Navigaţia pe sectoarele în care drumul de urmat este obligatoriu 98.1. Pe sectoarele în care drumul de urmat este obligatoriu, acest drum este indicat prin semnalele de obligaţie B.1, B.2, B.3 sau B.4 din anexa nr. 4. Finalizarea unor astfel de sectoare poate fi anunţată prin semnalul de indicaţie E.11 din anexa nr. 4. 98.2. Într-un sector în care drumul de urmat este obligatoriu, navele care navighează în amonte trebuie să nu împiedice navigaţia navelor care navighează în aval, iar la apropierea de semnalul de obligaţie B.4 din anexa nr. 4, ele trebuie să micşoreze viteza şi chiar să se oprească pentru a permite navelor care navighează în aval să-şi execute manevra lor. 99. Întoarcerea 99.1. Navele pot întoarce numai după ce s-au asigurat că mişcările celorlalte nave permit efectuarea manevrei fără pericol şi fără ca celelalte nave să fie obligate să-şi modifice brusc drumul sau viteza lor. 99.2. Dacă manevra de întoarcere va obliga alte nave să se abată de la drumul lor sau să-şi modifice viteza, nava care doreşte să întoarcă trebuie, înainte de a întoarce, să-şi anunţe manevra în timp util, emiţând: 99.2.1. un sunet lung urmat de un sunet scurt, dacă doreşte să întoarcă la tribord; 99.2.2. un sunet lung urmat de două sunete scurte, dacă doreşte să întoarcă la babord. 99.3. Celelalte nave trebuie, în măsura posibilităților și a necesității, să-şi modifice viteza şi drumul pentru ca întoarcerea să se poată efectua în afara pericolului. În raport cu navele care doresc să întoarcă contra curentului, ele trebuie să contribuie ca această manevră să se poată efectua în timp util. 99.4. Dispozițiile subpunctelor 99.1, 99.2 și 99.3 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu navele de alte categorii. Pentru ambarcaţiunile mici, în raport una cu alta, se aplică numai dispozițiile subpunctelor 99.1, 99.2 și 99.3. 99.5. Este interzisă orice întoarcere pe sectoarele marcate printr-un semnal de interzicere A.8 din anexa nr. 4. Dacă pe o cale navigabilă există sectoare marcate prin semnalul de interzicere E.8 din anexa nr. 4, conducătorilor li se recomandă să aleagă sectoarele respective pentru a efectua întoarcerea, aceasta rămânând supusă dispozițiilor punctului 99. 100. Comportarea la plecare Dispozițiile punctului 99 se aplică, cu excepţia bacurilor, inclusiv în cazul navelor care îşi părăsesc locul de ancorare sau de acostare fără a efectua întoarcerea. Semnalele sonore prevăzute la subpunctul 99.2 sunt înlocuite cu următoarele semnale: 100.1. un sunet scurt, în cazul în care navele vin la tribord; 100.2. două sunete scurte, în cazul în care navele vin la babord. 101. Este interzisă angajarea în intervalele dintre unitățile unui convoi remorcat. 102. Intrarea şi ieşirea, ieşirea urmată de traversarea căii navigabile principale pentru porturi și afluenți 102.1. Navele pot să intre într-un bazin portuar sau într-un afluent, să iasă din acestea, să intre în calea navigabilă principală sau să o traverseze după ieşire, doar după ce s-au asigurat că aceste manevre se pot efectua fără pericol şi fără ca alte nave să fie obligate să-şi modifice brusc drumul sau viteza. Dacă o navă care navighează în aval este obligată să efectueze o întoarcere şi să meargă în amonte pentru a putea intra într-un bazin portuar sau într-un afluent, ea trebuie să acorde prioritate oricărei nave care navighează în amonte şi vrea să intre în acelaşi bazin portuar sau afluent. În anumite cazuri, căile navigabile considerate ca afluenţi pot fi indicate prin unul dintre semnalele de interzicere E.9 sau E.10 din anexa nr. 4. 102.2. Navele care efectuează una dintre manevrele prevăzute la subpunctul 102.1, dacă prin manevra intenţionată pot sau trebuie să oblige alte nave să-şi modifice drumul sau viteza, trebuie să anunţe această manevră în timp util, emiţând: 102.2.1. trei sunete lungi urmate de un sunet scurt, în cazul în care, pentru intrare sau după ieşire, trebuie să se îndrepte la tribord; 102.2.2. trei sunete lungi urmate de două sunete scurte, în cazul în care, pentru intrare sau după ieşire, trebuie să se îndrepte la babord; 102.2.3. trei sunete lungi, în cazul în care, după ieşire intenţionează să traverseze calea navigabilă principală. 102.3. Înainte de finalizarea traversării, în caz de necesitate, trebuie să emită următoarele semnale: 102.3.1. un sunet lung urmat de un sunet scurt, dacă doresc să se îndrepte spre tribord; 102.3.2. un sunet lung urmat de două sunete scurte, dacă doresc să se îndrepte spre babord. 102.4. Celelalte nave trebuie, dacă este necesar, să-şi modifice drumul şi viteza. Această dispoziție se aplică şi în cazul în care semnalul de obligaţie B.10 din anexa nr. 4 este amplasat pe calea navigabilă lângă ieşirea dintr- un bazin portuar sau dintr-un afluent. 102.5. Dacă unul dintre semnalele de obligaţie B.9 din anexa nr. 4 este instalat în apropierea ieşirii dintr-un bazin portuar sau dintr-un afluent, navele ce ies din port sau din afluent pot să intre pe calea navigabilă principală sau să o traverseze doar dacă această manevră nu obligă navele ce navighează pe aceasta să-şi modifice drumul sau viteza lor. 102.6. Navele nu pot intra într-un bazin portuar sau într-un afluent în cazul în care pe calea navigabilă principală este instalat semnalul de interzicere A.1 din anexa nr. 4 în combinaţie cu semnalul auxiliar de la subpunctul 7.2 din anexa nr. 4. Navele nu pot ieşi dintr-un bazin portuar sau dintr-un afluent în cazul în care lângă ieşire este instalat semnalul de interzicere A.1 din anexa nr. 4 în combinație cu semnalul auxiliar prevăzut la subpunctul 7.2 din anexa nr. 4. 102.7. Navele pot intra într-un bazin portuar sau într-un afluent dacă semnalul de indicaţie E.1 din anexa nr. 4, combinat cu semnalul auxiliar prevăzut la subpunctul 7.2 din anexa nr. 4, este instalat pe calea navigabilă principală. Ele pot ieşi din bazinul portuar sau din afluent, dacă la ieşire este instalat semnalul de indicaţie E.1 din anexa nr. 4, combinat cu semnalul auxiliar prevăzut la subpunctul 7.2 din anexa nr. 4. În ultimul caz, semnalul de obligaţie B.10 din anexa nr. 4 se instalează pe calea navigabilă principală. 102.8. Dispozițiile subpunctelor 102.1-102.4 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu nave de altă categorie, iar cele ale subpunctului 102.5 nu se aplică navelor care nu sunt ambarcaţiuni mici în raport cu acestea din urmă. Dispozițiile subpunctelor 102.2 și 102.3 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport una cu alta. 103. Navigaţia la aceeaşi înălţime a navelor în marș, pe același drum și interdicția de apropiere între nave 103.1. Navele trebuie să navigheze la aceeaşi înălţime, doar dacă spaţiul disponibil le permite aceasta, fără a stânjeni sau a pune în pericol navigaţia. 103.2. Cu excepția cazurilor de depăşire sau de încrucişare, este interzisă navigarea la o distanţă mai mică de 50 m de o altă navă, alt convoi împins sau altă formaţiune în cuplu care poartă două sau trei lumini sau conuri albastre prevăzute în punctul 51. 103.3. Fără a încălca dispozițiile punctului 27, este interzisă acostarea navelor la o navă sau la un material plutitor în marş, agățarea de acestea sau navigarea în siajul lor fără aprobarea expresă a conducătorului. 103.4. Schiorii nautici şi persoanele care practică un sport nautic, fără a utiliza nave în acest scop, trebuie să păstreze o distanţă suficientă faţă de navele şi materialele plutitoare în marş, precum şi faţă de aparatele plutitoare în lucru. 104. Interzicerea de a lăsa să se târască ancore, parâme sau lanţuri 104.1. Se interzice de a lăsa să se târască ancore, parâme sau lanţuri. 104.2. Această interdicţie nu se aplică în cazul mişcărilor mici la locurile de staţionare și la manevre, ea se aplică în sectoarele indicate prin semnalul de interzicere A.6 din anexa nr. 4. În acest caz interzicerea se aplică pe partea căii navigabile unde este instalat semnalul. 104.3. Această interzicere nu se aplică nici pe sectoarele semnalizate, conform dispozițiilor subpunctului 129.2, cu semnalul de indicaţie E.6 din anexa 4. 105. Navigația în derivă 105.1. Navigaţia în derivă este interzisă fără a avea o autorizație din partea autorității competente. 105.2. Navele care se lasă să coboare cu prova în amonte, cu maşina înainte sunt considerate ca navigând în amonte şi nu în derivă. 106. Valuri 106.1. Navele trebuie să-şi regleze viteza pentru a evita crearea valurilor sau a efectelor de sucţiune exagerate, care pot fi de natură să provoace daune navelor în staţionare, navelor în marş sau lucrărilor. Navele trebuie să-şi reducă viteza în timp util, însă aceasta nu trebuie să scadă sub viteza necesară pentru a guverna în siguranţă, în următoarele cazuri: 106.1.1. înainte de intrarea în porturi; 106.1.2. în apropierea navelor acostate la mal sau la debarcadere sau care sunt sub operaţiuni de încărcare sau descărcare; 106.1.3. în apropierea navelor care se găsesc în staţionare în locurile obişnuite de staţionare; 106.1.4. în apropierea bacurilor care nu navighează liber; 106.1.5. pe sectoarele căii navigabile desemnate de către autorităţile competente. Aceste sectoare pot fi semnalizate cu semnalul de interzicere A.9 din anexa nr. 4. 106.2. Fără a încălca dispozițiile punctului 11, obligaţiile navelor în apropierea navelor acostate la mal sau la debarcadere sau care sunt sub operaţiuni de încărcare sau descărcare și în apropierea navelor care se găsesc în staţionare în locurile obişnuite de staţionare, conform subpunctului 106.1, nu se aplică în raport cu ambarcaţiunile mici. 106.3. În apropriere de navele ce poartă o lumină roşie prevăzută în subpunctul 63.1.3 și în apropiere de navele, de materialele plutitoare sau de instalaţiile plutitoare care poartă luminile prevăzute la subpunctul 67.1, celelalte nave trebuie să-şi reducă viteza, după cum este prevăzut la subpunctul 106.1, și să se îndepărteze pe cât este posibil în lateral. 107. Convoaie 107.1. Navele autopropulsate care asigură propulsia unui convoi trebuie să aibă o putere suficientă pentru a asigura o bună manevrabilitate a convoiului. 107.2. Împingătorul unui convoi împins în aval trebuie să poată să oprească în timp util convoiul fără a-l întoarce, astfel încât să mențină o bună manevrabilitate a acestuia. 107.3. Navele autopropulsate pot, doar în caz de salvare sau de asistență pentru o navă în pericol, să fie utilizate pentru operațiuni de remorcare sau de împingere sau pentru asigurarea propulsiei unei formațiuni în cuplu, doar în măsura în care această utilizare este admisă în certificatul lor de navă. Se interzice oricărei nave autopropulsate care împinge, remorchează sau duce în cuplu alte nave să le părăsească în cursul operaţiunilor de acostare sau de ancorare înainte ca şenalul navigabil să fie degajat de respectivele nave şi conducătorul convoiului să se fi asigurat că ele sunt puse în deplină siguranţă. 107.4. Barjele pentru nave pot fi aşezate în capul unui convoi împins doar în cazul în care ancorele pot fi dispuse în capul convoiului. 107.5. Este interzisă navigaţia în cuplu sau în cadrul unui convoi remorcat de nave de pasageri care are pasageri la bord. Ea este autorizată numai în cazul în care nava de pasageri este remorcată în urma unei avarii. 108. Deplasarea barjelor în afara convoaielor O barjă poate fi deplasată în afara unui convoi împins în următoarele situații: 108.1. doar în cazul în care este cuplată bord la bord cu o navă autopropulsată; 108.2. doar pe distanțe scurte, la formarea sau la dispersarea unui convoi împins; 108.3. doar dacă constituie o formațiune în cuplu cu o navă dotată cu un dispozitiv de guvernare și cu echipaj suficient. 109. Întreruperea temporară a navigaţiei În cazul în care autorităţile competente fac cunoscut, printr-un semnal general de interzicere A.1 din anexa nr. 4, că navigaţia este înterzisă temporar, toate navele trebuie să oprească în faţa acestui semnal de interzicere. 110. Navigaţia în dreptul aparatelor plutitoare în lucru, al navelor eşuate sau scufundate și al navelor cu capacitate de manevră redusă Este interzis să se treacă, în timpul nopții sau ziua, în dreptul navelor vizate la punctul 63, prin partea în care șenalul sau panoul semnalului A.1 din anexa nr. 4 nu sunt libere sau să se treacă în dreptul navelor vizate la punctul 62 pe partea unde sunt amplasate cele două lumini roșii sau cele două baloane negre menționate la subpunctul 72.2.2. Secțiunea a 5-a Bacuri 111. Reguli aplicabile bacurilor 111.1. Bacurile pot traversa calea navigabilă doar după ce s-au asigurat că mişcarea celorlalte nave permite efectuarea traversării fără pericol şi fără ca aceste alte nave să fie obligate să-şi modifice brusc drumul sau viteza lor. 111.2. Bacurile care nu navighează liber trebuie să se conformeze următoarelor reguli: 111.2.1. să staţioneze la locurile stabilite de către căpitănia de port, în cazul în care nu sunt în serviciu. Dacă nu s-au stabilit anumite locuri de staţionare, trebuie să staţioneze în aşa fel încât şenalul navigabil să rămână liber; 111.2.2. este interzisă navigaţia bacurilor pe cablul longitudinal; 111.2.3. să părăsească şenalul navigabil după terminarea serviciului lor. Secțiunea a 6-a Trecerea pe sub poduri, prin baraje și ecluze 112. Generalități 112.1. Într-o deschidere a unui pod sau a unui baraj, dacă şenalul nu prezintă o lăţime suficientă pentru trecerea simultană, se aplică dispozițiile punctului 93. 112.2. În cazul în care trecerea printr-o deschidere de pod sau baraj este autorizată şi dacă această deschidere poartă: 112.2.1. semnalul de interzicere A.10 din anexa nr. 4, navigaţia este interzisă în afara spaţiului cuprins între cele două panouri care formează acest semnal; 112.2.2. semnalul de recomandare D.2 din anexa nr. 4, este recomandat ca navigaţia să se facă în spaţiul cuprins între cele două panouri sau lumini care constituie acest semnal. 113. Trecerea pe sub poduri fixe 113.1. În cazul în care anumite deschideri de poduri fixe sunt semnalizate prin una sau mai multe lumini roşii sau panouri roşu – alb – roşu, navigaţia prin deschiderile respective este interzisă. 113.2. Dacă anumite deschideri de poduri fixe sunt semnalizate prin semnalul de recomandare D.1a din anexa nr. 4, ele sunt deschise navigației în ambele sensuri, iar dacă sunt semnalizate prin semnalul de recomandare D.1b din aceeași anexă, navigaţia în sens opus este interzisă. În acest caz deschiderea poartă, în cealaltă parte, semnalul de interzicere A.1 din anexa nr. 4, instalat deasupra deschiderii. În ambele cazuri este recomandat să se folosească, de preferinţă, respectivele deschideri. 113.3. Dacă anumite deschideri de poduri fixe sunt semnalizate conform dispozițiilor subpunctului 113.2, folosirea deschiderilor nesemnalizate pentru navigaţie este sub riscul şi răspunderea conducătorului. 114. Trecerea pe sub poduri mobile 114.1. Fără a încălca celelalte dispoziții ale prezentului Regulament, la apropierea şi la trecerea pe sub podurile mobile, conducătorii trebuie să se conformeze ordinelor care le sunt date, eventual, de către personalul podului în vederea siguranţei şi a bunei ordini a navigaţiei sau în vederea trecerii rapide. Conducătorul trebuie să anunțe personalului podului despre intenția sa de a trece pe sub pod prin intermediul unui sunet prelungit sau al radiotelefonului. 114.2. La apropierea de un pod mobil, navele trebuie să-şi reducă viteza de marş. Dacă nu pot sau nu doresc să treacă pe sub pod, în cazul în care pe mal sunt instalate panourile de obligaţie B.5 din anexa nr. 4, ele trebuie să se oprească înainte de aceste panouri. 114.3. La apropierea de podurile mobile, depăşirea este interzisă. 114.4. Trecerea pe sub podurile mobile poate fi reglementată prin următoarele semnale: 114.4.1. una sau mai multe lumini roşii care semnifică „trecerea este interzisă”; 114.4.2. o lumină roşie şi o lumină verde la aceeaşi înălţime sau o lumină roşie deasupra unei lumini verzi, semnificând „trecerea este încă interzisă, dar podul este în curs de deschidere şi navele trebuie să se pregătească pentru marş”; 114.4.3. una sau mai multe lumini verzi care semnifică „trecerea este permisă”; 114.4.4. două lumini roşii suprapuse semnifică „serviciul de deschidere a podului pentru navigaţie este întrerupt”; 114.4.5. o lumină galbenă instalată pe pod, combinată cu una sau mai multe lumini roșii sau două lumini roșii suprapuse semnifică „trecerea interzisă cu excepţia navelor de înălţime redusă”; navigaţia este permisă în ambele sensuri; 114.4.6. două lumini galbene instalate pe pod, combinate cu una sau mai multe lumini roșii sau combinate cu două lumini roșii suprapuse, semnifică „trecerea interzisă, cu excepţia navelor de înălţime redusă”, navigaţia este interzisă în celălalt sens. 114.5. Luminile roşii prevăzute la subpunctul 114.4 pot fi înlocuite cu semnalul de interzicere A.1 din anexa nr. 4, luminile verzi pot fi înlocuite cu semnalul de indicație E.1 din anexa nr. 4, iar luminile galbene – cu semnalul de indicație D.1 din anexa nr. 4. 114.6. Operatorul podurilor trebuie să aibă pe/sau în proximitatea podului o instalație de radiotelefonie conformă cu dispozițiile punctului 81. Instalația trebuie conectată pe toată durata navigației, la înălțimea podului. 115. Trecerea prin baraje 115.1. Interzicerea trecerii printr-o deschidere de baraj poate fi semnalizată prin intermediul unei sau mai multe lumini roşii ori a unui semnal de interzicere A.1 din anexa nr. 4. 115.2. Trecerea printr-o deschidere de baraj este permisă doar în cazul în care această deschidere este semnalizată la stânga şi la dreapta prin semnalul de indicaţie E.1 din anexa nr. 4. 116. Trecerea prin ecluze 116.1. La apropierea de locurile de staţionare a navelor în faţa ecluzelor, navele trebuie să-şi reducă viteza de marş. Dacă nu pot sau nu vor să intre imediat în ecluză, în cazul în care pe mal este instalat un panou de obligaţie B.5 din anexa nr. 4, navele trebuie să se oprească înainte de acest panou. 116.2. La locurile de staţionare a navelor în faţa ecluzelor şi în ecluze, navele echipate cu instalaţie radiotelefonică, care le permite să comunice pe canalele de informaţii pentru navigaţie, trebuie să păstreze legătura pe canalul de lucru al ecluzei respective. 116.3. Trecerea prin ecluze se face în ordinea sosirii navelor la locurile de staţionare din faţa ecluzelor. Ambarcaţiunile mici nu pot cere ecluzarea separat. Ele trebuie să intre în sas (camera ecluzei) doar după ce au fost chemate de către personalul ecluzei. În cazul în care ambarcaţiunile mici sunt ecluzate în comun cu alte nave, ele trebuie să intre în camera ecluzei doar după acestea din urmă. 116.4. Este interzisă orice depăşire la apropierea de ecluze, în locurile de staţionare a navelor din faţa ecluzelor. 116.5. În ecluze, ancorele trebuie să fie ridicate complet. Această condiție este valabilă şi la locurile de staţionare a navelor din faţa ecluzelor, atât timp cât ancorele nu se folosesc. 116.6. La intrarea în ecluze, navele trebuie să-şi reducă viteza, astfel încât să evite orice coliziune cu porţile sau cu dispozitivele de protecţie ori cu alte nave, materiale plutitoare sau instalaţii plutitoare. 116.7. În timpul aflării navei în ecluză se aplică următoarele reguli: 116.7.1. dacă pe pereţii de rezistenţă ai camerei ecluzei sunt indicate limite, navele trebuie să se menţină între aceste limite; 116.7.2. în timpul umplerii şi golirii camerei ecluzei şi până în momentul primirii autorizaţiei de ieşire, navele trebuie să fie legate, iar manevrarea legăturilor trebuie să fie asigurată astfel încât să împiedice orice coliziune cu pereţii de rezistenţă, cu porţile sau cu dispozitivele de protecţie ori cu alte nave sau materiale plutitoare; 116.7.3. este obligatorie utilizarea apărătorilor, care trebuie să fie plutitoare, în cazul în care sunt mobile; 116.7.4. se interzice navelor şi materialelor plutitoare să deverseze sau să evacueze apă pe platforme sau pe alte nave ori materiale plutitoare; 116.7.5. din momentul în care nava este legată şi până în momentul primirii autorizaţiei de ieşire, mijloacele mecanice de propulsie ale navelor pot fi folosite doar în cazuri speciale, pentru siguranţa ecluzării; 116.7.6. ambarcaţiunile mici trebuie să se ţină la distanţă de celelalte nave. 116.8. În ecluze şi în avanporturile ecluzelor este obligatorie menţinerea unei distanţe laterale de minimum 10 m faţă de navele sau convoaiele care poartă lumina albastră sau conul albastru prevăzut la subpunctul 51.1. Această obligaţie nu se aplică navelor sau convoaielor care poartă această semnalizare și nici navelor prevăzute la subpunctul 51.7. 116.9. Navele şi convoaiele care poartă două sau trei lumini albastre ori două sau trei conuri albastre prevăzute la subpunctele 51.2 sau 51.3 sunt ecluzate separat. 116.10. Navele şi convoaiele care poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.1 nu sunt ecluzate concomitent cu navele de pasageri. 116.11. În aproprierea ecluzelor, la sosirea sau plecarea din ecluze, navele rapide trebuie să se deplaseze cu o viteză care să permită evitarea oricărei deteriorări a ecluzelor, a navelor şi aparatelor plutitoare, precum şi evitarea oricărui pericol pentru persoanele de la bord. 116.12. În vederea asigurării securităţii şi a bunei ordini a navigaţiei, a rapidităţii trecerii prin ecluze sau a deplinei lor utilizări, personalul ecluzelor poate da instrucţiuni suplimentare, precum şi instrucţiuni care contravin prevederilor punctului 116. În ecluze şi la locurile de staţionare în faţa ecluzelor, navele trebuie să se conformeze instrucţiunilor respective. 117. Intrarea şi ieşirea din ecluze 117.1. Accesul într-o ecluză este reglementat atât ziua, cât şi noaptea, prin semnale vizuale amplasate pe o parte sau de ambele părţi ale ecluzei. Aceste semnale au următoarea semnificaţie: 117.1.1. două lumini roşii instalate una deasupra celeilalte: acces interzis, ecluza nu lucrează; 117.1.2. o lumina roşie izolată sau două lumini roşii instalate pe orizontală: acces interzis, ecluza este închisă; 117.1.3. una dintre cele două lumini roşii instalate pe orizontală este stinsă sau o lumină roşie şi una verde instalate pe orizontală sau o lumină roşie deasupra unei lumini verzi: acces interzis, ecluza se pregăteşte pentru deschidere; 117.1.4. o lumină verde izolată sau două lumini verzi instalate pe orizontală: acces permis. 117.2. Ieşirea dintr-o ecluză este semnalată atât ziua, cât şi noaptea cu una sau două lumini roşii pentru interzicerea ieșirii și cu una sau două lumini verzi – pentru permiterea ieșirii. 117.3. Lumina sau luminile roşii prevăzute la subpunctele 117.1 și 117.2 pot fi înlocuite cu un panou de interzicere A.1 din anexa nr. 4. Lumina sau luminile verzi prevăzute la subpunctele 117.1 și 117.2 pot fi înlocuite cu un panou de indicaţie E.1 din anexa nr. 4. 117.4. În lipsa luminilor şi a panourilor, accesul şi ieşirea din ecluze sunt interzise fără un ordin special al personalului ecluzei. 118. Prioritate de trecere prin ecluze 118.1. Dispozițiile subpunctului 117.3 nu se aplică în cazul subpuctului dat, iar dreptul prioritar de trecere prin ecluze se oferă: 118.1.1. navelor care aparțin căpităniilor de port, navelor de stins incendii, navelor de poliţie, vamă, salvare, servicii sanitare, care se deplasează din motive urgente de serviciu; 118.1.2. navelor cărora autoritatea competentă le-a acordat, în mod expres, prioritate şi care poartă flamura roşie prevăzută la punctul 54. 118.2. Dacă astfel de nave se apropie de locurile de staţionare din faţa ecluzelor sau se găsesc în aceste locuri în staţionare, celelalte nave trebuie, în limitele posibilităţilor, să faciliteze trecerea acestora. Secțiunea a 7-a Vizibilitate redusă, navigația cu ajutorul radarului 119. Reguli generale de navigaţie în condiţii de vizibilitate redusă, utilizarea radarului 119.1. În condiții de vizibilitate redusă, toate navele trebuie să navigheze cu ajutorul radarului. 119.2. Navele care se deplasează în condiții de vizibilitate redusă trebuie să navigheze la viteza de siguranță, ținând cont de vizibilitate, de prezența şi de mișcarea altor nave, precum şi de condițiile locale. Navele trebuie să furnizeze celorlalte nave, prin intermediul radiotelefoniei, informațiile necesare pentru securitatea navigației. În cazul deplasării în condiții de vizibilitate redusă, micile ambarcațiuni trebuie să utilizeze canalul navă – navă sau canalul prescris de autoritățile competente. 119.3. În cazul în care se opresc, în condiții de vizibilitate redusă, navele trebuie să degajeze șenalul, pe cât este posibil. 119.4. Navele care își continuă drumul trebuie, în caz de întâlnire, să țină dreapta atât cât este necesar, pentru ca trecerea să se poată efectua babord la babord. Dispozițiile punctelor 85 și 86, în ceea ce privește emiterea unei serii de sunete foarte scurte, nu se aplică în condiții de vizibilitate redusă. Trecerea tribord la tribord poate fi admisă de către căpitania portului dacă este necesară pentru siguranța navigației. 119.5. În cazul în care comunicarea vizuală între unitățile remorcate şi nava autopropulsată din fața convoiului nu mai este posibilă, convoaiele remorcate trebuie să se ducă imediat la cel mai apropiat post sigur de amarare sau de ancorare. Pentru convoaiele remorcate care navighează în aval, este interzisă navigarea cu radarul, exceptând cazul în care trebuie să ajungă la cel mai apropiat post sigur de amarare sau de ancorare. Aceste convoaie se supun dispozițiilor punctului 123. 120. Indicarea poziției navei în timpul staţionării 120.1. În condiții de vizibilitate redusă, navele sau instalațiile plutitoare în staționare pe șenal sau în apropierea acestuia, în afara porturilor şi a locurilor special desemnate staționării de către autoritățile competente, trebuie să stea pe ascultare pe canalul navă – navă. Imediat ce descoperă, prin radiotelefonie, că se apropie alte nave sau imediat şi pe toată durata perceperii unuia dintre semnalele sonore prescrise la subpunctul 121.4 sau la subpunctul 122.1.2, pentru cazul navelor izolate sau al navelor la bordul căror se găsește conducătorul unui convoi, pentru o navă care se apropie, ele trebuie să-şi indice poziția (km fluvial), prin radiotelefonie, sau să emită următoarele semnale sonore: 120.1.1. în situația în care se află pe partea stângă a șenalului (pentru un observator care stă cu fața spre aval), o serie simplă de bătăi de clopot; 120.1.2. în cazul în care se află pe partea dreaptă a șenalului (pentru un observator care stă cu fața spre aval), o serie dublă de bătăi de clopot; 120.1.3. în situația în care se află în poziție nedeterminată, o serie triplă de bătăi de clopot. Aceste semnale sonore trebuie să fie repetate la intervale de cel mult un minut. 120.2. Dispozițiile subpunctului 120.1 se aplică doar pentru remorchere- împingătoare. În cazul unei formațiuni în cuplu, ele se aplică numai unei singure nave din formațiune. Într-un convoi remorcat, dispozițiile punctului 210 se aplică remorcherului și ultimei nave din convoi. 120.3. Dacă navele indicate la subpunctul 120.1 nu pot stabili o legătură radio cu navele care se apropie, ele trebuie, de îndată ce aud, de la o navă care se apropie, unul dintre semnalele sonore menționate la subpunctele 121.4.1, 121.4.3 sau 122.1.2, să emită sunete de clopot. Aceste semnale sonore trebuie repetate la intervale de cel mult un minut. 120.4. Prevederile punctului 120 se aplică, inclusiv, navelor eșuate în șenal sau în apropierea acestuia, care pot constitui un pericol pentru celelalte nave. 121. Navigația cu radar 121.1. În cazul în care o navă navighează cu radarul, o persoană titulară a unui certificat cerut de către autoritățile competente, valabil pentru respectivul sector de Dunăre sau sector de navigație interioară şi pentru tipul respectiv de navă, precum și a certificatului privind dreptul de a conduce o navă cu radar vizat la subpunctul 82.1.2, trebuie să se găseească în permanență în timonerie, precum şi o a doua persoană care este familiarizată cu această metodă de navigație. În cazul în care timoneria este amenajată pentru conducerea cu radarul de către o singură persoană, este suficient ca a doua persoană să poată, dacă este necesar, să fie chemată imediat în timonerie. 121.2. De îndată ce o navă care navighează în amonte cu radarul observă pe ecranul radarului nave care vin în sens invers sau în cazul în care se apropie de un sector unde ar putea să se găsească nave care încă nu sunt vizibile pe ecran, acesta trebuie să comunice, prin intermediul radiotelefoniei, navelor care vin în sens invers categoria sa, numele, sensul de circulație, poziția sa (km fluvial), precum şi să convină cu aceste nave procedura de intersectare. 121.3. De îndată ce o navă care navighează în aval cu radarul observă pe ecranul radarului o navă a cărei poziție sau al cărei traseu urmat ar putea provoca un pericol şi care nu a stabilit contactul radiotelefonic sau dacă se apropie de un sector unde pot să se găsească nave încă invizibile pe ecranul radarului, nava care coboară trebuie să atragă atenția, prin intermediul radiotelefoniei, acestei nave despre situația periculoasă şi să convină cu aceasta asupra unei proceduri de intersectare. 121.4. În cazul în care nu poate fi stabilit contactul radiotelefonic cu navele care vin din sens invers, nava care navighează în aval trebuie: 121.4.1. să emită semnalul sonor tritonal şi să repete acest semnal sonor atât timp cât este necesar. Acesta dispoziție nu se aplică micilor ambarcațiuni; 121.4.2. să reducă viteza şi să se oprească cu prova către aval sau să vireze, dacă e necesar. Orice navă care navighează în aval, imediat ce aude semnalele vizate la subpunctul 121.4 sau vede pe ecran nave a căror poziție sau deplasare ar putea provoca un pericol, sau când se apropie de un sector unde s-ar putea găsi nave care încă nu sunt vizibile pe ecran, trebuie: 121.4.2.1. să emită un sunet prelungit și să repete acest semnal sonor atât timp cât este necesar; 121.4.2.2. să reducă viteza și să se oprească, dacă e necesar. 121.5. Orice navă care navighează cu radarul, care este apelată prin intyrmediul radiotelefoniei, trebuie să răspundă tot prin intermediul radiotelefoniei, indicând categoria sa, numele, sensul de circulație, precum şi poziția sa (km fluvial). Aceasta trebuie să convină o procedură de intersectare cu nava care vine din sens invers. În cazul unei mici ambarcațiuni, aceasta trebuie doar să indice în ce parte se îndreaptă. 121.6. În cazul convoaielor, prescripțiile punctului 121 se aplică doar pentru nava la bordul căreia se găsește conducătorul convoiului. 122. Prevederi pentru navele care nu navighează cu ajutorul radarului 122.1. În condiții de vizibilitate redusă, navele şi convoaiele care nu navighează cu radarul trebuie, imediat, să se ducă la cel mai apropiat post sigur de amarare sau de ancorare. În timpul călătoriei până la postul sigur de amarare sau ancorare, acestea trebuie să respecte următoarele dispoziții: 122.1.1. trebuie să navigheze, în măsura posibilităților, pe latura șenalului; 122.1.2. orice navă izolată sau orice navă la bordul căreia se găsește conducătorul unui convoi trebuie să emită un sunet prelungit. Acest semnal sonor trebuie să fie repetat la intervale de cel mult un minut. Navele menționate trebuie să aibă un post de observație în prova. Pentru convoaie, postul de observație este cerut doar pe prima unitate. El trebuie să se afle fie în raza vizuală sau auditivă a conducătorului navei sau al convoiului, fie în contact cu acest conducător printr-o legătură telefonică; 122.1.3. de îndată ce o navă este apelată, prin intermediul radiotelefoniei, de o altă navă, aceasta trebuie să răspundă prin radiotelefonie, indicând categoria sa, numele, sensul de circulație, precum şi poziția sa (km fluvial), faptul că nu navighează cu radarul şi că este în căutarea unei zone de staționare. În acest caz trebuie să convină asupra unei proceduri de intersectare cu această navă; 122.1.4. de îndată ce o navă remarcă semnalul sonor al altei nave cu care nu poate stabili niciun contact radiotelefonic, aceasta trebuie, dacă se află în apropierea unui mal, să se apropie cât mai mult de acest mal şi, la necesitate, să se oprească acolo până ce se face trecerea, iar dacă nu se găsește în proximitatea unui mal şi, mai ales, dacă este în curs de schimbare a malului, trebuie să degajeze șenalul cât mai repede posibil; 122.2. Bacurile care nu navighează cu radar trebuie, în loc de semnalul prescris la punctul 219, să emită un semnal în caz de ceață, un sunet lung urmat de patru sunete scurte, acest semnal fiind repetat la intervale de cel mult un minut. Secțiunea a 8-a Reguli speciale 123. Priorităţi speciale 123.1. În cazul unei întâlniri sau al unor drumuri care se încrucişează, celelalte nave trebuie sa se îndepărteze din calea: 123.1.1. navei care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 72; 123.1.2. navei care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 73. 123.2. În caz unei întâlniri sau al unor drumuri care se încrucişează între o navă care poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 123.1.1 şi o navă care poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 123.1.2, aceasta din urmă trebuie să se îndepărteze din calea primei nave. 123.3. Navele nu trebuie să se apropie la mai puțin de 1000 m de pupa unei nave care poartă semnalizarea vizată la punctul 75. 124. Schiul nautic şi activităţi similare 124.1. Schiul nautic sau activităţile similare sunt permise numai în timpuș zilei şi în condiţii de vizibilitate bună. Căpităniile de port stabilesc zonele în care aceste activităţi sunt permise sau interzise. 124.2. Conducătorul navei care asigură remorcarea trebuie să fie însoţit de o persoană însărcinată cu serviciul remorcii şi cu supravegherea schiorului și care este aptă să-şi asume acest rol. 124.3. Navele care asigură remorcarea şi schiorii nautici trebuie să păstreze o distanţă suficientă faţă de alte nave, față de maluri şi înotători, cu excepţia cazurilor când navighează pe un şenal ce le este rezervat în mod exclusiv. 124.4. Parâma de tracţiune a schiorului nu trebuie sa fie lăsată să atârne în gol. 125. Activitatea navelor de pescuit 125.1. Pescuitul cu năvodul cu mai multe nave nu este permis. 125.2. Instalarea echipamentelor de pescuit în șenal sau în apropierea acestuia şi în zonele marcate prin semnale de staționare a navelor nu este permisă. 125.3. Este interzis oricărei nave să treacă la distanță mică prin pupa unei nave care pescuiește şi care poartă semnalizarea vizată la punctul 73. 126. Comportamentul înotătorilor subacvatici sportivi și acțiunile navelor cu privire la aceștia 126.1. Este interzisă practicarea înotului subacvatic sportiv fără aprobare în locurile în care navigația poate fi reglementată prin reguli speciale şi anume: 126.1.1. pe traseul obişnuit al navelor care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 53; 126.1.2. la intrarea în porturi; 126.1.3. în apropierea locurilor de staţionare; 126.1.4. în zonele rezervate schiului nautic sau altor activităţi similare; 126.1.5. în canalele navigabile; 126.1.6. în porturi. 126.2. Toate navele trebuie să treacă la o distanță suficientă față de o navă care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 74. VI. REGULI DE STAȚIONARE Secțiunea 1 Reguli de staționare, de ancorare și legare 127. Dispoziții generale de staţionare 127.1. Navele şi materialele plutitoare trebuie să îşi aleagă locul de staţionare cât mai aproape de mal, atât cât le permite pescajul, condiţiile locale şi, în toate cazurile, să nu împiedice navigaţia. 127.2. Independent de condiţiile speciale impuse de către autorităţile competente, instalaţiile plutitoare trebuie să fie amplasate astfel încât să lase şenalul liber pentru navigaţie. 127.3. Navele, grupările de nave şi materialele plutitoare în staţionare, precum şi instalaţiile plutitoare trebuie să fie ancorate sau legate astfel încât să nu- și poată schimba poziția, să nu constituie un pericol sau o stânjenire pentru alte nave, ţinând cont de curent, de vânt, de variațiile nivelului apei, precum şi de efectele de sucţiune provocate de alte nave și de valuri. 128. Staționare 128.1. Navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare nu pot staţiona în următoarele locuri: 128.1.1. în sectoarele căii navigabile, unde staţionarea este, de regulă, interzisă; 128.1.2. în sectoarele desemnate de către autorităţile competente; 128.1.3. în sectoarele indicate cu semnalul de interzicere A.5 din anexa nr. 4, interzicerea se aplică în acest caz numai pe acea parte a căii navigabile unde acest semnal este instalat; 128.1.4. sub poduri şi sub liniile electrice aeriene de înaltă tensiune; 128.1.5. în trecerile înguste, conform dispozițiilor punctului 93, şi în apropierea lor. În acele sectoare care, în cazul staţionării navelor, devin treceri înguste, precum și în imediata apropiere de aceste sectoare; 128.1.6. la intrările şi ieşirile din căile afluente și porturi; 128.1.7. pe traseul bacurilor; 128.1.8. pe traseul pe care-l urmează navele pentru a acosta sau pentru a pleca de la un debarcader; 128.1.9. în sectoarele de întoarcere indicate prin semnalul de indicaţie E.8 din anexa nr. 4; 128.1.10. în dreptul unei nave care poartă semnalul prevăzut la punctul 71, la o distanţă, în metri, mai mică decât cifra indicată în triunghiul alb al semnalului respectiv; 128.1.11. în sectoarele de apă marcate prin semnalul de interzicere A.5.1 din anexa nr. 4 şi a căror lăţime, măsurată de la semnal, este indicată, în metri, pe acesta; 128.1.12. în ecluze, fără aprobarea căpităniei. 128.2. În sectoarele în care staţionarea este interzisă în baza prevederilor subpunctelor 128.1.1-128.1.4, navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare pot staţiona doar în zonele de staţionare indicate prin intermerdiul unui dintre semnalele de indicaţie E.5 din anexa nr. 4, în condiţiile prevăzute de punctele 129-132. 129. Ancorarea 129.1. Navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare nu pot ancora: 129.1.1. în sectoarele căii navigabile în care ancorarea este, de regulă, interzisă; 129.1.2. în sectoarele indicate prin semnalul de interzicere A.6 din anexa nr 4. În acest caz interzicerea se aplică pe partea căii navigabile unde este instalat semnalul. 129.2. În sectoarele căii navigabile în care ancorarea este, de regulă interzisă, navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare pot ancora, doar în sectoarele indicate prin semnalul de indicaţie E.6 din anexa nr. 4 şi numai pe partea căii navigabile unde este instalat acest semnal. 130. Legarea 130.1. Navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare nu se pot fi legate la mal în următoarele locuri: 130.1.1. în sectoarele căii navigabile în care legarea este, de regulă, interzisă; 130.1.2. în sectoarele indicate prin semnalul de interzicere A.7 din anexa nr. 4, interzicerea fiind aplicată, în acest caz, pe partea de cale navigabilă unde este instalat acest semnal. 130.2. În sectoarele căii navigabile în care legarea este, de regulă, interzisă, navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare, se pot lega doar în sectoarele indicate prin semnalul de indicaţie E.7 din anexa nr. 4 şi numai pe partea de cale navigabilă unde este instalat acest semnal. 130.3. Se interzice folosirea, pentru legare, a arborilor, a panourilor, a parapeţilor, a stâlpilor, a postamentelor, a coloanelor, a scărilor metalice, a balustradelor şi a altor obiecte. Secțiunea a 2-a Locuri de staționare și măsuri de siguranță 131. Locuri de stațioanre 131.1. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5 din anexa nr. 4, navele şi materialele plutitoare pot staţiona doar pe partea de cale navigabilă pe care este instalat acest semnal. 131.2. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5.1 din anexa nr. 4, navele şi materialele plutitoare pot staţiona numai în sectorul marcat de acest semnal şi la o distanţă de semnal indicată, în metri, pe acesta. 131.3. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5.2 din anexa nr. 4, navele şi materialele plutitoare pot staţiona doar pe sectorul cuprins între cele două distanţe indicate, în metri, pe semnal. Aceste distanţe se măsoară de la semnal. 131.4. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5.3 din anexa nr. 4, numărul navelor şi a materialele plutitoare staţionate bord la bord pe acea partea căii navigabile, unde acest semnal este instalat, nu poate fi mai mare decât numărul înscris cu cifre romane pe semnal. 131.5. În locurile de staţionare, în lipsa altor prevederi, navele trebuie să fie staţionate bord la bord, începând de la mal, pe acea parte a căii navigabile pe care este instalat semnalul. 131.6. În cazul în care, pentru completarea semnalelor de la mal, acvatoriul locului de staţionare este delimitat şi cu semnale plutitoare, acestea se marchează în partea dreaptă a şenalului cu geamanduri luminoase de interzicere prevăzute la figura 4a din anexa nr. 5, iar în partea stângă a şenalului – cu geamanduri luminoase prevăzute la figura 4b din anexa nr. 5. În acest caz, semnalele plutitoare separă şenalul de acvatoriul locului de staţionare. 132. Staționarea pentru anumite categorii de nave 132.1. În locurile de staţionare în care este instalat unul dintre semnalele de indicaţie E.5.4 -E.5.15 din anexa nr. 4, pot staţiona doar categoriile de nave pentru care este valabil semnalul şi numai pe acea parte a căii navigabile pe care este instalat semnalul. 132.2. În zonele de acostare marcate cu semnul de obligație B.12 din anexa nr. 4, toate navele trebuie să fie conectate la un punct de alimentare cu energie electrică de pe uscat pentru a-și acoperi pe deplin necesarul de energie în timpul acostării. Excepțiile de la cerința menționată mai sus pot fi indicate printr-un panou alb dreptunghiular suplimentar, plasat sub semnul B.12. 132.3. Prevederile prezentului punct nu se aplică navelor care, în timp ce sunt acostate, utilizează exclusiv o sursă de energie care nu face zgomot și nu emite gaze și particule poluante. 133. Staţionarea în apropierea navelor, a convoaielor împinse şi a formaţiilor în cuplu care efectuează anumite transporturi de mărfuri periculoase 133.1. Distanţa minimă ce trebuie respectată între două nave, două convoaie împinse şi două formaţii în cuplu în staţionare este de: 133.1.1. 10 m – dacă una dintre acestea poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.1; 133.1.2. 50 m – dacă una dintre acestea poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.2; 133.1.3. 100 m – dacă una dintre acestea poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.3. 133.2. În cazul în care navele, convoaiele împinse şi formaţiile în cuplu poartă un număr diferit de conuri albastre sau lumini albastre, distanţa minimă care trebuie respectată este cea stabilită pentru numărul cel mai mare de conuri albastre sau lumini albastre. 133.3. Cerințele de la subpunctul 133.1 nu se aplică navelor, convoaielor împinse și formațiilor în cuplu care poartă aceeași semnalizare, precum și navelor care nu poartă această semnalizare, dar care dețin un certificat de agrement, conform articolului 8.1.8 din ADN, și respectă dispozițiile de siguranță aplicabile navelor, prevăzute la subpunctul 51.1. 133.4. Pentru staţionare, căpităniile de port pot da dispoziții în cazul în care este necesară asigurarea siguranței navigației. 134. Paza şi supravegherea 134.1. Navele care se găsesc în șenal și navele-tanc în staționare care transportă substanțe periculoase trebuie să aibă în permanență asigurată la bord pază. 134.2. Navele în staționare care poartă semnalizarea vizată la punctul 51 trebuie să aibă asigurată la bordul acestora în permanență pază. Navele fără echipaj, care poartă semnalizarea conform punctului 51, trebuie să staționeze în porturi sau în zone de staționare unde este asigurată pază permanentă. 134.3. Navele de pasageri care transportă pasageri şi care se află în staționare trebuie să aibă asigurată în permanență la bordul acestora pază. 134.4. Toate celelalte nave care nu sunt menționate la subpunctele 134.1- 134.3, materialele plutitore şi instalațiile plutitoare în staționare trebuie să fie supravegheate de o persoană capabilă să intervină rapid în caz de necesitate, exceptând cazul în care această supraveghere nu este necesară și ținând cont de circumstanțele locale sau de faptul că autoritățile competente se dispensează de acest lucru. 134.5. În cazul în care nava nu are conducător, responsabilitatea instituirii acestei paze sau a supravegherii îi revine operatorului navei, iar dacă acesta nu poate fi identificat – proprietarului. VII. SEMNALIZAREA ȘI CERINȚE DE RAPORTARE Secțiunea 1 Acțiuni de siguranță 135. Semnalul „Păstraţi distanţa” 135.1. În cazul unui accident sau al unei avarii în urma căreia se pot produce scurgeri ale mărfurilor periculoase transportate, este necesar să se dea semnalul „Păstraţi distanţa”: 135.1.1. la bordul navelor-cisternă, care trebuie să poarte semnalizarea prevăzută la punctul 51, una sau două lumini albastre, sau la punctul 70, unul sau două conuri albastre, în cazul în care echipajul nu este în măsură să elimine pericolul apărut pentru viaţa oamenilor sau pentru navigaţie, ca urmare a deversării mărfurilor periculoase; 135.1.2. la bordul navelor care trebuie să poarte trei lumini albastre, în conformitate cu punctul 51, sau trei conuri albastre, în conformitate cu punctul 70, în cazul în care echipajul nu este în măsură să elimine pericolul apărut pentru viaţa oamenilor sau pentru navigaţie, ca urmare a deversării mărfurilor periculoase. 135.2. Prevederile punctelor 135 și 136 nu se aplică barjelor împinse sau altor nave nepropulsate asemănătoare. În cazul în care ele fac parte dintr-un convoi sau o formaţiune în cuplu, semnalul „Păstraţi distanţa” trebuie dat de către nava la bordul căreia se găseşte conducătorul convoiului. 135.3. Semnalul „Păstraţi distanţa” este compus dintr-un semnal sonor şi un semnal luminos. Semnalul sonor este constituit dintr-un sunet lung şi un sunet scurt care se repetă pe o durată de cel puţin 15 minute. Semnalul luminos prevăzut la subpunctul 77.2 trebuie dat în acelaşi timp cu semnalul sonor. După declanşarea sa, semnalul „Păstraţi distanţa” trebuie să continue automat până la final, întrerupătorul său trebuie să fie construit de o manieră care să excludă posibiliatea punerii sale în funcţiune accidental. 136. Măsuri de siguranță 136.1. Navele care recepţionează semnalul „Păstraţi distanţa” întreprind măsuri pentru a evita pericolul care ameninţă, inclusiv în următoarele situații: 136.1.1. în cazul în care drumul pe care îl urmează este către zona periculoasă, să se menţină la o distanță cât mai mare posibilă de aceasta şi, dacă este cazul, să întoarcă; 136.1.2. în cazul în care este nevoie să treacă prin zona periculoasă, să continue drumul cu viteza maximă posibilă. 136.2. Navele menţionate la subpunctul 136.1 trebuie să asigure în cel mai scurt timp: 136.2.1. închiderea tuturor geamurilor şi a deschiderilor; 136.2.2. stingerea tuturor focurilor neprotejate; 136.2.3. încetarea fumatului la bord; 136.2.4. oprirea tuturor motoarelor auxiliare care nu sunt necesare pentru exploatare. Odată ce nava este oprită, este bine să se oprească funcționarea motoarelor şi a mecanismelor auxiliare încă în funcțiune şi apoi să fie debranșate; 136.2.5. evitarea producerii scânteilor. 136.3. Dispozițiile subpunctului 136.2 se aplică inclusiv navelor care se găsesc în staţionare în apropierea zonei periculoase. În cele din urmă, în cazul în care se recepţionează semnalul „Păstraţi distanţa”, echipajul trebuie să părăsească nava. 136.4. Pentru întreprinderea măsurilor prevăzute la subpunctele 136.1- 136.3, trebuie să se ţină cont de direcţia curentului fluviului, precum şi de direcţia vântului. 136.5. Navele sunt obligate să îndeplinească prevederile de la subpunctele 136.1-136.4, inclusiv în cazul în care semnalul „Păstraţi distanţa” a fost dat de la mal. 136.6. Conducătorul navei care a recepţionat semnalul „Păstraţi distanţa” trebuie să informeze imediat cea mai apropiată căpitănie de port. Secțiunea a 2-a Notificarea și siguranța navelor LNG 137. Obligaţia de notificare 137.1. Conducătorii navelor şi convoaielor, înainte de a intra în sectoarele respective sau de a trece prin dreptul unui post de control, al unui centru de dirijare sau al unei ecluze semnalizate de către autoritatea competentă sau, eventual, prin semnalul B.11 din anexa nr. 4, trebuie să-şi notifice prezenţa pe calea navigabilă pe canalul de radiotelefonie indicat şi să comunice următoarele date despre: 137.1.1. navele și convoaiele care transportă mărfuri periculoase, în conformitate cu prevederile din ADN; 137.1.2. navele-cisternă, cu excepția vaselor mici de aprovizionare și a vaselor separatoare de ulei, așa cum sunt definite la secțiunea 1.2.1 din ADN; 137.1.3. navele care transportă mai mult de 20 de containere; 137.1.4. navele mai lungi de 110 m; 137.1.5. navele de pasageri cu cabină; 137.1.6. navele maritime, cu excepția ambarcațiunilor de agrement; 137.1.7. navele cu un sistem LNG la bord; 137.1.8. transportul special menționat la punctul 28; 137.1.9. alte nave și convoaie, conform cerințelor autorităților competente. 137.2. Conducătorii navelor şi convoaielor menționate la subpunctul 137.1 trebuie să comunice următoarele date: 137.2.1. tipul navei; 137.2.2. numele navei; 137.2.3. poziţia, direcţia marşului (aval, amonte); 137.2.4. numărul navei conform registrului navelor, pentru navele maritime – numărul OMI; 137.2.5. capacitatea de încărcare; 137.2.6. lungimea şi lăţimea; 137.2.7. tipul, lungimea şi lăţimea convoiului; 137.2.8. afundarea; 137.2.9. ruta; 137.2.10. portul de încărcare; 137.2.11. portul de descărcare; 137.2.12. tipul și cantitatea mărfii (pentru mărfurile periculoase: așa cum este prevăzut la alineatele a)-d) și f) ale paragrafului 5.4.1.1.1 și la alineatul a) al paragrafului 5.4.1.2.1 din Regulamentul anexat la ADN pentru transportul în vrac și în colete sau la alineatele a)-e) ale paragrafului 5.4.1.1.2 din Regulamentul anexat la ADN pentru transportul în nave cisternă); 137.2.13. semnalizarea cerută pentru transportul mărfurilor periculoase; 137.2.14. numărul persoanelor care se găsesc la bord; 137.2.15. numărul de containere aflate la bord; 137.2.16. numărul de identificare al fiecărui container care transportă mărfuri periculoase. 137.3. La cerere, conform punctelor de notificare de la punctul 137.1, conducătorul navei trebuie să comunice datele cu privire la pescajul navei sau la convoiul pe care îl conduce. 137.4. Datele enumerate la subpunctele 137.1 și 137.2, cu excepţia subpunctelor 137.2.3 și 137.2.8, pot fi comunicate autorităţilor competente prin intermediul altor servicii sau persoane, fie în scris, fie prin telefon sau, dacă este posibil, online. În toate cazurile, conducătorul navei trebuie să anunţe când nava sau convoiul său intră în sectorul supus obligaţiei de notificare şi când părăseşte acest sector. 137.5. În cazul în care o navă îşi întrerupe voiajul pe un sector supus obligaţiei de notificare, pe o perioadă mai mare de două ore, conducătorul navei trebuie să indice începerea şi terminarea acestei întreruperi. 137.6. În cazul în care datele de la subpunctul 137.4 se schimbă în decursul voiajului pe sectorul supus obligaţiei de notificare, autoritatea competentă trebuie să fie anunțată imediat. 137.7. Aceste informaţii sunt confidenţiale şi nu trebuie comunicate de către autoritatea competentă altor persoane. În cazul unui accident, aceasta trebuie să furnizeze serviciilor de urgenţă informațiile necesare pentru organizarea operaţiunilor de salvare. 138. Siguranța la bordul navelor care utilizează în calitate de compustibil LNG 138.1. Înainte de a începe operațiunile de buncherare cu LNG, comandantul navei de buncherare trebuie să se asigure că: 138.1.1. echipamentul necesar de stingere a incendiilor este gata să fie utilizat în orice moment; 138.1.2. echipamentul necesar pentru evacuarea persoanelor aflate la bordul navei buncherate a fost pus la locul dintre vas și dig. 138.2. În timpul operațiunilor de buncherare cu LNG, toate intrările sau deschiderile din spațiile care sunt accesibile de pe punte și toate deschiderile spațiilor orientate spre exterior trebuie să rămână închise. Această prevedere nu se aplică prizelor de aer ale motoarelor în funcțiune, ale găurilor de ventilație ale camerelor mașinilor în timp ce motoarele sunt în funcțiune, prizelor de aer ale încăperilor prevăzute cu un sistem de suprapresiune şi prizelor de aer ale instalațiilor de aer condiționat, dacă aceste deschideri sunt prevăzute cu un sistem de detectie a gazului. Aceste intrări și deschideri se vor deschide numai în cazul în care este necesar și pentru o perioadă scurtă de timp, cu permisiunea comandantului. 138.3. În timpul operațiunilor de alimentare cu LNG, comandantul navei trebuie să asigure, în orice moment, interzicerea fumatului la bord și în zona de buncherare. Interzicerea fumatului se aplică și țigărilor electronice, precum și altor dispozitive similare. Această interdicție a fumatului nu se aplică locației sau timoneriei, cu condiția ca ferestrele, ușile, luminatoarele și trapele să fie închise. 138.4. Odată ce operațiunile de buncherare cu LNG au fost finalizate, toate încăperile accesibile de pe punte trebuie aerisite. VIII. PREVENIREA POLUĂRII APELOR ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR APĂRUTE LA BORDUL NAVELOR Secțiunea 1 Îndatoriri și interdicții privind deșeurile 139. Îndatoriri Conducătorul, membrii echipajului, precum și celelalte persoane care se găsesc la bordul navelor sunt obligați să manifeste toată vigilența necesară, impusă de circumstanțe, cu scopul de a evita poluarea căii navigabile, de a limita maximum cantitatea de deșeuri care apare la bord și de a evita, pe cât este posibil, orice amestec a diferitelor categorii de deșeuri. 140. Interdicția de deversare și de aruncare 140.1. Se interzisce aruncarea sau deversarea în Dunăre sau pe căile navigabile interioare ale Republicii Moldova a deșeurilor uleioase (uleiuri de santină) și grase provenite din exploatarea navelor, precum și a deșeurilor menajere, a nămolurilor de epurare, a slopurilor și a altor deșeuri speciale. 140.2. Se interzice aruncarea sau deversarea în apă a părților din încărcătură, precum și a deșeurilor de încărcătură de pe nave. Dintre acestea fac parte, inclusiv, ambalajele și mijloacele de arimare. 140.3. Se interzice deversarea sau scurgerea apelor uzate menajere. 140.4. Se interzice deversarea sau scurgerea apelor de spălare provenite de la cale. 140.5. În caz de deversare sau de scurgere accidentală a deșeurilor prevăzute la subpunctele 140.1 și 140.2 ori în caz de amenințare a unei asemenea deversări, conducătorul trebuie să înștiințeze, fără întârziere, cele mai apropiate autorități competente, indicând, cât mai exact posibil, natura, cantitatea și locul deversării sau al scurgerii. În caz de deversare sau de scurgere accidentală a deșeurilor vizate la subpunctele 140.3 și 140.4 ori în caz de amenințare a unei asemenea deversări, conducătorul trebuie să înștiințeze, fără întârziere, cele mai apropiate autorități competente, indicând, cât mai exact posibil, natura, cantitatea și locul deversării sau al scurgerii. 141. Colectarea și tratarea deșeurilor la bord 141.1. Conducătorul trebuie să asigure colectarea separată la bord a deșeurilor uleioase și grase provenite din exploatarea navei, prevăzute la subpunctul 140.1, sau a apelor de santină din compartimentul mașini în recipiente prevăzute în acest scop. Recipientele trebuie să fie depozitate la bord în așa fel încât orice scurgere de substanță să poată fi ușor constatată și împiedicată la timp. 141.2. Este interzisă: 141.2.1. utilizarea rezervoarelor mobile stocate pe punte ca rezervoare de colectare a uleiurilor uzate; 141.2.2. arederea deșeurile la bord; 141.2.3. introducerea în sala compartimentului mașini a produselor de curățare care dizolvă uleiul sau grăsimea ori cu acțiune emulsifiantă, cu excepția produselor care nu îngreunează epurarea apelor de santină de către stațiile de recepție agreate. 141.3. Conducătorul trebuie să asigure colectarea la bord și depozitarea separată într-o stație de recepție a deșeurilor vizate la subpunctul 140.1, cum ar fi deșeurile menajere, nămolurile de epurare, slopurile și alte deșeuri speciale. Dacă este posibil, deșeurile menajere trebuie să fie depozitate separat, pe următoarele categorii: hârtie, sticlă, alte materiale reciclabile și alte gunoaie. Secțiunea a 2-a Buncherarea și întreținerea navelor 142. Îndatoriri la buncherare 142.1. Pentru buncherarea navelor, cu excepția ambarcațiunilor mici, trebuie să fie utilizate stațiile de buncherare sau autocisternele. 142.2. În timpul operațiunilor de buncherare care implică combustibil sau ulei de lubrifiere, comandantul vasului se asigură că: 142.2.1. nava buncherată este fixată astfel încât să nu creeze presiune asupra țevilor și furtunurilor pe durata întregii operațiuni de buncherare; 142.2.2. cantitatea care urmează a fi furnizată se încadrează în limitele indicatorilor citibili ai dispozitivului de măsurare a capacității; 142.2.3. în cazul umplerii separate a rezervoarelor, supapele de închidere din conductele de legătură dintre rezervoare sunt închise; 142.2.4. operațiunea de buncherare este supravegheată; 142.2.5. în timpul buncherării, rezervoarele de combustibil trebuie să fie protejate împotriva scurgerilor de combustibil, prin utilizarea dispozitivelor tehnice adecvate ale navei, care trebuie să fie înscrise în documentele navei, dacă este cazul. În cazul în care combustibilul este preluat din stațiile de buncherare cu dispozitive tehnice ale navei, pentru a preveni scurgerile de combustibil la bord în timpul buncherării, aceste cerințe nu se mai aplică echipamentelor stației de buncherare. 142.3. Conducătorul navei trebuie să se asigure că, înainte de începerea operațiunii de buncherare, operatorul stației de buncherare sau al autocisternei și membrul echipajului navei responsabil de operațiunea de buncherare au completat și au semnat o listă de verificare (în două exemplare) pentru siguranța procesului de buncherare, care corespunde modelului din anexa nr. 6, și au constatat următoarele: 142.3.1. dispozitivul de oprire automată (dacă există) este în stare de funcționare corespunzătoare; 142.3.2. este asigurată o modalitate sigură și directă de comunicare; 142.3.3. cantitatea care trebuie buncherată în fiecăre rezervor și rata de buncherare; 142.3.4. ordinea în care trebuie buncherate rezervoarele; 142.3.5. viteza de mișcare a navei, în caz de buncherare în timpul deplasării. 142.4. Conducătorul ambarcațiunii și operatorul stației de buncherare sau al autocisternei pot să înceapă operațiunea de buncherare numai după ce au fost respectate prevederile subpunctului 142.3. 142.5. Operatorul stației de buncherare sau al autocisternei trebuie să întrerupă imediat buncherarea dacă membrul echipajului navei, responsabil de buncherare, părăsește locul de buncherare sau dacă nu mai este asigurată o cale de comunicare sigură și directă. 142.6. Lista de verificare trebuie păstrată cel puțin șase luni la bordul navei buncherate și la stația de buncherare sau de către autocisternă. 143. Îndatoriri la buncherarea cu LNG 143.1. La buncherarea cu LNG, se aplică îndatoriile generale de vigilență la buncherare, menționate la punctul 142, în limitele posibilității tehnice de aplicare a acestora. Nu sunt aplicabile prevederile subpunctelor 142.2.3, 142.2.4, 142.3.1 și 142.3.5. 143.2. Buncherarea cu LNG nu este permisă în cazul în care nava este în mers, în timpul transbordării mărfurilor sau în timpul îmbarcării și debarcării pasagerilor. 143.3. Buncherarea cu LNG poate fi efectuată numai în condiții de respectare a siguranței navigației. 143.4. În zona de buncherare, este permisă prezența doar a membrilor echipajului navei buncherate, a angajaților stației de buncherare și a căpităniei de port. 143.5. Înainte de începerea operațiunilor de buncherare cu LNG, conducătorul ambarcațiunii buncherate trebuie să se asigure că nava a fost amarată, astfel încât cablurile, inclusiv cablurile de alimentare cu energie electrică, bornele de legare la pământ și furtunurile să nu fie supuse presiunii și ca nava să poată fi dezamarată rapid, în caz de urgență. Se completează o listă de verificare a operațiunilor de buncherare cu LNG pentru navele care afișează marcajul de identificare prevăzut la punctul 37. Această listă trebuie semnată de către conducătorul ambarcațiunii și de către persoana responsabilă de stația de buncherare, iar toate întrebările incluse trebuie să primească un răspuns pozitiv. Întrebările nerelevante trebuie barate. Dacă nu este posibil să se răspundă afirmativ la toate întrebările, alimentarea este permisă doar cu permisiunea autorității competente. 143.6. Lista de verificare pentru siguranța procesului de buncherare, menționată la subpunctul 142.3, trebuie să fie completată în două exemplare și păstrată la bordul navei timp de trei luni. 143.7. În timpul operațiunii de buncherare cu LNG, conducătorul navei se asigură că presiunea și temperatura din rezervorul de combustibil LNG rămân în limitele normale de operare, nivelul de umplere al rezervoarelor de combustibil cu LNG rămâne în limitele permise și că sunt întreprinse măsuri pentru împământarea navei buncherate și a stației de alimentare, în conformitate cu metoda prevăzută în manualul de operare. 143.8. În timpul operațiunilor de buncherare cu LNG, pe lângă marcajul de identificare prevăzut în punctul 37, nava buncherată trebuie să afișeze un semn vizibil pentru alte nave, care interzice staționarea la o distanță mai mică de 10 m de nava buncherată, în conformitate cu punctul 71. Latura semnului trebuie să aibă cel puțin 60 cm. În plus față de marcajul de identificare prevăzut în punctul 37, nava buncherată trebuie să afișeze, într-un loc vizibil pentru alte nave, semnul A.9 din anexa nr. 4, care avertizează alte nave să nu creeze valuri. Latura cea mai lungă a semnului trebuie să aibă cel puțin 60 cm. Pe timp de noapte, semnele trebuie iluminate astfel încât să fie clar vizibile de pe ambele părți ale navei. 143.9. După operațiunile de buncherare cu LNG, trebuie întreprinse următoarele măsuri: furtunurile de buncherare cu LNG trebuie golite până la rezervorul de combustibil cu LNG, valvele de închidere trebuie închise, iar furtunurile și cablurile care conectează nava la stația de buncherare cu LNG trebuie deconectate. Trebuie să se notifice căpităniei de port cu privire la finalizarea operațiunii de buncherare. 144. Vopsirea și curățarea exterioară a navelor 144.1. Este interzisă ungerea cu ulei sau curățarea bordajului exterior al navelor cu ajutorul unor produse a căror deversare în apă este interzisă. 144.2. Este interzisă utilizarea sistemelor antivegetative care conțin următoarele substanțe sau preparate pe baza următoarelor substanțe: 144.2.1. compuși de mercur; 144.2.2. compuși de arsenic; 144.2.3. compuși organostanici care acționează ca biocide; 144.2.4. hexaclorociclohexan. 144.3. Ca măsură tranzitorie, așteptând ca toate sistemele antivegetative care conțin una dintre substanțele menționate în subpunctul 144.2 să fie înlăturate și înlocuite, se va putea aplica pe coca navelor un strat de acoperire care să împiedice substanțele menționate mai sus, conținute în sistemele antivegetative, să pătrundă în apă. IX. ALTE CERINȚE OBLIGATORII Secțiunea 1 Lumina 145. Luminile și culorile luminilor navelor trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte sau ale Hotărârii Guvernului nr. 723/2023 pentru aprobarea normelor și standardelor privind examinarea tehnică a navelor de navigație interioară și de recunoaștere a societăților de clasificare de navigație interioară. 146. Intensitatea și distanța de vizibilitate a luminilor navelor trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte sau ale Hotărârii Guvernului nr. 723/2023 pentru aprobarea normelor și standardelor privind examinarea tehnică a navelor de navigație interioară și de recunoaștere a societăților de clasificare de navigație interioară. Secțiunea a 2-a Specificații 147. Specificațiile tehnice aplicabile echipamentului radar trebuie să fie conforme cu dispozițiile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte sau ale Hotărârii Guvernului nr. 723/2023 pentru aprobarea normelor și standardelor privind examinarea tehnică a navelor de navigație interioară și de recunoaștere a societăților de clasificare de navigație interioară. 148. Scările de pescaj trebuie să fie gradate, cel puțin, în decimetri, de la planul de plutire al navei goale până la planul de încărcare maximă al navei, sub forma unor benzi bine vizibile, desenate în mod alternativ cu două culori diferite. Gradația trebuie să fie indicată prin cifre marcate atât pe marginea scării, din 5 în 5 decimetri, cel puțin, cât și în vârful acesteia. Această gradație trebuie să fie marcată prin perforare, gravare sau sudare. Dacă nava are scări de tonaj care corespund dispozițiilor prezentului punct, aceste scări de tonaj pot ține locul scărilor de pescaj. anexa nr.1 http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo179-182ro/an 1 115%20ro.docx anexa nr.2 anexa nr.3 anexa nr.4 anexa nr.5 anexa nr.6 http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo179-182ro/an 2 115%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo179-182ro/an 3 155%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo179-182ro/an 4 155%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo179-182ro/an 5 155%20ro.docx http://www.legis.md/UserFiles/Image/RO/2025/mo179-182ro/an 6 155%20ro.docx Anexa nr. 1 la Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare LITERA SAU GRUPUL DE LITERE DISTINCTIVE A/ALE NUMELUI ŢĂRII UNDE SE AFLĂ PORTUL DE ATAŞ SAU LOCUL DE ÎNMATRICULARE AL NAVEI A REPUBLICA AUSTRIA B REGATUL BELGIEI BG REPUBLICA BULGARIA BY REPUBLICA BELARUS BIH BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA CH CONFEDERAȚIA ELVEŢIANĂ CZ REPUBLICA CEHĂ D REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA F REPUBLICA FRANCEZĂ FI REPUBLICA FINLANDA HU UNGARIA HR REPUBLICA CROAŢIA I REPUBLICA ITALIANĂ LT REPUBLICA LITUANIA L MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI MD REPUBLICA MOLDOVA MLT REPUBLICA MALTA N ŢĂRILE DE JOS NO REGATUL NORVEGIEI P REPUBLICA PORTUGHEZĂ PL REPUBLICA POLONĂ R ROMÂNIA RUS FEDERAŢIA RUSĂ SRB REPUBLICA SERBIA SE REGATUL SUEDIEI SK REPUBLICA SLOVACĂ SLO SLOVENIA UA UCRAINA Anexa nr. 2 la Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare SEMNALIZAREA VIZUALĂ A NAVELOR 1. Dispoziții generale 1.1. Schiţele din figurile de mai jos reprezintă ilustrarea semnalizărilor menționate la punctele 33-70 din Regulament. 1.2. Schiţele au un caracter de orientare, referindu-se exclusiv la textul Regulamentului, care este singurul de bază. În ceea ce priveşte semnalizările suplimentare recomandate, schiţele pot ilustra: 1.2.1. fie numai semnalizarea suplimentară; 1.2.2. fie, în măsura în care se cere o înţelegere mai bună, pe lângă semnalizarea de bază (sau una din semnalizările de bază posibile), şi semnalizarea suplimentară. 1.3. Sub schiţe este descrisă numai semnalizarea suplimentară avută în vedere. 1.4. Convoaiele împinse ale căror dimensiuni maxime nu depăşesc 110 m x 12 m, formaţiile în cuplu ale căror dimensiuni maxime nu depăşesc 110 m x 23 m sunt considerate nave autopropulsate izolate. 1.5. Exceptând precizările particulare, nava este înzestrată cu lumină de catarg, lumini de borduri și lumină de pupa, conform figurii 1: Figura 1 2. În sensul prezentei Anexe se utilizează următoarele noțiuni: 2.1. lumină de catarg – lumină albă puternică, continuă, vizibilă pe un arc de orizont de 225o și dispusă astfel încât să fie văzută din prova până la 22o30’ înapoia traversului fiecărui bord; 2.2. lumini din borduri – o lumină verde clară la tribord și o lumină roșie clară la babord, fiecare dintre aceste lumini proiectând o lumină continuă pe un arc de orizont de 112o30’, care sunt dispuse astfel încât să fie vizibile începând din prova până la 22o30’ înapoia traversului bordului corespunzător; 2.3. lumină de pupa – lumină albă sau galbenă clară sau obișnuită, care proiectează o lumină continuă, vizibilă pe toată întinderea unui arc de orizont de 135o, și care este dispusă astfel încât să fie vizibilă până la 67o30’ la fiecare bord, începând dinspre pupa; 2.4. lumină vizibilă din toate părțile – lumină continuă, vizibilă pe toată întinderea unui arc de orizont de 360o. 3. Explicația simbolurilor: 1) lumină care nu este vizibilă pentru un observator (este marcată cu un punct în centrul său) 2) lumină fixă, vizibilă din toate părţile 3) lumină fixă, vizibilă numai pe un arc de orizont limitat 4) lumină intermitentă 5) lumină purtată din timp în timp sau lumină facultativă 6) panou sau pavilion 7) flamură 8) balon 9) cilindru 10) con 11) bicon 12) reflector 1. Semnalizarea în marș NOAPTEA SCHIȚA ZIUA 1 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 45.1 din Regulament: nave autopropulsate izolate 2 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 45.2 din Regulament: nave autopropulsate izolate care poartă a doua lumină de catarg. Este obligatorie pentru navele cu o lungime mai mare de 110 m 3 Subpunctul 45.3 din Regulament: navă autopropulsată care, temporar, urmează o navă autopropulsată de întărire 4 Subpunctul 45.4 din Regulament: navă rapidă autopropulsată care navighează singură 5 Subpunctul 46.1 din Regulament: navă autopropulsată în marş din capul unui convoi remorcat sau navă autopropulsată de întărire 6 Subpunctul 46.2 din Regulament: fiecare dintre navele autopropulsate care navighează în fața unui convoi remorcat sau de întărire, în cazul în care sunt mai multe nave care navighează una lângă alta 7 Subpunctul 46.3 din Regulament: nave remorcate 8 Subpunctul 46.3.1 din Regulament: lungimea unui convoi remorcat depășește 110 m 9 Subpunctul 46.3.2 din Regulament: partea remorcată a unui convoi care cuprinde un rând alcătuit din mai mult de două nave cuplate 10 Subpunctul 46.4 din Regulament: nava aflată în ultimul rând al convoiului remorcat 11 Subpunctul 46.4 din Regulament: navele aflate în ultimul rând al convoiului remorcat care cuprinde un rând alcătuit din mai mult de două nave cuplate 12 Subpunctul 46.6 din Regulament: nave remorcate, care vin direct de pe mare sau care pleacă pe mare 13 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 47.1 din Regulament: convoaie împinse 14 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 47.1 din Regulament, pentru lumina din pupa pe fiecare navă: convoaie împinse cu mai mult de două nave vizibile din spate pe toată lățimea 15 Subpunctul 47.2 din Regulament: convoaie împinse, precedate de una sau mai multe nave autopropulsate de întărire 16 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 47.4 din Regulament: convoaie împinse la care propulsia este asigurată de două împingătoare 17 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 48.1 din Regulament: formație în cuplu alcătuită din două nave autopropulsate 18 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 48.1 din Regulament: formație în cuplu alcătuită dintr-o navă autopropulsată și o navă nepropulsată 19 Subpunctul 48.2 din Regulament: formații în cuplu care sunt precedate de una sau mai multe nave autopropulsate de întărire 20 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 49 din Regulament: nave cu vele 21 Subpunctul 49.3 din Regulament: navă care navighează cu pânze și care utilizează în același timp propriile mijloace mecanice de propulsie 22 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 50.1 din Regulament: ambarcațiuni mici autopropulsate izolate: o lumină de catarg, clară și nu puternică, lumini din borduri, obișnuite și nu clare, o lumină de pupa sau 23 Fără semnalizare suplimentară o lumină de catarg, clară și nu puternică, lumini din borduri, obișnuite și nu clare, plasate una lângă alta sau în aceeași lampă, la prova sau aproape de prova, o lumină de pupa sau 24 Fără semnalizare suplimentară o lumină albă, vizibilă din toate părțile, luminile din borduri plasate conform schiței 22 sau 23 25 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 50.2 din Regulament: ambarcațiuni mici autopropulsate izolate, cu o lungime mai mică de 7 m 26 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 50.4 din Regulament: ambarcațiuni mici remorcate sau duse (legate) în cuplu 27 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 50.5 din Regulament: ambarcațiuni mici cu vele: lumini din borduri, care pot fi obișnuite sau clare, plasate una lângă alta sau în aceeași lampă, la prova sau aproape de prova, o lumină de pupa sau 28 Fără semnalizare suplimentară lumini din borduri, care pot fi obișnuite sau clare, și o lumină de pupa, dispuse în aceeași lampă în vârful catargului 29 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 50.5 din Regulament: ambarcațiuni mici cu vele, cu o lungime mai mică de 7 m, care poartă o lumină albă vizibilă din toate părțile și au în plus o a doua lumină albă obișnuită, în cazul în care se apropie alte nave 30 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 50.6 din Regulament: ambarcațiuni mici, izolate, care nu sunt nici autopropulsate și nici cu vele 31a 31b Subpunctul 51.1 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor care efectuează anumite transporturi de substanțe inflamabile, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 32a 32b Subpunctul 51.2 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor care efectuează anumite transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 33 Subpunctul 51.3 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor care efectuează anumite transporturi de substanțe explozive, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 din ADN 34a Subpunctul 51.4 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse care efectuează anumite transporturi de substanțe inflamabile, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 34b Subpunctul 51.4 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse care efectuează anumite transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 34c Subpunctul 51.4 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse care efectuează anumite transporturi de substanțe explozive, conform prevederilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 35d Subpunctul 51.4 din Regulament: semnalizare suplimentară a formațiunilor în cuplu care efectuează anumite transporturi de substanțe inflamabile conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 35e Subpunctul 51.4 din Regulament: semnalizare suplimentară a formațiunilor în cuplu care efectuează anumite transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 35d Subpunctul 51.4 din Regulament: semnalizare suplimentară a formațiunilor în cuplu care efectuează anumite transporturi de substanțe explozive, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 36a Subpunctul 51.5 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse, propulsate de două împingătoare care efectuează anumite transporturi de substanțe inflamabile, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 36b Subpunctul 51.5 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse, propulsate de două împingătoare care efectuează anumite transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloana (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 36c Punctul 51 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse propulsate de două împingătoare, care efectuează anumite transporturi de substanțe explozive, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN Fără semnalizare suplimentară 37 Punctul 52 din Regulament: nave autorizate pentru transportul a mai mult de 12 pasageri și a căror lungime maximă a carenei este mai mică de 20 m 38 Subpunctul 53.1 din Regulament: bacurile care nu navigează liber 39 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 53.2 din Regulament: barcă sau flotor din capul unui bac cu cablu longitudinal 40 Subpunctul 53.3 din Regulament: bacuri care navighează liber Fără semnalizare suplimentară 41 Punctul 54 din Regulament: nave care beneficiază de prioritate la trecere 42 43 Subpunctul 55.1 din Regulament: semnalizare suplimentară a navelor incapabile să manevreze 44 Fără semnalizare suplimentară Punctul 56 din Regulament: materialele și instalațiile plutititoare în marș 2. Semnalizare în staționare NOAPTEA SCHIȚA ZIUA 45 Fără semnalizare suplimentară Subpunctul 57.1 din Regulament: nave legate la mal 46 Subpunctul 57.1 din Regulament: nave care staționează în larg 47 Subpunctul 57.2 din Regulament: convoaie împinse care staționează în larg 48 Subpunctul 57.3 din Regulament: ambarcațiuni mici care staționează în larg 49a 49b Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a navelor în staționare care efectuează transporturi de substanțe inflamabile, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 49c 49d Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a navelor în staționare care efectuează transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 49e Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a navelor în staționare care efectuează transporturi de substanțe explozive, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 50a Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse în staționare care efectuează transporturi de substanțe inflamabile conform prevederilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale parafragului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 50b Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse în staționare care efectuează transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloana (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 50c Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a convoaielor împinse în staționare care efectuează transporturi de substanțe explozive, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 51a Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a formațiunilor în cuplu în staționare care efectuează transporturi de substanțe inflamabile, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 51b Punctul 53 din Regulament: semnalizare suplimentară a formațiunilor în cuplu în staționare care efectuează transporturi de substanțe periculoase pentru sănătate, conform paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și ale coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 51c Punctul 58 din Regulament: semnalizare suplimentară a formațiunilor în cuplu în staționare care efectuează transporturi de substanțe explozive, conform dispozițiilor paragrafului 7.1.5.0 sau ale paragrafului 7.2.5.0 din ADN și a l e coloanei (12) tabelul A capitolul 3.2 sau ale coloanei (19) tabelul C din ADN 52 Fără semnalizare suplimentară Punctul 59 din Regulament: bacuri care nu navighează liber, staționate la debarcaderul lor 53 Fără semnalizare suplimentară Punctul 60 din Regulament: bacuri care navighează liber în exploatare, staționate la debarcaderul lor 54 Fără semnalizare suplimentară Punctul 61 din Regulament: materiale și instalații plutitoare în staționare 55 Punctul 62 din Regulament: nave de pescuit, în staționare, cu plase sau unelte de pescuit, care constituie pericol pentru navigație 56a 56b Subpunctul 63.1.1 din Regulament: aparate plutitoare în lucru și nave care efectuează lucrări sau operațiuni de sondare sau de măsurare; trecere liberă din ambele părți 57a 57b Subpunctul 63.1 din Regulament: aparate plutitoare în lucru și nave care efectuează lucrări sau operațiuni de sondare sau măsurare; trecere liberă pe o parte 58 Subpunctul 61.1.3 din Regulament: aparate plutitoare în lucru și nave care efectuează lucrări sau operațiuni de sondare sau măsurare și nave eșuate sau scufundate care trebuie protejate împotriva valurilor; trecere liberă din ambele părți 59 Subpunctul 61.1.3 și 61.1.4 din Regulament: aparate plutitoare în lucru și nave care efectuează lucrări sau operațiuni de sondare sau de măsurare și nave eșuate sau scufundate care trebuie protejate împotriva valurilor; trecere liberă pe o parte 60 Punctul 64 din Regulament: nave a căror ancore pot constitui un pericol pentru navigație 61 Punctul 64 din Regulament: materiale plutitoare și instalații plutitoare ale căror ancore pot constitui un pericol pentru navigație 3. Semnalizări speciale NOAPTEA SCHIȚA ZIUA 62 Punctul 65 din Regulament: semnalizare suplimentară a navelor autorităților de control și a navelor pentru stingerea incendiilor și de salvare 63 Punctul 66 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor în marș care efectuează lucrări în calea navigabilă 64 Punctul 67 din Regulament: semnalizarea suplimentară în vederea protejării împotriva valurilor 65 Punctul 68 din Regulament: semnale de pericol 66 Punctul 69 din Regulament: interzicerea accesului la bord 67 Punctul 70 din Regulament: interzicerea fumatului sau a utilizării luminilor sau lămpilor neprotejate 68 Punctul 71 din Regulament: interzicerea staționării laterale 69 Subpunctul 72.1 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor cu capacitate redusă de manevră 70 Subpunctul 72.2 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor cu capacitate redusă de manevră; trecere liberă pe o parte 71 Subpunctul 73.1 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor care trag prin apă un năvod sau o altă unealtă de pescuit (trauler) 72 Subpunctul 73.2 din Regulament: nave de pescuit, altele decât traulerele, ale căror unelte de pescuit sunt întinse pe o distanță orizontală mai mare de 150 m de la navă 73 Punctul 74 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor utilizate pentru practicarea plonjării subacvatice 74 Punctul 75 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor care fac dragaj de mine 75 Punctul 76 din Regulament: semnalizarea suplimentară a navelor în serviciu de pilotaj 76 Punctul 37 din Regulament: marcarea navelor care utilizează în calitate de combustibil gaz natural lichefiat (GNL) Anexa nr. 3 la Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare SEMNALE SONORE I. SONORITATEA SEMNALELOR 1. Instalaţiile sonore, acţionate mecanic, utilizate de către nave în navigaţia interioară trebuie să fie capabile să producă semnale sonore cu următoarele caracteristici: 1.1. frecvenţa: 1.1.1. pentru navele autopropulsate, cu excepţia ambarcaţiunilor mici prevăzute la subpunctul 1.1.2, frecvenţa fundamentală este de 200 Hz cu o toleranţă de ± 20%; 1.1.2. pentru navele nepropulsate şi pentru ambarcaţiunile mici care sunt amenajate sau folosite pentru remorcarea navelor, altele decât ambarcaţiunile mici, frecvenţa fundamentală trebuie să fie mai mare de 350 Hz; 1.1.3. pentru semnalele tritonale folosite de către navele care navighează cu radar în condiţii de vizibilitate redusă, frecvenţele fundamentale ale sunetelor trebuie să fie cuprinse între 165 Hz şi 297 Hz, cu un interval de cel puţin două tonuri între sunetul cel mai înalt şi sunetul cel mai de jos. 1.2. Nivelurile intensităţii acustice prevăzute mai jos sunt măsurate sau se stabilesc la o distanţă de 1 m în faţa centrului pavilionului urechii, măsurătoarea fiind efectuată într-un loc cât mai deschis posibil: 1.2.1. pentru navele autopropulsate, cu excepţia ambarcaţiunilor mici prevăzute la subpunctul 1.2.2, nivelul intensităţii acustice ponderate trebuie să fie cuprins între 120-140 dB (A); 1.2.2. pentru navele nepropulsate şi pentru ambarcaţiunile mici care nu sunt amenajate sau folosite pentru remorcarea de nave, altele decât ambarcaţiunile mici, nivelul intensităţii acustice ponderate trebuie să fie cuprins între 100-125 dB (A); 1.2.3. pentru semnalele sonore tritonale emise de către navele care navighează cu radar în condiţii de vizibilitate redusă, nivelul intensităţii acustice ponderate a fiecărui sunet trebuie să fie cuprins între 120-140 dB (A). II. CONTROLUL NIVELULUI INTENSITĂŢII (PRESIUNII) ACUSTICE Controlul nivelului presiunii acustice se efectuează de către autorităţile competente cu ajutorul sonometrului standard al Comisiei Electrotehnice Internaţionale (C.E.I. 179) sau cu ajutorul unui sonometru obişnuit corespunzător C.E.I. (C.E.I. 123). III. SEMNALE SONORE UTILIZATE DE NAVE 2. Semnalele sonore trebuie să fie formate prin emisia unui sunet sau a mai multe sunete consecutive cu următoarele caracteristici: 2.1. sunet scurt – sunet cu o durată de circa 1 secundă; 2.2. sunet lung – sunet cu o durată de circa 4 secunde, intervalul dintre două sunete consecutive fiind de circa 1 secundă; 2.3. serie de sunete foarte scurte – serie de minimum 6 sunete, cu o durată de aproximativ un sfert de secundă fiecare, separate prin pauze cu o durată de aproximativ un sfert de secundă; 2.4. semnal tritonal – semnal sonor constituit din trei sunete de tonalități diferite, fără întrerupere între ele, cu o durată totală de aproximativ 2 secunde. Frecvența sunetelor emise trebuie să fie cuprinsă între 165 Hz și 297 Hz, iar între sunetul cel mai înalt și sunetul cel mai jos trebuie să existe o diferență de cel puțin două tonuri întregi. Fiecare serie de trei sunete trebuie să înceapă cu tonul cel mai de jos şi să se termine cu tonul cel mai înalt; 2.5. serie de bătăi de clopot – două bătăi de clopot. Secțiunea 1 Semnale generale Un sunet lung ATENŢIE ! Un sunet scurt VIN LA TRIBORD Două sunete scurte VIN LA BABORD Trei sunete scurte MASINA PE MARŞ ÎNAPOI Patru sunete scurte SUNT ÎN IMPOSIBILITATE DE MANEVRĂ Un sunet scurt urmat de un sunet lung, repetate PĂSTRAȚI DISTANȚA Serie de sunete foarte scurte PERICOL IMINENT DE ABORDAJ Sunete lungi repetate SEMNAL DE PERICOL Subpunctul 77.4 Bătăi de clopot Secțiunea a 2-a Semnale de întâlnire Primul caz Un sunet scurt al navei care navighează în amonte VREAU SĂ TREC PRIN BABORD Un sunet scurt al navei care navighează în aval DE ACORD, TRECEŢI PRIN BABORD Punctul 90 Două sunete scurte ale navei care navighează în aval NU SUNT DE ACORD, TRECEŢI PRIN TRIBORD Punctul 91 Două sunete scurte ale navei care navighează în amonte DE ACORD, VOI TRECE PRIN TRIBORD Al doilea caz Două sunete scurte ale navei care navighează în amonte VREAU SĂ TREC PRIN TRIBORD Punctul 90 Două sunete scurte ale navei care navighează în aval DE ACORD, TRECEŢI PRIN TRIBORD Un sunet scurt al navei care navighează în aval NU SUNT DE ACORD, TRECEŢI PRIN BABORD Punctul 91 Un sunet scurt al navei care navighează în amonte DE ACORD, VOI TRECE PRIN BABORD Secțiunea a 3-a Semnale de depășire Primul caz Două sunete lungi şi două sunete scurte ale navei care ajunge din urmă VREAU SĂ DEPĂŞESC PRIN BABORDUL DVS. Subpunctul 96.2 Un sunet scurt al navei ajunse din urmă DE ACORD, DEPĂŞIŢI PRIN BABORDUL MEU Subpunctul 96.3 Două sunete scurte ale navei ajunse din urmă NU SUNT DE ACORD, DEPĂŞIŢI PRIN TRIBORDUL MEU Subpunctul 96.4 Un sunet scurt al navei care ajunge din urmă DE ACORD, VOI TRECE PRIN TRIBORDUL DVS. Subpunctul 96.4 Al doilea caz Două sunete lungi şi un sunet scurt ale navei care ajunge din urmă VREAU SĂ DEPĂŞESC PRIN TRIBORDUL DVS. Subpunctul 96.2 Două sunete scurte ale navei ajunse din urmă DE ACORD, DEPĂŞIŢI PRIN TRIBORDUL MEU Subpunctul 96.3 Un sunet scurt al navei ajunse din urmă NU SUNT DE ACORD, DEPĂŞIŢI PRIN BABORDUL MEU Subpunctul 96.4 Două sunete scurte ale navei care ajunge din urmă DE ACORD, VOI DEPĂŞI PRIN BABORDUL DVS. Subpunctul 96.4 Imposibilitate de depăşire Cinci sunete scurte ale navei ajunse din urmă NU ESTE POSIBIL SĂ MĂ DEPĂŞIŢI Subpunctul 96.5 Secțiunea a 4-a Semnale de întoarcere Un sunet lung urmat de un sunet scurt VOI ÎNTOARCE LA TRIBORD Subpunctul 99.2 Un sunet lung urmat de două sunete scurte VOI ÎNTOARCE LA BABORD Subpunctul 99.2 Secțiunea a 5-a Porturi și căi afluente, intrarea și ieșirea, ieșirea urmată de o traversare a căii navigabile Semnale de intrare şi ieşire în/din porturi şi căi afluente Trei sunete lungi urmate de un sunet scurt MĂ VOI ÎNDREPTA LA TRIBORD Punctul 102 Trei sunete lungi urmate de două sunete scurte MĂ VOI ÎNDREPTA LA BABORD Semnale de traversare după intrarea în calea navigabilă principală Trei sunete lungi VOI TRAVERSA Punctul 102 În caz de nevoie, înainte de finalizarea traversării, trebuie emise următoarele semnale: Un sunet lung urmat de un sunet scurt ÎNCRUCIŞEZ PENTRU A MĂ ÎNDREPTA LA TRIBORD Punctul 102 Un sunet lung urmat de două sunete scurte ÎNCRUCIŞEZ PENTRU A MĂ ÎNDREPTA LA BABORD Secțiunea a 6-a Semnale pentru condiții de vizibilitate redusă Nave care navighează cu ajutorul radarului a) Nave care navighează în aval, cu excepţia ambarcaţiunilor mici Semnal sonor tritonal, repetat atât de des, cât este necesar Subpunctul 121.4 b) Nave izolate care navighează în amonte Un sunet lung Nave care navighează fără radar a) Orice navă izolată Un sunet lung, repetat la intervale de cel mult un minut Punctul 122 b) Orice convoi Două sunete lungi, reperate la intervale de cel mult un minut Nave în staţionare O serie de bătăi de clopot, repetată la intervale de cel mult un minut - Punctul 120 Anexa nr. 4 la Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare SEMNALE care servesc pentru reglementarea navigației pe cale navigabilă 1. Dispoziții generale 1.1. Semnalele principale expuse în capitolul I de mai jos pot fi completate sau explicitate prin semnalele auxiliare care figurează în capitolul II. 1.2. Panourile pot avea o dungă subțire albă, urmând conturul exterior. 1.3. Dimensiunile și culoarea panourilor trebuie să fie conforme cu recomandările în vigoare ale Comisiei Dunării. I. SEMNALE PRINCIPALE 2. Semnale de interzicere A.1 Interzicere de trecere (semnal general) panouri sau lumini roșii sau sau sau pavilioane roșii A.1.1 Secțiuni închise pentru utilizare, fără intrare, cu excepția ambarcațiunilor mici nemotorizate (punctul 109) A.2 Interzicere a oricărei depășiri (punctul 97) A.3 Interzicere a depășirii numai între convoaie (punctul 97) A.4 Interzicere a întâlnirii şi a depășirii (punctul 94) A.4.1 Interzicere a întâlnirilor şi a depășirilor numai între convoaie (punctul 94) A.5 Interzicere de a staționa (de a ancora sau a se lega la mal) (punctul 128) A.5.1 Interzicere de a staționa pe lățimea indicată, în metri (măsurată de la semnal) (punctul 128) A.6 Interzicere de a ancora sau a lăsa să se târască ancore, cabluri sau lanțuri (punctul 129) A.7 Interzicere de a se lega la mal (punctul 130) A.8 Interzicere de a întoarce (punctul 99) A.9 Interzicere de a provoca valuri (punctul 106) sau A.10 Interzicere de trecere în afara spațiului indicat (printr-o deschidere de pod sau de baraj) (punctul 112) A.11 Interzicere de a trece, dar pregătiți-vă de marş sau sau una din luminile roșii este stinsă A.12 Interzicere a navigaţiei navelor autopropulsate A.13 Interzicere a navigaţiei pentru toate ambarcațiunile de sport sau agrement * *Căpităniile de port pot interzice, prin acest panou, navigaţia pentru ambarcațiunile mici A.14 Interzicere a practicării schiului nautic A.15 Interzicere a navigaţiei navelor cu vele A.16 Interzicere a navigaţiei navelor care nu sunt autopropulsate şi nici cu vele A.17 Interzicere a navigaţiei pe planșa cu vele A.18 Sfârșitul zonei permise pentru navigaţie cu viteză mare a micilor ambarcațiuni de sport sau de agrement A.19 Interzicere de a lăsa la apă sau de a ridica pe mal ambarcațiuni A.20 Interzicere a navigaţiei cu scky-jet 3. Semnale de obligaţie B.1 Obligaţie de a urma direcția indicată prin săgeată (punctul 98) B.2a Obligaţie de a se îndrepta spre partea şenalului situat la babord (punctul 98) B.2b Obligaţie de a se îndrepta spre partea şenalului situat la tribord (punctul 98) B.3a Obligaţie de a ține partea şenalului situat la babord (punctul 98) B.3b Obligaţie de a ține partea şenalului situat la tribord (punctul 98) B.4a Obligaţie de a încrucișa şenalul la babord (punctul 98) B.4b Obligaţie de a încrucișa şenalul la tribord (punctul 98) B.5 Obligaţie de a se opri în condiţiile prevăzute de Regulament (punctul 114) B.6 Obligaţie de a respecta limita de viteză indicată (în km/h) B.7 Obligaţie de a emite un semnal sonor B.8 Obligaţie de a păstra o vigilență deosebită (punctul 94) B.9 Obligaţie de a se asigura, înainte de a se angaja în calea navigabilă principală sau de a traversa, dacă manevra nu obligă navele care navighează pe această cale să-şi modifice drumul sau viteza lor (punctul 102) B.10 Obligaţia navelor care navighează pe calea principală de a schimba, dacă este necesar, drumul sau viteza lor pentru a permite navelor care ies din port sau din calea afluentă (punctul 102) B.11a Obligaţie de a intra în legătură radiotelefonică (punctul 81) B.11b Obligaţie de a intra în legătura radiotelefonică pe canalul indicat pe panou (punctul 81) B.12 Obligație de a utiliza un punct de alimentare cu energie electrică de pe uscat (punctul 132) 4. Semnale de restricție C.1 Adâncimea apei este limitată Pe panourile C.1, C.2 și C.3 mai pot fi înscrise cifre care indică, în metri, adâncimea apei, înălţimea liberă de deasupra suprafeței apei şi lățimea pasei de trecere sau a şenalului C.2 Înălţimea liberă deasupra suprafeței apei este limitată C.3 Lăţimea pasei de trecere sau a şenalului este limitată C.4 Sunt impuse restricții de navigaţie; „Informați-vă!” C.5 Şenalul este îndepărtat de malul drept (stâng), cifra înscrisă pe semnal indică, în metri, distanța de la semnalul față de care navele trebuie să se mențină 5. Semnale de recomandare D.1a Trecere recomandată în ambele sensuri (punctele 113, 114, 115) sau D.1b Trecere recomandată în singurul sens indicat (trecerea în sens invers este interzisă) (punctele 113, 114, 115) sau sau sau D.2 Recomandare de a se ține în spațiul indicat (într-o deschidere de pod sau baraj) (punctul 112) sau D.3 Recomandare de a se îndrepta în sensul săgeții Recomandare de a se îndrepta în sensul luminii fixe spre lumina intermitentă 6. Semnale de indicație E.1a Autorizarea trecerii prin panouri E.1b, E.1c, E.1d Autorizarea trecerii prin lumini verzi ; ; E.1e, E.1f Autorizarea trecerii prin pavilioane verzi E.2 Traversarea unei linii electrice aeriene E.3 Baraj E.4a Bac care nu navighează liber E.4b Bac care navighează liber E.5 Permisiune de staționare (la ancoră sau legat la mal) (punctele 128) E.5.1 Permisiune de staționare pe o lățime a suprafeței apei, măsurată de la semnal şi indicată, în metri, pe panou (punctul 128) E.5.2 Permisiune de staționare pe o lățime a suprafeței de apă cuprinsă între cele două distanțe, măsurate de la semnal şi indicate, în metri, pe acesta (punctul 128) E.5.3 Numărul maxim de nave permise a staționa bord la bord (punctul 128) E.5.4 Zonă de staţionare rezervată navelor fără echipaj, cu excepţia navelor care trebuie să poarte lumini albastre sau conuri albastre (punctul 128) E.5.5 Zonă de staţionare rezervată navelor fără echipaj care trebuie să poarte lumină albastră sau con albastru (punctul 128) E.5.6 Zonă de staţionare rezervată navelor fără echipaj care trebuie să poarte două lumini albastre sau două conuri albastre (punctul 128) E.5.7 Zonă de staţionare rezervată navelor fără echipaj care trebuie să poarte trei lumini albastre sau trei conuri albastre (punctul 128) E.5.8 Zonă de staţionare rezervată navelor cu echipaj, cu excepţia navelor care trebuie să poarte lumini sau conuri albastre (punctul 128) E.5.9 Zonă de staţionare rezervată navelor cu echipaj care trebuie să poarte lumina albastră sau conul albastru (punctul 128) E.5.10 Zonă de staţionare rezervată navelor cu echipaj care trebuie să poarte două lumini albastre sau două conuri albastre (punctul 128) E.5.11 Zonă de staţionare rezervată navelor cu echipaj care trebuie să poarte trei lumini albastre sau trei conuri albastre (punctul 128) E.5.12 Zonă de staţionare rezervată navelor cu şi fără echipaj, cu excepţia navelor care trebuie să poarte lumini sau conuri albastre (punctul 128) E.5.13 Zonă de staţionare rezervată navelor cu şi fără echipaj care trebuie să poarte lumina albastră sau conul albastru (punctul 128) E.5.14 Zonă de staţionare rezervată navelor cu şi fără echipaj care trebuie să poarte două lumini albastre sau două conuri albastre (punctul 128) E.5.15 Zonă de staţionare rezervată navelor cu sau fără echipaj care trebuie să poarte trei lumini albastre sau trei conuri albastre (punctul 128) E.6 Permite ancorarea și lăsarea să se târască ancore, cabluri sau lanțuri (punctul 128) E.7 Autorizație de a se lega la mal (punctul 128) E.7.1 Zonă de staţionare rezervată pentru încărcarea şi descărcarea vehiculelor (durata maximă de staţionare permisă poate fi indicată într-un cartuș montat sub panou) (punctul 128) E.8 Loc de întoarcere (punctul 128) E.9a Căile întâlnite sunt considerate ca afluenți ai căii urmate (punctul 102) E.9b E.9c E.10a Calea urmată este considerată ca afluent al căii de întâlnire (punctul 102) E.10b E.11 Sfârșitul unei interziceri sau obligații valabile pentru un singur sens de navigaţie sau sfârșitul unei restricții (punctul 98) E.12a Semnale avansate; una sau două lumini albe: lumina (i) continuă: dificultate dincolo de semnal, opriți-vă dacă Regulamentul o cere E.12b E.12c Semnale avansate; una sau două lumini albe: lumina (i) intermitentă: puteți înainta E.12d E.13 Loc de alimentare cu apă potabilă E.14 Post telefonic E.15 Permiterea navigaţiei navelor autopropulsate E.16 Permiterea navigaţiei ambarcaţiunilor de sport sau agrement* * Căpităniile de port pot autoriza prin acest panou navigaţia şi pentru ambarcațiuni mici E.17 Permiterea practicării schiului nautic E.18 Permiterea navigaţiei pentru navele cu vele E.19 Permiterea navigaţiei pentru navele care nu sunt autopropulsate şi nici cu vele E.20 Permiterea navigaţiei cu planşa cu velă E.21 Zona permisă pentru navigaţia cu viteză mare a ambarcaţiunilor mici de sport sau de agrement E.22 Permiterea de a lăsa la apă sau de a ridica pe mal ambarcațiuni E.23 Posibilitatea de a obține informații nautice prin intermediul radiotelefonului, pe canalul indicat E.24 Permiterea navigaţiei cu ski-jet-uri E.25 Punct de alimentare cu energie electrică E.26 Port de iarnă E.27 Numărul maxim de nave permise să acosteze în portul de iarnă E.28 Adăpost de iarnă E.28.1 Numărul maxim de nave permise să acosteze în adăposturi de iarnă Numărul maxim de nave permise să acosteze la față Numărul maxim de rânduri de nave care sunt acostate la față II. SEMNALE AUXILIARE 7. Semnalele principale menționate la capitolul I pot fi completate cu următoarele semnale auxiliare: 7.1. Indicatoare care semnalează distanța la care se aplică prevederea sau particularitatea indicată prin semnalul principal oprire la 1000 m bac care nu navighează liber la 1500 m Notă: indicatoarele sunt amplasate deasupra semnalului principal 7.2. Semnal luminos adițional Săgeată albă luminoasă împreună cu unele lumini care reprezintă: Cu lumină verde (permitere de intrare în bazinul care este situat în direcția săgeții) Cu lumină roșie (interzice de a intra în bazinul care este situat în direcția săgeții) 7.3. Săgeți care indică direcția sectorului la care se aplică semnalul principal Permiterea staționării Staționarea interzisă (pe o distanță de 1000 m) Notă: săgețile nu trebuie să fie obligatoriu de culoare albă şi pot fi amplasate alături de semnalul principal sau sub acesta 7.4. Semnale care poartă inscripții explicative sau informații suplimentare Opriţi pentru vamă! Emiteţi un semnal lung! Notă: semnalele sunt amplasate sub semnalul principal Anexa nr. 5 la Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare BALIZAREA CĂII NAVIGABILE I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Semnale pe calea navigabilă 1.1. Calea navigabilă, șenalul, zonele periculoase și obstacolele pentru navigație nu sunt întotdeauna balizate prin semnale (semnale pe șenal). 1.2. Semnalele plutitoare care ajută navigația sunt ancorate la o distanță de aproximativ 5 m de limitele pe care le indică. 1.3. Epiurile și pragurile pot fi semnalizate cu ajutorul semnalelor plutitoare sau a celor fixe. Aceste semnale sunt plasate la marginea epiurilor și a pragurilor sau în fața lor. 1.4. Este recomandat să se păstreze o distanță suficientă față de semnale pentru a evita ciocnirea de un obstacol sau atingerea fundului apei. 2. Noțiuni: 2.1. partea dreaptă/partea stângă – termenii de partea dreaptă și partea stângă a căii navigabile sau a şenalului sunt semnificativi pentru un observator orientat cu faţa spre aval; pentru canale, lacuri şi căi navigabile de mare laţime, termenii dreapta şi stânga sunt definiţi de către autorităţi; 2.2. lumină – lumină caracteristică care serveşte la balizare; 2.3. lumină fixă – lumină neîntreruptă, de intensitate şi culoare constantă; 2.4. lumină ritmică – lumină care prezintă o succesiune caracteristică şi perioade repetate de momente de lumină şi obscuritate şi a cărei intensitate şi culoare rămâne constantă. 3. Ritmul luminilor Lumină cu ocultații regulate Lumină cu ocultații grupate Lumină izofază Lumină cu sclipiri regulate Lumină cu ocultații grupate Lumină cu sclipiri divers grupate Lumină intermitentă continuă sau Lumină intermitentă rapidă continuă Lumină intermitentă grupată sau Lumină intermitentă rapidă grupată *În acest caz, o sclipire lungă permite asigurarea unei diferențieri mai bune a ritmurilor II. BALIZAREA LIMITELOR ŞENALULUI PE CALEA NAVIGABILĂ 4. Partea dreaptă a şenalului 4.1. Culoarea balizelor aplicate este roșie; forma este geamandură, de preferință, cilindrică, școndru sau jaloane. Dacă forma nu este cilindrică, atunci va fi aplicat obligatoriu un semn cilindric roșu. 4.2. Semnalele, de regulă, sunt prevăzute cu reflectoare radar. 4.3. Elementele expuse în prezentul punct sunt prezentate în figura 1. Figura 1 Geamandură luminoasă Geamandură fără lumină Școndru cu semn Jalon cu semn 4.4. Geamandura luminoasă servește la balizarea limitelor şenalului şi la indicarea direcției. Ea balizează limita dreaptă a şenalului şi pericolele de la malul drept. Elementul de iluminat este de culoare roșie ritmică, conform figurii 2. Figura 2 5. Partea stângă a șenalului 5.1. Culoarea balizelor aplicate este verde, forma este geamandură, de preferință, conică, școndru sau jaloane. Dacă forma nu este conică, atunci va fi aplicat obligatoriu un semn conic verde. 5.2. Semnalele, de regulă, sunt prevăzute cu reflectoare radar. 5.3. Elementele expuse în prezentul punct sunt prezentate în figura 3. Figura 3 Geamandură luminoasă Geamandură fără lumină Școndru cu semn Jalon cu semn 5.4. Geamandura luminoasă servește la balizarea limitelor şenalului şi la indicarea direcției. Ea balizează partea stângă a şenalului şi pericolele de la malul stâng. Elementul de iluminat este de culoare verde ritmică, conform figurii 4. Figura 4 6. Bifurcaţia şenalului 6.1. Culoarea balizelor aplicate este formată din benzi orizontale roșii și verzi. Forma este geamandură, de preferință, sferică, școndru sau jaloane. Dacă forma nu este sferică, atunci va fi aplicat obligatoriu un semn sferic cu benzi orizontale roșii și verzi. 6.2. Semnalele, de regulă, sunt prevăzute cu reflectoare radar. 6.3. Elementele expuse în subpunctul 6.1 sunt prezentate în figura 5. Figura 5 Geamandură luminoasă Geamandură fără lumină Școndru cu semn Jalon cu semn 6.4. Acolo unde este necesar, un școndru cilindric roșu sau un școndru verde conic plasat deasupra semnului de bifurcare indică pe ce parte este de preferat să treceți (canal principal). Marcajul va purta o lumină roșie ritmică sau o lumină verde ritmică, după caz. 6.5. Elementele expuse în subpunctul 6.4 sunt prezentate în figura 5.1. Figura 5.1 Geamandură luminoasă Geamandură fără lumină Școndru cu semn Jalon cu semn 6.6. Geamandura luminoasă servește la balizarea bifurcației și a joncțiunii şenalului, precum şi a diferitelor pericole situate în limitele şenalului. Navele care navighează în aval, precum şi cele care navighează în amonte pot lăsa aceste semnale fie la babord, fie la tribord. Elementul de iluminat este de culoare albă cu sclipiri regulate sau o lumină albă izofază (poate fi o lumină albă cu trei sclipiri grupate), conform figurii 6. Figura 6 7. Balizarea locurilor de staționare Zona de staționare aflată pe parcursul căii navigabile se notează prin litera „P”, conform figurilor 4a și 4b. Figura 4a Geamanduri luminoase, de dreapta, care balizează locurile de staţionare în raport cu malul drept a şenalului Figura 4b Geamanduri luminoase de stânga, care balizează locurile de staţionare în raport cu malul stâng a şenalului III. SEMNALIZAREA COSTIERĂ CARE INDICĂ POZIŢIA ŞENALULUI Secțiunea 1 Semnale care indică poziţia şenalului navigabil în raport cu malurile Semnalele din prezenta secțiune indică poziția şenalului în raport cu malurile şi cu semnalele instalate pe calea navigabilă, balizînd şenalul acolo unde acesta se apropie de maluri. Ele servesc ca puncte de reper. 8. Șenalul navigabil în apropierea malului drept În apropierea malului drept, sunt aplicate panouri pătrate (cu laturile orizontale şi verticale) roşii, mărginite de două benzi orizontale albe. Panoul poate fi însoțit de lumini ritmice roșii (faruri). Elementele expuse în prezentul punct sunt prezentate în figura 5. Figura 5 Panou cu lumină Panou fără lumină Lumini ritmice roşii (faruri) 9. Șenalul navigabil în apropierea malului stâng În apropierea malului stâng sunt aplicate panouri pătrate (având diagonale orizontale şi verticale, vopsite în verde la jumătatea superioară şi în alb la jumătatea inferioară). Panoul poate fi însoțit de lumini ritmice verzi (faruri). Elementele expuse în prezentul punct sunt prezentate în figura 6. Figura 6 Panou cu lumină Panou fără lumină Lumini ritmice roşii (faruri) 10. Utilizarea semnalelor pentru șenal Exemple de amplasare a semnelor sunt expuse în figura 7. Figura 7 Secțiunea a 2-a Balizarea traversărilor Dacă se doreşte îmbunătăţirea semnalizării menționate în secțiunea I, se poate indica, printr-o semnalizare particulară, trecerea şenalului de la un mal la altul (traversare). 11. La malul drept Pe malul drept, sunt aplicate panouri pătrate (cu laturile orizontale şi verticale) cu o bandă verticală neagră pe centru. Panoul poate fi însoțit de lumini galbene (eventual, un fascicul de lumină limitat) cu două sclipiri. Acest semnal (semnal de traversare de la malul drept) servește la indicarea începutului şi sfârșitului direcției şenalului care trece de la malul drept la malul stâng. Elementele expuse în prezentul punct sunt prezentate în figura 8. Figura 8 Panou cu lumină Panou fără lumină Lumini ritmice roşii (faruri) 12. La malul stâng Pe malul stâng sunt aplicate panouri pătrate galbene (având diagonale orizontale şi verticale) cu o bandă verticală neagră pe centru. Panoul poate fi însoțit de lumini galbene (eventual, un fascicul de lumină limitat) cu o sclipire. Acest semnal (semnal de traversare de la malul stâng) serveşte la indicarea începutului şi sa fârşitului şenalului care trece de la malul stâng la malul drept. Elementele expuse în prezentul punct sunt prezentate în figura 9. Figura 9 Panou cu lumină Panou fără lumină Lumini ritmice roşii (faruri) 13. Utilizarea semnalelor pentru traversări 13.1. Traversarea simplă este exemplificată în figura 10. Figura 10 13.2. Aliniamentul unei traversări lungi este exemplificat în figura 11. Două semnale de traversare identice (figura 8 sau 9), plasate unul în spatele celuilalt, semnalul anterior fiind mai jos decât semnalul posterior, iar linia care unește semnalele indică axa traversării. Figura 11 Aliniament de traversare la malul drept: - două panouri galbene ca cele de la figura 8 (panou anterior şi posterior) Figura 11a Panou anterior Panou posterior - lumini galbene, lumina anterioară – intermitentă, lumina posterioară – continuă Figura 11b Aliniament de traversare la malul stâng: - două panouri galbene ca cele de la figura nr. 9 (panou anterior și posterior) Panou anterior Figura 11c Panou posterior - lumini galbene, lumina anterioară – intermitentă, lumina posterioară – continuă Figura 11d IV. BALIZAREA PUNCTELOR PERICULOASE ŞI A OBSTACOLELOR. BALIZAREA COSTIERĂ 14. Semnale de la malul drept care balizează punctele periculoase 14.1. Semnalul costier care indică punctele periculoase de la malul drept este un semnal auxiliar care marchează orice lucrare ce pătrunde în albie (dig, epiu etc.). El poate servi la balizarea punctelor proeminente submersibile în perioada apelor mari. 14.2. Semnalul are formă de triunghi alb, mărginit cu bandă roșie sau triunghi roșu, în ambele cazuri cu vârful în jos. 14.3. Semnalul expus în prezentul punct este prezentat în figura 12. Figura 12 15. Semnale de la malul stâng care balizează punctele periculoase 15.1. Semnalul costier care indică punctele periculoase de la malul stâng este un semnal auxiliar care marchează orice lucrare care pătrunde în albie (dig, epiu etc.). El poate servi la balizarea punctelor proeminente submersibile în perioada apelor mari. 15.2. Semnalul are formă de triunghi alb, mărginit cu bandă verde sau triunghi verde, în ambele cazuri cu vârful în sus. 15.3. Semnalul expus în prezentul punct este prezentat în figura 13. Figura 13 16. Semnale costiere mediane care se instalează acolo unde trecerea este posibilă pe ambele părţi (faruri) 16.1. Semnalul are forma a două panouri triunghiulare albe, suprapuse şi opuse la vârfuri, cel de deasupra este mărginit cu bandă roşie iar cel de dedesubt – cu bandă verde. Semnalul poate fi însoțit de o lumină albă intermitentă, amplasată deasupra panourilor triunghiulare. 16.2. Acest semnal este instalat la extremităţile unei insule, în punctele unde aceasta împarte albia în două braţe navigabile şi pe mal, la gurile canalelor şi ale afluenţilor navigabili. 16.3. Semnalul expus în prezentul punct este prezentat în figura 14. Figura 14 Panoul fără lumină Panoul cu lumină 17. Derivații, guri de vărsare și intrări în porturi În vecinatatea derivațiilor, a gurilor de vărsare și a intrărilor în porturi, protecțiile de maluri pe ambele părți ale căii navigabile pot fi semnalizate până la vârful digului de separare prin balizele fixe vizate la punctele 14 și 15 din prezenta anexă. Navigația pentru intrarea în port este considerată ca fiind navigație în amonte. V. SEMNALE PLUTITOARE 18. Partea dreaptă 18.1. Semnalul va fi de tip jalon sau stâlp, acoperit cu benzi orizontale roșii și albe. Deasupra semnalului va fi amplasat un cilindru roșu. 18.2. Semnalul va fi dotat cu un reflector radar. 18.3. Semnalul expus în prezentul punct este prezentat în figura 15. Figura 15 19. Partea stângă 19.1. Semnalul va fi de tip jalon sau stâlp, acoperit cu benzi orizontale verzi și albe. Deasupra semnalului va fi amplasat un con verde. 19.2. Semnalul va fi dotat cu un reflector radar. 19.3. Semnalul expus în prezentul punct este prezentat în figura 16. Figura 16 20. Utilizarea semnelor descrise în capitolele II, IV și V este exemplificată în figura 17 Figura 17 Exemplu de utilizare a semnalizării descrise în capitolele II, IV și V VI. ALTE MARCAJE ALE PUNCTELOR ȘI OBSTACOLELOR APLICATE PE NAVE 21. Pasaje care permit trecerea prin partea liberă fără micșorarea vitezei 21.1. Trecerea prin partea liberă a navei este permisă fără micșorarea vitezei, doar cu aplicarea semnalizării specifice prevăzute în figura 18. Figura 18 Pe timp de zi Pe timp de noapte Partea liberă Partea interzisă Partea liberă Partea interzisă E.1 Intrare permisă A.1 Intrare interzisă 2 lumini verzi suprapu se O lumină roșie 2 biconuri verzi suprapu se O minge roșie 21.2. Utilizarea semnalizării menționate în prezentul punct este exemplificată în figura 19. Figura 19 Pe timp de zi Pe timp de noapte 22. Pasaje care permit trecerea prin partea liberă doar cu micșorarea vitezei 22.1. În situația în care trecerea prin partea liberă a navei este permisă doar cu micșorarea vitezei, se va aplica semnalizarea specifică prevăzută în figura 20. Figura 20 Pe timp de zi Pe timp de noapte Partea liberă Partea interzisă Partea liberă Partea interzisă Un pavilion sau un panou roșu deasupra unui pavilion sau panou alb Un pavilion sau un panou roșu O lumină roșie deasupra unei lumini albe O lumină roșie 22.2. Utilizarea semnalizării menționate în prezentul punct este exemplificată în figura 21. Figura 21 Pe timp de zi Pe timp de noapte VII. BALIZAJUL SUPLIMENTAR PENTRU NAVIGAȚIA CU RADAR 23. Semnale de balizare a pilelor podurilor 23.1. Pentru balizarea podurilor se utilizează plutitoare galbene cu reflector radar, așezate în amonte și în aval de pilonii podului, sau suporți cu reflector radar, amplasați în amonte și în aval de pilonii podului. 23.2. Plutitoarele galbene cu reflector sunt exemplificate în figura 22. Figura 22 23.3. Suporții cu reflector radar sunt exemplificați în figura 23. Figura 23 24. Balizarea liniilor aeriene 24.1. Pe linia aeriană sunt fixate, dacă este necesar, reflectoare radar (care produc pe ecranul radarului imaginea unui rând de puncte pentru identificarea liniei aeriene). 24.2. Reflectoarele radar sunt instalate pe geamanduri de culoare galbenă, dispuse, în caz de necesitate, perechi, în apropiere de fiecare mal (fiecare pereche de reflectoare produce în radar imaginea a două puncte unul lângă altul, care permit identificarea liniei aeriene). 24.3. Amplasarea semnalelor descrise în prezentul punct este exemplificată în figurile 24 și 25. Figura 24 Reflectoare radar instalate pe linia aeriană Figura 25 Reflectoare radar instalate pe geamanduri VIII. BALIZAREA ȘI MARCAJUL APLICAT BAZINELOR ACVATICE ȘI CANALELOR NAVIGABILE LARGI 25. Mărci cardinale 25.1. Se definesc patru cadrane corespunzătoare direcțiilor geografice (N, E, S, W). Intersecția cadranelor determină alte 4 direcții adăugătoare (NW, NE, SE, SW). Toate direcțiile reprezintă mărci cardinale. 25.2. Un semn cardinal este numit după cadranul în care este plasat. 25.3. Numele unui semn cardinal indică faptul că marcajul trebuie trecut pe partea laterală a cadranului numit. 25.4. Mărcile cardinale marcate prin semne specifice sunt exemplificate în figura 26. 25.5. Punctul cardinal N este marcat printr-un semn de tip jalon sau stâlp, jumătatea superioară fiind cu negru, iar jumătatea inferioară fiind vopsită cu galben, deasupra semnului având instalate două conuri suprapuse cu vârfurile în sus. 25.6. Punctul cardinal E este marcat prin un semn tip jalon sau stâlp, semnele sunt de culoare neagră cu o linie orizontală de culoare galbenă aplicată la mijloc, deasupra semnului fiind instalate două conuri suprapuse, fixate bază la bază. 25.7. Punctul cardinal S este marcat prin un semn tip jalon sau stâlp, jumătatea superioară fiind vopsită cu galben, iar jumătatea inferioară fiind vopsită cu negru, deasupra semnului având instalate două coduri suprapuse cu vârfurile în jos. 25.8. Punctul cardinal W este marcat prin un semn tip jalon sau stâlp, semnele sunt de culoare galbenă cu o linie orizontală de culoare neagră, aplicată la mijloc, deasupra semnului având instalate două conuri suprapuse, fixate vârf la vârf. 25.9. Semnele descrise în prezentul punct sunt exemplificate în figura 26. Figura 26 26. Semne de pericol izolate Un semn de pericol izolat este un marcaj amplasat deasupra unui pericol izolat care are apă de jur împrejur. Semnul este de tip jalon sau stâlp de culoare neagră, cu una sau mai multe linii negre orizontale, deasupra semnului fiind amplasate două sfere negre suprapuse. Semnul poate fi completat cu o lumină albă cu sclipiri. Semnele descrise în prezentul punct sunt exemplificate în figura 27. Figura 27 27. Semne de pericol nou Termenul „pericol nou” este folosit pentru a descrie pericolele noi descoperite care nu sunt încă prezentate în documentele nautice. Pericolele noi includ obstacolele care apar în mod natural (cum ar fi bancurile de nisip sau pietrele ori pericolele provocate de om, cum ar fi epavele). Semnul este de tip jalon sau stâlp vopsit în linii verticale de culoare galbenă și albastră, numărul de linii variază de la 4 la 8, deasupra semnului va fi amplasat un ,,+” de culoare galbenă. Semnul poate fi completat cu o lumină de culoare albastră și galbenă alternate. Semnul va lumina după cum urmează: 1 secundă – lumină albastră, 1 secundă – lumină galbenă, 0,5 secunde nu luminează. Semnele descrise în prezentul punct sunt exemplificate în figura 28. Figura 28 28. Semnalizarea axei unui canal, a mijlocului unui canal sau a ieșirii la mal Semnul este de tip geamandură sferică, jalon sau stâlp, vopsit în linii verticale de culoare albă și roșie. Deasupra semnului poate fi amplasată o sferă de culoare roșie. Semnul poate fi completat cu o lumină de culoare albă. Semnul va lumina după cum urmează: 5 secunde – lumină albastră, 5 secunde nu luminează. Semnele descrise în prezentul punct sunt exemplificate în figura 29. Figura 29 29. Semnalizarea meteorologică și semnalele pe bazinele acvatice 29.1. Avertismentul ,,Atenție” este prezentat printr-o lumină galbenă care produce aproximativ 40 de clipiri pe minut. Acest avertisment indică declanșarea probabilă a unui fenomen periculos, fără a preciza timpul acestuia. 29.2. Avertismentul ,,Pericol” este prezentat printr-o lumină galbenă care produce aproximativ 90 de clipiri pe minut. Acest avertisment indică declanșarea iminentă a unui fenomen periculos. 29.3. Semnele descrise sunt exemplificate în figura 30. IX. MARCAREA ZONELOR INTERZISE SAU RESTRICȚIONATE 30. Marcaje speciale 30.1. Semnele speciale nu sunt destinate în primul rând să ajute navigația, dar indică o zonă sau o caracteristică specială la care se face referire în documentele corespunzătoare, cum ar fi marcajele zonei de exerciții militare, marcajele zonei de recreere, etc. 30.2. Semnul este de culoare galbenă, el poate avea orice formă, de regulă geamandură cu condiția că se va diferenția de marcajele altor semne. 30.3. Semnul special poate fi completat de o lumină galbenă. 31. Natura zonelor interzise 31.1. Natura interdicției trebuie, pe cât posibil, să fie clarificată în scris și prin informații locale. Informațiile locale pot fi indicate pe geamandurile galbene. Detaliile privind natura interdicției la fel pot fi transmise prin utilizarea semnelor menționate la anexa nr. 4, fiind amplasate pe mal, aceste semne pot fi completate cu o săgeată care indică direcția pentru care respectivul semnal se aplică. 31.2. Dacă o zonă de țărm în care unul sau mai multe tipuri de navă sau activitate sunt interzise sau restricționate este traversată de un șenal în care un astfel de tip de navă sau activitate nu este interzisă sau restricționată, părțile laterale ale acelui șenal pot fi, din nou, marcate cu geamanduri galbene. Părțile superioare ale celor două geamanduri de la intrare pot fi vopsite, dacă este necesar, cu roșu pe partea dreaptă și cu verde pe partea stângă, pentru un conducător de barca care părăsește șenalul. 31.3. Pentru un șenal cu interdicție de acces pentru unele categorii de ambarcațiuni sau activități, se vor utiliza opțional semnele E.15-E.20 din anexa nr. 4, pentru a indica tipul de ambarcațiuni sau activități permise. 31.4. În cazul în care o zonă deschisă pentru mai multe activități este străbătută de un șenal în care este permisă o singură activitate, părțile laterale ale acelui șenal pot fi marcate conform prevederilor subpunctului 31.3. Un panou de pe mal poate indica activitatea permisă. 32. Semnele descrise în prezentul capitol sunt exemplificate în figura 30. X. GEAMANDURI PENTRU SCOPURI DIVERSE 33. Dacă geamandurile sunt utilizate în alte scopuri decât cele descrise în prezenta anexă, atunci ele trebuie să fie predominant de culoare albă și pot fi completate cu pictograme. XI. MARCAREA LOCURILOR DE INTRARE ÎN PORTURI 34. Intrările în port trebuie să fie marcate conform prevederilor prezentului Regulament și să fie de așa natură ca să asigure siguranța, precum și să nu perturbe traficul pe căile navigabile. 35. Marcarea pe timp de zi 35.1. În partea babordului navelor de intrare în port va fi instalat un element roșu, de dorit, de formă cilindrică sau un element care are amplasat deasupra lui un cilindru roșu sau un dreptunghi roșu pe dană. 35.2. În partea tribordului navelor de intrare în port va fi instalat un element verde, de dorit, de formă conică sau un element care are amplasat deasupra lui un con verde sau un triunghi verde pe dană. 36. Marcarea pe timp de noapte Pe timp de noapte sau de zi va fi utilizat marcajul de la punctul 35, completat cu lumini. Marcajul de pe partea babordului va fi completat cu o lumină de culoare roșie, iar marcajul de pe partea tribordului va fi completat cu o lumină de culoare verde, ambele lumini vor fi, de dorit, cu sclipiri. Ca excepție, poate fi utilizată doar o lumină verde sau roșie. 37. Marcajul descris în prezentul capitol poate fi utilizat și pentru intrările în căile navigabile afluente, pentru intrările în brațele secundare ale căilor navigabile și pentru intrările în docuri. 38. Semnele descrise în prezentul capitol sunt exemplificate în figura 30. Figura 30 Anexa nr. 6 la Regulamentul privind navigația pe căile navigabile interioare LISTA DE VERIFICARE pentru siguranța procesului de buncherare Number: Year: Număr: Anul: Bunker station / Tank truck Bunkering Vessel Stația de buncherare/ Autocisternă Nava buncherată Name: Name: Nume: Nume: Unique European Vessel identification number / Official number: Unique European Vessel identification number / Official number: Număr european unic de identificare a navei/Număr oficial: Număr european unic de identificare a navei/Număr oficial: Boatmaster: Boatmaster: Conducător: Conducător: Bunkering attendant: Responsible person for the bunkering procedure (bunker watch): Operator de buncherare: Persoana responsabilă de procedura de buncherare (observator de buncherare): General: The mooring between the bunkering vessel and the bunker station is correct and has been checked/ Amarajul dintre nava buncherată și stația de buncherare este corect și a fost verificat Filler necks Gâturi de umplere Total 1 2 3 Position of filler neck (e.g. port side aft; bow thruster tank; ...) Poziția gâtului de umplere (de exemplu, babord la pupa; rezervor propulsor de prova; ...) Tank capacity of the tanks to be filled via the respective filler neck: Capacitatea rezervoarelor care urmează să fie umplute prin gâtul de umplere respectiv: Tank content before beginning of the bunkering according to reading of tank level: Conținutul rezervorului înainte de începerea buncherării, conform citirii nivelului rezervorului: Free capacity of the tanks immediately after the filler neck: Capacitatea liberă a rezervoarelor imediat după gâtul de umplere: Agreed takeover quantity: Cantitatea de preluare convenită: The lighting is sufficient to supervise the bunkering procedure/ Iluminarea este suficientă pentru a supraveghea procedura de buncherare Communication between bunker attendant and bunker watch is ensured/ Comunicarea între operatorul de buncherare și observatorul de buncherare este asigurată The hose lines are not subject to tensile forces nor to torsion; the minimum bending radii are respected/ Furtunurile nu sunt supuse presiunii sau forțelor de torsiune; se respectă razele minime de curbare Bunkering procedure/ with overfill protection/ cu protectie la supraumplere Procedura de buncherare without overfill protection/ fără protectie la supraumplere In case of use of a fuelling hose with flange or quick coupling/ În cazul utilizării unui furtun de buncherare cu flanșă sau cuplare rapidă: The connection of the fuelling hose with the filler neck has been checked and is in good working condition/ Conexiunea furtunului de buncherare cu gâtul de umplere a fost verificată și este în stare bună de funcționare In case of use of a fuelling hose with nozzle/ În cazul utilizării unui furtun de buncherare cu duză: The bunker watch is familiar with the operation of the nozzle and is capable to activate an emergency stop/ Observatorul de buncherare este familiarizat cu funcționarea duzei și este capabil să activeze o oprire de urgență The nozzle reaches deep enough into the filler neck and has been secured in its position/ Duza ajunge suficient de adânc în gâtul de umplere și a fost fixată în poziția sa Date: ………………………. Data: Place (River km respectively berth number): ………………………. Locul (km râului, respectiv, numărul danei): Beginning of bunkering procedure (Time): ………………………. Începutul procedurii de buncherare (Timp): Bunkering attendant: Bunker watch Însoțitor de buncherare: Persoana responsabilă de procedura de buncherare: ………………………. ………………………. Signature Semnătura Signature Semnătura End of bunkering procedure (Time): ………………………. Sfârșitul procedurii de buncherare (Timp):